A sta pe loc; a ev1ta arice schimbare care ar risca

sa diS'truga UJIl echilibru minunat : iata do!Tintaperioadei

claske. Curiozi,tatea care solicita un suflet nelinistit
este peri'culoasa; periculoasa ~i nebuneasca, de vre~ne
ee eiilatorul oare strabate lumea nu gase~te nieiodata
altceva deeit eea ce duee eu el : eonditia sa umana. $i
ehiar daca ar gasi altceva, ar face-o eu pl'etul fadmitari1isufletului sau. Sufletul trebuie, dimpotriva, coneentrat, pentru a putea fi aplioat problemelor eterne care
nu se pot l'ezolva prin risipire. Ai?a spune i?i Seneca:
prlrnul semn ca un suflet e bine eehilihrat este putinta
lui dea se opri, 1?ide a sta eu el insui?i ; iar Pascal a des'eoperit ca toata nenorocilJ:"eaoamenilor are 0 singura
-eauza, faptul ca nu sint in stare sa stea linii?titi, intr-o
earn.era.
Spiritul clasie, in forta sa, iubei?te stabilitatea : aa:-dori
sa fie stabilitatea insai?i. Dupa marile aV1enturi care au
fast Rel1iai?:tereai?i' Reforma, a urmat epoca reculegerii.
Politica, religia, societatea, arta au incetat sa mai fie
-obieetul unO[' diseutii interminabi-le, al unOI' eritici nesatisfacute; bi~ta corabie umana a gasit in sfiri?it un
port: de ar putea ramine mult timp acol'O,de ar putea
rarnine mereu! In viata domnei?te ordinea : de ee sa se
incellce - in af&a unui sistem inehis, l'ecunoscut drept
E'Xjeelent- experiente oare a,r pune totul din noiU in
cauza? Oarnenii se tem de spatiul care contine surprize; i?i ar dad, daca ar fj posibi~, sa opreasca timpul
in loe. La Versailles, vizitatorul are impresia ca pina i?i
.apa e mereu aceeai?i; e captata, e dkijata din nou, e
aruncata insprre ceir : ca i?i cum ar urma sa fie folosita
ve~nic. ,
In partea a doua din Don Quijote,
capitolul XVI,
Ceirvanlt'esaduee in seena un gentilom eu 0 man tie verde,

pe oare Cavalerul Tristei Figuri il intilne~te pe drum.

Gentilomul se grabe~te spre casa unde il a~teapta feri6rea, ferilCire nascuta din intelepciune. E bogat dar nu
foarte; i~i petrece viat'a alaturi de sotie, de copii, de
prieteni; distr,actiile lui preferate s1nt pescuitul ~i vinatoarea, darr echipajelor, ,~oimilor, ogarilor Ie prefer a
un bitlan domesrt:icit,0 potJ:rniehe obi~nui'ta ; poseda zece
duzine de voLume care-I ajung; uneoa:i ia cina la vecini, alteori Ii invita la el : la masa lui nu e nki lux dar
ni1cizgkcenie; Ii place 0 libertate chibzuita, dreptatea,
buna tntelegere; face pomana saracilor avind grija sa
nu padituiasca prin mindrie de~mta; se straduie~te sa-I
impace pe cei dezbinati; e cnaernic fata de Sfinta Fecioara ~i plin de ineredere in nesfir~ita indurare divina.
Astfel se des'Oriepe el insu~i; ia'r Sancho, profund emotionat, descaleea de pe magarul lui, ii apuca piciorul ~i
incepe sa i-I sarute. lICe fad, prietene?" - "Lasa-ma
sa-ti saru:t pidoarele, ii spune Sancho, cad e~ti primul
sHnt calare pe care I-am vazut in viata mea."
Don Diego de Miranda, omul cu manti a verde, nu
este un sfint; el are doar rolul de a prrefigura, in 1615,
idealul intelepciunii clasloe. Nu-l dispretuie~te pe CavaIerul rataiCitorr,ba chiar pastreaza in sufllet un anum it
gust pentrru eroie; dar asta nu-l determina sa-l urmeze
in cala,tor,iHelui. $tie ca existenta nu poate darui 0 fericire mai mare decit armonia spiri1tului, a simtua:ilor ~i
a inimiil; ~i, de vreme ce a gasit secretul de a trai fericit, i1 pastTeaza; ~i-l va aplica pina in ultima zi a
vietii.
Dar tatul treee; seeretul lui nu va mai avea niei un
pret pentru urma~il; iar dnd nepotii VOl' ajunge la
virsta maturitatii, cavalerul in mantie verde li se va
parea tail'e demodat. VOl' dispretui felul sa,u de a se
multumi doar cuatit; VOl'calea armistitiul, fericitul armistitiu care ingaduia actdvi'tatii sa se desfa~oare in
tihna; ~i, descatu~ind nerabdarile prea indelung zagazuite, vor pleca in departari pentru a-~i cauta indoieli.
Daca, pe masurra ce trece timpul, constatam ca dorinta
de a ,calMori JSeaccentueaza ~i se raiSprinde~te; da,ca exl

