Marea vinatoare de

vrajitoare din Europa

,,0 bestie lmperfecta, tara frica, fara sratornicie."

Zicala franeezii din seeolul
al XVII-lea despre femei

"Mai sus de briu sunt fete cumsecade,

~i dineoaee de briu parca-s eentauri;
Deasupra sunt eu eerul; jos - eu iadul;
Sunt iad ~i bezna, flaeiri puturoase,"
SHAKESPEARE, Regele Lear!
Jan Luyken, Executarea Annei Hendricks pentru vrajitorie
/a Amsterdam, In 1571. (Jean-Michel Saliaman,1995) "Sintefi adevaratele hiene, ne aderneniti eu fru-
musetea pielii ~i,cind nebunia ne aduce in raza voastra
de actiune, sariti asupra noastra. Stnteti triidatoarele
[ntelepciunii ~i obstaeole in ealea industriei, [...J fun-
datura virtutii ~i batul care ne struneste la viciu, hula
~i ruina, Voi sinteti paradisul prostilor, ciuma infe-
leptului ~i marea eroare a naturii."
WALTER CHARLETON, Ephesian Matron (1659)
260
261
Introducere
inchizitorii barbari cu fanteziile lor sexuale. Daly li cireaza,
de exemplu, pe EG. Alexander ~i S.T Selesnik, cu The His-
Vinaroarea de vrajitoare e pomenita foarte rar in istoria
tory of Psychiatry, unde citim urmatoarele:
proletariatului. Pina in zilele noastre, ramine unul dintre
fenomenele cel mai putin studiate din istoria Europei- sau
Vriijitoarele acuzate au u~urat adesea sarcina perseeu-
chiar din istoria lurnii, dad e sa luarn in considerare faptul
to rilo r. Una dintre vriijitoare si-a racorit sentimentul de
d acuza de venerare a diavolului a fost dusa de misionari ~i
vinovatie marturisindu-si fanteziile sexuale la judecata
conchistadori in "Lumea Noua", unde a fost Iolosira pentru '"
publici; ea avea 0 anumita satisfactie erotica, aplecindu-se
subjugarea populatiei locale.
asupra tuturor detaliilor In fap aeuzatorilor siii barbari.
Faptul ca majoritatea victimelor din Europa au fost fe-
Acesre femei, gray deranjate emotional, erau gata sii ac-
mei din faranime poate explica indiferenra istoricilor fata
eepte In special sugestia ci ar fi adapostit demoni ~idiavoli.
s
e
de acest genocid, 0 indiferenra la limita cornpliciratii, din
Ele miirturiseau ci traiesc impreuna cu spiritele rele, la fel l:
:l moment ce eliminarea vrajitoarelor din paginile istoriei a o
w ea indivizii deranjati din zilele noastre, care, influentati de
c contribuit la trivializarea elirninarii lor fizice pe ruguri, su- ~
'U titlurile ziarelor, l~i imagineazii ci ar fi ucigasi cautati de 5·
~ gerind d ar fi yorba de un fenomen minor, dad nu chiar 0
g polirie, (Daly 1978: 213) ~
.t! chestiune folclorid . 8
i[ iil
> Chiar ~i cei care au studiat vinatoarea de vrajitoare (in 16-
Q)
Au existat exceprii de la aceasta tendinta de a da vina pe ~
"~ trecut, aproape in exclusivitate barbati) au fost adesea vred- 0'
s
~ nici urrnasi ai demonologilor din secolul al XVI-lea. Desi
victime, atlt in prima, cit ~i in a doua generatie de cerceta-
f
tori ai vinatorii de vrajitoare. Printre ultimii trebuie sa Ii iil
,~ au deplins exrerminarea vrajitoarelor, multi Ie-au caracteri- 0.
amintim pe Alan Macfarlane (1970), E.W Monter (1969, :r
~
o zat drept toante nefericite ce sufereau de halucinarii. Ca ur- [P
z 1976, 1977) si Alfred Soman (1992). Cu toate acestea, vina- (3
mare, persecutia lor a fost explicara ca proces de "terapie "o
toarea de vrajitoare a iesit din subteranele unde fusese men-
• socials' ce intarea coeziunea locala (Midlefort 1972: 3) sau
rinucl abia dupa afirmarea rniscarii feministe, prin identificarea
a fost descrisa in termeni medicali drept "panicii", "nebunie"
feministelor eu figura vrajitoarei, adoprara curind ca simbol
ori "epidemie". Astfel de caracterizari i-au disculpat pe vina-
al revoltei femeilor (Bovensehen 1978: 83 sqq.).3 Ferninis-
torii de vrajitoare ~i Ie-au depolitizar crimele.
tele au inteles repede d masaerul ~i tortura la care au fost
Exista din belsug exemple ale misoginiei care a inspirat
supuse sute de mii de femei nu ar fi avut loc dad ele nu ar
tratamentul acordat de cercetatori vinatorii de vrajitoare.
fi constituit 0 arnenintare la adresa unei anumite structuri
Dupa cum arata Mary Daly abia in 1978,0 mare parte din
a puterii. De asemenea, feminisrele si-au dat seama d un
literatura pe subiect a fost scrisa diner-o "perspectiva a execu-
astfel de razboi impotriva femeilor, purtat timp de doua
tarii femeii", care discrediteaza victimele persecutiei, caracte-
secole, a fost un moment de rurnura in istoria femeilor din
rizindu-le drept rateuri sociale (femei "dezonorate" sau frustrate
Europa, "pacatul originar" al procesului de degradare sociala
in dragosre) ori chiar ca perverse ce se bucurau zadiirindu-~i
suferit de femei odata cu aseensiunea eapitalismului. Ca

262
urmare, vinatoarea de vrajitoare este un fenomen la care tre-
buie sa ne intoarcern mereu daci vrem sa intelegern rniso-
ginia ce caracterizeaza inci practica instirutionala ~irelatiile
intre barbati ~i femei.
Cu foarte purine exceptii, istoricii rnarxisti, chiar ~i cei
care au studiat "tranzitia la capitalism", au condamnat vlna-
toarea de vrajitoare la uitare, ca ~i cum ar fi irelevanta pen-
tru istoria luptei de clasa. Cu toate acestea, dimensiunile
masacrului ar fi trebuit sa provoace suspiciuni, din moment
ce sure de mii de femei au fost arse, spinzurate ~i torturate
in mai putin de doua secole." La fel de semnificativ ar fi
trebuit sa fie faptul ci vlnatoarea de vrajitoare a avut loc in
se acelasi timp cu colonizarea ~iexterrninarea populatiilor din
::J
W
c: Lumea Noua, simultana cu ingradirile din Anglia, cu ince-
'ii
f putul traficului de sclavi, cu adoptarea "legilor singeroase"
~ impotriva vagabonzilor ~i cersetorilor ~i a ajuns la apogeu
;6'
l> in perioada de tranzitie dintre sfiqitul feudalismului ~i"de-
G>
"f
o
colarea" capitalismului, cind taranimea din Europa si-a do-
bindit puterea maxima, consumata mai apoi in infringerea
1
~
sa istorica. Pin a in prezent, aceasta latura a acumularii pri-
mitive a ramas cu adevarat secreta.'
o
~ "vrajitorie" nu a aparut decit la sfirsirul Evului Mediu. In
Epoca vanatorii de vrajitoare
,i Initiativa Statului
Asadar, ceea ce nu a fost acceptat inci e faptul ca vina-
toarea de vrajitoare a fost unul dintre cele mai importante
evenimente din dezvoltarea societatii capitaliste ~iformarea
proletariatului modern. Dezlantuirea campaniei de teroare
impotriva femeilor, incornparabila cu orice alta persecutie,
a slabit rezistenta taranimii europene la atacurile lansate
impotriva ei de nobilime ~i stat, intr-un moment in care
263
cornunitatea raraneasci se dezintegra deja sub efectul com-
binat al privatiziirii paminturilor, cresterii taxelor ~iextinde-
rii controlului statal asupra tuturor aspectelor vietii sociale.
Vinatoarea de vrajitoare a adincit diviziunile dintre femei ~i
barbati, invatindu-i pe barbati sa se team a de puterea feme-
ilor, ~i a distrus un univers de practici, credirite ~i subiecte
sociale a carer existenta era incornpatibila cu disciplina ca-
.;
pitalista a muncii, redefinind astfel principalele elemente ale
reproducerii sociale. In acest sens, laolalta cu atacul contern-
poran asupra "culturii populare" ~i "marea incarcerare" ~
saracilor ~ivagabonzilor in case de munca ~icase de corectie,
vinatoarea de vrajitoare a fost un aspect esential al acumu- :t
lani primitive ~i "tranzitiei" la capitalism.
e
8
Vom vedea ceva mai d.rziu care erau remerile clasei con- 5'
ducatoare din Europa spulberate prin vinatoarea de vraji- f
iil
toare ~icare au fost efectele vinatorii pentru pozitia femeilor i'
in Europa. Deocamdata, vreau sa subliniez urmatorullucru: ~
e<
contrar perspectivei promovate de Iluminism, vinaroarea de
vrajitoare nu a fost ultima scinteie a unei lumi feudale pe cale
I
iil
c.
de disparitie. Este bine stabilit faptul ci "superstiriile" Evului
Mediu nu au persecutat nicio vrajitoare; insusi conceptul de
s·
~
a
'8
.Epoca Inrunecata' [circa 500-1100 d.Hr.] nu au existat
astfel de J' udeciti si executii in masa, in ciuda faptului ci viata
) ) ) )
cotidiana era irnpregnata de magie ~iin pofida temerilor cla-
sei conducitoare, care i~iexprimase inci din ultima perioada
a Imperiului Roman tngrljorari legate de modul in care scla-
vii foloseau magia ca instrument al nesupunerii."
Crima nurnita maleficium a fost introdusa in secolele
VII-VIII in codurile legale ale noilor regate teutonice, pre-
luind anumite prevederi din codul roman. Contextul a fost
cucerirea araba, ce aprinsese, dupa cite se pare, inimile scla-
vilor din Europa, inspirindu-i sa ridice armele irnpotrlva
 264 265

stapinilor, anirnari de speranp obtinerii libertatii.? Ca ur- Abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, in dece-
mare, e posibil ca aceasta inovatie legala sa fi fost 0 reactie niile cind conchistadorii spanioli subjugau populatiile ame-
a elitelor, care se temeau de invazia "sarazinilor", fiindd ricane, s-a amplificat nurnarul de femei judecate pentru
I acestia aveau reputatia de mari experti in artele magice vrajitorie, iar initiativa persecutiei a trecut de la Inchizitie
la curtile seculare (Monter 1976: 26). Vinatoarea de vraji-:
I (Chejne 1983: 115-132). In aceasta perioada, in categoria
de maleficium erau incadrate ~i pedepsire doar acele practici ware a atins apogeul in perioada 1580-1630, adica in rno-
I magice care provocau daune persoanelor ~i lucrurilor, iar mentul in care relatiile feudale erau deja inlocuite de .
I Biserica Ii critica pe cei care credeau in infaptuiri magice.! lnstitutiile economice ~i politice ale capitalismului mercan-
Situatia s-a schimbat pin a la mijlocul secolului al XV-lea. til. In acest lung "Secol de Fier" s-au multiplicat rugurile, ca
In aceasta epoca a revoltelor populare, epidemiilor ~i incepu- intr-un acord tacit intre rari aflare adesea in razboi. Atunci
tului crizei feudale au aparur primele tribunale ale vrajitoa- a incepuc ~i statul sa denunte existenta vrajitoarelor, pre-
8. relor (In sudul Franrei, Germania, Elvetia ~i Italia), primele luind initiativa In procesul persecutiei. 1:
o
II w
e
j descrieri ale Sabatului? ~i elaborarea unei doctrine despre Carolina, codullegal imperial adoptat de regele catolic CD
o
:!O,
I c
15
vrajitorie, care a fost declarata erezie ~i cea mai grava crima arol al V-lea In 1532, a stabilit pentru prima data pedepsi- j

g
! impotriva lui Dumnezeu, Naturii ~i Statului (Monter 1976: rea prin moarte a vrajitoriei. In Anglia prorestanta, persecutia o
I g iil
.~ 11-17). Intre 143 5 ~i 1487 au fost scrise 28 de tratate des- a fost legalizatii prin trei Acre emise de Parlament in 1542, a.
<I>

I f II>
"0
pre vrajitorie (Monter 1976: 19), culminlnd, in ajunul expe- 1563 ~i 1604. Ultimul introducea pedeapsa cu moartea chiar ~
0<
~
e ditiei lui Columb, cu publicarea In 1486 a scandalosului in lipsa oricirei vatamari a persoanelor sau lucrurilor. Dupa g
o iil
Malleus Maleficarum (Ciocanul vriijitoarelor). Acesta aparea 1550 au fost adoptare in Scotia, Elvetia, Franta ~i Olanda a.
3'
~ dupa 0 noua bula papala dedicata acestui subiect, Summis spaniola legi ~i ordonante ce defineau vrajitoria drept crima
!P
~
o Desiderantes (1484), scrisa de papa Inocenriu al VIII-lea, apitala, incitind populatia sa denunte suspectele de vraji- "0
a
:l: o
care identifica In vrajitorie 0 noua amenintare la adresa Bise- torie. Aceste legi au fosr revizuire in anii urrnatori, marind
ricii. Cu toate acestea, mediul intelectual al Renasrerii, In nurnarul persoanelor care puteau fi executate ~i definind
special in Iralia, continua sa fie sceptic, in general, fafa de IIriijitoria ca atare, nu daunele provocate de aceasta, drept
orice era legat de supranatural. Inrelectuali italieni, de la crirna principala.
Ludovico Ariosto pana la Giordano Bruno ~iNiccolo Machia- Mecanismele persecutiei conhrma teza ci vinatoarea de
velli, au privit cu ironie povesrile clerului despre faptele vrajitoare nu a fost un proces spontan, ,,0 miscare de jos in
diavolului, subliniind, din contra (In cazullui Bruno), pu- 'us la care clasele conducatoare ~i administrative au fost
II terea nefasra a aurului ~i banilor. "Non incanti ma contanti" [orrate sa reaqioneze" (Lamer 1983: 1). Dupa cum a ararat
("fara farmece, ci bani") era mottoul unui personaj dintr-o hristina Lamer in cazul Scotiei, 0 vinatoare de vrajitoare
10
comedie scrisa de Bruno, ilustrind succint perspectiva elitei necesita multa organizare forrnala ~i administrativa. Ina-
intelectuale ~ia cercurilor aristocratice ale timpului (Parinetto inte ca vecinul sa-I acuze pe un alt vecin, inainte ca inrregi
1998: 29-99). cornunitati sa fie cuprinse de "panici", avea loc 0 lndoctrinare
266
267

sistematica, prin care autoritarile i~i manifestau in mod public

ingrijorarea fafa de raspindirea vrajitoarelor, calarorind din
sat in sat pentru a-i invap pe oameni cum sa le recunoasci
pe acestea. In anumite cazuri, s-au inrocmit lisre cu numele
celor suspecrare de vriijitorie ~i au fost arneninrari cu pedepse
cei care le-ar fi ascuns sau le-ar fi ajutat (Lamer 1983: 2).
In Scoria, dupa Sinodul de la Aberdeen (-1603), preorii
Bisericii Prezbiteriene au fost obligari sa-~i intrebe membrii
parohiei, sub jurarnint, daca suspecteaza pe cineva ca ar fi
vrajitoare, Bisericile au fost dotate cu cabine pentru pastra-
rea anonimitarii informatorilor; apoi, dupa ce 0 femeie de-
R venea suspecta, preotulle cerea de la amvon credinciosilor
e:l z
Q
sa depuna marturie impotriva ei, interzidndu-Ie sa Ii acorde
w
c ajutorul (Black 1971: 13). ~i in alte fari erau solicitate de-
8
'5 ~I

l!' nunturi. In Germania, aceasta era sarcina "vizitatorilor" ~

.~ 8
iE nurniri de Biserica Luterana cu conslmdmtnml printilor ger- ii1
0-
>
Q> mani (Strauss 1975: 54). In Italia de Nord, preorii ~i auto- ft)

""0 ~
Q<
l!' rititile alimentau suspiciunile ~iasigurau transformarea acestora
g
;b in denunturi; de asemenea, aveau grija ca acuzatele sa fie
§'
ii1
0-
c~
complet izolate, foqindu-Ie, printre altele, sa f>oate semne s
~ g"1
o pe vesminte pentru ca oamenii sa se rina la distanra (Mazzali
:I: a
1988: 112). "8
Vinatoarea de vrajiroare a fost prima persecutie din Eu-
ropa care a folosit 0 propaganda multimedia pentru a genera
psihoza in masa. Una dintre primele Iunctii ale presei, acum
scoasa la tipografie, a fost alertarea publicului fara de peri-
colele reprezentare de vrajitoare, prin pamflete ce publicau
cele mai faimoase judecati ~i detaliile ingrozitoarelor fapte
savirsire (Mandrou 1968: 136). In acest sens au fost recrutati
artisti, printre care germanul Hans Baldung, caruia ii dato-
ram cele mai condamnabile portrete ale vrajitoarelor, Insa 5abatu/ vr6jitoare/or. Aceasta a fost prima iiii cea mai foimocso
gravuro dintr-o serie produso de artistul german Hans Baldung
la persecutie au contribuit eel mai rnult jurisrii, magistrarii
Grien, TncepTnddin 1510, ce exploata pornograflc corpul femeii
~i demonologii, intruchiparl adesea in aceeasi persoana. sub pretextul denuntcrii.
 268 269

Acestia au sisternatizar argumentele, au raspuns criticilor ~i Ca urmare, nu incape lndoiala cii vinatoarea de vrajitoare
au perfeqionat 0 masinarie Iegala care, plna la sfir~irul se- .1 fost 0 importanta initiativa politicd. Sublinierea acestui

colului al XVI-lea, efecrua judecarile intr-un format sran- fapt nu minimizeazii rolul pe care I-a avut Biserica In perse-
cutie, Biserica Catolica Rornana a furnizat schelaria metafi-
dardizar, aproape birocratic, pe baza similitudinilor dintre
liea ~iideologici a vinarorii de vrajitoare ~i a instigat persecutia
confesiuni, dincolo de frontierele nationale, Barbatii legii
vrajitoarelor, dupa cum instigase anterior persecutia eretici-
se bazau In efoturile lor pe cei mai reputati inrelectuali ai
lor. Vinatoarea de vrajiroare nu ar fi fost posibila fara Inchi-
vremii, inclusiv pe filosofi ~i oameni de ~tiinfa care sinr Inea
litie, fara numeroasele bule papale care Ie cereau autoritatilor
laudati ca parinti ai rationalisrnului modern. Printre acestia
seculare sa le caute ~i sa le pedepseasca pe "vrajitoare" ~i, mai
se numara gandirorul politic englez Thomas Hobbes, care,
ales, tara secolele de campanii misogine ale Bisericii impo-
In ciuda scepticismului sau fafa de realitatea vrajitoriei, a
rriva femeilor. Cu toate acestea, contrar cliseului incetatenit,
aprobat persecutia ca instrument al controlului social. Jean
8. vinatoarea de vrajitoare nu a fost doar rezultatul fanatismu- ~
Bodin, faimosul avo cat ~i ganditor politic francez socotit de o
e
I w
;,
istoricul Trevor Roper "Aristotel ~i Montesquieu al seco-
lui bisericesc sau al rnasinatiunilor Inchizltiei
apogeul sau, curtile seculare au fost acelea care au pus la cale
catolice. La iil
o
c
'6
5'
IIIII lului al XVI-lea", a fost un dusman feroce al vrajitoarelor,
cele mai multe judecati, iar In zonele unde opera Inchizitia ~
~ 8
g cerind cu ura obsesiva varsarea de singe In cazullor. Bodin, Cil
.~ (Italia ~i Spania), numarul executiilor a ramas relativ smut . a.
ie> care a scris primul tratat despre infiatie, a participat la rnulte Dupa Reforma protestanta, care a subminat puterea Biseri-
eD
<
<II
judecari ~i a scris un volum despre "dovezi" (Demomania, ~
"0
e
C 1580), In care insista cii vrajitoarele trebuie arse de vii, ~i nu
cii Catolice, Inchizitia a fost aceea care a lncepur sa limiteze g
o zelul autoritatilor irnpotriva vrajitoarelor, In timp ce marea iil
;b a.
c~
strangulate "cu mila" inainte de arderea pe rug; cii ele trebuie intensitatea persecutiei Impotriva evreilor (Milano 1963: s·
cauterizate, astfel incit carnea sa le putrezeascii inainte de ~
~
C
287-289).12 Mai mult, Inchizitia depindea intordeauna de a
"0
z moarte, iar copiii lor trebuie, de asemenea, arsi. cooperarea statului pentru a duce la capat executiile, deoa-
o

