Sunteți pe pagina 1din 6

Aluas- Istoria doctrinelor sociologice

1.Discursul stiintific. Discursul filosofic, discursul doctrinar


Discursul stiintific= discursul care este
teoretic si testabil. Testabilitatea si
teoreticitatea sunt cei doi indicatori care definesc un discurs ca fiind stiintific. Daca
unul din ei lipseste , avem de-a face cu un discurs nestiintific sau pre-stiintific. Un
discurs mai poate fi apreciat ca fiind stiintific si in functie de limbajul sau (ex
matematic)
Discursul filosofic=nu este testabil dar este partial cognitiv, il putem raporta la
viata, la sentimentul vietii.
Discursul doctrinar=este impregnat de o intentie de stiintificitate. Elaborarea
discursurilor doctrinare se face in perspectiva unor stari, aspiratii si dispozitii
mentalitare ,grupate sau individuale ,asupra carora actioneaza discursul filosofic.

2. Ce este o doctrina sociologica?


Prin doctrin sociologic - nelegem un discurs animat de intenia abordrii
tiinifice a socialului, socialitii, naturii, structurii i dinamicii acestuia.
- cere conjuncia intenionalitii pragmatice n abordarea
socialului
Discursul doctrinar sociologic se construieste potrivit unor standarde sau modele
de stiintificitate
Astfel avem modelul naturalist (analitic, explicativ)
- modelul anaturalist ( interpretativ, hermeteutic)

3. Rationalitatea cognitiva
Rationalitatea cognitiva explicita:
= calcul, cunoastere prin calcul logic
compatibilitatii enunturilor cu experienta

si

experiential,

respectiv

calculul

Rationalitatea cognitiva implicita, insoteste omul mereu, componenta logica exista


si functioneaza, dar ea nu reprezinta o garantie a rationalitatii experientiale.
Rationalitatea cognitiva , respectiv, descoperirea, invatarea si practicarea
experientelor este amplificata de om prin creatie. Invatarea rationalitatii se face si
azi prin trial eror - incercare si eroare si astfel omul capata experienta rationala.

4. Parametrii sociologiei ca stiinta: ontologic, epistemo-metodologic,


ideologic
Parametrii sociologiei ca stiinta:-parametrul ontologic, se refera la social
-parametrul epistemo-metodologic se refera la modelul de cunoastere stiintifica
-parametrul ideologic se refera la optiunile politice si axiologice ale unei doctrine
Sociologia vrea sa cerceteze natura socialului, specificitatea fiintarii acestuia.

5.
Naturalism-anaturalism.
Materialism-idealism.
Static-dinamic.
Explicatie-comprehensiune. Biologism- structuro-functionalism
1.Doctrinele sociologice, analizand socialul ca mod de fiintare specific omului, se
pot clasifica in a).naturaliste si anaturaliste
b) materialiste si idealiste.
Doctrinele materialiste postuleaz pe plan ontologic unitatea fiinrii n general,
integrarea specific a socialului n fiina general,refuznd orice ntemeiere
transcendental
Doctrinele ontologice idealiste postuleaz dualitatea sau pluralitatea fiinrii,
proclamnd ruptura ntre fiinarea socio-uman i fiinarea natural
Cele doua clasificari ale doctrinelor sociologice , (1)materialiste-idealiste si
(2)naturaliste anaturaliste, se combina intre ele: materialismul cu naturalismul si
idealismul cu anaturalismul.
2. Doctrinele pot fi grupate i pornindu-se de la considerarea socialului (static sau
dinamic).
Statismul sociologic - considera societea ca o proiecie a naturii umane.
A doua direcie caut dinamismul i legile sale, forele propulsive ale societii, n
socialul ca atare.
3.Un alt pachet criterial cel epistemo-metodologic . In modelul naturalist
putem determina legi n societate fr a le identifica cu cele ale naturii, in modelul
anaturalist se acuz tocmai acest lucru.
Pentru cele dou direcii se folosesc i termenii de explicaionism (model explicativ)
i comprehensivism (model comprehensiv-hermeneutic).
4.Un alt pachet criterial este cel axiologic (etico-politico-ideologic).Putem
grupa doctrinele sociologice astfel:
2