ploratorii ies din satele lor, din provinciile lor, din tarile lor pentru a afla cum traiesc ~~ gi~de.s~ cei~alti oameni: yom intelege dupa aoest prllU lhdlClU ca intervine 0 schimba'l'e in principiile directoare ale vietii.
Daca sinteti curios, calatoriti. 1..."
1'.
C1nd Boileau mergea Ila bai la Sourbon, i se parea
ca se afla la capatul pamintului; ii erra de ajuns Au.teuil. Lui Racine ii era de ajuns Parisul; ~i amindOl,
Racine si Boileau, au fost foarte stlnjeniti dud au fost
nevoiti ~a-l urmeze pe rege in expeditilile sale. Bossuet
n-a fost niciodata la Roma; nici Fenelon. Moli~re n.u
s-a dus niciodata sa revada pravalia ba,rbierului dm Pe~
zenas. Marii clasiei au foslt sedentari'. Ratacitorii VOl'fl
Voltaire, MlQintesquieu, Rousseau; dar 'trecerea de la
unii la altii nu s-a facut fara 0 framintare subterana.
Fapt este ca la sfiJr9itul secolului a~ XV!I-lea ~i la
inceputul celui de al XVIII-lea, italiem~?r 11 s-a re~es,chis gustul pentm calatorii i ia~' ~ra~CeZ!lerau neastll~~:
pa1rati ca argintul vi'll: daca ar fl sa ~am cr:;zare unul
'0bservator contemporan, noutatea Ie placea atlt de mult
incit faceau tot posibilul pentru a nu-~i pastra prea. mult
timp un pu:-ieten; inventau in fiecare zi mode n~l; fl,
lutrudt se plict1seau de tara lor, plecau la drum c~nd m
Asia, cind in Africa, pentru a schimba d~co:ul ~1 a. se
distra 2. Nemtii calatoreau, acestla Ie era oblceml, ~man! ;
'Cu neputinta' sa-I tii acasa. "Calatarim din tata-n flU,
nimic nu ne impiedica s-o facem", spune Neamtul pe
'Care Saint-Evremond il aduce pe scena in amuzanta sa
'comedie cosmopolita, Sir Politick
~ oUld:be (D01~1r:.ul
care ar vrea sa fie politician);
"de In.data 0e in'Vatam
latina, ne pregatim de calatorie; primul lucru de care
1 Trotti de Ia Chetardie, Instl'uctions
pour un jeune, ~eigneu.l',
ou l'idee du galant homme, (Instructiuni
pentru un tmal' nobtl,
sau gentilomul ideal) Paris, 1683, p. 68.
. . .
.,
2 Giovanni
Paolo Marana, Lettl'e d'un Stctl!en a l un de s~s
amis, contenant une agreable critique. de p'ans .~t d.es Fra?1's:.ats
,(Scrisoarea unui sicilian. catr~ ~nul dm I?netenn lm: contmmd
{) c1'itica agreabila a Pansulm t a franceztlor),
1700 ~l 1710.

facem rost este un ItineraTiu, care ne in.dica drumurile:

0.1doilea lucru eSite 0 ca.rticica din care aflam curiozi~
tatile fieca.l'ei tari. In cazul in care calMorii sint oameni
de li:tere, i9i mai ~au de acasa 9i un caiet, frumos leg-at,
num:~ A.lbum AnncoTum, avind g:rija sa-I viziteze pe sava~tll dm to~te l?cu,rile pe unde trec, co. ace9ti1a sa-9i
scne numele In calet..." Neamtul 10.care ne referim nu-si
pregeta osteneala: urca mun:tii pina pe cresrte; urm~
cursurile riurilor de la izvor pina 10.varsa're, numarind
toate vadurile 9i toate podurHe; studio. ruinele amfi'teatrelor 9i da-rimaturHe templelor; vizita, luind note biseric11e, manastirile, abatiile, pietele publice, prima~iilE',
apeduotele, fortaretele, a.rsena1ele; copria epi,tafe1e de pe
morminte; nu uita niei turlele de biser-iei, nici' clopotel~, nki oro)l~giile; 9i parasea totul pentru a alerga in
a,1tapa.rte daca auzea vorbindu-se de incorona,rea regelui
Frantel sau de alegerea Imparatului.
Pentl1U englezi, calatoria era 0 completare a educatle~; tinerii nobili proaspat iesiti de-la Dxfol~d si de 10.
CambriJdge, do~dor.a de guinee' ~i in'SoN~ide un 'intelept
preceptor, trecea'll strimrtoarea si incepeau maTele tur-neu. Prrntre ei se aflau oameni de toate soiull',ile' unii
se multumeau sa eunoas!ca muscatul de Frontign~n si
de Mor:,tefiascone, vinurile de Ay, All'Ibois,Bordeaux ~i
XerE~s,In timp ce altii studiau eu eon9tiincio~i,tate toate
ll1uzeele 'de iiStorie nat'llrala, ioa;J;e colectiile de obiecte
antiee. Fieca,re cu firea lui: "Francezii' calatoresc mai
ales pen:tru a fac~ ec~nomii, de aceea locurile unde poposesc smt uneon mal degraba pagubite decit in profit.
E?glezifl, dimpotriva, pa(l'asesc Anglia cu polite in 01'dme, cu frumoase echipaje, eu 0 sui,ta impresionanta si
cheltuiesc rege9te. S-a faeut so:cotea'la ca doar 10.Ro'm'a
se afla in permanenta peste cindzeci de nobili eng1ezi,
cu pers~nal anga)at de ei, 9i care cheltuiesc cel pupn
d?ua ml1.de SCUZI pe an ; astfel ca Roma siugura seoate
dUl AnglIa pes1te tre'izeci de mii de pistoli pe an." La:.
fel se intimpla 9i 10. Paris, "unde nu llpsesc niciodata
calatorii englezi. Un negustor englez imi spun eo. mai
deunazi: ca imprrumutase in Franta unoI' nobili englezr

o sUita treizeci de mii de SICUZi'