• Bodin nu este un caz izolat. In acest "secol al geniilor" _ rece clerul dorea sa fie scutit de rusinea varsarii de singe.
Bacon, Kepler, Galilei, Shakespeare, Pascal, Descartes _, olaborarea intre Bisericii ~i stat a fost ~i mai intima In zo-
secol care a cunoscut triumful revolutiei copernicane, nele Reformei, unde Statul a devenit Biserica (In Anglia) sau
nasterea stiintei moderne ~i elaborarea rationalismului filo- Biserica a devenit Statul (in Geneva si, intr-o masura mai
sofic ~i stiinrific, vrajitoria a devenit unul dintre subiectele mica, In Scotia). Aici, 0 ramura a puterii legifera ~i executa,
preferare de dezbatere ale elitelor intelectuale europene. iar ideologia religioasa I~i arata deschis conotatiile polirice.
judecatori, avocati, oameni de stat, filosofi, oameni de Caracterul politic al vinatorii de vrajitoare e demonstrat
~tiinfa, teologi, tori erau preocupari de aceasta "problema", ~i de faptul ci natiunile catolice ~i cele protestante, aBate In
cu totii au scris pamflete ~i demonologii, au cazut de acord razboi In mai toate celelalte aspecte, si-au unit armele ~i au
cii vrajitoria era cea mai infama crirna ~i au cerut pedepsi- folosit aceleasi argumente pentru persecutia vrajiroarelor.
rea ei.'! Ca urmare, nu e deloc exagerat sa afirrnarn ca oindtoarea de
270 271

vrtijitoare a fost primul teren unificator din politica noilor strecoara prin crapaturile confesiunilor inregistrate - a~a
state-natiune europene, primul exemplu, dupti schisma create cum a facut-o Carlo Ginzburg (1991) -, nu le putem stabili
de Reformti, a unei unifictiri europene. Vinatoarea de vraji- autenticitatea. Mai mult, exterminarea vrajitoarelor nu poate
toare a trecut toate frontierele, din Franta ~i Italia pana In fi explicata prin lacornie. Cisrigurile obtinute din executarea
Germania, Elvetia, Anglia, Scotia ~i Suedia. ~i confiscarea bunurilor unor femei preponderent foarte
Ce temeri au instigat asemenea politici concertate de sarace nu pot fi comparate cu bogatiile luate din Americi. 14

genocid? De ce a fost dezlantuita adt de multa violenta? ~i Din aceste motive, istorici ca Brian Levack se abtin de
de ce au fost femeile principala tinta? la orice teorie explicativa, multumindu-se sa identifice
preconditiile vinatorii de vrajitoare - de pilda, muratia su-
ferita de procedura legala catre sfirsitul Evului Mediu, de la
Credin~ein diavol ,i schimbari sistemul de acuzare privat la cel public, centralizarea puterii
ale modului de produc~ie de stat ori impactul asupra vierii sociale avut de Reforrna ~i
E~
a Contrareforrna (Levack 1987).
zo
w ~
c Trebuie spus de la bun inceput ca acestor intrebari nu Un asemenea agnosticism nu e necesar. Nu e nevoie nici s,
'i5 ~
~
8
le-au fost oferite raspunsuri satisfacatoare plna In zilele noas- sa decidem daca vinatorii de vrajitoare chiar au crezut In [
@
.~ tre. Un obstacol important In calea oricarei explicatii e fap- acuzele proferate impotriva victimelor sau le-au folosit In
;6' if
>
<I>
tul cii acuzele impotriva vrajiroarelor sint atit de grotesti ~i mod cinic pe post de instrumente de reprimare sociala, Daca ~
..Q!
"l!! de incredibile, Inch par a fi incomensurabile cu orice rnoti- e sa luam In considerare contextul istoric In care a avut loc g
o
8 vatie sau crirna." Cum se poate explica faptul cii, timp de vinatoarea de vrajitoare, genul ~i clasa celor acuzate ~i efec- iil
;tJ 0..
(~ peste doua secole, in mai multe tari europene, sute de mii tele persecutiei, atunci putem conchide cii vinatoarea de 5·

~
o
de femei au fost judecate, torturate, arse de vii sau spinzu- vrajitoare din Europa a constituit un atac contra rezistentei .g~
z • rate, acuzate cii si-ar fi vindur corpul ~i sufletul diavolului, femeilor la raspindirea relatiilor capitaliste ~i contra puterii o

cii ar fi ucis prin mijloace magice 0 multime de copii, cii le-ar dobindite de femei prin sexualitate, controlul asupra repro-
fi supt slngele, cii ar fi facut potiuni din carnea lor, ca au ducerii ~i abilitatile de vindecatoare.
provocat moartea vecinilor, au distrus vite ~i recolte, au pro- Vinatoarea de vrajitoare a fost decisiva ~i pentru edificarea
vocat furtuni ~i au comis atitea alte fapte abominabile? (Cu unei noi ordini a patriarhatului, in care corpulfemeilor,
toate aces tea, chiar ~i In zilele noasrre exista istorici care vor munca lor, puterile sexuale ~i reproductive au fost puse sub
sa credem cii vinatoarea de vrajitoare a fost destul de rezo- controlul statului, transformate In resurse economice. Aceasta
nabila in contextul structurii de credinte a timpului!) inseamna ca pe vinarorii de vrajitoare nu Ii interesa atit pedep-
o alta problema este cii nu dispunem de punctul de sirea anumitor transgresiuni specifice, cit eliminarea unor
vedere al victimelor. Tot ceea ce rarnine din vocile lor sint forme generalizate de comportarnent al femeilor, pe care nu
confesiunile cenzurate de inchizitori, obtinute de obicei sub le mai puteau tolera ~i care trebuiau sa devina aborninabile in
tortura; oricit de bine am analiza folclorul traditional ce se ochii populatiei, Exista numerosi factori care arata ca, dupa
272 273

cum se intirnpla atit de des in cazuri de represiune politica ambele fari se instalau relatii monetare, fenomen ce parea in
exercitata in timpuri de conflict intens ~i schimbare sociala, ochii oamenilor mortal ~i chiar diabolic, in cornparatie cu
tinta vinatorii de vrajitoare nu au fost crime recunoscute la formele mai vechi de productie, inca existente, bazate pe
nivel social, ci practici care fusesera acceptate anterior ~i gru- subzistenta. Astfel, in cazurile studiate de Taussig, saracii Ii
puri de indivizi ce puteau fi eliminati din comunitate doar suspectau pe cei mai ajunsi de venerarea diavolului. Asocie- ..
prin teroare ~i criminalizare. De pilda, acuzele proceselor se rea evidentiata de Taussig intre diavol ~i forma rnarfii ne
refereau adesea la evenimente ce avusesera loc cu decenii mai aminteste ca pe fundalul vinatorii de vrajitoare se afla expan-
inainte; mai mult, vrajitoria a devenit crimen exceptum, adica siunea capitalismului rural (care a indus abolirea drepturilor
o crima ce trebuia investigata prin mijloace speciale, indusiv rraditionale) ~i primul val inflationist din Europa moderns.
tortura, ~i care trebuia pedepsita chiar in absenta unor daune Aceste fenomene au dus la cresterea saraciei, foamete ~i dis-
demonstrate, provocate persoanelor sau lucrurilor. In acest locare sociala (Le Roy Ladurie 1974: 208). Mai mult, ele au
8. sens, acuza de vrajitorie a jucat un rol asernanator acuzei de contribuit la transferul puterii in miinile noii clase de 3:
c
e:J "inalta tradare" (care, in mod semnificativ, a fost introdusa in "modernizatori", care priveau cu teama ~i repulsie formele Ii
w c
c codul penal englez in decursul acelorasi ani), similar celei de comunale de viafa ce caracterizasera Europa precapiralista. 3>
'6
e "terorism" din zilele noastre. Caracterul vag al acuzirii - din Vinatoarea de vrajitoare a luat avint prin initiativa acestei ~
8
.~ moment ce era imposibila demonstrarea sa, desi evoca in dase protocapiraliste, devenind "platforma [... J pe care puteau Ii
a.
i2 CD
>
QI
acelasi timp 0 oroare maxima - facea posibila pedepsirea ori- fi urrnarite 0 serie larga de credinte ~i practici" (Normand ~i ~
e<
"e carei forme de protest, generind suspiciune chiar ~ifafa de cele
mai ordinare aspecte ale vietii cotidiene.
Roberts 2000: 65), adica
rezistenta la restructurare
0 arrna prin care putea fi lnvinsa
sociala ~i econornica.
IIi
~ a.
(~ o prima intuitie despre semnificatia vinarorii de vraji- E semnificativ faptul ca cele mai multe procese de vra- s·
~
~
o
toare din Europa ne of era Michael Taussig in dasica sa lu- jitoare din Anglia au avut loc in Essex, unde pina in secolul a
l:
crare The Devil and Commodity Fetishism in South America al XVI-lea fusesera ingradire mai toate paminturile'", in '8
(1980). Teza lui este urrnatoarea: credintele in diavol apar timp ce in acele regiuni din insulele britanice in care nu avu-
in acele perioade istorice in care un mod de productie e sese loc privatizarea pamlnturilor nu apar nici vinatori de
inlocuir de altul. In asrfel de perioade, nu doar conditiile vrajitoare. Exemplele cele mai remarcabile in acest sens sint
materiale ale vietii sint transformate radical, ci ~i principiile Irlanda ~ipodisurile vestice ale Scotiei, unde nu poate fi giisita
metafizice aflate la baza ordinii sociale - de pilda, concepria nicio urrna de persecurie, probabil fiindca in ambele zone
despre modul in care se creeaza valoarea, despre ce anume predomina inca un sistem de folosire in comun a terenurilor
genereaza viata ~i crestere, despre ce e "natural" ~i ce se opune (prin legaturi de rudenie), care impiedica diviziunile comu-
obiceiurilor ~i relatiilor sociale incetatenite (Taussig 1980: nale ~i acea complicitate cu statul care a facut posibila vina-
17 sqq.). Taussig a elaborat aceasta teorie studiind convin- toarea de vrajiroare. In dmpiile anglicizate ~i privatizate ale
gerile muncitorilor agricoli columbieni ~i ale muncitorilor Scotiei, unde economia subzistentei a disparut sub impactul
bolivieni din minele de cositor intr-o perioada in care in Reformei prezbiteriene, vinatoarea de vrajitoare a tacut eel
274 275

putin 4 000 de victime, adica 1% din populatia de femei.
In podisurile Scotiei ~iin Irlanda femeile au fost in siguranta
in timpurile in care se ardeau pe rug vrajitoare.
Asadar, un factor decisiv din istoria vinatorii de vrajitoare
a fost raspindirea capitalismului rural, cu toate consecintele
sale (exproprierea paminturilor, adincirea diferentelor soci-
ale, destrarnarea relatiilor colective). Acest lucru e dovedit
~i de faptul ci majoritatea celor acuzate erau femei sarace
din raranime, lucraroare salariate ~i muncitoare chiriase, in
clasa a contribuit la portretul vrajitoarei engleze sint evi-
dentiate in acuzele impotriva lui Margaret Harkett, vaduva
batrina, spinzurata la 65 de ani, in 1585, la Tyburn:
Ea a cules un co~ de pere din cimpul vecinului tara sa
ceara voie. Cind i s-a spus sa le dea inapoi, ea le-a aruncat
cu furie; de atunci, nu mai cresc pere pe acel cimp. Mai
tirziu, servitorullui William Goodwin a refuzat sa ii dea
niste drojdie de bere, iar standul sau cu bautura a secat.

timp ce majoritatea acuzatorilor erau membri bogati ~i Dupa ce a fost lovita de un vechil care a prins-o luind
lemne de pe pamlnrul stapinului, vechilul a innebunit. Un
prestigiosl ai cornunitatii, adesea angajatorii sau proprietarii
vecin a refuzat sa ii dea un cal, toti caii sai au murit, Altul
8. locuintelor acelor femei, adica indivizi care faceau parte din
i-a plarit pe 0 pereche de papuci mai putin decir ceruse; 1:
e structurile locale ale puterii ~i aveau adesea legaturi strinse o
w
:J

c cu statui central. Acuzariile au inceput sa fie proferate de

mai apoi, a murit. Un nobil i-a spus servitorului sau sa nu 3
-s Ii mai dea lapte barut: dupa aceea, nu au mai putut face ~)

f vecini abia dupa ce persecuria a progresat, iar teama de vra- ~

s
:!:! jitoare (dar ~iteam a de a nu fi acuzat de vrajitorie sau "aso-
nici unt, nici brtnza. (Thomas 1971: 556) 8
;
~> ciere subversiva") a fost sernanata in rindul populatiei. In i'
II>
1J
~
Q,
Anglia, vrajitoarele au fost de obicei femei batrine aflate in Aceeasi schema poate fi observata in cazul femeilor care
s
li!
o
'0
asistenta publici sau femei care supravietuiau mergind din au fost "preintimpinate" la curtile de la Chelmsford, Windsow I
iil
a.
c~ casa in casa pentru a cersi bucate, 0 cana cu vin sau lapte, s·
~ daca erau casatorire, sotii lor erau zilieri, insa de cele mai IP
o
:I multe ori erau vaduve ~itraiau singure. Saracia lor se eviden- ~
fici in confesiuni. Diavolulli se arata in timpuri de nevoie,
ca sa Ie asigure ci de acum inainte "nu le va lipsi nimic", iar
banii primiti in astfel de ocazii se transformau curind in
cenusa - un detaliu care poate avea Iegarura cu experienta
superinflatiei, foarte obisnuita in acele timpuri (Lamer 1983:
95; Mandrou 1968: 77). Ctr despre crimele diabolice ale
vrajitoarelor, ele nu par a fi altceva decit lupta de clasa jucata
la nivelul satului: "deochiul", blestemul cersetorului caruia
i s-a refuzat 0 pornana, refuzul plaIii chiriei, solicitarea asis-
ten rei publice (Macfarlane 1970: 97; Thomas 1971: 565; o imagine closico a vrojitocrei din Anglia: batrTno, decrepito,
Tnconjurato de animalele ~i ocolitii soi, dar mentinind
Kittredge 1929: 163). Multiplele moduri in care lupta de o atitudine sfrdotoore. (Barbara Rosen, 1969)
276 277

~i Osyth. Mama Waterhouse, spinzurata la Chelmsford in bune" traiau cu ternerea constanta de "clasele inferioare", care
1566, era 0 "femeie foarte saraca' des pre care se spune ca eu siguranta nutreau ginduri rele, fiindca in aceasta perioada
cer~ea turta sau unt ~i "se certa" cu multi dintre vecinii sai tocmai pierdeau tot ceea ce avusesera.
(Rosen 1969: 76-82). Elizabeth Stile, mama Devell, mama Nu e deloc surprinzator ca aceasta temere s-a exprimat
Margaret ~i mama Dutton, executate la Windsor in 1579, printr-un atac impotriva magiei populare. Lupta impotriva
erau vaduve sarace, mama Margaret traia in casa de pomeni, magiei a insotit tnrotdeauna dezvoltarea capitalismului, pina
irnpreuna cu mama Seder, presupusa conducatoare a vraji- in zilele noastre. Magia se bazeaza pe credinta ca lumea e
toarelor; toate cer~eau si, se presupunea, se razbunau atunci
animata ~i imprevizibila, ca exista 0 forta comuns in toate
cind erau refuzate (ibid.: 83-91). Dupa ce i s-a refuzat niste
lucrurile: "apa, copaci, substante, euvinte ... " (Wilson 2000:
drojdie veche, Elizabeth Francis, una dintre vrajiroarele de
xvii), Ca urmare, fiecare eveniment cotidian e interpretat ea
la Chelmsford, l-a blestemat pe un vecin care, mai tirziu, a
o extensiune a puterii oculte ce trebuie descifrata ~i sup usa
resimtit durere acuta de cap. Mama Staunton a murmurat
ae 0

ceva suspect cind un vecin a refuzat sa li dea niste drojdie,

vointei. Implicatiile asupra vietii cotidiene sint descrise, 3:
o
j
w probabil cu exagerari, in scrisoarea unui preot german dupa ~
c dupa care copilul vecinului s-a irnbolnavit foarte tare (ibid.: ~)

'6 o vizita pastorals intr-un sat, in 1594: ~

e 96). Ursula Kemp, spinzurata la Osyth in 1582, a tacut-o 8
8
.t: schioapa pe 0 duces a dupa ce aceasta a refuzat sa ii dea niste ill
0.
;6" Folosirea incantatiilor e atlt de raspindita, inch niciun <I>
~ brlnza, ea a provocat ~i umflarea fundului la copilullui Agnes ~
QI
'0 barbae sau femeie de aici nu tncepe sau face ceva [...J fara o·
e Letherdale, dupa ce aceasta a refuzat sa ii dea niste nisip de
a recurge dintii la ceva sernn, incantatie, magie sau mijloace f
i curatat. Alice Newman l-a imbolnavit de moarte pe John- ill
0.
pagine. De exernplu, in timpul durerilor de travaliu, dnd 5'
son, colectorul de taxe de la saraci, dupa ce acesta a refuzat
~ sa Ii dea 12 penny; ea l-a pedepsit ~i pe un oarecare Butler, ridici sau pun jos copilul, [...J cind duc vitele pe cimp, [...J ra
o '&
:I care a refuzat sa-i dea 0 bucata de carne (ibid.: 119). Putern cind au pierdut un obiect sau nu iI gasesc, [...J cind inchid
observa un model similar in Scotia, un de acuzatele erau tot ferestrele noaptea, cind cineva se tmbolnaveste sau cind se
chiriase sarace, traind in colibe, pastrand 0 bucata de comporta ciudat vreo vaca, ei alearga imediat la ghicitoare
pamint, ins a traind la limita supravietuirii, provocind osti- sa 0 intrebe cine i-a jefuit, cine i-a vrajit, sau sa ia 0 amu-
litatea vecinilor din cauza ca nu i~i plateau chiria ori i~i leta. Experienta de zi cu zi a acestor oameni arata ci super-
rninau vitele sa pasca pe terenul acestora (Lamer 1983). stitiile nu au limite. [...J Toata lumea ia parte la practicile
superstilioase, folosind cuvinte, nume, rime, numele lui
Durnnezeu, ale Sfinrei Treimi, al Fecioarei Maria, ale celor
Vinatoarea de vrajitoare ,i revolta de clasa doisprezece apostoli. [...J Aceste cuvinte sint spuse atit des-
chis, clt ~i in secret; ele sint scrise pe bucati de hirtie,
Dupa cum se poate vedea din aceste cazuri, vinaroarea inghifite, purtate ca amulete. Ei mai fac semne ciudate,
de vrajitoare a progresat intr-un mediu in care "soiurile zgomote ~igesturi. Pe linga asta, practici magia cu ierburi,
 279
278

radacini ~i ramurile unui anumit copac; folosesc zile ~i 10- vindecare, incantatii ~i ghicit.16 Puterea magica pe care si-o
curi speciale pentru roare acestea. (Strauss 1975: 21) .uribuiau femeile subminaputerea auroriratllor ~i a statului,
ionierindu-le saracilor increderea ca pot manipula mediul
Dupa cum arata Stephen Wilson in The Magical Uni- natural ~i social, subminand potential ordinea prestabilita.·
verse (2000), cei mai multi oameni care practicau aceste Pe de alta parte, e greu de crezut ca artele magice prac-
ritualuri erau saraci afla~i la limita supravietuirii, care incer- t icate de femei de-a lungul mai multor generarii ar fi fost
cau tot timpul sa stavileasca dezastrul, dorindu-si "sa indu- luate in vizor sub acuzatia de conspiratie dernonica in afara
plece, sa amageasca sau chiar sa manipuleze fortele care Ii lontextului creat de criza sociala ~i de luptele intense. Coin-
controlau, [... J sa tina la distanta raul ~i stricaciunea ~i sa I identa dintre criza socio-economica ~i vinatoarea de vraji-
obtina binele, care consta in fertilitate, bunastare, sanatate ware a fost observatii de Henry Kamen, care sublinia ca
~i viata" (p. xviii). Dar in ochii clasei capitaliste, aceasta con- ".:xact in perioada celei mai mari cresteri a preturilor (de la
ceptie anarhica, rnoleculara despre distributia puterii in ,nr~itul secolului al XVI-lea plna in prima jumatate a seco- 1:
Q

~ lume era 0 anaterna. Organizarea capitalista a muncii urrna- lului al XVII-lea) apar cele mai multe acuzatii ~i persecutii" ~

t
j
w
c rea controlul asupra naturii, refuzlnd caracterul imprevizibil (Kamen 1972: 249).17
"5

al practicilor magice, posibilitatea de a stabili 0 relatie pri- Inca ~i mai semnificativa e coincidenta dintre intensifica-
.j
;0'
vilegiata cu elementele naturale ori credinta in existenta rea persecufiei ~i explozia revoltelor urbane ~i rurale. Acestea
~
It
):
unor puteri la care ar avea acces doar anumiti indivizi, mclud "razboaiele farane~ti" trnporrlva privatizarii pamlntu- ~
..e~
CI>
-0
imposibil de generalizat ~i exploatat, Magia constituia un rllor ~i rascoalele impotriva ,,1ngradirilor" din Anglia (In 8'
I!!
1549,1607,1628,1631), ~

i obstacol in calea rationalizarii procesului muncii ~i 0

dnd sute de barbati, femei ~icopii, Q.
5'
arnenintare la adresa stabilitarii principiului responsabilitatii i narmati cu furci ~i hirlete, au distrus gardurile puse in jurul m
c
•g
individuale. Mai presus de toate, magia parea 0 forma de hunurilor comune, proclamind ca "de acum inainte nu va a
6 '8
:l: refuz al muncii, 0 insubordonare ~i un instrument al rezis ucbui sa mai muncim". In Franta, intre 1593 ~i 1595 a avut
tentei populare impotriva purerii. Lumea trebuia "dezvrii loc revolta raranilor din Crocq lmpotriva obligariilor ~i taxa-
jita' pentru a fi dominata. rli excesive ~iimpotriva cresterii pretului piinii, fenomen care
In secolul al XVI-lea, atacul impotriva magiei luase deja provocase foamete in rnasa in portiuni largi ale Europei.
avinr, iar femeile au devenit tintele sale favorite. Chiar 9i In mod frecvent, femeile au fost acelea care au initiat ~i
atunci cind nu erau magiciene/vrajitoare experte, ferneile .iu condus aqtunile acestor revolte. In acest sens, este exern-
erau cele chemate sa insernne animalele care se imbolnaveau, plara revolta din Montpellier din 1645, pornita de femei
erau cele care ii vindecau pe vecini, ii ajutau sa gaseasci I .1 rc doreau sa-~i protejeze copiii de foamete, ~i revolta din
obiecte pierdure sau furate, le dadeau amulete sau poriuni Cordoba din 1652, de asemenea initiata de femei. Mai
de amor ori Ii ajutau sa-~i ghiceasca viitorul. Vinatoarea de mule, dupa ce revoltele erau zdrobite, iar nurnerosi barbati
vrajitoare a vizat 0 varietate larga de practici ale femeilor, ins. .',au tnchisi sau ucisi, femeile rammeau sa continue rezistenta,
principala cauza a persecutiei au fost practicile de vrajiroric, dqi in moduri mai subterane. Acest lucru s-a intimplat in
280 281