-doctrine care postuleaz conservarea realitilor date i


-doctrine care postuleaz transformarea acestora,fie reformist, fie revoluionar.
Dup criterii ontologice, din prima i a doua variant, putem grupa doctrinele
sociologice
Astfel:
1) biologismul,antropo-rasismul, mecanicismul - ele postuleaz reductibilitatea
ontologic la ras, la nivelul mecanic ,la biologic);
2) se propune o direcie structuro-funcionalist - distingem sociologistica (o
orientare sociologic ce se inspira dintr-un model de cunoatere naturalist, ntr-o
variant sistemic
6. Modelul naturalist: cele 4 componente. Comte. Spencer. Pareto.
Modelul naturalist-explicativist, are 4 componente:
1. obiectivitatea. Logicul si experimentalul sunt sursele obiectivitatii
2. descriptiv-explicativa. Descrierea trebuie s fie o treapt pentru explicaie (i ea
obiectiv), iar
obiectivitatea s impregneze descripia i explicaia. Modelul n discuie este (i
poate fi denumit) unul explicaional.
3.Componenta predictiv este i ea foarte important, ntruct predicia se
realizeaz pe baza explicaiei corecte.
4. O a patra component (un al patrulea principiu) privete realitatea exterioar
omului (n care acesta acioneaz)
Adeptii explicativismului pot fi incadrati in orientarea monista.
A. Comte admite explicaia . Varianta comtian susine componenta legic,
suprimnd-o pe cea cauzal.
Stadiile teologic, metafizic i pozitiv (tiinific) de dezvoltare spiritual ar fi vrste
ale omenirii: copilria, tinereea i maturitatea.
Fiecare stadiu al evoluiei spiritului i metoda corespunztoare au la baz o anumit
organizare social i grupuri elitare, astfel:
1) stadiul teologic are drept corespondent societatea militar, organizat ierarhic:
puterea spiritual este deinut de preoi, iar cea executiv de militari;
2) stadiul metafizic (mai sumar structurat de Comte) ar avea drept corespondent
organizarea legislativ-avoceasc a societii: puterea spiritual este deinut de
filosofi, iar cea executiv de oamenii legii, ntr-o societate lipsit de ordinea social
militar-preoeasc i de fundalul raional-tiinific al societilor
ulterioare;
3) stadiul pozitivist se identific, n fond, cu organizarea capitalist, n care puterea
spiritual ar trebui s fie deinut de savani, iar cea executiv de industriai
n viziunea lui Spencer, explicaia are o limit: mergnd spre substratul determinat
al realitii socio-istorice, eficiena cognitiv explicativ ntlnete un obstacol
incognoscibilul de fond al existenei, ale crui forme sunt toate lucrurile sensibile
Pareto situeaz n centrul observaiei nu faptele sociale, ci aciunea. Aciunea
analitic ia ca reper natura uman; aciunea sintetic deriv din structura i
dinamica sistemului social, luat n ansamblu.
3

Aciunile logice sunt acelea n care scopurile i mijloacele se coreleaz logic n plan
obiectiv i subiectiv.
Aciunile non-logice sunt expresiile unor stri psihice: sentimentele i
subcontientul , unde scopul obiectiv difer de cel subiectiv.

7. Modelul anaturalist si principiile lui.


In contiina uman exista convingerea c ntre om i natur,ntre esena uman i
esena naturii exist o diferen de principiu, o opoziie substanial. Aceast
diferen se asociaz, de obicei, cu ideea unei realiti transcendente, a unei lumi
divine, esena naturii umane fiind presupus a fi substanial identic cu aceasta. Se
admite o esen specific omului, diferit i opus naturii. Specificitatea i
singularitatea omului nu in de legtura cu lumea a treia, ci de un fond
transcendental. Aceste dou idei confer omului un statut special n univers i
reclam pentru el ci cu totul aparte de cunoatere.
Dilthey ne prezint modelul comprehensivo- hermeneutic n forma sa cea mai
elaborat; acest model ar sta la temelia tiinelor socio-umane, a istoriei, tiinei
culturii juridice, morale, sociale, psihologiei naturaliste.
Pe primul plan, n acest model apare subiectivitatea omului ca obiect de cunoatere
i subiect cunosctor. Acest model pornete de la postulatul c exist o sfer a
fiinrii principial i radical deosebit de altele, care justific necesitatea unui alt
model dect cel explicativist;
Varianta comprehensiva
comprehensiv=intelegere