intr-un rastimp de un
d1; iar negusto,rul ell pricina nu era unul dintre eei mai
il gati bancheri". Aceste informatii Ie detinem de 10.
c: regorilQLeti, aventurier 9i calator : Gregorio Leti 1 care
It avut cel putin cinci patrii, de vreme ce s-a nascut 10.
Milano, a devenit calvinist 10. Geneva, pan'egiristul lui
Iludovic 0.1XIV-lea 10.Paris, i,storie 0.1Angliei 10.Lon<Ira, pamfle1tar in servilciul Statelor Generale in Olanda,
unde a murit in anul 1701. Savantii i9i imbogateau 9tiin~a dintr-un oa'a~ intr-altul, co. Antonio Conti, padovan, ca,re in 1713 se afla 10.Paris iar in 1715 10.Londra,
llOde a participat 10.diJsputa in legatura cu ,ca1culul infiI) i tezimal;
s-a dus 1.0.Hanovra pentru a sta de yorba
. I Leilbniz 9i, treoind prill o landa, n-a omis sa-I viziteze
I Leuwenhoeck. Fiilozofii calatOll'eau, dar nu cu scopul
I a medita in lini~te intJr-o camera, ei pentru a vedea
uriozitatHe lumii: co. Locke ~i Leibniz. Regii calatoJ' au; Oristiina Suedici moare 10.Roma in 1689; iar tarul Petru eel Mare' pleaca in Europa in 1696,
Gen literal' cu granite nede:f.inite, eomo:d intQ'ucit put a cuprinde de toate, disentatii erudi;J;e, cataloage de
n'luzee sau pove9ti de'dragoste, Calatori,a triumfa, Putea
fi 0 relatare greoaie, imb1bata de 9tiinta; sau un studiu psihalogic; sau un adevarat roman; sau toate acestala
un 10c. Unii il critieau, altii n laudau: dar atlt
laudele dt 9i ocitidle dovedeau locul important pe care-I ocupase ~i faptul ca nimeni nu se mai putea lipsi
de 'el, GUSitulcare-I faiCeas'a prtoiSlperefatvorirzain a:eela9j1timp industria de itinerarii ~i ghiduri. N-aveai decH sa alegi: Le Gentilhomme etranger voyageur
en
Fmnce, n Burattino veridico, ovvero Istruzione general",
per chi viaggia, Guia de Los caminos para iT por todas
Las pTovincias de Espana, Francia, !talia, y Alemania,
(Nobilul strain care ciilatoTe$te in Franta, Marioneta veridica, sau instructiuni genemle pentTu caratori, Ghidul
dTU1nurilor pentru a calatori prin toate provinciile din
1

well

Gregorio Leti, Histo1'ia e memorie

(Istoria

dam, 1692.

$i amintiri

despre

viata

sopra la vita di O. Cromltli O. Cromwell),

Amster-

Sp~n~a, _Franta, !talia $i Germania). Ora~ele celebre ben~fl,cl.aza de un tratament special, La ville et la republzque de Venise, Description de la ville de Rome en
faveur des etrangers, Guida de' Forestieri curiosi di ved:re ed ~ntende~e le cose piu notabili della regal cittLi
dz Napolz, Descnption
nouvelle de ce qu'il y a de plus
remar9-uable dans la Ville de Paris (Ora$ul $i republica
Venetza, Descrierea ora$ului Roma pentru straini, Ghid
pentru st1'ainii doritori sa vada $i sa l.nteleaga lucrurile
cele ;nai remarcabile
din ora$ul regal Neapole, Nouii
descnere a lucrurilor celor mai remarcabile din ora$ul
Paris). ExiiSta un titlu f,ermecator care, de indaUi ce l-ai
;itit, iti treze1?te dorinta de a pleca la drum, te face sa
mtrevezi ori1zonturi pline de dulei promisiuni: Delidi.le.
Les Delices d'Italie; Les Delices et Agrements du Danemark et de la Norvege,. Les Delices de la Grande-Bretagne et de l'Irlande,. L' Etat et les Delices de la Suisse
(Deliciile Italiei; Deliciile $i Agrementele
Danemarcei si
Norvegiei; Deliciile Marii Britanii si Irlandei . Statul ~i
Deliciile Elvetiei). Iar toate aceste' DelicH re'unite fo~meaza Les Merveilles de l'Europe (Minunile
Europei).
Dar Galerie agreable du monde (Galeria agreabila a
lumii) nu este oare 1?imal' seducatoare?
Intr~adevar, Europa nu mai contenea sa descopere lumea, s-o exploateze; secolul al XVII-lea prelua sarcina
pe care i-o lasase m09tenire secoJul al XVI-lea. Din anul
1619, un scriitor obscur, P. Bergeron, 1?idin anul 1636
Tommaso Campanella sustineau urmatoarea idee: expJorarea glabului, contrazicind unele din datele filozofiei've('.hi, urm,eaza sa provoace in mod necesar a noua conceptleasupra
lumii 1. Aceasta idee, care la inceput a eva,
luat lent, se accelereaza pe masuJra ce Olandezii nu se
multumesc daar sa organiz.eze comertul eu Indiile Orientale, ci descriu 1iliciudateniile descoperite acolo; pe ma, 1 Vezi, pent:u efectuJ. calatoriilor
asu:pra ideilor, in epoca imedl~t pr~c~denta celei. care ne interesea.za, Henri Busson, La pensee relzgteuse fran(:atse de Charron a Pascal (Gindirea
religioasli
francezli
de la Charron la Pascal) 1933, p, 284.