120 sud-vestul Germaniei, unde vinatoarea de vrajitoare a conti-

__ NAMUR
oa_ LORENA
nuat inca doua decenii dupa terminarea Razboiului tara-
110 nesc. Erik Midelfort a exclus orice legatura intre aceste doua
fenomene (Midelfort 1972: 68). rnsa el nu s-a intrebat daca
existau relatii de familie sau comunitare - precum cele des-
operite de Le Roy Ladurie in Cevennes" - intre miile de
~arani care, din 1476 pana in 1525, s-au ridicat cu arme
90
impotriva puterii feudale ~i au fost invinsi cu brutalitate ~i
toate acele femei care, mai putin de doua decenii mai tirziu,
10
In aceeasi regiune ~i in aceleasi sate, erau arse pe rug. Ne
putem insa imagina cl represiunea feroce condusa de printii
a
Ej
70
germani, cu sute ~i mii de tiirani crucificati, decapitati ~i arsi I:
o
w de vii, a zamislir 0 ura de nestins ~i planuri secrete de razbu- ~
e s,
'is 60 nare, mai ales in rlndul femeilor mai in virsta, care vazusera, j

e
s i~i aminteau ~i i~i faceau simtita ostilitatea fata de elitele lo- [
.~ ill
g.
cale in numeroase moduri.
fII>
so
~
"0 Persecutia vrajitoarelor s-a intensificat pe acest teren. Ea 0'
e ~
g 40 a continuat lupta de clasa eu alte mijloace. In acest context, g
;t;; I ill
cu greu poate fi negata legarura dintre temerea de razvratiri 0-
c~ 5'
~i insistenta acuzatorilor pe tema Sabatulului vrajitoarelor, m

.. fl' \
~
o
:l:
~1 ~
numit ~i "sinagoga"19, faimoasa intllnire nocturna la care ar
a
"0
Q

fi partieipat mii de oameni, veniti de la distante mari. E po-

V'
sibil ca, prin evocarea ororilor Sabatului, sa se fi tintit forme

,,' / \ concrete de organizare. Nu incape insa indoiala ca, in obse-

sia judecltorilor fata de aceste intilniri demonice, pe linga
ecouri ale persecutiei evreilor, putem auzi ecouri ale intilni-
HOS'10 '20 '30 '.0 'SO '00 '70 rilor secrete organizate de tiirani in timpul noptii, pe dealuri
Acest graiic crctd evolutio numcrului de tribunale de vrdjitoore izolate sau in paduri, unde se puneau la cale revolter" Pe
in perioada 1505-1650, in regiunile Namur li'i Lorena acest subiect, istoricul italian Luisa Muraro scria urrnatoa-
din Franta, in so e reprezentativ li'i pentru persecutio din alte
rele in La Signora del Gioco (Doamna [ocului, 1977), studiu
tori europene. Peste tot, perioada-cheie a fost 1550-1630,
cind au crescut preturile la alimente. despre procesele vrajitoarelor in Alpii italieni de la inceputul
(Henry Kamen, 1972) secolului al XVI-lea:
 283
282

in timpul proceselor din Val di Fiemme, una dintre ~i instructiuni date de diavol vrajiroarelor pentru a se raz-
acuzate le-a marturisit spontan judecarorilor ca, lnrr-o vrati impotriva stipinilor. De asemenea, e semnificativ fap-
noapte, In timp ce se afla In munti cu soacra ei, a vazut un tul ca pactul intre diavol ~i vrajitoare era numit conjuratio,
foe mare In deparrare, .Pugi de-aici, fugi de-aiel!", i-ar fi [nrocmai ca pactele '[acute adesea intre sclavi ~i muncitori
srrigat soacra sa, "asta e focul Doamnei Jocului". In rnulte razvratiti (Dockes 1982: 222; Tigar ~i Levy 1977: 136), ~i
dialecte din nordulltaliei, jocul (gioco) e numele eel mai ca, in ochii acuzatorilor, diavolul prornitea iubire, putere ~i
vechi pentru Sabat (In procesele de la Val di Fiemme se bogatii, de dragul carora persoana respectiva era gata s~ i~i
rnentioneaza Inca 0 femeie care dirija jocul). [...J In aceeasi vlnda sufletul, adica sa incalce orice lege sociala ~i naturala.
regiune, In 1525 a avut loc 0 rebeliune faraneasca de mari Pericolul canibalismului figureaza ~i el ca motiv central
proportii, Ei au cerut eliminarea obligatiilor ~itributului, 'In morfologia Sabatului, care, conform lui Henry Kamen,
libertatea de a vlna, mai purine rnanastiri, mai rnulte ada- corespunde morfologiei revoltelor, in masura in care mun-

8. posturi pentru saraci, dreptul ca fiecare sat sa I~i aleaga citorii rebeli si-au aratat uneori dispretul pentru cei care Ie :I:
o
preotul. [...J Ei au ars castele, manasriri ~icasele preotilor, vindeau singele, arnenintindu-i ca-i vor minca." Kamen ~
] mentioneaza evenimentele din orasul Romans (din Dauphine, S.
:l
c Au fost Insa invinsi, masacrati, iar cei care au supravietuit
'6

~
e
;e
au fost urrnariti ani de zile de razbunarea autoritatilor, Franta), din iarna anului 1580, cind tarani revoltati lmpo-
triva obligatiilor au proclamat ca, "inainte sa rreaca trei zile,
iIf
I
'I~ >
<II
-0
Muraro conchide: carnea crestina va fi pusa la vinzare"; apoi, in rimpul carna-
~;+
valului, .Iiderul rebelilor, imbracat tntr-o piele de urs, a o
~ o
@
8 Focul Doamnei Jocului se estompeaza undeva, de- mincat delicatese pretinzind ca ar fi carne de crestin' (Kamen 0.
;tJ s
\ parte, In timp ce In prim-plan apar focurile revoltei ~i 1972: 334; Le Roy Ladurie 1981: 189,216). De asemenea,
.g~
t~

~ rugurile represiunii. [...J Considerarn ca exista 0 conexiune. la Napoli, in 1585, in timpul unei rebeliuni irnpotriva cos-

JI o
~ intre revolta faraneasca In pregatire ~ipovestile despre mis-
terioase lntllniri nocutrne. [...J Putern presupune ca faranii
tului ridicat al piinii, razvratitii au mutilat corpul magistra-
tului responsabil pentru cresterea pretului ~i au oferit pacti
o

s-au intilnir In secret In jurul unui foe pentru a se incalzl din carnea sa la vinzare (Kamen 1972: 335). Kamen subli-
~ia comunica, [... J iar cei In cunostinta de cauza au tinut niaza ca ingerarea carnii umane simboliza 0 inversiune totala
secrete aceste lntilniri interzise, vorbind doar despre ve- a valorilor sociale, la fel ca imaginea vrajitoarei, ce perso-
chea legenda. [...J Daca vrajitoarele au avut secrete, acesta nifica 0 perversiune morals sugerata de multe dintre ritua-
ar putea fi unul dintre ele. (Muraro 1977: 46-47) lucile atribuite practicilor vrajitoriei: tinerea de la coada la
cap a slujbei, dansuri in sens contrar acelor de ceasornic
Revolta de clasa ~i transgresiunea sexuala au constituit (Clark 1980; Kamen 1972). lnrr-adevar, vrajicoarea era sirn-
elemente centrale in reprezenrarile Sabatului, descris atit ca bolul viu al .Iumii intoarse pe dos", imagine frecvent intilnita
orgie sexuala monstruoasa, cit ~i ca adunare polirica subver- in literatura Evului Mediu, legata de aspiratiile milenariste
siva, ce culmina cu rapoarte ale crimelor comise de participanti de subvertire a ordinii sociale.
 284 285

Dimensiunea subversiva, uropica a Sabatului vrajitoare-

lor e subliniata ~i de Lucian Parinetto, dintr-o perspectiva
diferita. In Streghe e Potere (1998), acesta insista asupra
necesitatii unei inrerpretari moderne a Sabatului, obser-
vindu-i trasaturile transgresive din perspectiva disciplinei
capitaliste a muncii, in plina dezvoltare in epoca, Parinetto
arata d dimensiunea nocturna a Sabatului viola reglemen-
tarea capitalists a timpului de lucru ~i constituia 0 provocare
la adresa proprietatii private ~i ortodoxiei sexuale, Iiindca
noaptea estompeaza diferentele dintre sexe ~i dintre ceea ce
esre "al tau ~i al meu". Parinetto sustine d zborul ~i cdldto-
8. ria - elemente importante in acuzele aduse vrajiroarelor - I:
e trebuie vazute ca un atac impotriva mobilitatii muncitorilor
Q
(;
~ Q
c rnigranti ~i itineranti, un fenomen nou, reflectat in teama
'i5 51
~
s de vagabonzi care preocupa autoritatile din epoci, Parietro [
.t! conch ide ca, odata ce e considerat in specificitatea sa isto- ;
ie> a.
II>
1'1 <I>
rid, Sabatul se arata a fi 0 demonizare a utopiei material i- :$
"0 ~
~ zate de rebeliunea impotriva stapinilor ~i lichidarea rolurilor
g ~
;b sexuale. Sabatul simboliza 0 folosinta a spatiului ~i timpului (;
a.
(~
contrara noii discipline capiraliste a muncii. s
~ !;1
o In acest sens, exista 0 continuitate intre vinatoarea de
z ~
vrajitoare ~i persecutia precedenra a ereticilor, prin care s-au
pedepsit ~i forme specitice de subversiune sociala sub pre-
texrul impunerii unei ortodoxii religioase. In mod semnifi-
cativ, vinatoarea de vrajitoare a aparut mai intai in zone
unde a avut loc cea mai intensa persecutie a ereticilor: sudul
Frantei, rnuntii Jura ~i nordul Italiei. In anumite regiuni din
Elvetia, intr-o prima faza, vrajitoarele au fost numite Herege
Eretici valdezi, reprezentati In Troctatus contra sectum ("eretice") sau Waudois ("waldensiene") (Monter 1976: 22;
valdensium, de Johannes Tinctoris. Vinotoorea de vrdjitoors Rusell 1972: 34 sqq.),22 Mai rnulr, ~i eretici au fost arsi pe
a cpcrvt initial In zone In care persecutlo contra ereticilor
rug ca tradatori ai adevaratei religii ~i au fost acuzati de
fusese mai intenso. In primo perioode,
In anumite zone din Elvetia, vrojitoarele au fost numite
crime ce intrau in decalogul vrajitoriei: sodomie, infanticid,
adesea .woudois". (J.B. Russell, 1980) adorarea animalelor. Desigur, acestea erau acuze rituale folosite
 286
dinrotdeauna de Biserica impotriva rdigiilor rivale. Cu toatr
acestea, dupa cum am vazut, miscarea eretica, de la catau
pana la adamiti, a indus in mod esential un concept dt
revolutie sexuala. In special catarii au contestar opinia degra
danta a Bisericii despre femei ~i au sustinut respingerea ci\
satoriei ~i chiar a procrearii, considerata de ei 0 forma de
captura a sufletului. De asemenea, ei au adoptat 0 religir
maniheista, care, dupa cum sustin anumiti istorici, e respon
sabila pentru preocuparea tot mai inrensa a Bisericii, in Evul
Mediu tirziu, fata de prezenta diavolului in lume ~iviziunea
inchizitoriala despre vriijitorie ca 0 contra-biserica. Ca ur
&. mare, nu incape indoiala cii exista 0 continuitate intre erezic
e
:l
~ivrajitorie, eel putin in prima faza a vinatorii de vrajitoarc,
w
c Cu toate acestea, vinatoarea de vrajitoare a avut lot
'i5
Q)
g
.t!
intr-un context istoric diferir, dupa schimbari dramaticc
provocate intli de traumele ~i dislocarile produse de Moar
)[
>
Q)
tea Neagrii. moment de turnura in istoria europeana, jar.
1J
mai rirziu, in secolele XV-XVI, de schimbarea profunda .1
III
e
o
o relatiilor de clasa provocata de reorganizarea capitalists a
;t)
vietii economice ~i sociale. In mod inevitabil, chiar ~j de
~!: «~
~ mentele de continuitare aparenra (de pilda, banchetul no
o 1J
z turn promiscuu) au avut un sens diferit de cd anticipat ill
lupta Bisericii imporriva ereticilor.
Vinatoare de vrajitoare, vinatoare de femei
,i acumularea muncH
Cea mai importanra diferenta dintre erezie ~i vrajitoric
este cii cea din urrna a fost considerata 0 faraddege femi
nina, in specialla apogeul persecutiei, intre 1550-1650.
Intr-o etapa anterioara, barbatii constituisera pina la 40o;1l
din numarul acuzatilor, Mai tlrziu, un nurnar mai mic de
287
kirbati au fost in continuare supusi judecatii, luati din rin-
dul vagabonzilor, muncitorilor nomazi, tiganilor ~ipreotilor
din clasele inferioare. Plna in secolul al XVI-lea, acuza de
adorare a diavolului devenise 0 terna obisnuira in luptele
politice ~ireligioase; mai tori episcopii ~ipoliticienii au fost
.Iluzari la un moment dar de vriijitorie. Protestantii Hacuzau
pc catolici, in special pe papa, cii ar lucra in slujba diavolu-
lui; Luther lnsusi a fost acuzat de magie, la fel ~iJohn Knox
II Scotia, Jean Bodin in Franta ~i multi altii, ~i evreii erau
.tluzati de adorare a diavolului, fiind adesea reprezentati cu
I oarne ~i gheare. Cu toate acestea, sare in evidenra faptul
I ;1. in secolele XVI-XVII, mai mult de 80% dintre persoa- I:
o
ncle judecate ~iexecutate pentru crima de vrajitorie in Eu-
~
ropa au fost femei. De fapt, vriijitoria a fost crima pentru s,
I are au fost persecutate cde mai rnulte femei in aceasta pe-
I ioada - cu exceptia semnificativa a infanticidului.
tg.
;;;
Faptul ca vriijitoarea e femeie a fost subliniat ~ide demo- ~
0'
nologi, care se bucurau cii Dumnezeu i-a scutit pe barbari
de 0 asemenea pacoste. Dupa cum observa Sigrid Brauner
fiil
Q.
( 1995), argumentde folosite pentru a justifica acest feno- s·
Iro
men au suferit 0 schimbare in timp. In vreme ce autorii lui
Malleus Maleficarum explicau cii femeile sunt predispuse la o
VI :ijitorie din cauza "poftdor insatiabile", Martin Luther ~i
\1 riitorii umanisti au susrinut cii la originea acestei perver-
iuni se afla moravurile femeilor ~i slabiciunea barbatilor,
Ilsa cu totii au identificat femeile ca fiinre rele.
o alta diferenta intre persecutarea ereticilor ~i cea a
vriijitoarelor consta in faptul ca, in cazul cdor din urrna,
,Iluzde de perversiune sexuala ~i infanticid detineau un rol
I cntral, fiind acompaniate de demonizarea virtuala a prac-
ucilor contraceptive.
Asocierea dinrre conrraceptie, avort ~ivrajitorie a aparut
pcntru prima oara in bula Summis desiderantes affectibus,
 289
288

ernisa de Papa Inocenriu al VIII-lea (1484), care deplingca

faptul ca, "prin incantatii, vraji, conjuratii ~i alte superstiti
blestemate, prin farmece, grozavii ~i insulte ingrozitoarc.
[vrajitoarele] distrug progenitura femeilor. [... J Din CaU7:1
lor barbatil nu genereaza, iar femeile nu concep; nici barbari]
nu pot realiza actul conjugal cu sotiile lor, nici sotiile nu I~i
pot primi barbatii" (Kors ~i Peters 1972: 107-108).
Din acel moment, crimele reproductive apar in prim-pla
nul proceselor. Pina in secolul al XVII-lea, vrajitoarele aveau
sa fie acuzate de distrugerea puterilor generative ale oam
nilor ~i animalelor, provocarea de avorturi ~i apartenenp 101
o secta infanticida care ucidea copii ~i ii of ere a diavolului. 1:
8. c
e De asemenea, in imaginatia populara, vrajitoarea ajunge 5, ~
til ~~
c fie asociata cu 0 femeie barrlna ~i libidinoasa, osrila vieti i
'6
f'
8
noi, hranindu-se cu carne de copil sau folosind corpuri de Vrajitoare gatind copii. (Francesco Maria Guazzo, f;
;t:! copii pentru a-si fabrica potiuni magice - stereotip popula Compendium Ma/encarum, 1608) g.
'2> rizat mai tirziu in cartlle pentru copii. ~
G>
o.
-0
f'
8
De ce a survenit aceastd schimbare in traiectoria de fa en
sprijinul acestei teorii: prezenfa moaselor in rindurile celor
I;
;b zie fa vrajitorie? Cu alte cuvinte, de ce,pe parcursul unui secol, Q,
s:
ereticul a devenit jemeie, iar transgresiunea religioasd fi socia acuzate, rolul de vindecaroare jucat de femei in Evul Mediu
~
(~

~ s-a reJocalizat sub forma predominantd a crimei reproductiuei ori faptul ca, pina in secolul al XVI-lea, na~terea de copii
o ~
l:
In anii 1920, antropologa engleza Margaret Murray a pro era considerata un "mister" femeiesc. Insa ipoteza nu poate
pus 0 explicatie in The Witch-Cult in Western Europe (1921), explica mornentul istoric in care a aparut vinatoarea de vra-
reacrualizata recent de ecofeminism ~i pracricanrii de Wicca. jitoare, nici de ce au devenit aceste culte atit de abominabile
Murray sustinea ci vrajitoria fusese 0 veche religie matrifo in ochii autoritatilor, inch s-a facut apella exterminarea feme-
cala care a intrat in arentia Inchizitiei dupa infringerea ere ilor care practicau vechea religie.
ziei din cauza temerii de deviatii doctrinare. Cu alte cuvinte, Conform unei alte explicatii, preponderenp crimelor
femeile judecate ca vrajitoare de catre demonologi erau reproductive in judecarea vrajitoarelor a fost 0 consecinta a
(conform acestei teorii) practicante ale unor vechi culte al ratelor mari ale mortalitatii infantile, tipice in secolele XVI-
fertilitatii care urrnareau stimularea nasterii ~i reproducerii. XVII din cauza cresterii saraciei ~i malnutritiei. Vrajitoarele
Astfel de culte existau in zone mediteraneene de mii de ani, au fost blamate pentru moartea atltor copii, care decedau
iar Biserica li s-a opus, considerindu-le rituri pagine care ii subit sau curind dupa nastere ori erau predispusi la 0 serie
contestau auroritarea." Numerosi factori au fost citati in larga de boli. Nici aceasta ipoteza nu e sarisfacaroare, fiindca
290 291

legarura semnificativa dintre atacul contra vrajitoarelor ~i

.•paritia unei noi preocupari in rindul oamenilor de stat ~i
rconomistilor Europei: chestiunea reproducerii ~i a marimii
populariei. Or, in aceasta categorie se discuta in epoca pro-
hlerna marirnii foqci de munca. Dupa cum am vazut mai'
sus, problema muncii a devenit imperioasa in special in
secolul al XVII-lea, dnd populatia Europei intrase din nou
in declin, suscirind teama de colaps demografic la nivelul
cclui survenit in coloniile americane in deceniile de dupa
Cucerire. Pe acest fundal, e plauzibil d vinatoarea de vraji-
roare a fost, eel putin partial, 0 incercare de criminalizare a
c ontrolului nasterii ~i de plasare a corpului ferneii, a uteru- 1:
~
::J lui, in slujba cresterii populatiei, a productiei ~i acumularii
Q

W Z
"5
c de putere de munca. 5)
e Aceasta este doar 0 iporeza, ceea ce e sigur este d vina- ~
g 8
.t! Cil
ioarea de vrajitoare a fost prornovara de 0 clasa politica pre- a.
f ocupata de declinul populatiei ~i motivata de convingerea ci ~
CJ