si

caracteristicile

ei-

Dilthey

Hermeneutic= interpretare)
-Dilthey postuleaz existena unui grup de tiine ale spiritului, care s-ar deosebi
radical de cele ale naturii. Lumea pe care o abordeaz aceste stiinte este lumea
tririi, esut din triri-voine,semnificaii, valorizri etc., total strine lumii naturii
fizico-chimice.
-Existena n esena ei poate fi despicat n dou: o regiune a nevitalului (materiei
nevii) i una a vieii.
Regiunea vieii poate fi definit, ca fiind format din- individualiti singulare,
irepetabile, si
-totaliti
(civilizaii)
care
pastreaza
caracterul individualitii

Lumea avitalului este una omogen, n care repetabilul este regulat, iar
creativitatea este anulat prin repetiie.
-Dup Dilthey, exist realiti specifice: indivizi umani, familii, organizaii sociale,
sisteme de cultur, exprimabile prin ideea de realitate omenesc socialistoric.
Omul este o unitate, cu o component fizicobiologic i alta care ine propriu-zis de
specificitatea lui
-Critica raiunii istorice pe care o face Dilthey pleac de la aceast unitate: trirea
este obiectul i subiectul primordial al cunoaterii socio-umane, dar i metoda de
cercetare a acesteia.
Ontologia diltheyan este ontologia vieii umane, iar gnoseologia se organizeaz n
jurul aceleiai idei de trire
-Trirea este piesa esenial a mecanismului cognitiv n raport cu
subiectivul, nelegerea fiind piesa esenial n raport cu obiectivul.
-Dilthey rmne reprezentantul variantei psihologiste a curentului anaturalist
(trirea joac rolul esenial n producerea cunotinei de tip anaturalist); el
postuleaz aezarea psihologiei la baza tiinelor spiritului.
-n opinia lui Dilthey, universul sufletesc, trirea i-au gsit cea mai adecvat
expresie n art, literatur, filosofia vieii a lui Seneca, Augustin, Pascal, respectiv
religie (nu teologie)
Varianta logista si caracteristicile ei -Rickert
-exclude trairea din mecanismul cognitiv, admind doar cile logico-metodologice,
cu ajutorul unor proceduri de tip intelectual-raional. Acestea exclud trirea,
afectul, sentimentul din procesul obiectiv al cunoaterii tiinifice
-punctul de vedere sau scopul pe care l urmrim n-au nimic de a face cu natura
obiectului de cunoscut, ci cu scopurile, interesele, punctele de vedere ale
cercettorului.
- temeiul diferenei dintre naturalism-anaturalism il reprezinta existenta realitilor
abordate:
- realitile naturale se abordeaza prin modelul naturalist,
- realitile socio-umane, prin modelul anaturalist.
- varianta logicist admite c realitatea socio-uman se definete prin trsturi
ireductibile la zona naturalului (aici se realizeaz o suprapunere cu varianta
psihologist)
-Specificitatea existentiala a realitilor culturale este vzut n universul
sensurilor, semnificaiilor i valorilor, n prezena acestor trsturi spirituale.
-procedura logico-metodologic cu ajutorul creia cercettorul lucreaza este
raportarea la valori
iar, printr-o atare procedur, subiectul cognitiv se difereniaza de cel al tririi.
-Un cercettor, chiar lund n considerare sistemul su de valori, dac se va raporta
la valori universale, nu va spune c fenomenul x este istoric, ci fenomenul x este
5

istoric raportat la sistemul valoric y, diferit de sistemul y 1 etc. Cercettorul trebuie


s depeasc raportarea fenomenului la propriile valori i s accead la raportarea
acestora la cele comunitare, cele colective proprii sau ale altor comuniti.
- nelegem fenomenul n singularitatea i unicitatea lui, fr s urmrim cercetarea
legilor, ci descrierea i nelegerea evenimentelor singulare, irepetabile.