swra ceenglezii nu se multume.sc doar sa-~i fluture pavilionul in toate madle, oi publica cea mai abundenta litera'tuxa de calauorii din lume ; pe masura ce Oolbert propune ca activitartea franeezilor sa se extinda asupra bagatelolr lor colonii ~i agentiilor comerciale indepartate : ce
de povestiri vor Ie1?ide aid, "povestiri din ordihul Regelui" ! Rregele nu banuia ca tocmai aeeste povesthri VOl'
da na~tere unar idei capabiLe sa datine notiunile pe care
punea cel mai maJDepret ~i care erau cele mai necesare
pentI'u mootinerea auuor.itatii lui.
Astfel se dezvolrta pina La exees 0 anumita produetie :
Povestiri, Descderi, Rapoarte, Culegerri, Colectii, Biblioteet, Miscelanee eiudarte; oameni care nn ies din birlogul
101r,car,e nu VOl'cunoa1?teniei marile lacurri din Amerioa,
nici gri=iidini,ledin Mal,abar, nici ipagodele chineQ:e, stau
la gura sobei ~i citesc ceea ce povestesc a'ltii. Padntii 9i
fratE misionari, Clapucinif,frandscanii, calugarii reformati,
iezuj,11ii
povestesc desprre eonViertiTeapaginilor; prrizoniel'ii din Tunisia, Algeria sau Maroc povestesc oum au fost
persecutati pentrru elredinta lor; medioii in servidul companiilorr de naviga1Jiei1?ipovestesc observatiile ; marinarii
povestesc ou mindrie calatoriile lor in jua:ul lumii, Dampier, Gemeili Oarr-ed, Wood Rogers. Un semn al acelor
timpurria fast 9i'piecao:"eaaiVenturoasa a proteSl1Jantilolr
refugiati care, in ziua de 10 iulie 1690, s-au imba-rcat la
Amsterdam 1?iau paraiSit 0 Europa ingrnta pentru a cauta pe drumul spre Incliile Orienta~e un Eden unde sa-si
poata reinoepe viata. Dar nu I-au gasit.
.
Con~tiintele sint tulburate de acest apollt; ~i~spl'e sfk~itul seoolului, Ie putem surprinide in pHn zbucium. Sir
William Temple s-a retras din haryuiala afaeerilor politice ; nu mai we alta grija dedt eea de a-~i cultilva frumoa,sele glradini din Moor Park 1?ispiritul. II putem urmari in meditatiile sale. Cite tinuturi, odinioara necunoscurte sau consilderete barbare, ne sint astazi famiHare
datorita oelor povestirte de negustori, de marinari 9i de
calatori ! lata insa ca in aceste tad, recent intrate in orizontul nostru 1?icaire consUtuie astazi subieetul conversatiilor savante, s-au facut de.scoperiri nu mai putin fe-

oun.de, S-'aUindeplinilt actiuni nu mai putin remarcabile

dec1t .c:le. care alimentau traditional spiritul nostru. Nu
~uma1 Inrtmderea, soJul, oUma 9i productiile lor prezinta
mtere~.: da[' 9i legile, obiceiurile, structura Statelor, a
I~perlllOir... De aceea William Temple studiaza politica
91 morala c1).inezilor,a peruvienilor, a tatarilor a a,rabil~r J.conrtem:p!~~d hal1ta noii lumi, reexamine~za princ1pllle care dllrl]l'auvechea lume. 1
.
Adeseori, e d~e:pt, :alatorul se intorcea cu 0 idee pe
care 0 c!edea o1"lgllnala:dar pe care de fapt 0 luase eu el
de aca~a:. dar nu se l!nge1aconsiderInd-o eficace. Caci,
readucmd-o la Amsterdam, la Londra la Pads ea deveea. fal:~jca ~rin adaosul de indirazneaia ~i de putere ce-i
h~slsera lav Inceput: ~u f~cem nici un fel de gr,egeala
aflrm!iTh~ca 'toate 1ide1levItale, 'Cele 'deSipre iproprietate,
'~es;prehJ~)~date,Idespre drerptate, au fast repulse in dilscut;redatonta e~'ea;?iplului1;inuturrilQr'indepa,l1ta't'e.
In primul
rInd penrtru ca In loc de a reduce spontan diferentele ]a
un ~rhe~ip uni'versal, s-a constatat existenya particularulm, a 1redUictiibi:lului,
a ilnJdiJVidualului.
In al doilea mnd
pentru ca opiniilor gata facute li se pot opune datel~
experienyei, puse la indemina ginditorilor. La dovezile
necesare ouiv? cvare vo.iavsa oontrazica 0 ano'llmedogma,
o anume credmta c1"e9tlna,dovezi pe ca're era obligat sa
Ie caute~nevoi'Os 'in idepozitele de antiehitaJti, Ise aidl:1uga
altele, nOI, proaspete '9i Istralucitoare: ele sintaduse
de
?atre vc~latori 9i de':.in accesibile tu.tuwr. Piene Bayle
mvoca In repeta1te rmduri aceste mi'irturii ga'mntate de
autorirtati recenlte: "Bernier ne asigura in curioasa sa
relatare despa:-eImpea:-iul MongoL." - "Din calatolJ:'iile
lui Taverni,er amim ..." - "Din relata'J:'ile delslpre China
aflao:n..." - "Vezi relatarea deSlipreJalponia pentru Compania Olandeza ..." - In legatura Co'llriturile galagioase
pentru a salva luna :"Dupa ,cum ne relarteaza Pi,etI'o della
Valle, peqii mai p['actica inca aceasta ridicola ceremonie. 0 gasim deasemenea in regatul Tonkin, unde exi'sta
credinta ca luna se lupta cu un balaur : vezi reoenta re-

r:

Essay upon

Heroick

Miscellanea din 1690.

Virtue

(Eseu despre

VirtutiZe

Eroice)