~ Q.
e hogafia natiunii consta intr-o popuiatie de dimensiuni mari. ~
g 8
Secolele XVI-XVII au constituit perioada de virf a rnercan- @
~ a.
's rilismului, cind au aparut primele registrele demografice s
~
e (consemnlnd nasreri, decese ~i casatorii), recensaminte ~i ra
1: 1l
formalizarea dernografiei insesi ca prima ,,~tiinfa statala".
Toate aces tea dovedesc importanta straregica a controlului
.•supra mobilitatii populariei pentru cercurile politice care
Drama mortalitotii infantile e surprlnso in aeeasto all instigat vinatoarea de vrajitoare (Cullen 1975: 6 sqq.).24
imagine de Hans Holbein eel TInor din Dansul mortii, De asemenea, stim d multe vrajitoare au fost moa~e sau
serie de 41 de desene tiporite in Franta in 1538.
..femei inrelepte", care acumulau in mod traditional
runosrinte despre reproducere ~i controlul asupra reprodu-
l crii (Midelfort 1972: 172). Malleus le dedica un capitol
nu situeaza vinaroarea de vrajitoare in contexrul politicilor intreg, sustinind ci aces tea erau cele mai periculoase femei,
economice ~iinstiturionale din secolul al XVI-lea ~inu explici fiindd ajutau mamele sa distruga fructul propriului uter, 0
de ce femeile etichetate drept vrajitoare au fost acuzate ~i d conspiratie facilirata - suna acuza - de alungarea barbatilor
impiedicarea concepriei. Ca urmare, aceasta explicarie ignora din incaperile unde na~teau ferneile." Observind d fiecare
292
293
coliba adapostea cite 0 moasa, autorii recomandau interz]
realizar de barbati; intr-un secol, obstetrica a intrat aproape
cerea practicirii acestei arte pentru toate femeile, cu exceprl.t
cornplet sub controlul statului. Conform lui Alice Clark,
celor care dernonstrau ca slnt "bune catolice", Recomand.i
"procesul continuu prin care femeile au fost inlocuite de
rea nu a rarnas tara ecou. Dupa cum am vazut, rnoasele all
harbati in aceasta profesie exemplifica modul in care de au
fost fie marginalizate, fie recrutate pentru supravegherca
lost excluse din toate ramurile muncii profesionale, ne-
femeilor - urrnarind, de pilda, daca ascundeau sarcini sail
~indu-li-se astfel oportunitatea de a obtine 0 pregatire pro-
na§teau copii in afara casatoriei. Incepind de la sflrsirul sc
Iesionala adecvata" (Clark 1968: 265). .
colului al XVI-lea, atit in Franta, cit ~i in Anglia, putinoi
Cu toate acestea, declinul moasei nu constituie doar un
femei li s-a mai permis practicarea obstetricii, activitate can
caz al deprofesionalizarii femeilor. Exisra dovezi convinga-
fusese pina atunci misterul lor inviolabil. Apoi, pina 1.1
roare ca rnoasele au fost marginalizate din neincredere §i
sflrsitul secolului al XVII-lea, a inceput sa apara mosirul
pcntru ca excluderea lor din profesiune sa submineze con-
se I rolul femeilor asupra reproducerii. 26
3:
j o
w Afa cum !ngrddirile au expropriat fdrdnimea de pdmintul
c: ~
'i5 comunal, uindtoarea de vrdjitoare a expropriat femeile de cor- ~
e
g purile lor, care au lost astfel "eliberate" de orice impediment in
~
~ ;
i[ caleafoncfiondrii lor ca masini pentru produs muncd. Ame- 0.
.g> nintarea cu arderea pe rug a ridicat insd in jurul corpului fe-
CD
~
e ~~~~ meilor bariere mai formidabile decit orice garduri puse in
o·

f;
!~
o
[urul bunurilor comune.
De fapt, ne putem imagina efectul pe care l-a avut asupra
0.
3'
!;1
:I Icrneilor arderea pe rug a vecinelor, prietenelor ~i rudelor a
uri a faptului ca orice initiativa de contraceptie putea fi '8
(.Ilificacl drept perversiune demonica." Incercarea de a inte-
lege ce au gindit, ce au simtit ~i ce concluzii au tras femeile
vinate ca vrajitoare ~i alte femei din cornunitatile lor - cu
.tIte cuvinte, a cerceta persecutia "din interior", cum a tacut
Anne L. Barstow in Witchcraze (1994) -impiedica specu-
I.I~ia despre intentiile acuzatorilor, indreptind atentia, in
\lhimb, catre efectele vlnatorii de vrajiroare asupra pozitiei
vociale a femeilor. Din aceasta perspectiva, nu tncape indo-
Vrejitoarele of ere copii Diavolului. Gravure pe lemn r,lli ca vinatoarea de vrajitoare a distrus merodele folosite de
dintr-un pamflet despre judecorea vrejitoorei
f'cmei pentru controlul procrearii, condarnnindu-le ca mij-
Anna Sampson, 159~ (Kors ~i Peters, 1972)
loace diabolice, ~i a institutionalizat controlul statului asupra
 294 295

corpului feminin, realizind astfel 0 preconditie a subordo

naril femeii in slujba reproducerii fortei de rnunca,
Vrajiroare nu era doar rnoasa, femeia care evita sarcina
sau ceqetoarea care i~id~tiga traiul furind ceva de mincarr
sau unt de la vecini. Ea ~ifemeia usoara, promiscua - pro~
tituata sau adultera, In general femeia care i~i exercita sexu
alitatea in afara limitelor casatoriei ~i procrearii. Astfel, III
judecatile pentru vrajitorie, "reputatia proasra' constituia ()
evidenta a vinovatiei. Vrajitoarea era ~i femeia rebela cart'
raspundea obraznic, se certa, injura ~i nu pllngea sub tor
tura, .Rebela' nu inseamna aici ca femeia ar fi fost implicat.i
1:
se in vreo activitate subversiva, ci caracterizaza mai degraba () c
::l anumita personalitate a femeii, care se dezvoltase in rindul ~
w
e
3)
taranimii pe parcursulluptei impotriva puterii feudale, cind
'5

8
e femeile se aflasera in prima linie a miscarilor eretice, organi i
iil
.~ in ploto din Guernsey, In Anglia, trei femei slnt arse de vii. g.
;6' zindu-se adesea in asociatii ale femeilor ce contestau autorin Gravor anonim, secolul 01XVI-lea. (Alfonso Oi Nola, 1987)
:> <
CI>
tea barbateasca ~ia Bisericii.Descrierile vrajitoarelor arnintesc 0'
§'
"0

~ de reprezentarea femeilor in piesele medievale moraliste ~i iil

i ~
In satirelefabliaux: gata sa preia initiativa, la fel de agresivc
~i lubrice ca barbarii, purtind haine barbatesti sau
:I
o calarindu-si cu mindrie barbatii, cu biciul in rnina. .
Desigur, printre acuzate s-au aflat ~ifemei suspectate de
infractiuni specifice. 0 femeie a fost acuzata de otravirca
sotului sau, 0 alta - de cauzarea morrii angajatului sau, iar
alra ci si-ar fi prostituat fiica(Le Roy Ladurie 1974: 203-204),
Cu toate acestea, supusa judecafii nu afost doar femeia deui
antd, cifemeia cafemeie fi in specialfemeia din clasele inferi
oare, cea care genera asemenea temeri incit raportul dintre
educatie ~ipedeapsa a fost intors pe dos. Astfel, Jean Bodin
declara ca "noi trebuie sa raspindim teroarea in rlndul celor
citorva prin pedepsirea celor multe". ~i, intr-adevar, in anu
mite sate purine femei au fost scutite.
Sadismul sexual al procedurilor de tortura la care au fost
supuse acuzatele nu poate fi legat insa de nicio infractiune
Co
s
~
a
specified~ievidentiaza 0 misoginie fara echivalent in istorie. '8
onform procedurii standard, acuzatele erau dezbracate ~i
rase la piele (fiindca se sustinea ca diavolul s-ar ascunde in
parul lor): apoi erau intepate cu ace lungi pe tot corpul,
inclusiv in vagin, in cautarea semnului cu care se zicea ca i~i
inseamna diavolul creaturile sale (la fel cum procedau sta-
pinii din Anglia cu sclavii fugiti). Adesea erau violate; se
investiga daca erau sau nu virgine - semn al inocentei. Daca
nu marturiseau, erau supuse unor suferinte ~i mai atroce:
smulgerea membrelor, a~ezareain scaune de fier puse pe foc,
drobirea oaselor. lar cind erau spinzurate sau arse, acuza-
rorii aveau grija ca sfirsitul lor sa fie Invatatura de minte.

I
- .11111
296
297

Executia era un evenirnenr public important, la care trebuiau sexelor'?", care stabileau un stereotip al femeii slabe la minte
sa vina toti membrii cornunitarii, inclusiv copiii vrajitoare- ~itrup, predispusa biologic la rele, justificand astfel contro-
lor - in special fiicele, care, in unele cazuri, erau biciuite in lul barbatesc asupra femeilor ~i noua ordine patriarhala.
fafa rugului pe care i~i vedeau mama arzind,
Asadar, vinatoarea de vrajitoare a fost un razboi irnporriva
femeilor; a fost 0 campanie organizara de degradare, demoni- Vinatoare de vrajitoare ,i
zare ~i distrugere a puterii lor sociale. In acelasi tirnp, in came- uprema~iemasculina: domesticirea femeilor
rele de tortura ~i pe rugurile unde au pierit vrajitoarele s-au
cladir idealurile burgheze ale feminiclpi ~iconditiei domestice. Politicile sexuale ale vinatorii de vrajitoare sint dezvalu-
~i in acest caz, vinaroarea de vrajitoare a amplificat ten- lte de relatia dinrre vrajitoare ~i diavol, una dintre noutatile
dintele sociale ale epocii. D~ fapt, se poate observa 0 conti- introduse de procesele din secolele XVI-XVII. Marea vlna-
a
e::l
nuitate clara intre practicile vizate de vinatoarea de vrajitoare roare de vrajitoare marcheaza 0 schimbare a imaginii diavo- :t
o
~i cele interzise de noua legislarie, introdusa in aceiasi ani lului in raport cu cea din vie file medievale ale sfintilor sau
w
c
~
"6
cu scopul reglernenrarii vietii de familie, a relatiilor intre drfile magicienilor Renasterii. In ultimele, diavolul era 0 s,

s
.~
e genuri ~i a relatiilor de proprietate. In roata Europa Occi-
dental a, pe rnasura ce vinatoarea de vrajitoare avansa, au fost
fiinfa rea, insa cu puteri diminuate: cltiva stropi de apa
sfinfita ~i citeva cuvinte divine erau de obicei suficiente pen-
t
iil
f
"0
CI>
adoptate legi care le pedepseau pe femeile adultere cu moar- tru a-i dejuca schemele. Diavolul avea imaginea unui rau-
lr
s0<
e tea (in Anglia ~i Scotia prin ardere pe rug, ca in caz de inalra tacitor Iipsit de succes, care, departe de a inspira oroarea, ';f
g 8
rradare). In acelasi tirnp, atit prostiruria a fost criminalizara, ra inzestrat cu anumite virtuti. Diavolul medieval era un iil
~ 0.
's dt ~i nasterea in afara casarorlel, iar infanticidul a devenir logician competent intr-ale legii, fiind reprezentat uneori s
~ crima capitals." Sirnulran, prietenia intre femei a devenit sustinindu-si cauza in fafa unui tribunal (Seligman 1948:
~
o
z motiv de suspiciune, fiind denuntata de la amvon pentru . ~
151-158).30 De asemenea, putea fi un lucrator dibaci care
subminarea aliantei dintre sOf ~i sotie, in mod analog cu era folosit la construirea zidurilor orasului sau la saparea
demonizarea relatiilor femeie-femeie de catre acuzatorii vra- unor mine, fiind inselat apoi, cind venea vremea recompen-
jitoarelor, care Ie foqau sa se denunre una pe alta pentru sei. Mai mule, in timpul Renasterii, relatia dintre diavol ~i
complicitate la crirna. Tot in aceasta perioada, sensul cuvin- magician era mereu reprezentata cu diavolul in pozitie de
tului "birfa" [gossip], care insernnase "prietena" in Evul Mediu, subordonare: acesta era chemat sa indeplineasca anumite sar-
s-a schimbat prin adoptarea unei conotatii derogatorii _ cini, ca un servitor, silit sa actioneze conform vointei scapi-
inci un indiciu al gradului in care au fost subminate puterea nului sau.
femeilor ~i Iegarurile comunale. Vinatoarea de vrajitoare a inversat relatia de putere din-
De asemenea, la nivel ideologic, imaginea degradata a tre diavol ~ivrajitoare, Acum, femeia era servitoarea, sclavul,
femeii creara de demonologi corespunde cu imaginea femi- un succubus la sutler ~i trup, in timp ce diavolul devenea
nitafii construita in dezbaterile epocii referitoare la "natura posesorul ~i stapinul ei, deopotriva sot ~i proxenet. De pilda,
 299
298

diavolul era eel care ,,0 aborda pe viitoarea vrajitoare, Ea 11 [emelle au fost reprezentate ca subordonate unui barbae,

)nvoca arareori" (Lamer 1983: 148). Dupa ce i se arata, el desi era yorba de 0 revolta impotriva legilor ornenesti §i

ii cerea sa devina servitoarea lui, iar ceea ce urma avea s. divine. Pina §i apogeul rebeliunii vriijitoarelor - faimosul

constituie un exemplu clasic al relatiei stapin/sclav, sot/sotie. pact cu diavolul - a fost infati~at ca un contract marital

Diavolul 0 insemna cu simbolul sau, avea relatii sexuale cu pervertit. Analogia rnaritala a fost dusa pina la extrern, ast-

ea si, uneori, Ii schimba numele (Larner 1983: 148). Mal fel cl vrajitoarele aveau sa admita ca "nu au indraznit sa nu
mult, intr-o clara prefigurare a destinului 31
matrimonial i se supuna diavolului" sau, mai ciudat, ca nu le-a facut

femeii, vinaroarea de vrajitoare a introdus un singur Diauol. placere copulatia cu diavolul- in contradictie cu ideologia

in locul multitudinii de diavoli din lumea medievala §i re vlnatorii de vrajitoare, conform careia vrajiroria era cauzata

nascentista. Acesta era un Diavol masculin, opus figurilo, depoftele Insatiabile ale femeii.
feminine (Diana, Hera, "fa Signora del zogo") ale carer cultc Vinatoarea de vriijitoare a consacrat suprernatia mascu-

se rasptndisera in Evul Mediu intre femeile din regiunile lina si, mai rnult, i-a instigat pe barbati sa se teama de femei, :t
a
8. G1
e ba chiar sa le considere nocive pentru sexul barbatesc. Au- a
mediteraneene §i teutonice.
j
w rorii lui Malleus Maleficarum predicau ca femeile sint pla- 51
c Preocuparea vinatorilor de vrajitoare fata de afirrnarea ~
'6 cute privirii, insa contamineaza la atingere; ele ii atrag pe 8
~ suprematiei masculine poate fi observata ~i in faptul c: ~
8
.~ barbati, ins a doar ca sa ii submineze; ele fac orice ca sa Ii ff
¥> multumeasca pe barbati. insa place rea pe care 0 of era e mai
~g:
G>
amara ca moartea, fiindca viciile ii costa pe barbati pierderea
"~ sufletului - §i poate chiar pierderea organului sexual (Kors
a
G1
8 0.
3'
;t)
~i Peters 1972: 114-115). Se spunea cl 0 vrajitoare li po ate
c~ IP
castra pe barbati sau li poate face impotenti. Po ate sa le -na
~ a
za tnghete puterile procreative ~i sa le provoace, dupa dorinta,
erectia sau retragerea penisului." Altele furau penisuri
barbatesti pe care le ascundeau, in cantitati mari, in cuiburi
de pasari sau in cutii pina cind, sub presiune, erau fonate
32
sa le dea inapoi posesorilor.
Dar cine erau aceste vrajitoare care Ii castrau pe barbati
sau ii face au impotentii Puteau fi orice femeie. Inrr-un sat
sau orasel de citeva mii de oameni, unde la apogeul vinato-
rii de vriijitoare erau arse zeci de femei tntr-o perioada de
Diovol ludnd cu el sufletul unei femei care l-o slujit. citiva ani sau uneori saptamini, niciun barbae nu putea sa
Gravure din Olaus Magnus, Historia de gentibus
se simta in siguranta, sa fie sigur cl nu traieste cu 0 vraji-
septentriono/ibus, Roma, 1555,
(Richard L. Greaves, editor, 1992)
ware. Probabil ci pe multi i-a ingrozit ideea ca unele femei
 300 301

••[atunci dnd barbatii din] Rota St. jean-de-Luz, una dintre

iele mai mari [din Tara Bascilor], au auzit zvonuri ca sotiile,
mamele ~i fiicele lor fusesera dezbracate, injunghiate ~i
rnulte deja executate, campania de cod din 1609 s-a terrni-
nat cu doua luni mai devreme. Pescarii s-au intors ~i au
cliberat cu bitele in miini un convoi de vrajitoare duse carre
rug. Aceasta unica rezistenta populara a fost suficienta pen-
uu stoparea tribunalelor" (Kurlansky 2001: 102).
Interventia pescarilor basci impotriva persecutiei rudelor
erninine a fost un eveniment singular. Niciun alt grup sau
organizatie nu s-a ridicat in apararea vriijitoarelor. Dirnpo-
lriva, se stie cii unii barbati au tacut bani din denuntarea lor: zo
&.
e::l uu aparut "ciiutiitori de vrajitoare", care umblau din sat in CD
o
w
C
sat, amenintind cu denuntarea femeilor - daca acestea nu 5)
'ij ~
Femei zburind colore pe moturi 10 Sabat, dupe ce i1,lioplico plateau. Alti barbari au profitat de climatul de suspiciune ce
~ 8
g unguente pe corp. Oesen din Franta, din Thomas Erastus,
inconjura femeile pentru a scapa de sotii ~i amante nedorite CD
.t! 0.
;0 Dialogues touchant Ie pouvoir des sorcieres, 1570.
'> (Alfonso Oi Nola, 1987)
sau pentru a evita razbunarea femeilor pe care le violasera ori '"
~ ~
~
o
sedusesera. Barbatii nu au actionat impotriva atrocitatilor la
g
o care erau supuse femeile, iar acest e~ec a fost justificar, adesea, ;;
;t; 0.

c~ i~i paraseau noaptea patul conjugal ~i calaroreau la Sabat, de teama de a nu fi implicati in acuzatii, fiindcii majoritatea s·
barbatilor judecati pentru vrajitorie au fost rude ale unor ~
~
o
pacalindu-si sotii adorrniti cu un baf pus sub patura, sau cii o
'tl
~ vrajitoare suspectate sau condamnate. Este limpede ca anii o
femeile au puterea de a face penisul sa dispara, ca vrajitoarea
mentionata in Malleus, care ascunsese dteva zeci de penisuri de propaganda ~i teroare au provocat 0 profunda alienare
intr-un copac. psihologica a barbatilor de femei, care a distrus solidaritatea
Succesul acestei propagande menite sa le separe pe femei de clasa ~i le-a subminat puterea colectiva, In acest sens,
de barbati e sugerat de faptul ca, in ciuda eforturilor indi- putern cadea de acord cu Marvin Harris:
viduale ale unor fii, soti sau tati de a-si salva rudele de la
arderea pe rug, nu a fost consemnata nicio mobilizare mas- Vinatoarea de vrajitoare [... J a risipit ~i a fragmentat
culina impotriva persecutiei - cu 0 singura exceptie: cazul toate energiile latente de protest. l-a facut pe toti sa se
pescarilor din regiunea basca unde inchizitorul francez simtii impotenti ~i dependenri de grupurile sociale dorni-
Pierre de Lancre conducea judecari in masa, in urma carora nante. Mai rnulr, a oferit 0 !inta locala pentru frustriirile
au fost arse pe rug ptna la 600 de femei. Mark Kurlansky scrie lor. Ca urmare, saracii, mai mult decit orice alt grup social,

cii pescarii erau plecari, fiind sezonul de pescuit cod. Dar au fost irnpiedicati sa cornbata autoritatea ecleziastici ~i

_ :11
 302 303

ordinea seculars ~i sa revendice redistribuirea bogariei ~i

egalizarea statutului social. (Harris 1974: 239-240)

Exact ca in zilele noastre, prin reprimarea femeilor, claselc

dominante au reprimat cu mai mulra eficienra intregul pro
letariat. I-au instigat pe barbatii expropriati, sariiciti ~i
criminalizati sa dea vina pentru necazurile lor pe vrajitoarca
castratoare ~i sa considere ci puterea dobindita de femeie im
potriva auroritarilor are sa fie folosita impotriva lor in~i~i.
Toate temerile ascunse ale barbatilor legate de femei au fost
mobilizate in acest context, mai ales din cauza propagandei
8. misogine a Bisericii. Nu doar ci femeile au fost acuzate ci i-ai 3:
o
e:J face impotenti pe barbati, dar ins~i sexualitatea lor a devenit ~
w
c motiv de reams, ca forta periculoasa, demonici, din moment s,
'6
~ ce barbatii erau invatap ci ii putea reduce la scla
0 vrajiroare
~
8
.1:! vie, Iegindu-i la cheremul ei (Kors ~i Peters 1972: 130-132). Diavol seduclnd 0 femeie pentru a Incheia un pact cu el.
;,]
0.
;[ CD
> Tribunalele le acuzau frecvent pe vrajitoare de practici Din Ulrich Molitor, De lamies, 1489. (J.B. Russell, 1980)
"0
CD ~
0'

e sexuale degenerate, centrate pe copularea cu diavolul ~i par ~

o g
o ticiparea la orgii care ar fi avut loc de Sabat. Vrajitoarele au iil
;t) 0.
~~ fost acuzate ~i de cauzarea unei pasiuni erotice excesive la Faptul ca vrajitoarele au fost acuzate simultan de cauza- s
!P
~
o
barbati, ca urmare, barbatii adulteri prinsi in flagrant puteau lea impotentei ~i de suscitarea unei pasiuni excesive in
z sa sustina ci au fost vrajiti, iar familiile care doreau sa rupa barbati nu este 0 contradictie decit in mod aparent. In noul ~
- relatia fiului cu 0 femeie pe care nu 0 aprobau 0 puteau LOdpatriarhal elaborat concomitent cu vinaroarea de vraji-
acuza pe aceasta de vrajitorie. Malleus specifica: roare, Impotents Iizica corespundea imporentei morale; era
manifestarea fizica a eroziunii autoritatii barbarului asupra
Exista [...] ~apte metode prin care [vrajitoarele] infec- femeii. Din punct de vedere "funqional", nu exista nicio
teazii actul sexual ~iconceptla in uteroUnu, inclina spiritul diferenta intre un barbae castrat ~i unul indragostit tarii
barbarilor catre 0 pasiune necontrolata: Doi, blocheaza speranta. Demonologii tratau cu suspiciune ambele cazuri,
forta procreatoare a barbatilor, Trei, iau membrul barba- .onvinsi ci tipul de farnilie imaginat de intelepciunea bur-
tului menit acestui act; Patru, Ii preschimba pe barbati in gheza a epocii, conceput dupa modelul statului, cu sotul pe
bestii prin artele lor magice; Cinci, distrug forta genera- post de rege ~i sotia supusa vointei sale, dedicata total ad-
toare in femei; Sase, fac avorturi; Sapre, ofera copii diavo- ministrarii gospodariei (Schochet 1975), ar fi fost imposibil
lului. (Malleus, 1971: 47) de realizat daca femeile, prin formec ~i arnor, ar fi ajuns sa