In

latare a domnului Tavernier." - "Remarca pe care am

faeut-o ref,eritor la cit de ext1nsa este lipsa de pudoare
in lumea cre9tina imi aJduce aminte ca am cHit in Relatare a domnului Ryeaut... Relatarea domnului Rycaut a
stknit 0 vilva prea mare pentru a presupune ca ea va
estJenecunoS'cuta..." - Tar 'Olnidrdor8'~te'Sa a,ra'te - pund
de importJanta 'calpitala - ea existenta Jui Dumnezeu inu
este asilgura;taIde consenlsiUlo'llnirver'S al,
irata <H:1go'llmentul
pe
care i-I furnilzeaza ca,latori'a, ras:punZtinlddocil la apelul
san : "Ce-mi 'V,etiraisrptunlde
dind rva voi aduoe oa obiectie
exiistenta iPopoareJor "aiteede care 'Vorbe'9te Strahon :!?i
pe cele descoperite de eMaltorii contemtpOirani'in Afri'ca
~i America ?". 1
Din toate leotHle pe care Ie-a dat spatinl, cea mai noua
a fost poate cea a relativitatii. Perspectiva s-a schimbat.
Conceptii oe pare au transcendente incep sa depinda exelusiv de diversitatea locurilor; practilci intemeia:te pc:'
ratiune devin simple obiceiuri. $i vioceversa, obiceiurilC?
socotite extravagante par logilce de indata ce ne sint
explicate prin originea !?imediul 10['.Noi ne lasam piirul
sa creasca 9i ne radem barba, turdi se rad in cap 9i-~i
lasa sa Icreasea banba. La noi, mina dreapta este cea onor,albila,la turci miina s'tl1nga: aeelSte ,contradktii nu trebuiesc judecate, ci aeceptate ca atare. Cind trece 0 femeie, si:amezii ii intoi1c spatele, inoredinta~i ca i9i dovedesc respectul evitind sa 0 priveasca. Noi sintem de aWi
par ere ; da'r cine are dreptate? Cirne grege9te? Cind chinezii ne judeca obiceiurile dupa ideile proprii pe care
:;;iIe-au fO['lmattimp de patru mii de ani, e foarte probabi[ sa ne consirde['e drept ni9te barbari; iar cind noi
sintem cei care judeca obiceiudle chineze9ti, ele ni se
par ciudate. Aceste pareri sint sustinute de preotul iezuit
Le Comte, in cartea sa Des Ceremonies de la Chine (Despre ceremoniile din China), pareri din ca're el triage urmMoarea Iconlcluziefilozofioca: "Ne lnlgeliim 191TlJoi,!?iei,
deoar,ece ideile noastre preconcepute ne impiedica sa vedem ca majoritatea actiunilor omene9ti nu au 0 semnil

t
Pensees sur la Comete (Ginduri
desp.re Cometa),
XIV, LXXIII, LXXXIX, CXXIX, CLXV; ~i passim.

1683, cap.

fl 'l\~j in sIne, ci au valoarea pe care popoarele Ie-au

'ordat-o in momentul dnd Ie-au instituit." eu ,asHel de
maxim se ajunge rleJParte; LSe
ajunge dre(pt la Wee-arelativi1tatii universale. "Nu exista nimic - spune Bernier
- cu neputinta pentru opinie, prejudecata, obiiCeil,speranta, simtul onGar-ei etc." "CHma, spune Chardin,
clima fieciirr-uipopor este intotdeauna, dupa pare['lea mea,
cauza principala a indinatiilor ~Jj obicei'urilor oamenilor ..." tot el adauga: "rndoiala 'ConstituJe inceputul ~tiintei; cine nu se indoie~te nuoerceteaza nimic; cine nu
cerceteaza nimic nu descopera nimic; cine nu descopera
nimic este orb si va ramine orb." Citind aces'te fraze atit
de incarcate de'sens, inteh;gem rem area lui La Bruyere,
incapitolul Des Esprits forts (Despre liberii cugetiitori):
"Unii i~i desavir~esc coruptia prin lungi calartorii, pierzind picul de religie ce Ie mai ramasese : nu e zi in care
ei sa nu vada alte culturi, alte obiceiuril, alte ceremonii..."
;1

Si iata 'Cil au sosit aeei Straini-Simboluri,Cliu sosit

cu 'obiceiurile lor, cu leigHelor, ou valorile lor originale ;
s-au impus con~tiintei unei EUr!Ope<wide sa-i inrterogheze
despre istoria~i despre relLgia lor. Iall"eil au dat raspunsurilecare Ii se cere au : fi.ecare pe al sau.
American-ul ii punea iln 1ncurcaltura. PierdIut nn 1C0ntinentul lui descoperit aUt de tir~d'U,el nu era nki fiul lui
Sem, nici al lui Ham, nici al Iui Iafet : al cui fiu putea
fi ? Paginii nascuti inainte de Qncarnarea lui Hristos aveau
cel putin partea lor de pacat stramo~esc, de vreme ce se
trageau toti din Adam : dar 'americanii ? ~i prin ce mister scapasera de potopul universal? - ~i asta inca nu
e tat. Americanii' erau ni~te salbatici, asta 0 ~tia ori'Oine;
dnd lumea voia sa-~i inchipuie cum erau fiintele omene~ti inainte de aparitia societatii, pe ei Ii luau ca model,
vagi cete de oameni umibUmJddeiZlbraeati. Da,r iata ea
apare 0 banuiala : oar,e salbatioul este neaparat 0 creatura inferioara, demna de dispret ?nu exista oare salbatici fericiti ?

A~a cum ve:chii cartografi desenau pe con~inente pla~te,

animale ~i oameni', sa marcam pe harta mtelectuala a
lumii locul ~iim.poTJtanta Salbaticului Bun. Fall"a!ndolala, personajul nu este nou; dar el se contureaza denniti'v ~i devine agresiv tocrnai in perioada de care ne
ocupam, la grani~a dintre un secol ~i celalalt. Avus;se
lac 0 in1ll'eaga pregatke: mi,sionarii din di,verse ord~ne
ii laudasera melritele care urmau sa-I inalte in ochii e11ropenilor, fara sa se si'r:JChiseascadaca. :rirtuti[e ridi~te in
lavi sint sau nu cre~tme. Imprudentl m zelu~ lor, el adueau laude tIDei s>impilicirtati
pe C'are, spuneau ei, salbaticii 0 detineau de la natura; 0 bunartate, 0 gene:oziit.ate
ce nu putea'll fi gasite intotdeauna la eu~op;nl. _Cmd
aceste idei s-au copt, a aparut, a~a cum se mtlmpla, un
omcaruia nu-i ramasese altce-va de faeut decit sa Ie
pTezinte eu veilwa, cu violenta, da,r ~~cu talent: acea.sta
ultima oondit,ie era cea mai llIeOeisara.Acest om a fost
baTonul de Lahontan spirit rebe,l; ratacit in a'rmatele
Regelui, s-a oprit, in 'anul 168~, pe :nal'll:il~ ~uebecului.
A avut de g'ind, la incepurt, sa faca canera m Canada,
did nu era ni'Ci prost, nici la~; mai intii cu gradul de
loaotenent apoi cu eel de capitan, a luat paTJtela expeditiile impotTiva iroohezilor;. dar,_ inJdiiSci'Pli!rl'a~,
ao:it,
mergind din e~ec in 'e~e:c,a aJuns sa dez~teze ~l ~-a mtors in Europa sa-~i;duca in contin~are vlata r:~tata: D~r,
dnd ~i-a publicat, in 1703, Cii~iitornle, Memornl~ $t Dw:logurile, a lalsat de fa!pt un monUlmenJtmult :m81 dural~:)ll
deeit ~i-a putut inchipui el insu~i, cu toate ca nu se dlSpretuia de loco
. .,
.
Adario salbaticul dis'cuta cu Lahontan, clVlhzatul,
iar ~l d~ilea are r~lul cel rau. Evangheliei, Adario Ii
opune Jtriumlf'alireligia naturala. LeigHoreu::opene, care nu
cauta sa inspire deeit teama de pedeapsa, el l.e opur~e
morala naturala. Societatii Ii opune un comumsm prlmitiv, care asigura dreptatea ~i fe:ieirea i~ ac~la~i ~mp.
Traiasca salbatieul huron ! exclama e1. Se mdU1o~eazade
soaI1ta si'ilrmanului civilizat, lipsit de cUiraj, de energie;
i'llicapabil sa-~i aS1gure hrana ~i lo:euinta; degent;irat ~l
mora1mente abrutizat; masdi de oarnaval eu hama sa

albastra, ciorapii rOijii, palaria neagra, pana alba de la

pala,rie, fundele verzi; suferind fara. incetare din cauza
stradaniei chinuitoare de a dobindi bunuri iji onoruri care
nu-i 1asa in suflet dedit dezgust. Viguros, drumet dirz,
vJnavor i1scusi.t, rezistent la olbose.ala ~i la privatiuni, dt
de frumos ne apare salbati'cul, prin comparatie!
Neijtiinta lui insa~i e un privHegiu : nei?'tiind nici sa serle ~i
nici sa citeasca, scapa de 0 groaza de rele ; ijtiinta iji artele sint un izvor de coruptie.
Se supune bunei sale
mame, natu.ra : esrte, deci, fedcit. Adevaratii barbari sint
civilizatii;
exemplul salbaticilor
Sa-I invete sa-iji regaseasca libeI1tatea iji demnitatea umana.

Alaturi de Bunul Salbatic, iiji revendica locul 9i inteleptul Egiptean;

dar el nu este inca pe deplin format,
e doar incurs de formare.
E incu['s
de formare, prinzind cantuI' ca un mozaic
la care fiel(~are adauga 0 piat,ra: piekele lui Herodot 9i
Strabon, mereu reluate iji niciodarta uzate ; elogiile aduse
de autorii de cronologii,l care tindrE!'ausa deposedeze poporul evreu de gloria lui sacra pentru a 0 confed egiptenilor;
relatari~e calatoTilo['. Ace9tia din urma reaminteau ca pe pamintul stravechi al Egiptului se nascusera
muzica 1?igeometria ; ca pe cerul Egiptului fusese marcat
pentru prima oara locul unei constelatii. Lumea iiji reaminrteijte de minunatele pagini ale lui Bossuet in Disc'Ursul
despre Istoria Universala. SeitH ijietiopienii nu erau dedt ni1?te ba,rbari : Egiptului ii' revenea rolul de a prezenta imaginea unei civilizatii pedecte.
Era 0 natiune
grava iji serioasa, al carei spirit soHt!. 1?istatornic ura noutatHe ; gloria care i s-a abribuit de a fi cea mai pUna de
gratitudine,
dovedeijte ca era iji cea mai sociabi'la. Nu
numai ca intocmise legi, dar Ie 1?i respecta, virtute mai
ra,r intilnita. Judeca mo['tii; prin hotarkea unui tribunal
mpr,em ea despa,rtea pe eei buni de eei rai, rezervind primilor onoarea marilor morminte, in timp ce cei-

Ii\ 1
d

11111,1

til-I

rau aruncati la g,roapa de gunoi. Ea lasase Nilul sa-I

solul pentru a-I fertiliza;
ea construise Pirami-

ssuet se exalta astfel pentru ca era hranit cu aminIlril antichitatii,

si pentru ca eitise, cu pana in mina,
I)()v stir.ile um{lilo~ Capucini
m:isionari
care vizitasera
I';giptul de Sus. Plin de entuziasm iji increzator in marIllria lor, el spera ca intr-o buna zi sa poata fi rein-
v\~ta frumoasa Teba cu 0 suta de porti. Nu era oare 0
(!;,uIelde intreprindere
demna Ide Marele Rege? "Da'ca
\ ' 9ti calatori ar fi patruns pina la locul unde fusese
(' I1struit ora1?ul, ar fi gasit fara indoiala printre rui'ne
I' 'va neasemuit;
coci operele egiptenilor erau acute sa
<I11' ze in pofida timpului... Acum, dnd numele Regelui
I l- trunde' in partile cele mai necunoscute ale lumii, cind
(1 trimilte sa fie cautate atit de departe cele mai fru1l10ase opere ale naturii 1?iale artei, descoperirea frumu~
s Wor pe care Tebaida Ie tainuie in pustiurile
sale 91
II11bogatirea arhitecturii
noastre cu inventii~e Eg~p~tului
l1-ar constitui oare un obiect demn de aceasta nob1la cul'iozitate?
Ceea ce Bossuet nu admitea insa era cautarea in acele
1 curi a unei filozofii stravechi 9i totodata noi. Exista
un spirit inventiv iji bizar, un aventurier
cu numele de
iovanni Paolo Mar,ana, genovez, care avusese unele c.onflicte cu Genova si intrase in serviciul lui Ludovic al
IV-lea dar nu i~ mod dezinteresat.
Printre
alte ficliuni el' a publicat in 1696 un roman ciudat, Entretien,)