11.1
 304 305

exercite atit de multa putere, inch sa fad din barbati succubi rituala, inchizitorii le fortau pe presupusele vrajitoare sa ex-
ai dorintelor lor. plice maniera in care fusesera posedate de diavol pentru prima
Pasiunea sexuala nu submina doar autoritatea masculini oara, in tineretea lor, ce au simtit cind acesta le-a penetrat, ce
asupra femeilor, ci ~i capacitatea barbatului de autoguver ginduri impure Ie-au trecur prin cap. Scena pe care s-a
nare, fadndu-l sa-~i piarda pretiosul sau cap, cel in care fil desfasurar acest discurs despre sex a fost insa camera de tor-
sofia carteziana avea sa localizeze sursa Ratiunii. Dupa cum t ura, iar intrebarile au fost puse, intre sesiuni de strappado,
se plingea Montaigne, barbatul poate pastra aparentele In unor femei innebunite de durere. E greu de imaginat d orgia
orice circumstanre, cu exceptia actului sexual (Easlea 1980: de cuvinte pronunfate de femeile astfel torturate le-a suscitat
243). 0 femeie activa sexual era, asadar, un pericol public. placeri sau le-a reorientat dorintele prin sublimare lingvistica,
o amenintare la adresa ordinii sociale, fiindca submina sim Yn cazul vinatorii de vrajitoare - pe care Foucault 0 ignora,
tul responsabilitatii barbatului ~i capacitatea acestuia d in mod surprinzator, in Istoria sexualitdtii (1978) -, "discur-
8. munca ~i de autocontrol. Pentru a evita ruinarea morala - ~i. sul interminabil despre sex" nu a functionat ca optiune alter- I:
Q
e:J mai important, cea Iinanciara - a barbarilor, sexual ita tea nativa, ci in slujba reprimarii, cenzurii ~i negarii.
~
w
c ferninina trebuia exorcizata. Acest lucru a fost realizat prin Desigur, se poate sustine ca limbajul vrajitoarelor a "pro- 51
'U
!!'
8
tortura, moarte prin ardere ~i interogatorii meticuloase la Jus" Femeia ca specie diferita, 0 fiinfa sui generis, mai car- [
.t! care au fost sup use vrajitoarele, adica un amestec de exor nala ~i pervertita de natura. Se mai poate adauga d "femeia iil
a.
)e- <I>
> cism sexual ~i viol psihologic." perversa" a fost un pas pe calea transforrnarii vietii erotice a ~
"0
<V Q,

Pentru femei, secolele XVI-XVII au inaugurat epocd Iemeilor, vis erotica in vis lauoratiua - adica primul pas cdtre
!!'
8 a reprimarii sexuale. Cenzura ~i prohibitia au ajuns sa
0

defi- transjormarea sexualitdtii feminine in muncd. In acelasi timp,

I iil
;tJ a.
t~ neasca relatia femeilor cu propria lor sexualitate. Revenind uebuie sa luarn in considerare caracterul distructiv al acestui s
m
c
~
o
la Michel Foucault, trebuie sa subliniem urrnatorul lucru: proces, care demonstreaza lirnitele unei "istorii generale a "0
(3
:l: nu confesiunea ~i pastorala catolica dernonstreaza eel mai sexualitatii" de tipul celei propuse de Foucault, care trareaza Q

bine modul in care "puterea" i-a obligat pe oameni sa vor sexualitatea din perspectiva unui subiect nediferentiat, de
beasca despre sex la inceputul modernitatii (Foucault 1978: gen neutru, ca activitate ce ar antrena aceleasi consecinte
116). "Explozia discursiva" des pre sex pe care a detecrat-o
Foucault in aceasta epoca se evidentiaza eel mai bine in
..
pentru barbati si femei.

camerele de tortura ale vinatorii de vrajitoare. Dar aces tea

nu aveau nimic in comun cu incitarea reciproca imaginatii Vinatoarea de vrajitoare ,i rationalizarea
de Foucault intre femeie ~i duhovnicul sau. Depasind cu capitalista a sexualitatii
rnult orice practici ale preotului rural, inchizitorii le fortau
pe vrajitoare sa i~i dezvaluie aventurile sexuale in detaliu, chiar Vinatoarea de vrajitoare nu a dat na~tere unor noi capa-
dad acestea erau adesea femei in virsta ale carer ispravi sexu- citati sexuale sau placeri sublimate ale femeilor. Dirnpo-
ale avusesera loc cu decenii in urma. De 0 maniera aproape triva, a fost primul pas din lungul mar~ carre "sex curat in

I
I
!if'
 306 307

asternuturi curate" si catre transformarea sexualitatii femi-
" ,
nine in rnunca, intr-un serviciu adus barbatilor, in scopul
procrearii, In acest proces, un rol central l-a detinut interzi-
cerea formelor nonproductive, nonprocreative ale sexualitatii
cinci soti, putea inca sa declare deschis ,,AI saselea e bineve-
nit. [... J Nu vreau sa fiu casta cu orice pre~. Cind un sot de-al
meu moare, ma ia un alt crestin" (Chaucer 1977: 277). In
lumea lui Chaucer, vitalitatea sexuala a femeii in virsta era 0

feminine, considerate antisociale ~i virtual demonice. afirmare a vietii impotriva rnortii; in iconografia vinatorii de
Repulsia pe care incepea sa 0 inspire sexualitatea non- vrajitoare, batrinetea elimina la femei posibilitatea unei vieti
procreativa e vizibila in mitul vrajitoarei batrine care zboara sexuale, 0 contamineaza, rransforma activitatea sexuala intr-un
pe matura, Matura, ca ~i animalele pe care Ie mai calarea instrument morbid, in loc de mijloc al regeneriirii.
vrajitoarea (tapi, arrnasari, ciini), constituie proiectia unui Indiferent de virsta (dar nu ~i de clasa), tribunalele de
penis extins, simbol al poftei desfrinate. Imaginea dezvaluie vrajitoare idenrifica mereu sexualitatea ferninina cu bestia-
o noua disciplina sexuala, care ii nega femeii "batrine ~i litatea. Aceasta e sugerad de copularea cu zeul-tap (una
urlre", care nu mai era fertila, dreptulla viata sexuala. De- dintre reprezentarile diavolului), de infamul sarut sub coada
ae monologii care au creat acest stereotip s-au conformal (sub cauda) ~i de acuza ci vrajitoarele ar tine pe linga ele mai
1:
c
:l ~
W
c sensibilitatii morale a epocii, dupa cum se observa din cu- multe ani male - dracusori ~i spiridusi - care le ajuta sa co- ~>
"5

,~
!
8
vintele a doi contemporani ilustri ai vinatorii de vrajiroare: mid crimele ~i cu care intretin relatii intime. Era yorba de
pisici, ciini, iepuri ~i broaste, de care vrajitoarea avea grija f
g.
f QI
Ce e mai odios decit 0 desfrinara barrlna? Ce poate hranindu-le cu mameloane speciale.
~
"!g fi mai absurd? ~i, eu toate acestea, e atit de obisnuit. [...J ~i alre animale jucau rolul de instrumente ale diavolului
8"
E mai rau la femei decit la barbati. [...J Desi e 0 cotoroanta in viata vrajitoarei: tapii ~i arrnasarii 0 duceau in zbor la iil
;b c.
~~ batrlna, 0 hoasca ee nu vede ~inu aude, 0 biara carcasa, ea Sabat, iar broastele ii dadeau otrava pentru poriuni. Prezenra s'
f!!
~ miorlaie ~ivrea un armasar, (Burton 1977: 56) animalelor in lumea vrajitoarei era atit de pregnanta, inch se a
c
:I '8
poate presupune ci ~i acestea au fost supuse [udecatii."
E ~imai amuzant sa vezi femei batrlne care abia i~ipot Mariajul dintre vrajitoare ~i "driicu~orii" ei putea fi 0

cara greutatea anilor ~iarata ea niste eadavre intoarse din referinta la practici "bestiale" din viata sexuala a raranilor
moarte. Ele inca se preumbla spunind ea "viara e buna" , din Europa, care au ramas 0 of ens a capitala mult timp dupa
inca in calduri, caurind un partener. [...Jl~i min)ese mereu sfirsitul vinatorii de vrajiroare. Intr-o epoca ce incepea sa
fara eu maehiaj ~i i~i scot parul pubian cu penseta, ara- proslaveasca ratiunea ~i sa disocieze umanitatea de corporal,
tindu-si sinii lasafi ~iuscati, ineercind sa provoaee dorinta animalele au fost supuse ~i ele unei devalorizari drastice,
eu voeile lor soptire ~i tinguite, dansind eu ferele, carora fiind red use la statutul de simple brute, eel mai extrem "ce-
Ie seriu serisorile de amor, (Erasmus 1941: 42) lalalt", devenind simbolul peren al celor mai rele instincte
umane. Nicio crima nu inspira mai multa oroare ca impre-
Sinrem la mare distanta de lumea medievala din Wife ~ unarea cu 0 bestie, un adevarat atac la adresa fundamentelor
Bath a lui Geoffrey Chaucer, in care sotia, dupa ce ingropasc onrologice ale unei naturi umane identificate tot mai mult

IIII
308 309

Dispute intre 0
l II aspectele sale imateriale. Surplusul prezentei animalice
vrcjitoore ~i un in
chizitor. Desen d ill viata vrajitoarelor sugerea ~i ca femeile se aflau la inter-
Hans Burkmair, ,t'qia (alunecoasa) dintre oameni ~i animale, ca nu doar
inainte de 1514.
«xualiratea ferninina, ci feminitatea ins~i era un fel de ani-
Multe dintre feme
ile acuzate si jud malitate, Cornpletind aceasta ecuatie, vrajitoarele erau ade-
cate pentru vca acuzate ca isi ) schimba infatisarea
J" si se rransforrna in
vrdjitorie erau .uiirnale, iar dracusorul cel mai frecvent pomenit era broasca,
botrine ~i sorcce.
simbol al vaginului, sintetizand sexualitatea, bestialitatea,
Adesea, ele depin
deau de milosteniu Icminitatea si
, raul.
publico pentru Vinatoarea de vrajitoare a condamnat sexualitatea ferni-
suprovietuire, Ilin~ ca sursa a tuturor relelor, insa a fost ~i principalul ve-,
Vrojitoria - ni se
8. spune - este armo
h icul pentru restructurarea generala a vietii sexuale conform I:
e:::l c
celor foro putere. noii discipline capitaliste a muncii, criminalizind orice ac-
w ~
c
'ii
Botrinele au fost tivitate sexuala care ameninta procrearea, transferul propri- 5~
~ inso ~i acele mem-
l·tafii in interiorul familiei sau irosirea timpului ~i energiei ~
g bre ale comunitctll 8;;
;t:!
>[ care au rezistat, col
necesare muncii. g.
> Tribunalele de vrajitoare furnizeaza lista sugestiva des-
mai adesea, irnpo- 0 ~
"'"~ triva distrugerii pre formele de sexualitate interzise ca "nonproductive":
c<
§'
o relotiilor comunal
o ;;
;t) homosexualitatea, sexul intre tineri ~i batrini'", sexul intre
cauzate de rosptn- Q.
(~
oameni din clase diferite, coitul anal, coitul din spate (care :i"
direa relctillor
~ capitaliste. Ele in- .ir fi. dus la relatii, sterile), nuditatea si, dansurile. De aserne- ~
o
~ corporau ~
Ilea, a fost proscrisa sexualitatea publica, colectiva, care pre-
cunoostereo ~i me
vala in Evul Mediu la festivalurile pagine ale primaverii, inca
moria comunitoth.
Vinotoarea de vre- sarbatorite in secolul al XV1-lea peste tot in Europa. tn acest
jitoare a intors pe context, se poate com para descrierea racutii de P. Stubbes in
dos imaginea be-
Anatomy of Abuse (1583) unei celebrari in Anglia a zilei de
trinei: considerate,
in mod traditional,
.irrninden cu rapoartele standard despre Sabat, care sustineau
o femeie inteleaptO, d vrajitoarele ar dansa necontenit la aceste intruniri, sarind
acum a devenit in sus la sunetul naiurilor ~i Hautelor, dedindu-se la sex co-
simbolul sterilitotii
Iectiv ~i petreceri.
~i al ostllitdtli
impotriva vietii.
(Jean-Michel Carre mai, [...J fiecare parohie, ora~ ~i sat se aduna,
Salimann, 1995) barbati, femei ~i copii, batrini ~i tineri, [...J alearga catre
 311
310
dcscrise de autoritiitile prezbiteriene scotiene. In timp ce
tufisuri ~i piiduri, dealuri ~i munti, unde i~i petree toad
Hiserica Carolica lncuraja pelerinajele, prezbiterienii le con-
noaptea in petreeeri placute, iar dimineata se tnrorc acasii
,ioerau congregatii ale diavolului ~i oportunitati pentru
eu areuri de rnesteacan ~i ramuri de eopaei. [...J Podoaba
dcsfriu. Ca rendinta generala, pe tot parcursul acestei peri-
eea mai pref pe care 0 adue acasa eu mare veneratie e ar-
oade, orice reuniune cu potential transgresiv - adunari ale
mindenul, [...J apoi fae banehet ~iospat, sar ~idanseaza in
,:Iranilor, tabere ale rebelilor, festivaluri ~i dansuri - a fost
jurullui ca piiginii eu idolii lor. (Partridge: Ill)
36
llcscrisa ca un potential Sabat.
tn anumite regiuni din nordul Iraliei, mersulla Sabat era
o cornparatie analoaga poate fi facutii intre descrierile
nurnit ,Ja dansuri" sau"la joc" (al zogo) , fapt cu atit mai sern-
Sabatului ~i pelerinajele la fintinile sacre sau alte locuri sfinu
nificativ in contextul campaniei pur tate de Biserica ~i stat
irnpotriva acestor petreceri (Muraro 1977: 109 sqq.; Hill
1:
1964: 183 sqq.). Dupa cum subliniazii Ginzburg, "odatii ce a
~
diminiim (din Sabat] rniturile ~i plasmuirile fantastice, des-
~
:)
5~
w loperim 0 adunare de oameni, cu dansuri ~i promiscuitate
c
15 ~
l!!
sexuala' (Ginzburg 1966: 189) si, rrebuie sa adaugiim, multa ii1
g.
8 mlncare ~i bautura, cu siguranta 0 fantezie intr-o epocii in
;t!
;e- ~
..e~
care foamea era 0 experienta obisnuita in Europa. (Cir de
>
II>
"0 waitor e, pentru natura relatiilor de clasa din timpul vina-
8'ii1
l!! Q.
rorii de vrajicoare. faptul ca visele despre berbeci fripti ~ibere 3'
~ ~
c~ crau blamate de burghezia bine hranita cu carne de vita, ca a
"0
sernn de coniventa diabolical) Urmind cale bine-batuta, a
~
o
0

~ Ginzburg calma insa orgiile asociare cu Sabatul drept "halu-

cinatii ale unor femei sarace, 0 compensafie a exisrenrei lor
mizere" (ibid: 190). Ca urrnare, el da vina pe victime pentru
propria lor pierzanie; de asemenea, ignori faptul cii elita
Europei a fost acea care a dedicat tone de hirtie pentru a
discuta astfel de ,,halucinatii", nu femeile acuzate de vraji-
rorie. Se dezbareau. de pilda, rolurile detinute de succubi ~i
incubi sau daca vrijitoarea poate fi lasata insarcinatii de Dia-
vol- tnrrebare care inca ii preocupa pe intelectuali In seco-
Executio vrajitoarelor din Chelmsford, in 1598. lul al XVIII-lea (Culianu 1987: 148-151). Ascazi, aceste
Joan Prentice, uno dintre victime, e infoti~ato dizertatii grote~ti sint eliminate din isroriile "Civilizafiei
lmpreunc cu spiridusii soi. (J. 8. Russell, 1980)
312 313

Occidentale" sau sinr pur ~i simplu uitare, desi au resut () de feroce, incir amintirea acesteia a ramas inscrisa in limbaj.
rerea care a condamnat sure de mii de femei la rnoarte. in limba engleza, cuvintul faggot ("surcea") arninteste d
homosexualii au fost folositi uneori la aprinderea rugurilor
pe care erau arse vrajitoarele: in italiana, finocchio (fenicul)
se refera la practica de a arunca astfel de legume aromate pe
lcrnne pentru a ascunde duhoarea de carne arsa.
Deosebit de importanta e relatia stabilita de vlnatoarea
de vrajitoare intre prostituata ~i vrajitoare, ce reflecta proce-
'lit de subevaluare a prostitutiei in reorganizarea capitalisra
.1 muncii sexuale. 0 yorba spunea "la tinerete prostituata,
la batrinete vrajitoare", fiindca ambele se foloseau de sex
"entru a-i insela ~i corupe pe barbati, simullnd 0 iubire care I:
~ o
::l nu era decit rnercenara (Stiefelmeir 1977: 48 sqq.). Ambele
W ~
c Jf'vindeau pentru bani ~i purere ilicira: vrajitoarea, care i~i
'i5 ~I
c.
~ vindea sufletul Diavolului, era imaginea amplificata a pros-
~s 8;
;0 t ituatei, care i~i vindea corpul barbatilor, Mai rnult, atit
!> If
<I> vrajitoarea batrlna, cit ~i prostituata erau simboluri ale ste- ~
"0 0'
~
o
o
;t5 Festinul este 0 terno importanta In multe reprezentari
riiitarii, personificlnd
dad in Evul Mediu
sexualitatea
prostituata
nonprocreativa.
~i vrajitoarea
Astfel,
erau figuri
I;
0.
,~ ale Sabatului - 0 fantezie Intr-a epoco tn care foametea pozitive care furnizau un serviciu social pentru cornunitate, 5'
m
~
o
era 0 experien~o obisnuito In Europa. Detaliu dintr-o ilustrctie
odara cu vinatoarea de vrajitoare, ambele au dobindit cele .gc
~ de Jan Ziarnko pentru Pierre de Lancre, Tableau
o
de I'inconstance, 1612. (Jeremy Kingston, 1976) rnai negative conotatii, fiind respinse ca identitati feminine
posibile prin criminalizare, la nivel social, ~i prin moarte, in
mod material. Prostituata a murit ca subiect legal abia dupa
LC a fost ucisa de mii de ori pe rug ca vrajitoare. De fapt, pro-
Ca urmare, rolul jucat de vinaroarea de vrajitoare in de stituatei i s-a ingaduit sa supravietuiasca (devenind chiar
voltarea lumii burgheze ~i in special in dezvolrarea discipli
nei capitalisre a sexualiratii a fost ~ters din memoria noasrra.
.
Iolositoare, desi in mod clandesrin) doar clta vreme era orno-
rita vrajitoarea, Iiindca vrajitoarea era un subiect social mult
Cu toate aces tea, originea citorva dintre tabuurile zilelor mai periculos, care putea oferi placeri sau dureri, putea sa
noastre mai poate fi trasata in acest proces. De pilda, homo vindece sau sa raneasca, agitind elernentele ~i inlantuind
sexualitatea, ind acceptata pe deplin in mai multe par~i al vointa barbarilor: se zicea d poate cauza rau pur ~i simplu
Europei in timpul Renasterii, a fost eliminara in timpul prin privire, malocchio ("ochiul rau"), despre care se spunea
vinatorii de vrajitoare, Persecutia homosexualilor a fost atit a ar fi putut ucide.
 314 315

Ceea ce 0 deosebesre pe vrajitoare de magicianul lurobiti, care, in plantatiile .Lumii Nor', au avut parte de
Renasrerii (care nu a fost, in general, supus persecutiei) 1111 destin similar celui al femeilor din Europa, devenind 0

caracterul sexual al crimelor sale ~i statutul de clasa inferi I(~sursa aparent inepuizabila de munca necesara acumula-
oara. Magia superioara ~ivrajitoria aveau multe elernenre 111 Iii capitalului.
comun. De altfel, demonologii au introdus ln definitia vri\ Destinele femeilor din Europa ~i cele ale amerindienilor ..
jitoriei teme provenite din traditia magicii erudita, Printu i africanilor din colonii au fost atit de legate, inch influenta
aces tea se afla credinta de origine neoplaronica in Eros C.I lor a fost reciproca. Vinatoarea de vrajitoare ~i acuzele de
for~a cosrnica ce une~te universul prin relatii de "simpati •... adorare a diavolului au fost aduse in Americi pentru a dis-
~i atractie, care Ii permitea magicianului sa manipuleze ~i ~.I Iruge rezistenta populatiilor locale, justifictnd in ochii lumii
imite natura in experirnentele sale. 0 putere similara i-a fO~1 I olonizarea ~i traficul de sclavi. La rindul sau, experienta
atribuita vrajitoarei, despre care se zicea cii poate stirni fur .unericana a convins autoritatile europene sa creada in
&. tuni agirind ln mod mimetic 0 baltoaca sau cii poate provo", rxistenta unor populatii intregi de vrajitoare, instigindu-le 3:
e::I o "atraqie" similara celei intre metale din traditia alchimiel ,~ aplice in Europa tehnicile de exterminare in masa elabo-
Q
CD
w Q

'6
c (Yates 1964: 145 sqq.; Culianu 1987). Ideologia vrajitorict i.ue in America (Parinetto 1998). ~I