cl-'Un'philosophe avec un
de morale et d'erudition
singuratic asupra citorva
ditie). Acest roman aduce

solitaire, sur pl'Usie'Urs l1batieres

(Dialogurile 'Un'Uifilozof cu un
probleme de morula $i de eT~-

in scena un m09neag :Ie nouc:zeci de ani, mai trandafiriu

9i mai proaspat dec1t 0 fata.
Cum se expliiCa pastrarea acestei prospetimi?
Prin faptul
ca a trait mult timp in Egipt: in Egipt poti invata secretul elixirelor ce prelungesc viata. Poti invata mai ales
adevarata filozofie, care n-are nimi,c cre9tinesc in ea ...
In acela9i roman mai apare un tinar egiptean, care e
virtutea intruchipata,
1?tiinta intruchipata,
capabil sa im-

provizeze admkabile expuneri asupra celor mai dificile

subiecte. AUt de extraordinare sint vil'tutHe arcelui pamint pagin ~i totu~i binecuvintat.
Sa li'iisamanii sa treaca : fi,gurile VOl'deveni mai precise, mai bogate ; decorul se va organiza, sistre, papirusuri ilbilsisi lotuisi ; si-1 !Vom~l!Veain fata, in sflia'~it,pe
in~eieptul Egiptea~, ,p:eSethas - creat[a 'abatelui Terrasson - care va indnta secolul al XVIII-lea. Sethos nu
va fi un erou, ci un filozof; nu va fi un rege, ci un conservator ; InUva Ji un cre~tin ci un initiat 'in misterele de
la Eleusis : v.a Ii un model pentru clrmuitori ,~i pentru
toti aamenii.
Arabul mahomedan nu parea a fi destinat aceleia~i
sorti . read Mahomed era tratat in fel si chip: perfid;
jas~i~ impostor; barhar !care jpU!stiise~i praldase tinuturi ; urgie a cel'ului. <Daraid laJportul ca1lartorilora fOlst
completat de cel al savantilor; ei sint cei care exploreaza durata. Unii din ei s-au dedkat cunoai?teril aprofund ate a civilizatiei orientale. Print<re acestia: d'Herbelot si Galland eievul si suocesorul sau, pra'fesor la Colegiul' regal; Pococke, 'prof~sor de civilizatiearaiba la
Oxfoa:-d; R,eland, profesor de limbi orientale ~i antichitati edeziastice la Utrecht; ackley, profesor de araba
la' Universitatea din Cambridge. Ei au cUit textele original,e 5i asHel au ajuil's sa vada Arabia cu aIti ochi.
Ao~sti ,salVantiauatras atentiaaisllpra faptului ~a Mahomed' n-ar fi fost urmat de 0' multime a,tit de uria~a de
oameni' daca n-ar fi fost altceva dedt un vizionar i?i un
epileptic; nidodata 0 religi,e prezentata ca fiind grosolana si miz;erabila n-ar fi putut supra'v:ietui I~iprogresa.
Daca 'insa in loc sa repetam legende atft de false, i-am
intreba pe arabi, ne-am da seama ca, in privilnta calitatilor inimii i?i ale spiritului, Mahomed ~i adeptii lui nu
er~u inferiori vestiltilor erai ai celorlalte popoare. Cite
~-au spus paginii despre religia crei?tina? Cite absurditati n-au sustinut in legatura cu ea ? Ai?a se intimpla intotdeauna dnd lucrurile sint judecate din afara. Au fost

'ombatute afirmatii pe care mahomedanii nu Ie facusera

nidoidata, g,v~~e1ipe ca,re nu }e comilSesera: 0 astfel de
IJiruinta era ipr:eafacila. ;De faipt,religia lor e'l'a perfect
o renta, nobila ~i frumoasa ; sa mergem i?imai departe :
'ivilizatia lor era admirabila; dupa ce barbaria napaHse lumea, cine a menti'nut drepturile gindirii ~i ale
'ulturii ? Arabii...
Tr~cerea de la ,r'Ipulsiela simlpatie s-ia infa!ptuit intr-o perioada scurta. In 1708 ea era incheiata; e yorba
d data dnd Simon ackley exprima fie un adevar, fie 0
llUiziecare, ,cu doua sute de ani mai tkziu, va oonstitui
!nlcaun subiect demn de luat in disCiutie: el contesta sup rioritatea Occidentului fata de Orient. Cad Orientul
1 -a dat na~'tere la mai putine genii, iar viata e mai feriita acolo.. "In ceea ce prive~te teama de Dumne:?Jeu,disiplina poftelor, gospodarirea chibzuita a vietH, decenta
~r moderatia in toate conditiile ~i in toate lmprejurarile ;
in ceea oe pri,ve~te toateaceste
a,spe:cte (care sint cele
mai importante, l~ Ul'lna urmeilor), daca Arpusul a adaugat ce:va, un iprogres eit de ma'runt, l,a 'in~elerpciiUnea
Ra'saritului, atunci trebuie sa marturisesc ca ma lni?el
aJmarnic.~~Astfel de idei eireula; ele patmnd pina in
Franta urude corrtele de BoulainviUiers, plin de reciUnO!~ti-~tarfa'ta de Herlbelot, Pococke, Reland, ackley,
scrile in umbra 0 Viata a lui Mahamed in care transformarea se desavir~i?e~te
: fieca,re natiune are 0 intelerpciune
proprie; Mahorned reprezinta intelepciunea arabilor, ai?a
cum Hristos a reprezentat-o pe cea a evreilor.
Mimtorul batjocoritor al maniilor, al defectelor i?i al
v~ciilor noastre este strainul care se p1imba pe strazHe
ora~elor 'l1oastre, observind i?i critidnd; personajul care
amuza ~i deranjeaza totodata, aV'lnd rolul de a aduce
aminte unei natiuni mlndre de ea insai?i ca nici intregul
adevar ~i nid dntreaga perfectiune nu Slnt ,apanajul ei,
peJ:1sonajfara ,indoiala indispensaibil in literatura europeana de vreme ce ea n adopta rea pe unul din tipurile
'ale favoritte ~i..,l utilizeaza de sute de ori pina sa se
'ature de el : care din ta1'i 11va furniza, Turci/a sau Persia: ?