~ reflecta ~i principiul biblic preluat atlt de traditia magicii, YnMexic, "din 1536 pana in 1543, episcopul Lumarraga ~
8
~ cit ~i de alchimie, care stipula 0 conexiune intre sexualitat ,I condus 19 tribunale la care a judecat 75 de eretici indieni,
iil
0.
~> CD
<11
~i cunoastere. Teza cii vrajitoarele 1~idobindesc puterile prin majoritatea alesi din rlndul liderilor politici ~i rellgiosi ai ~
"~ ~
g
copularea cu diavolul reflecta convingerea alchimistilor •.. principalelor cornunitati mexicane. Citiva au fost arsi pe g
;t:J femeile ar fi obtinut secretele chirniei prin impreunarea C\I lug. Calugarul Diego de Landa a condus tribunale ale ido- Cil
0.
(~
1ngeri razvriitiri (Seligman 1948: 76). Cu toate acestea, ma l.uriei in Yucatan in anii 1560, folosind tortura, biciuirea ~i 5'
m
~ c
o gia superioara nu a fost persecutata, desi alchimia era vazllt.) Iiiualul inchizitorial al penitentei publice, auto-deft' (Behar a
"0
:l: tot mai rau, fiindcii parea preocupare nefolositoare, deci () Q
0 1987: 51). Vinatori de vrajitoare au fost organizate ~i in Peru
risipa de timp ~ide resurse. Magicienii constituiau 0 elira car III scopul de a distruge cultul zeilor locali, pe care europenii
lucra adesea in slujba prinrilor ~i a altor oameni in poziul ii considerau demoni. "Spaniolii vedeau peste tot fata diavo-
inalre (Culianu 1987: 156 sqq.), iar demonologii au avut gri j.1 11I1ui:in mincaruri, [... J in viciile primitive ale indienilor, [... J
sa ii disringa de vrajitoare, incluzind magia superioara (i'l in limbajele lor barbare" (de Leon 1985 I: 33-34). ~i in
special astrologia ~i astronomia) in rlndul stiinrelor" c olonii femeile au fost mai vulnerabile la acuza de vrajitorie:
desi europenii Ie dispretuiau ca femei slabe de minte, de au
devenit curind cele mai aprige aparatoare ale cornunitatilor
Vinatoarea de vrajitoare ,i Lumea Noua lor (Silverblatt 1980: 173, 176-179).
Soarta com una a vrajiroarelor din Europa ~i a supusilor
Asadar, echivalentii vrajiroarei europene tipice nu erau rna coloniali ai Europei e dernonstrata ~i de cre~terea schim-
gicienii Renasterii, ci americanii nativi colonizati ~i africanii hurilor, pe parcursul secolului al XVII-lea, inrre ideologia

III
316 317

vrajitoriei ~i ideologia rasista care a fost elaborara pe terenul

Cuceririi ~i al traficului de sclavi. Diavolul a fost reprezenr.n
ca barbae negru, iar oamenii negri au fost tratati tot mai de
ca niste demoni, astfel ca "adorarea diavolului ~i intervenriile
diabolice au devenit aspectele eel mai des raportate despre
societarile noneuropene intllnire de negustorii europeni tit
sclavi" (Barker 1978: 91). "De la laponi pana la samoyezl,
de la hotenroti pana la indonezieni, [... J toate acesu:
societati", scrie Anthony Barker, "au fost etichetate de cl(l'
un englez ca aflandu-se sub inliuenra diabolica" (1978: 9 J).
La fel ca in Europa, semnele distinctive ale diabolicului erau
8. potenra sexual a ~i poftele trupesri anorrnale." Diavolul CI.I 1:
o
e
j adesea reprezenrat cu doua penisuri, iar povestile desprc ~
w
c:
'6
practicile sexuale animalice ~i afecriunea nernasurata pentrll 5'
e muzica ~i dans au devenit loc comun in rapoarrele misiona [
s rilor ~i calatorilor in "Lumea Noua".
n1
,~
;0 lr
~ Iscoricul Brian Easlea sustine cii aceasta exagerare sistc ~
<I>
"0
eo matica a porentei sexuale a oamenilor negri tradeaza anxic s:
0'

o
tati legate de propria sexualitate a barbatilor albi instiiri\i; n1
~ 0.
,I: se presupune cii barbatii din clasele superioare se temeau de
5'
>
IP
~
o concurenra popoarelor pe care Ie inrobisera ~i pe care Ie con
z ~
siderau mai apropriate de natura, simtindu-se inadecvati sc
xual din cauza dozelor excesive de auto control si
, rationalizare
,
prudenta (Easlea 1980: 249-250). Insa suprasexualizarcn
femeilor ~i a barbatilor negri - vrajitoarele ~i diavolii - trc
buie sa fie Iegara ~i de pozitia pe care acestia 0 ocupau In
diviziunea internationala a muncii ce se impunea pe funda
lul colonizarii Americii, al traficului de sclavi ~i al vinatoril
de vrajitoare. Definirea negritudinii ~i ferninitatii prin sernnc
ltustrotie din secolul 01XVI-lea reprezentind indieni
ale bestialitatii ~i irationalitatii corespundea excluderii feme
din Caraibe sub forma de diavoli, in A Compendium
ilor din Europa ~i excluderii femeilor ~i barbatilor din colo Of Authentic And Entertaining Voyages, Digested In
nii din contractul social implicit al salariului ~i, in consecinti, A Chronological Series, editat de Tobias
naturaliza exploatarea lor. George Smollett, 1766,
318
Vrajitoarea, vindecatoarea
,i na,terea ,tiin~ei moderne
Au existat ~i alte motive ale persecutarii vriijitoarelor.
Acuzele de vrajitorie au fost puse adesea in slujba pedepsirii
atacului irnpotriva proprietatii, in special a furturilor, cart'
crescusera dramatic in secoleleXVI-XVII, dupa privatizarea
paminrurilor ~iagriculturii. Dupa cum am vazur, in Anglia,
femeile sarace care cer~eau ori furau lapte sau vin din casele
vecinilor ori traiau din asistenta publica erau adesea suspec
tate de practicarea artelor diabolice. Alan Macfarlane ~i
8. Keith Thomas au aratar ca in aceasta perioada se inregis
e:l treaza 0 deteriorare pronuntara a conditiei femeilor in virsci,
w
c consecinta a pierderii bunurilor comune ~i reorganizaril
'6
"2!
8
.~
vietii de familie. Prioritatea era acordata acum cresterii copi
ilor, in dauna ingrijirii barrinilor (Macfarlane 1970: 205).1')
;e-
> Pe masura ce institutiile care avusesera grija de siiraci se des·
<I>
"0
e
g
trarnau, acesti batrini trebuiau sa se bazeze pe prieteni sau
;tl vecini pentru a supravietui ori intrau pe listele cu ajutoare
(~ pentru saraci, tocmai in momentul cind noua etica protes-
~
o
tanta incepea sa arate cu degetul catre pomeni, vazute ca
z risipa ~i incurajare a leneviei. Probabil cii anumite femei
sarace s-au folosit de temerile inspirate de reputaria lor de
vriijitoare pentru a obtine cele necesare traiului. Nu a fost
condamnata insa doar "vriijitoarea rea", cea care blestema ~i
despre care se spunea cii face vacile sa nu mai dea lapte,
distruge recoltele sau provoaca moartea copiilor angajato
rului sau. "Vrajitoarea buna", care i~ifacuse din vriijitorie 0
profesiune, a fost ~iea pedepsita, adeseori chiar mai sever.
Din punct de vedere istoric, vriijitoarea era moa~a satu-
lui, vraci, ghicitoare sau faciitoare de farmece. Competenta
sa specials era intriga amoroasa, dupa cum scria Burckhardt
referitor la vrajitoarele italiene (Burckhardt 1927: 319-320).
319
o inrruchipare urbana a acestui tip de vriijitoare este Celes-
tina, din piesa de teatru cu acelasi nume de Fernando de
Rojas (1499). Despre ea se spune cii:
Are ~aseprofesiuni, ~ianurne: spalatoreasa, parfumierii,
mijlocitoare, fabricanca priceputa de produse eosmetice ~i
mestera in repararea virginitatii stricate ~ie un fel de vraji-
toare, [...] Prima profesiune Ie acopera pe eelelalte ~i eu
aceastascuza rnulte servitoarevin la ea acasasa-~ispele rufele.
[...] Nu iti poti imagina rraficul sau. Era doctor de eopii; lua
ptnza de in diner-o casa~i 0 dueea in alta, ~itoate funcrionau
ca seuze, ca sa intre peste tot. Unul zicea: "Mama, vino aici!"
~
Altul: "Vine doamnal" Toad lumea 0 cunostea. ~i, in ciuda
8s,
tuturor treburilor sale, reu~easa meargii la slujba ~ila ruga-
ciunea de seara, (Rojas 1959: 17-18) t
@
a.
o vindecatoare mai tipicii a fost Gostanza, femeie jude-
(D
~
cata pentru vrajirorie in 1594 in San Miniato, orasel din
Toscana. Dupa ce a rarnas vaduva, Gostanza a devenit vin-
8'
@
0.
decatoare profesionista, dobindind notorietate in regiune :;;.
!P
pentru exorcisme ~iremedii eficiente, Locuia cu nepoata sa a
"0
~i inca doua femei, tot vaduve, Un vecin, vaduv ~i el, ii D
furniza ingrediente pentru poriuni. I~iprimea clientii acasa,
dar ciilatorea cind era nevoie de ea, pentru a "insemna" un
animal, fadnd vizite bolnavilor, ajutindu-i pe unii oameni
sa se razbune sau sa se elibereze de efectele farmecelor me-
dicale (Cardini 1989: 51-58). Instrumentele sale erau ule-
iurile naturale ~i prafurile, plus citeva dispozitive pentru
vindecare ~iprotejare prin "simpatie" sau "contact". Nu avea
niciun interes sa inspire teama in comunitate fiindca i~id~tiga
existenta din practicarea artelor sale. De fapt, era foarte popu-
lara, toata lumea mergea la ea sa se vindece, sa i se ghiceasci,
Sagaseascaobiecte pierdute sau sa cumpere potiuni de amor.
 321
320

Cu toate aces tea, nu a sciipat de persecutie, Dupa Conciliul Inlocuirea vrajitoarei ~i a vindecatorului popular cu me-
de la Trento (1545-1563), Contrareforma a adoptar 0 pozhi dicul aduce in chestiune problema rolului jucat de dezvol-
ferrna irnpotriva vindeciitorilor populari, ternindu-se de pli tarea stiintei moderne ~i de perspectiva stiintitica asupra
terea ~i radacinile lor adinci in cultura comunitatilor, Soaru lumii in ascensiunea ~i decaderea vinatorii de vrajitoare, In
"vrajitoarelor bune" a fost pecetluita ~i in Anglia, in 160 .• aceasta privinta, exists doua interpretari opuse.
prin adoptarea unui statut de ciitre lacob I prin care se stabi De 0 parte se situeaza teoria rnostenita de la Iluminism,
lea pedeapsa cu moartea pentru oricine folosea spirite ~i rru conform ciireia aparitia rationalismului stiintific a fost un
gie, chiar dacii nu facea niciun rau vizibil.'? factor-cheie in terminarea persecutiei, In formularea lui
Odata cu persecutia vindeciitoarei populare, femeile all Joseph Klaits (1985), aceasta teorie sustine ca noua ~tiinra
fost expropriate de patrimoniul cunoasterii empirice desprc a transformat viata intelectuala, generind un nou scepticism,
ierburi ~i remedii, acumulat ~i transmis din genera~ie ill care "a dezvaluit universul ca mecanism autoreglementat, in
generatie. Aceasta pierdere a deschis posibilitatea unei noi 'are interventia divina directa ori permanenta nu era nece- ~
&. c
e forme de lngradire ascensiunea medicinii profesionale, call' sara" (p. 162). Insa. Klaits admite ca aceiasi judeciitori care ~
:I S,
w oprit pina in anii 1650 vinatoarea de vrajitoare nu au pus
c a ridicat in fara "claselor inferioare" zidul incontestabil :\1 ,IU :I
'6 ~
~ cunoasterii stiinrifice, inaccesibila ~i straina, in ciud.i niciodata sub semnul intrebarii realitatea vrajitoriei. "Jude- 8
catorii din secolul al XVII-lea care au oprit vlnatoarea de ~
~ pretentiilor sale curative (Ehrenreich ~i English 1973; Star 0-
IP
i2 vrajitoare nu au declarat cii nu exista vrajitoare, nici in ~
> hawk 1997). c'
a>
"'0
eg
Franp, nici in alte parti. Precum Newton ~i alti oarneni de
~tiin~a ai timpului, judeciitorii au continuat sa accepte plau-
I~
0-
;b s'
zibilitatea teoretica a magiei supernaturale." (ibid.: 163)
(~
~
~ Intr-adevar, nu exista nicio dovada cii noua ~tiinfa ar 6 a
"'0
o c
z avut un efect eliberator. Conceptia mecanicista asupra na-
turii, care a ap:irut odata cu ascensiunea stiintei moderne,
a "dezvrajit lumea". Nu exista insa nicio dovada cii cei care
au promovat-o au vorbit vreodata in apararea femeilor acu-
"late de vrajitorie. Descartes insusi s-a declarat agnostic in
uceasta chestiune; alti filosofi mecanicisti (ca Joseph Glanvil
sau Thomas Hobbes) au sustinut cu stra~nicie vinatoarea de
vrajitoare. Dupa cum a ararat Brian Easlea, factorii care au
adus sfirsitul vinatorii de vrajitoare au fost anihilarea lumii
/erbaru/ vrojitoorei, gravuro de Hans Weiditz, 1532. vrajitoarelor ~i impunerea disciplinei sociale de care avea ne-
Dupo cum sugereazo globulinstelat, .virtutile" ierburilor
voie sistemul capitalist victorios. Cu alte cuvinte, vinatoarea
erau into rite in conjunctio cstrclo potrivito.
(Louis Spence, 1920) de vrajitoare a luat sfirsit, la capatul secolului al XVII-lea,
322 323

deoarece clasa conducatoare ajunsese sa aiba 0 senzatie tot Cu toate aces tea, Merchant trece peste faptul ca "viziu-
mai mare de siguranta in privinta puterii sale, ~i nu fiindca nea organidi asupra lumii" imbrafi~atii de elitele Europei
aparuse 0 viziune mai luminata asupra lumii. prestiintihce a lasat loc pentru sclavie ~i exterminarea ere-
Ramine atunci intrebarea daca ascensiunea metodei ticilor. De asemenea, se stie ca dorinta de dominare teh-
~tiin~ifice moderne poate fi considerata 0 cauza a vinatorii nologlca a naturii ~i de apropriere a puterilor creative ale
de vrajitoare, Aceasta interpretare a fost sustinuta cu tari femeilor a fost imbrati~ata de mai rnulte cadre cosrnologice
de Carolyn Merchant in the Death of Nature (1980), care diferite, Magicienii Renasterii au fost ~i ei inreresati de
sirueaza originile persecutiei vrajitoarelor in schimbarea d aceste obiective", iar fizica newtoniana datoreaza descope-
paradigrna provocata de revolutia ~tiinfifica, in particular rirea atractiei gravitationale viziunii magice asupra lumii,
de ascensiunea filosofiei mecaniciste carteziene. Conform nu celei mecaniciste. Mai mutt, dupa ce a trecut moda filo-
lui Merchant, prin aceasta turnura, viziunea organidi asupra sofiei mecaniciste, noile curente filosofice de la inceputul
lumii, care considera natura, femeile ~i pamintul drepr ~
~ marne hranitoare, a fost inlocuita cu 0 viziune mecanica, c ~
w s,
c
'is
e
g
.~
le degrada la statutul de "resurse stationare", inlaturind
constringeri etice in privinta exploatarii
1980: 127 sqq.). Merchant sustine di femeia-vrajiroare
lor (Merchant
orice

a fost
t
Cil
Q.
G>
fQI
persecutata pentru di intruchipa "partea salbatica" a naturii,
~!
"e acele paqi ale naturii care pareau haotice, incontrolabile ~j 8'
g astfel antagonice proiectului intreprins de ~tiinta noua. Mer- Cil
Q.

~ chant gase~te 0 dovada pentru legatura dintre persecutia

:r
's ~
~
o
vrajiroarelor ~i ascensiunea stiintei moderne in opera lui
~ ~
Francis Bacon, unul dintre parintii reputati ai noii rnetode
stiintifice, ararind di Bacon si-a modelat conceptul de inves-
tigatie ~tiin~ifidi a naturii dupa interogatoriile vrajitoarelor
sub tortura, conslderind natura 0 femeie ce trebuie cucerita,
dezbracara ~i violata (Merchant 1980: 168-172).
Contributia lui Merchant are marele merit de a contesta
presupozitia di rationalisrnul stiinrific a fost un vehicul aJ
progresului, atragind atentia asupra alienarii profunde in-
stituite de stiinta moderna intre fiintele umane ~i natura. Oorinto alchimi~tilor de "apropriere a functiei maternita~ii"
e bine reflectata de ocecsto imagine ce II reprezinta pe Hermes
De asemenea, ea face legarura intre vinatoarea de vrajitoare
Trismegistus, miticul fondator 01olchimiei, purtlnd un fetus
~i distrugerea mediului, intre exploatarea capitalista a lumii In plntec, sugerlnd totodota "rolul de inseminotor 01barbotului".
naturale ~i exploatarea femeilor. (Allen ~i Hubbs, 1980)
 325
324

secolului al XVIII-lea au subliniat valoarea "simpatiei", newtoniene, Dumnezeu a putut sa se retraga din lume,
"sensibilitafii" ~i "pasiunii", integrate cu usurinta in proiec- multumir sa-~i supravegheze de la distanta operatiunile ca
tul noii stiinte (Barnes ~i Shapin 1979). de ceasornic.
Ar trebui sa luam in considerare ~i faptul ca esafodajul Asadar, rationalismul ~i mecanicismul nu au fost cauza
intelectual care a sustinut persecuria vrajitoarelor nu a fost imediatd a persecufiilor, desi au contribuit la crearea unei
preluat direct din paginile rationalismului stiinrific. Mai lumi angajate pe calea exploatarii naturii. Mai importanta
degraba, a fost un fenomen tranzitoriu, un fel de bricolaj a fost necesitatea elitelor europene care au instigat vinatoa-
ideologic care a evoluat sub presiunea obiectivului pe care rea de vrijitoare de a eradica un intreg mod de existenta,
trebuia sa il indeplineasca, In interiorul sau au fost combi- care incepuse sa le ameninte puterea policica ~i economica.
nate elernente preluate din lumea fantastica a crestinismului Odata cu indeplinirea acestui obiectiv - atunci cind disci-
medieval, argumente rationaliste ~i proceduri juridice mo- plina sociala a fost restaurata, iar clasa dominanta si-a con-
derne, intr-un mod asernanator celui prin care nazismul a solidat hegemonia -, tribunalele de vrajitoare au luat sfirsir. 3:
se fost creat prin combinarea cultului stiintei ~i tehnologiei cu Credinta in vrajitorie a devenit curind motiv de ridiculizare,
o
;;;
o
::J
w
deplinsa ca superstitie ~i elirninata rapid din memorie.
s.
::J
c un scenariu ce pretindea restaurarea unei lumi arhaice, mi-
15 ~
f tice, a legaturilor de singe ~i Ioialitatilor premonetare. Acest proces a inceput peste tot in Europa la sfirsitul 8;;;
&
,~ Acest argument e sugerat de Parinetto, care observa di secolului al XVII-lea, desi vrajitoare au mai fost [udecate in 0.
\I)
>[ ~
> vinaroarea de vrajitoare constituie un exemplu clasic (din Scotia vreme de inca trei decenii. Un factor care a contribuit o·
CI>
"~
g
pacate, nu ~i ultimul) al modului In care, in istoria capitalis- la terrninarea vinarorii de vrajitoare a fost pierderea contro-
lului asupra acesteia de catre clasa dominanta, care a lnceput
I ;;;
;b mului, "a te intoarce" inseamna a pa~i inainte, In scopul 0.
S'
c~ stabilirii conditiilor pentru acumularea capitalului. Asrfel, sa intre in vizorul propriei masinarii de represiune, odata cu g'
eo prin conjurarea diavolului, inchizitorii au eliminat animis- denunturile lmporrlva membrilor sai, Midelforr scrie ca,
~
~ mul ~i panteismul popular, redefinind intr-o rnaniera mai in Germania, "pe masura ce £lacarile s-au extins tot mai
centralizata situarea ~i distributia puterii in cosmos ~i socie- aproape de numele celor cu putere ~i rang inalt, judecatorii
tate. Dupa cum scrie Parinetto, in cadrul vinatorii de vraji- si-au pierdut increderea in confesiuni, iar panica a tncetat"
toare diavolul a funcrionar, in mod paradoxal, ca adevarat (Midelfort 1972: 206).
servitor allui Dumnezeu, fiind agentul care a contribuit eel ~i in Franta, ultimul val de tribunale a provocat raspin-
mai mult la batatorirea caii pentru noua ~tiinfa. Diavolul a direa dezordinii sociale: servitorii si-au acuzat sraplnii, copiii
adus ordine In lume ca un administrator sau ca agentul secret si-au acuzat parintii, sotii si-au acuzat sotiile, In aceste con-
allui Dumnezeu, golind lumea de influenrele concurente ~i ditii, regele a decis sa intervina, iar Colbert a extins [urisdic-
reafirmind domnia exclusiva a lui Dumnezeu. El a consolidat ria Parisului asupra intregii Frante pentru a sfiqi persecutia.
atit de bine puterea lui Dumnezeu asupra treburilor A fost promulgat un nou cod legal, in care vrajitoria nici nu
ornenesti, inch, intr-un secol, odata cu aparitia fizicii era mentionata (Mandrou 1968: 443).
 327
326

Asadar, tot statul, eel care incepuse vinatoarea de vraji secolului al XVIII-lea, interesul pentru vrajitorie a cuprins

toare, a luat ~i initiativa terrninarii sale. De la mijlocul seco
lului al XVII-lea, s-au adoptat rnasuri de temperare a zelului
inchizitorial ~i judiciar. Ca 0 consecinta irnediata, in secolul
al XVIII-lea, "crimele comune" s-au multiplicat dintr-odad
(ibid.: 437). In Anglia, intre 1686 ~i 1712, pe rnasura ce sc
chiar ~i aristocratia urbana, care, fiind exclusa de la produqia
cconomici ~i resimtind un atac asupra propriilor privilegii,
~i-a satistacut dorinta de putere apelind la artele magice (ibid.:
31-32). Insa acum autoritafile nu mai doreau condamnarea
unor astfel de practici, considednd vrajitoria doar un produs

stingea vinatoarea de vrajitoare, au crescut enorm aresturil .. al ignoranfei sau 0 rulburare a Imaglnatiei (Mandrou 1968:

pentru distrugerea proprietarii (arderea hambarelor, a case

519). Mai mult, pina in secolul al XVIII-lea, intelighenfia
uropeana a inceput sa se mtndreasca cu iluminarea sa, de-
lor ~i mai ales a finerelor) ~i pentru atac (Kittredge 1929:
333), iar prevederile statutare au introdus noi crime. Bias rnarind rescrierea istoriei vinatorii de vrajitoare, care a, fost

Femia a devenit 0 of ens a ce se pedepsea: in Franta s-a decre aracterizata drept un produs al superstifiei medievale.
Cu toate aces tea, spectrul vrajitoriei a continuat sa bin- 3:.
tat ca, la a ~asea condamnare, blasfemiatorilor li se va taia Q

~
:l limba; la fel, sacrilegiul (profanarea relicvelor ~i jefuirea tuie imaginafia claselor dominante. In 1871, burghezia pa- 3
W riziana s-a tnrors instinctiv la vrajitorie, demonizindu-Ie pe ~,
c gazdelor). Au fost introduse limite la vinzarea de otravuri;
'is
f folosirea lor privata a fost interzisa, iar vinzarea era con
femeile Comunei, pe care le-au acuzat ci vor sa arda Parisul. i;
.~ Nu incape nicio lndoiala ca modelele folosite de presa bur- g.
ditionata de obtinerea unei licente; pedeapsa cu moartea a
>E gheza pentru imaginile ~i pove~tile funeste ce au dat nastere ~
Q.
> fost extinsa, incluzindu-i pe otravitori, Toate acestea su-
~<I>

f gereaza ca noua ordine sociala fusese consolidata suficient

mitului "petrolistelor" (petroleuses) au fost luate din reper- I;
toriul vlnatorii de vrajitoare. Dupa cum a ararat Edith Tho-

i ~i pedepsirea crimelor ca atare, tara a f 0-

pentru identificarea s'
mas, dusmanii Comunei au sustinur ci mii de femei proletare
mai nevoie sa se recurga la supranatural. In cuvintele unui ~
binruiau (ca vrajitoarele) orasul, zi ~i noapte, cu galeti pline a
~ parlamentar francez, "vriijitoarele ~i tacatoarele de farmece 1l
~ cu gaz lampant, insemnate "B.P.B" (bon pour bruler, "bun
nu mai sint condamnate, in primul rind fiindci e dificila
pentru ars") , urmind Insrrucnuntle date de rnarea conspiratie
dovedirea vrajitoriei, apoi fiindca asemenea condarnnari all
ce urrnarea reducerea Parisului la cenusi, impotriva eforrului
fost folosite pentru a face rau. Nu mai slnt acuzate de in-
certitudini, ci de certitudini" (Mandrou 1968: 361). trupelor ce veneau dinspre Versailles. Thomas scrie ci "petro-
liste erau identificate peste tot. In zonele ocupate de arrnata
Odata cu distrugerea porenrialului subversiv al vrajitoriei,
din Versailles era suficient ca 0 femeie sa fie saraca, irnbracara
a fost chiar perrnisa practicarea magiei. Dupa ce a luat sfir~it
prost, sa care un cos, cutie sau sticla de lapte, ca sa fie suspec-
vinaroarea de vrajitoare, multe femei au continuat sa traiasca
tata" (Thomas 1966: 166-167). Sute de femei au fost execu-
din ghicit, vinzarea de farmece ~i practicarea altor forme de
tate sumar in timp ce presa le def'aima pe hirtie. La fel ca
magie. Dupa cum raporta Pierre Bayle in 1704, "in multe
vrajitoarea, perrolista era descrisa ca femeie in virscl cu inta-
provincii din Franta, in Savoia, in cantonul Berna ~i in mulre
ti~are salbatici ~i par dewrdonat. In miini tinea un recipient
alte locuri din Europa, [... J nu exisra sat sau catun, oricit de
mic, tara vreo vrajiroare" (Erhard 1963: 30). In Franta cu lichidul folosit la comiterea crimelor,"
 328
329

,'-II
""\ - ..••..
, Note
I I
I Trad. In lb. rornana de Mihnea Gheorghiu, in William Shakespeare,
'/I, cit. (n red.).
I .1
-1\ Erik Midelfort araci: "Cu citeva exceptii notabile, studierea vtnatorii de
vl,\jitoare a rarnas la un nivel impresionist. [...] E izbiror cite de purine
•rrcetarl exisci despre vrajitoria din Europa care sa invenrarieze toate rribu-
lI,delede vrajitoare dintr-un anumit o~ sau regiune." (Midelforr 1972: 7)
Petroliste, lito-
\ 0 expresie a acestei idenrificari a fost crearea grupului autonom fe-
grane color d
nunist WITCH ["Vrajicoare"], care a jucat un rol important in prima
Bertall din Les
1.1/..'1 a rniscarii de eliberare a femeilor din Statele Unite. Dupa cum ra-
Communeaux,
pnrteaza Robin Morgan in Sisterhood is Powerful (1970), WITCH a luar
nr. 20. (Albert
se Boime, 1995)
1I.~terein ziua de Halloween a anului 1968, la New York; curind, s-au
:;, lnrmat "euiburi" in mai multe or~e. Semnlficatia figurii vrajitoarei pen-
w
:.0c IIlI aceste acrivisre reiese dintr-un fluturas scris de cuibul din New York,
~ II care, dupa ee se arninteste ci vrajitoarele au fost primele pracricanre
g rlc controlului nasterii ~iavortului, se afirrna: "Vrajicoarele au fost mereu
.~
>E lemei care au indraznit sa fie curajoase, agresive, inrellgenre, noneonfor-
>
CIJ
"U
misre, curioase, independence, eliberate sexual, revolurionare. [... ] z
e
o
WITCH tr3.ie~te~i ride in fiecare femeie. Esre partea libera a fiecireia ~
o drntre noi. [...] Esti Vrajitoare fiindca esti femeie, nedornesticita, furioasa,
~ Femeile din
c~ Paris, gravure hucuroasa ~i nernuriroare." (Morgan 1970: 605-606) Dintre autoarele
pe lemn, re- Irrniniste din America de Nord, cele care au idenrificat in modul eel mai
~
o produse in The U)n~tient iscoria vrajitoarelor cu lupta pentru Iiberarea femeilor slnt Mary
~
Graphic, 29 Ihly (1978), Starhawk (1982), Barbara Ehrenreich ~i Deirdre English,
aprilie Ian ~ diror carte Witches, Midwives and Nurses: A History ofWomm Healers
(1973) a constituit pentru mulre feministe, inclusiv pentru mine, prima
turroducere in iscoria vlnatorii de vrajitoare,
Cite vrajitoare au fost arse? Raspunsul rarnane 0 controversa in stu-
dille academice despre vinatoarea de vrajiroare. E dificila oferirea unui
I.hpuns, fiindci rnulre tribunale nu au fosr documentare, iar daci au
lost, numarul femeilor executate nu a fost specificar. In plus, rnulte
.locumente in care am putea gasi referinre la tribunalele vrajitoarelor
IIl1au fost inci studiate, iar altele au fost distruse. In anii 1970, E.W.
Monter observa, de pilda, ci li este imposibil sa calculeze cite tribunale
cculare de vrajitoare s-au tinut in Elveria fiindca aeestea nu sint men-
\Ionate, adesea, decit In catastife financiare, iar astfel de documente nu
,Ill fost inci analizare (1976: 21). Treizeci de ani mai tirziu, variantele
330
avansate difera Inca foarte rnult. Unele cercetatoare ferninisre sustin \
numarul vrajitoarelor executate 11egaleaza pe cel al evreilor ucisi In Ct·,
mania nazisra. rnsa Anne L. Barstow susrine ca, pe baza studiilor reaI
zate pin a In prezent in arhive, se poate presupune ca In jur de 200 000
de femei au fost acuzate de vrajitorie intr-o perioada de trei secole, I,ll
un nurnar mai mic dintre acestea au fost ucise. Barstow admite ca e foaru
dificila stabilirea nurnarului de femei care au fost executate sau care .111
murit din cauza torturii: "Multe documente nu specified verdictele II
bunalelor [...J sau nu Ie include pe femeile care au murit in tnchisoare.] .. 1
Unele s-au sinucis in inchisoare, Impinse la disperare de tortura, [. 1
Multe dintre femeile acuzate de vrajitorie au fost ucise In Inchisoare. I .. 1
Altele au murit In Inchisoare din cauza torturilor suferite." (Barstow,
22-23) Incluzlnd ~i femeile care au fost linsare, Barstow trage concluvlu
ca eel putin 100 000 de femei au fost ucise, insa adauga ca cele care .111
scapar "au fost distruse pe viara", fiindca, odata acuzate, "suspiciune.1 .1
ostilitatea Ie-au urmarit pina In morrnint" (ibid.). Desi controversa d~,
pre amploarea vinarorii de vrajitoare continua, Midelfort ~i Lamer ,III
realizat estirnari regionale. Asrfel, Midelfort (1972) arara ci, in sud-vestul
Germaniei, eel purin 3 200 de vriijitoare au fost arse doar intre 1560-1670,
perioada cind "nu mai ardeau doar cite una sau doua, ci zeci ~i sure <It
~ vrajitoare" (Lea 1922: 549). Christina Lamer (1981) socote~te d\ Itl
z
Scotia, In perioada 1590-1650, au fost executate 4500 de femei; ~i r,1
admite ca nurnarul poate fi rnult mai mare, fiindca prerogativa (it-
conduce tribunale de vrajitoare fusese acordata ~i oficialiratilor locale,
care au avut rnlna libera nu doar In ceea ce priveste arestarea "vrajil(),1
relor", dar ~i In documentarea procedurilor. .
5 Doua autoare feministe - Starhawk ~i Maria Mies - au situat vin.
toarea de vrajitoare In contexrul acurnularii primitive, ajunglnd la COli
cluzii foarte similare cu cele din volumul de fata. In Dreaming the Dill
(1982), Starhawk srabilesre legatura dintre vinatoarea de vrajitoare, tit
posedarea tariinimii europene de bunurile comune, efectele sociale "I.
inflatiei preturilcr cauzate de intrarea in Europa a aurului ~i arginrulu
din Americi ~i ascensiunea medicinii profe.sionale. De asemenea, ea oj,
serva ca "vrajitoarea a disparut azi. [...J rnsa temerile ei ~i forrele conu.i
carora a luptar continua sa existe. Daca deschidem azi ziarele, cidm
aceleasi acuze impotriva saracilor lenesi. [ J Expropriatorii s-au mur,u
In Lumea a Treia, unde distrug culturile, [ J jefuiesc resursele pamiruu
rilor ~ipopoarelor. [... J lar la radio putem auzi pocniturile flacarilor. I." 1
rnsa lupta persists ~i ea." (Starhawk 1997: 218-219) In vreme ee St,u
hawk examineaza vinaroarea de vrajitoare In primul rind In conrexiul
331
.Iseensiuniieconomiei de piata din Europa, Maria Mies, In Patriarchy and
Accumulation on a World Scale (1982), 0 leaga de procesul colonizarii ~i
Imensificarea dorninatiei asupra naturii, factori ce au caracterizat aparitia
\ rpirallsmului. Mies sustine ca vinatoarea de vrajitoare a tacut parte din
rforturile depuse de clasa capitalista emergenta In directia stabiliril con-
t rolului asupra capacitatii productive a femeilor, ~iin primul rind asupra
puterilor generative ale femeilor, In contexrul unei noi diviziuni sexuale
Ii lnternationale a muncii, instituita prin exploatarea femeilor, a coloni-
ilor ~i naturii (Mies 1986: 69-70; 78-88).
It Ineeplnd din ultima perioada a Imperiului Roman, clasele dominante
~II tratat cu suspiciune magia, considerind-o parte din ideologia sclavilor
II instrument al nesupunerii. Pierre Dockes citeaza din De re ~tica, de
( .olurnella, agronom roman din perioada rirzie a Republicii, care, la rin-
dill sau, ofera un citat din Cato in care se recomanda mentinerea con-
rrolului asupra asuologilor, prezicatorilor ~imagicienilor, fiindca lnfluenta
lor asupra sclavilor este periculoasa. Columella recomanda ca villicus,
~tlministratorul mosiei, "sa nu faca sacrificii decit la ordinele stiipinului
,;ill. Sa nu prirneasca niciun prezicaror sau magician, care profita de
vuperstitiile barbatilor, ducindu-i Inspre crima, [... J Sa nu rnentina nicio z
I.lIniliaritate cu magicieni ~i practicanri ai divinatiei, doua genuri de oa- ~
mcni care infecreaza sufletele ignorante eu otrava superstitiilor nefondare"
(citat de Dockes 1982: 213).
Dockes citeaza urrnatorul fragment din Jean Bodin, Les Six Liures
Ir LaRepublioue (1576): .Purerea arabilor a crescut doar in aeest fel
[acordind sau promittnd sclavilor libertatea]. De tndata ee Homar, unul
dintre locotenentii lui Mehernet, a promis sclavilor care il urmau liber-
I~(ea, atit de multi is-au alaturat, inclr in cltiva ani au ajuns sa
Ilplneasca intregul Rasarit. Zvonurile despre liberrate ~i cuceririle ta-
I lite de sclavi au inflacarat inimile sclavilor din Europa, care au ridicat
IImele lntli in Spania, in 781, apoi in regatul nostru, in timpul lui
( \\(01 eel Mare ~i apoi Ludovic eel Pios, dupa cum reiese din edictele
rmise in epoca impotriva conspiratiilor puse la cale de sclavi. [... J Focul
u esta a izbucnit eu forta in Germania, unde sclavii, dupa ce s-au ridicat
I~arrne, au zguduit orasele ~i domeniile printilor, astfel ca insusi Ludo-
vie, regele germanilor, a fost fortat sa i~i adune toate armatele pentru a-i
nvinge, Putin cite purin, aceasta i-a fortar pe crestini sa relaxeze servi-
iudinea ~i sa-i elibereze pe sclavi, eu exceptia anumitor corvezi." (citat
ill Dockes 1982: 237)
332 333

8 CelemaiimportanttextceatestiiatitudineatolerantaaBisericiipt." Livre ~ilingi Penny

tru credintele magice este Canon Episcopi (secolul X), care ii eticheta d I~Pl I'entru zece Inclrclturi de car- 3 (sau 5 6 8
"infideli" pe cei care credeau in demoni ~izboruri nocturne, sustinind (o' hune, pentru arderea lor marci)
asrfel de "iluzii" sunt produsul diavolului (Russell 1972: 76-77). ('II Penrru un butoi de smoala 14
toate acestea, in studiul sau despre vinatoarea de vrajitoare din sud-ves Penrru plnza de ctnepa (pentru 3 10
tul Germaniei, Erik Midelfort a conrestar ideea ca Biserica a fosc seep \oalelelor)
rica ~i roleranra cu vrajitoria in Evul Mediu. EI critica invocarea III l'entru facerea lor 8
Canon Episcopi in acesr sens, sustintnd ca texrul susrine exact 0puIIII l'cntru ca unul sa mearga la Fin- 6
mouth, ca rnosierul sa stea la ~e-
Cu alre cuvinte, nu ar trebui sa conchidem ca Biserica a permis pract
llinla ca judecltor
cile rnagice, fiindca autorul Canonului ataca de fapt credinta in malll
Pentru cilau ~i efortul Iui 8 14
Conform lui Midelfort, Canonul adopra aceeasi linie ca a Bisericii pili
Pcntru cheltuielile lui aid 16 4
in secolul al XVIII-lea. Biserica a condamnat convingerea ca acreh
magice ar fi posibile fiindca arribuirea de puteri divine vrajitoareloi ,I (Robbins 1959: 114)

diavolilor nu era dedt 0 erezie rnaniheista. Insa Biserica sustinea c:'\tri
care practica magia trebuie pedepsiti fiindca se fac vinovati de rea ill
tentie ~i pentru ca s-au aliat cu diavolul (Midelfort 1975: 16-11})
Midelfort subliniaza ca, in Germania, plna ~i in secolul al XV! Ir~
clerul sustinea necesitatea de a nu crede in puterile diavolului. Midrl
fort arata insa ca: a) cele mai multe tribunale au fost instigate ~i adrnl
nistrate de autoritari laice pe care nu Ie interesau dizertatiile teologln
~
z ~i b) distinctia dintre "rea-voinra" ~i "a face rau" a avut purine conseci 11I
practice chiar ~i in r!ndul clerului, fiindca, in cele din urrna, rnulil
preoti au recomandat pedepsirea cu rnoartea a vrajitoarelor,
9 Monter (1976: 18). Sabarul apare prima oara in literatura mecli
vala pe la mijlocul secolului al XV-lea. Rossell Hope Robbins scrl
"Un demonolog timpuriu ca Johannes Nieder nu cunostea Sabarul,
insa pamfletul Errores Gaziarum (1459) deja cuprinde 0 descriere III
detaliu a «sinagogii». Nicholas Jaquier, scr!ind in jurul anului 14SH,
folosesre cuvintul «sabat», insa descrierea lui era sumara, «sabat» apa I
~i inrr-un raport despre persecutia vrajitoarelor din Lyon, in 1460. [... 1
Plna in secolul al XVI-lea, sabarul a fosr stabilit ca parte a vrajlroriel."
(1959: 415)
10 Tribunalele de vrajiroare au fost scumpe, durind uneori luni de zlle
Ele au devenit 0 sursa de angajari penrru multi oameni (Robbins 1951
Ill). Platile pentru "serviciile" ~i oamenii implicari - judecatorul, chi
rurgul, tortionarul, scribul, paznicii -, plus mesele ~ivinul, sint insurnat
cu cinism in documenratia tribunalelor, adaugindu-se la costul executiilm
~ial finerii vrajiroarelor in lnchisoare, lata factura unui tribunal din or~1I1
scotian Kirkcaldy, din 1636 (Robbins 1959: 114):
Costurile unui tribunal de vrajitoare erau suportate de rudele victi-
melor: dnd "victima era tara niciun banur", erau platire de ceratenii
orasului sau de mosier (Robbins, ibid.). Pentru acest subiect, vezi Robert
Mandrou (1968: 112) ~i Christina Lamer (1983: 115), lntre altil.
11 H.R. Trevor-Ropes scrie: ,,[Vinatoarea de vrajitoare] a fost avansara
de papii cultivati ai Renasterii, de marii reformatori protestanti, de sfintii
Conrrareforrnei, de invatati, avocati ~i oameni ai Bisericii. [... J Daca z
aceste doua secole au fost 0 epoca a luminii, trebuie sa admitem ca, cel t
putin in aceasta privinta, era lntunecara a fost mai civilizata" (Trevor-Roper
1967: 122 sqq.).
12 Cardini 1989: 13-16; Prosperi 1989: 217 sqq.; Martin 1989: 32.
I)espre activitatea Inchizitiei in Venetia, Ruth Martin scria: ,,0
rornparatie tacutii de P.P.Grendler lntre nurnarul pedepselor cu rnoartea
ernise de Inchizitie ~i cele ale tribunalelor civile l-a tacut sa conchida ca
«Inchizirorii iralieni au demonstrat multa retinere comparativ cu tribu-
nalele civile» ~i ca «pedepsele u~oare ~i cornurarea, mai degraba dedt
veveritatea, au caracterizat Inchizitia venetiana», concluzie confirrnata
recent de E.W. Monter in srudiul sau despre Inchizitia rnedireraneeana. [...J
'n ceea ce privesre tribunalele din Venetia, sentintele lor au evitat executia
~i murilarea, iar serviciul la galera a fosr rar. Sentintele la inchlsoare de
Ilinga durata au fost ~i ele rare, iar dnd se pronuntau, astfel de surghiu-
nuri erau co mutate adesea, dupa 0 perioada relativ scurta. [... J De ase-
menea, apelurile tacute de cei din inchisoare pentru transferul pedepsei
n arest la domiciliu pe motive de sanatate au fost tratate cu sirnparie.'
(Martin 1989: 32-33)
13 Exista dovezi referitoare la schimbarea sernnificariva a ponderii anu-
miter acuzatii, a naturii crimelor asociate cu vrajitoria ~i a cornpozitiei
334
335

sociale a acuzatorilor ~i acuzatelor. Poare ci rnutatia cea mai sernnificariv, Anul urrnator, de-a lungul vaii Rinului a fost foamete. [... J Aceste conditii
e urrnatoarea: in vreme ce in prima faza a persecuriei (tribunalele dill ~u deterrninat prin ele lnsele cre~terea preturilor, dincolo de ceea ce pu-
secolul al XV-lea) vrajitoria a fost considerata predominant 0 crima COIt'1 teau sa l~i permita multi lucratori." (1972: 123-124)
tiva, necesitlnd organizare ~i adunari in rnasa, plna In secolul al XVlJ 1t.1
18 Le Roy Ladurie scrie: "Yntre aceste revolte infierbtnrare (sic) [vinato-
ea a devenit 0 crirna cu caracter individual, 0 cariera inrr-ale raului III rile de vrajitoare] ~irevoltele populare aurentice care au ajuns la apogeu
care se specializau vrajiroare soli tare - semn al ruperii legaturilor COOlU
In acesri rnunti tot In perioada 1580-1600 se lnregistreaza 0 serie de.·
nitare cauzate de privatizarea tot mai intensa a pamlnturilor ~i expansl coincidenre geografice, cronologice, iar uneori chiar familiale" (Le Roy
unea relatiilor comerciale din aceasra perioada,
ladurie 1987: 208).
14 Germania constituie 0 exceprie de la aceasta regula. Aici, vinatoare., 19 Obsesia cu Sabatul ~i Sinagoga, dupa cum era numita adunarea mitici
de vrajitoare a afectat multi membri ai burgheziei, inclusiv consilieri .Ii .1 vrajiroarelor, esre 0 dovada a continuitatii intre persecuria vrajitoarelor ~i
oraselor, Se poare sustine ci, In Germania, confiscarea proprletani a COli
persecutia evreilor. Evreii - eretici ~i propagatori ai intelepciunli arabe -
stituit un motiv important al persecutiei, explicand de ce aceasta a atim crau considerati magicieni, otravitori ~i adoratori ai diavolului. La repre-
proportii nemailntllnire altundeva, cu exceptia Scoriel. Insa, conform III zentarea evreilor ca fiinte demonice au contribuit povestile rasptndite
Midelforr, statutullegal al confiscirii era 0 chestiune controversata: ch i.1I despre practica circumciziei, conform carora evreii ar fi ucis copii In mod
~i In cazul familiilor bogare, nu se lua mai mult de 0 treime din proprie- ritualic. "In mod reperat, evreii au fost descrisi [In schite ~i In teatrul mira-
tate. Midelfort adauga ci ~i In Germania, "dincolo de oriee lndolala, m.1 colelor] ca «diavoli din iad, dusrnani ai rasei omenesti»." (Trachtenberg
joriratea oamenilor executari au fost saracii" (Midelfort 1972: 164-169) 1944: 23) Despre legarura dintre persecutia evreilor ~i vtnatoarea de vraji-
15 Lipseste Inci 0 analiza serioasa a relatiei dintre schimbarile In ord i nc••1 ware. vezi ~i primele doua capitole din Carlo Ginzburg, Ecstasies (1991).
proprieratii pamtnrului, In primul rind privatizarea pamlnrurllor, ~i vini 20 Aici se face referire la conspiratorii din Bundschuh, sindicatul rara-
~ roarea de vrajitoare. Alan Macfarlane, primul care a sugerat ca existii II nesc din Germania al cirui simbol era sabotul. Taranii au conspirat In
z
z ~
legatura semnificativa lntre ingradirile din Essex ~i vlnatoarea de vrilji anii 1490, In Alsacia, la 0 revolta lmpotriva bisericii ~i casrelului. Friedrich
toare din aceeasi zona, mai tirziu s-a razgandit (Macfarlane 1978). IIlI Engels a scris despre ei ci l~i tineau adunarile In timpul noptii, pe dealul
relaria dintre cele doua fenomene e dincolo de indoiala. Dupa cum ani izolat Hunher (Engels 1977: 66).
vazur In al doilea capitol al cartii de fara, privatizarea pamlnturilor a rOIl
21 Istoricul italian Luciano Parinetto a sugerat ci motivul canibalismu-
un factor semnificativ, direct ~i indirect, In pauperizarea suferita de femd lui ar putea fi un import din Lumea Noua, fiindca adorarea diavolului ~i
In perioada ctnd vinatoarea de vrajiroare a luat proporrii de rnasa, Imedhn canibalisrnul se confundau In rapoartele despre "indieni" ale conchista-
dupa privatizare ~i aparitia unei piere a pamlnrurilor; femeile au devenh dorilor ~i complicilor lor din rlndurile clerului. Ca dovada, Parinetto
vulnerabile In fara unui proces de expropriere exercitat din doua direct! cireaza din Francesco Maria Guazzo, Compendium Maleficarum (1608),
cumpararorii bogari de pamlnruri ~i propriile rude de gen masculin. care demonstreaza, sustine el, ci reprezentarea vrajitoarelor de citre de-
16 Pe rnasura ce vinatoarea de vrajitoare s-a extins, disrinctiile dinrn- monologii din Europa a fost influenrata de rapoartele din Lumea Noua.
vrajitoarea profesionisra ~i cei care apelau la ea sau practicau ei In~i~i rn.t tnsa vrajitoarele din Europa au fost acuzate ci ar oferi copii diavolului
gia - tara pretentii de expertiza - s-au estornpar. cu rnulr lnainte de Cucerire ~i de colonizarea Americilor.

17 ~i Midelfort vede 0 legatura intre revolutia preturilor ~i persecuru 22 In secolele XIV-xv, Inchlzitia a acuzat femei, eretici ~i evrei de vra-
vrajitoarelor, Comentind explozia de tribunale de vrajitoare In sud-vesrul jitorie. tn uibunalele ce au avut loc In 1419-1420 la Lucerna ~i Interla-
Germaniei dupa 1620, el scrie: In perioada 1622-1623, monetaria a rOM ken a fost folosit pentru prima oara cuvinrul Hexerei ("vrajitorie") (Russell
pro fund perturbara, Banii s-au depreciar atlt de rnulr, Inch preturile all 1972: 203).
devenir intangibile. Insa preturile penrru alirnenre au crescut ~i indilerem 3 Teza lui Murray a cunoscut un reviriment In ultirnii ani, In conrextul
de politicile monetare. In anul 1625 a fost 0 primavara rece, cu recolir re1nnoirii interesului ecofeminist fara de relatia ferneie-natura In socie-
proaste din Wurzburg ~i Wuttemberg plna In lntreaga vale a Rinulul. tarile matrifocale timpurii. Mary Condren e una dinrre cercetaroarele
336
care au vazut in vrajitoare aparatoare ale unei vechi religii centrate pe
femei, care proslavea puterile reproductive ale femeii. In The Serpent and
the Goddess (1989), Condren sustine ci vinatoarea de vrajiroare a tacul
parte dintr-un lung proces prin care crestinismul a inlocuir preotesele
vechii religii, afirrnlnd intii ci ele i~ifoloseau puterea in scopuri rnalefice,
iar mai apoi negind ci ele ar detine asemenea puteri (Condren 1989:
80-86). Una din cele mai interesante teze avansate de Condren in acest
context priveste legatura dintre persecutia vrajitoarelor ~i Incercarilc
preorilor crestini de a-si apropria puterile reproductive ale femeilor. Con
dren arata ci preotii au intrat intr-o adevarata cornpetirie cu "femei!
inrelepre", conducind miracole reproductive: sarcini la femei sterile,
schimbarea sexului copiilor si, nu in ultirnul rind, adaposrirea copiiloi
abandonari (Condren 1989: 84-85).
24 Plna la mijlocul secolului al XVI-lea, cele mai mulre fari europen
au incepur sa culeaga sratistici demografice. In 1560, istoricul italian
Francesco Guicciardini se arata surprins ci in Antwerp ~i, in general, ill
toata Olanda auroritatile nu culegeau date demografice decit in caz de
"necesitiifi urgente" (Helleneir 1958: 1-2). Pina in secolul al XVII-lea,
toate statele in care a avur loc vinarori de vrajitoare promovau ~icresterca
populatiei (ibid.: 46).
~
z Europa cu pedeapsa capitala. In Anglia, in timpul Proteccoratului, pe-
25 Insa Monica Green a contestar ideea ci in Evul Mediu a existat (l
diviziune sexuala rigida a muncii medicale, conform cireia barbarii ar f
fosr exclusi de la ingrijirea femeilor ~i in special de la ginecologie ~i oh
sretrica, Ea sustine ci femeile au fost prezente, desi in numar mai mi,c,
in toate sectoarele comunitatii medicale, nu doar ca rnoase, ci ~i ca m
dici, farrnacisri, chirurgi-barbieri, Green pune sub semnul inrrebari! eC/.1
ci rnoasele ar Ii fost tinta specified a autoritarilor ~i ci se poate trasa n
legatura intre vinatoarea de vrajitoare ~i expulzarea femeilor din profesl
unea medicala inceplnd cu secolele XIV-xv: Ea sustine ~a resrrictiil
asupra practicarii medicinii au fost urmarea mai multor tensiuni social
(in Spania, conflicrul dintre crestini ~imusulmani) ~ici, desi exista dovevl
despre cresterea restrictiilor asupra practicii femeilor, nu exists marru r
despre ratiunile din spatele acestui fenomen. Ea admite doar ci rerncrile
dominante din spatele acestor limitari erau de ordin "moral", respecrlv
consideratii despre caracterul femeii (Green 1989: 435 sqq.).
26 J. Gelis scrie ci "statul ~i Biserica nu aveau incredere, in mod rradl
tional, in aceasta femeie a cirei practici era tin uta adesea in secret, ell
fundata in magie, daci nu vrajitorie, ~icare se bucura de 0 audienra celli'
in interiorul comuniratii rurale". El adauga ci era necesara, in primul
337
rind, distrugerea complicltatii adevarate sau imaginare a acestor sages
femmes ("femei intelepre") la crime precum avortul, infanticidul ~i aban-
donul copiilor (Gelis 1977: 927 sqq.). In Franta, primul edict ce regle-
menta activitatea femeilor intelepre a fost promulgat la Strasburg, la
sflrsitul secolului al XVI-lea. Plna la sfirsirul secolului al XVII-lea, femeile
lnrelepre au intrat complet sub controlul starului ~iau fost folosite de stat
pe post de forta reactionara in campania de reforma morala, (Gelis 1977)
27 Asa se poate explica de ce au disparut contraceptivele in secolul
al XVII-lea, desi fusesera folosite la scara larga in Evul Medin, supra-
vietuind doar in mediul prostitutiei, ~i de ce, atunci dnd au reaparut pe
scena, au fost plasate in miinile barbatilor, asrfel incir femeilor nu Ii se
permitea folosirea lor decir cu aprobarea unui barbae. De fapt, multa
yreme, unicul contraceptiv oferit de medicina burgheza a fost prezerva-
tivul. "Man~onul" apare in Anglia abia in secolul al XVIII-lea, iar una
dintre primele sale rnentionari apare in James Boswell, Diary (citat de
Helleiner 1958: 94).
28 In 1556, regele Henrie al II-lea al Frantei adopta 0 lege care le pe-
depsea pentru crima pe toate femeile care i~i ascundeau sarcina sau al
carer copil se nastea mort. 0 lege similara a fost adoptata in Scotia, in
l563. Pina in secolul al XVIII-lea, infanticidul a fost pedepsit in intreaga z
~
deapsa cu moartea a fost introdusa ~i pentru adulter, Alaturi de atacul
asupra drepturilor reproductive ale femeii ~i introducerea noilor legi care
instituiau subordonarea sotiei fatade sot in interiorul familiei, trebuie sa
adaugam ~icriminalizarea prostitutiei, care incepe la mijlocul secolului al
XVI-lea. Dupa cum am vazut mai sus, prostituarele au fost supuse unor
pedepse atroce, precum accabussade. 'In Anglia, erau insemnate cu lierul
rosu pe frunte, amintind de "semnul diavolului", erau biciuite ~i rase in
p, intocmai ca vrajitoarele. In Germania, prostituata putea Ii lnecara,
,ma sau lngropata de vie. ~i aici era rasa in cap fiindca se considera cii
parul ar Ii locul preferat al diavolului. Uneori, li era tiliat nasul- practici
de origine araba prin care se pedepseau "crimele imporriva onoarei" ~icare
,1 fost aplicata ~ifemeilor acuzate de adulter. Precum vrajitoarea, prostitu-
.ira era recunoscuta dupa "ochiul sau rau". Se presupunea ci transgresiunea
sexuala era diabolici ~i conferea femeilor puteri magice. Despre relatia
dintre eros ~i magie in Renastere, vezi loan Petru Culianu (1987).
9 Dezbarerea despre natura sexelor a inceput la sfirsitul Evului Mediu,
redeschisa apoi in secolul al XVII-lea.
30 "Tu non pensavi ch'io loico fossi!" ("Nu ai crezut ci sinr un logician!"),
ride Diavolul in Infernullui Dante in timp ce ii ia sufletul lui Bonifaciu
338
al VIII-lea, eel care incercase cu siretenie sa scape de focul etern caindu-s
exact in mornentul comiterii crimelor sale (Divina Comedie, Infernul,
Cintul XX, versul 123).
31 Sabotarea actului conjugal a fost 0 terna importanta ~iin proceduril
legale ale epocii din contextul matrimonial, inclusiv in ceea ce privesie
separarea, mai cu searna in Franta. Dupa cum observa Robert Mandrou,
barbatii se temeau atlt de mult de irnpotenta provocata de femei, inch
preotii rurali Ie interziceau adesea participarea la nunti femeilor suspe
tate de expertiza in "Iegarea nodurilor" (dispozitiv care ar fi provocat
impotenta barbareasca) (Mandrou 1968: 81-82, 391 sqq.; Le Roy Ladurie
1974: 204-205; Lecky 1886: 100).
32 Aceasta relatare apare in mai multe demonologii. Se terrnina rnereu
cu barbarul care descopera leziunea provocata ~i 0 forreaza pe vrajitoare
sa Ii dea lnapoi penisul. Ea il conduce in virful unui copac, unde ascun
sese mai multe penisuri intr-un cuib: barbatul alege un penis, dar vraji
toarea obiecreaza: "Nu, acela e al Episcopului.'
33 Carolyn Merchant sustine ci interogarea ~i torturarea vrajitoarelor
au furnizat modelul pentru metodologia Noii ~tiinre definite de Francis
Bacon: ,,0 mare parte din imaginile folosite [de Bacon} pentru ~ontura-
~ rea obiectivelor sale stiintifice ~i a metodelor sale provin din salile de
z caprioarele, lebedele ~i mii de obroace de porumb. Barbatii obisnuiri cu
judecata, iar faptul ci el trateaza natura ca pe 0 femeie ce urrneaza sa fie
rorturata prin inventii mecanice aminreste puternic de interogatoriile
tribunalelor de vrajitoare ~i de instrumentele mecanice folosite pentru
torturarea vrajitoarelor, tntr-un fragment relevant, Bacon afirrna ci me-
toda prin care pot fi descoperite secretele naturii consta in investigarea
secretelor vrajltoriei prin inquisition [cercetare].' (Merchant 1980: 168)
34 Despre violenta impotriva animalelor, vezi al doilea capitol.
35 tn acest context, e semnificativ faptul ca vrajitoarele au fost adesea
acuzate de catre copii. Norman Cohn a interpretat acest fenomen ca 0
revolra a tineretului lrnpotriva batrtnllor, in special imporriva autoritatii
parentale (N. Cohn 1975; Trevor Roper 2000). Cu toate acestea, trebuie
sa l!liim in considerare ~i alti factori. In primul rind, e plauzibil ci res-
ponsabil pentru prezenta mare a copiilor in rindul acuzatorilor tnceptnd
din secolul al XVII -lea e climatul de frici generat de vinatoarea de vraji-
toare in decursul anilor de persecutii, De asemenea,e important sa ob-
servam ci majoritatea celor acuzate de vrajitorie erau femei proletare, iar
copiii acuzatori erau adesea ai angajatorilor. Ca urmare, putem presupune
ci acesti copii erau manipulati de parintii lor sa ernita acuze pe care ace~-
tia nu lndrazneau sa Ie rosteasca, dupa cum s-a intimplat cu certitudlne
339
~iin tribunalele de vrajitoare din Salem. Mai rnult, in secolele XVI-XVII,
clasa celor bogati lncepe sa i~i faca tot mai multe griji legate de intimita-
rea fizici dintre copiisi servitori, mai cu searna dadacele lor, care au in-
ceput sa figureze ca sursa a indisciplinei. Familiaritatea din Evul Mediu
dintre stapini ~iservitori a disparut odata cu ascensiunea burgheziei, care
a instituit in mod formal relatii de egalitate intre angajatori ~isubordonatii
acestora (de pllda, prin permiterea purrarii aceluiasi stil de haine), lnsa
In realitat~ a amplificat distanta fizici ~ipsihologica dintre acestia. In gos-
podaria burgheza, stapinul nu se mai dezbraca in fata servitorilor sai ~i .
nici nu mai doarme in aceeasi camera cu ei.
36 Pentru un Sabat ce corespunde realiratii, in care se amestecau ele-
mentele sexuale ~i temele ce evoca revolta de clasa, vezi descrierea racuta
de Julian Cornwall unei tabere a rebelilor creatii de tarani in timpul ras-
coalei din Norfolk din 1549. Tabara a generat un mare scandal in rindul
aristocratiei, care a considerat-o, se pare, un adevarat Sabat. Cornwall
scrie: "Comportamentul rebelilor a fost reprezentat eronat in toate rno-
durile posibile. S-a spus ci rabara a devenit 0 Mecca a ruturor persoane-
lor destrabalate din regiune. [...} Bandele de rebeli ar fi racut incursiuni
pustiitoare dupa provizii ~ibani. S-a zis ca, in citeva zile, au fost aduse ~i
consumate 20 000 de oi, 3 000 de tauri, rara a mai nurnara porcii, giiinile, z
~
o dlera monotona ~i saracacioasa au racut petreceri ~i risipa nesabuita cu
nbundenta de carne. lar carnea avea gust cu atit mai dulce cu cit provenea
din bestii care stateau la originea atitor resentimente.' (Cornwall 1977:
147) "Bestiile" erau pretioasele oi care produceau Hna ~icare, intr-adevar,
dupa cum spune Thomas More in Utopia, "mincau oameni", fiindca
pamtnturile arabile ~i bunurile comune erau ingradite ~i transformate in
p~une pentru cresterea lor.
7 Thorndike '1923-1958: 69; Holmes 1974: 85-86; Monter 1969:
57-58. Kurt Seligman scrie ca, de la mijlocul secolului al XIV-lea ~i pina
In secolul al XVI-lea, alchimia a fost acceptata in mod universal, dar ca,
odara cu ascensiunea capitalisrnului, aritudinea monarhilor s-a schimbat.
Tn tiirile protestante, alchirnia a fost ridiculizata. Alchimisrul a fost repre-
zenrat ca vlnzator de fumuri, care promite schimbarea metalelor in aur,
ceea ce nu ii iesea niciodata (Seligman 1948: 126 sqq.). Era adesea repre-
zentat la lucru in arelierul sau, inconjurat de instrumente ~i recipiente
ciudate, ignorind totul in jurullui, in timp ce sotia ~i copiii sai mergeau
peste drum la casa saracilor, Portretul satiric al alchimistului realizat de
Ben Johnson reflecta aceasta schimbare de atitudine, ~i astrologia a fost
practicatii pina in secolul al XVII-lea. Iacob I, in Demonology (1597),
340
sustine d astrologia e legitima, in special dnd se limiteazii la studierea
anotimpurilor ~i la prognoza meteo. ° descriere in detaliu a vietii unui
astrolog englez de la sflrsirul secolului al XVI-lea apare in A.L Rowse, Sex
and Society in Shak(speares Age (1974). De aici aflam d, in perioada de
apogeu a vinatorii de vrajitoare, un magician barbat putea sa i~icontinue
opera, desi nu tara dificulrati ~i riscuri asurnate.
38 Referindu-se la Indiile de Vest, Anthony Barker scrie d, dintre toare
aspectele imaginii negative a barbarului negru construita de proprietarii de
sclavi, zvonul despre apetitul sexual insariabil a avut cele mai largi reper·
cusiuni. Misionarii au raportat d negrii refuzau monogamia, aveau un
libido excesiv~iau rasplndir povesri despre negri care taceau sex cu rnaimure
(pp. 121-123). Atasarnenrul africanilor pentru muzica a fost considerai,
in acest sens, 0 dovada a naturii lor instinctuale, irationale (ibid.: 115).
39 In Evul Mediu, atunci dnd un copil prelua proprietarea familiei, i~i
asuma automat ~i ingrijirea parintilor sai, In secolul al XVI-lea s-a ras
pindir abandonul parinrilor, prioritatea acordindu-se investitiei in copii
(Macfarlane 1970: 205).
o vrajitoare zboore cclore pe un tap, provocind 0 ploaie
de foc. Grovurd din Compendium Malefrcarum,
de Francesco-Maria Guazzo,1610. (Din Kors ~i Peters, 1972)
341
40 Statutul adoprat de Iacob I in 1604 a devenit ulterior fundamentul
persecutiei vrajitoarelor in coloniile din America.
1 In "Ouaunning Atlanta: Feminine Destiny in Alchemic Transmuta-
tions", Allen ~i Hubbs scriu: "Recurenrele simbolismului din lucrarile de
alchimie sugereazii 0 obsesie fara de rasturnarea sau poate chiar capturarea
hegemoniei feminine asupra procesului crearii biologice. [... J Aceasta
dorinra de Insciplnire e reprezentata ~i in imagini precum cea a lui Zeus
dlndu-i nasrere Atenei din capul sau [...J sau a lui Adam nascind-o pe Eva
din coasta sa. [...J Astfel, marele alchimisr Paracelsus a raspuns afirmativ la
lntrebarea «Dad e posibil, in arte ~inatura, ca un barbae sa se nasca in afara
corpului femeii ~i fara 0 mama naturala»." (Allen ~iHubbs 1980: 213)
42 Despre imaginea petrolistei .(petro!euse), vezi Albert Boime, Art and
the French Commune (1995: 109-111; 196-199), ~iRupert Christiansen,
Paris Babylon: The Story of the Paris Commune (1994: 352-353).