o vreme s-a~ fi iputut crede di va i69i InvingatoaJ.'e Turci.a; ea a'V'ea0 fata intoarsa inspre Europa, era. cunoscuta mai bine; Sir Paul Rycaut, secretaI' al unolliambasador englez, 0 descrisese atit de viu inclt, incep:ind din
anul 1666, cartea sa devenise una din operele clasice a12
literaturii de calato'fie ; 'apadnd in numerOCl!se
editH, ajunsese aocesibila ori,cui; ea a fost urmata de multe altele
de acela9i gen. AoeJa9i Marana, care se arata-se aUt de
interesatde Egipt, a exploatat 9i Turda: in 1684 a in-cepurt sa publice l'Espion du Grand Seigneur (Spiorvul
Marelui Stapin) care a avut un sueces prodigios 9i a intemeiat 0 familie cu nenumarati copii 9i nepotil, Spionul
Mamut, oare se prezenta sub nollmele de Ti,te de Moldavie era cam schiiLod,
urit la chip 9i taciturn; discr,et, modest, treoea neobservat 9i a trait partruzeci 9i ci'nci de ani
la Paris fara sa atraga atentia; ziua cire-ula; iar seara
se retragea in came'Ta lui 9i scria Dilv,anului de la ConstaIlJtinopol, in slujba caruia se afla; sau lui HaznabardaJssy,~eful 9i pazni,cul tezaurului 11naltimii..,sale;sau agai
ienicerilor; sau 1ui Mehmet, ~ajul eunuc al Sultanei
mama; sau invincihilului vizir Azem. Scrisoril~ sale erau
complethpsi'te de pe'Speot atilt in ,privinta ohestiunilor
polirtke, IOU ~i a oelor de ra~boi sau ale Bisericii ; :i~i batea joc de tot.
P,ersanul si-a luat insa revanSH si victoria a ramas defin~tiv de p';rtea lollil.$i asta de~ig~r din doua motive. In
primul rind, pentru ca nu exisia calatorii mai pasionante
la lectura, in pofida desfa9urarii lor lente, deCit cele ale
lui Chardin. Acest bijutier, fiu de bijutier, care a ajuns
in Perlsia pentru a-9i vinlde ceas0rni:cele, bra1i'iirile,colierele9i inelele; p1'lOtest:antJul
alCesta caruia edictul de la
Nanrtes [i interzicea Franta, .avea un suflet exotic. Cun09tea Ispahanul mai blue dec1t Parisul ; '9i mai ales, il
iubea ma:i multo lDealOeea,
chiar 9icel mai mwginit cititor
al sau era ohlLgat sa aJdmita lea existau acolo, foarte departe, in Asia, oameni Care nu-i erau inferiori in nki 0
pri,vinta, dCl<ra carol' viia,taera, in acela~i timrp, profurud
diferita de a lui ; notiunii de superioritate, care ii era aUt
de familiara, el a fost nevoit sa-I substituie cea de dife-

l'

'nta:

(llif

ce schimbare psihologica!

In Persia, totul este

l : mesele luate in timpul drumului, tratamenkele pe

or medicii ba~ti'na9i Ie aplica dupa metode proprii, cal'uvanseraiul unde se popose9te noaptea; totul este dir 'rit: hainele, sarbMorile, doliul, religia, justitia, legile.
)1', ace9ti persani nu siI1Jtni9te baribari : ba dilrnpotriva,
~Iintextrem de 't'a1finati; arproape prea dvmza1i l?i 'putin
nl ositi de atita stra'Veche civilizatie. Chardin subli'niaza
(xistenta 9i legitimitatea acestei ,;alte Lumi"; el a adus
It cun09tinta citi:torilor sar "tot ceea ce putea trezi curi zit'atea Europei noastre, in legatura cu 0 tara pe care
putem considem 0 alta lume aUt din cauza distantei
) care se afla, cit 9i din cauza deosebirilor de o.biceiuri
$i de principii 1..."
A dona cauza oare a permis persanului sa-l inliHure
p tUDCest'e atit de Empeide [nolt e deajuns S.-O' mentiofun : dUipa un '9ir Ide dorne ,~ide sohite, :a arpa/rut,pentrolla fololsi din pEn un ma'terial <icum gata rpregMi,t,nu
nn Siimpluom de talent, d un om de geniucare se chema lVIontesqollieu.
Putin a lipsit ca siamezii sa nu seali'iture acestei cete
pestrite. Ludovic al XIV-lea dorea sa extiruda in Siam
comertolll francez 9i sa raspindeasca acolo dreapta credinta. Au inceput tratativele ; in 1684, parizilenii - spre
mare'a lor uimire - au vaZ'Utsosind mandarini siamezi ;
in 1685, 0 misiune franceza s-a depJ.asat in Siam; in 1686,
noua misiune siameza vine in Franta; in 1687, 0 a doua
misiune franceza reinnoie9lte tentativa. Au aparut atunci
relatari scrise de inva~atii cleziastici 9i de diplomatii participanti. Toate a'eestea trezesccurio.zrtatea
pUiblicului.
Toate acestea :Bacsa apara - prinrtr-un mecanism psihologic mereu acela9i - imaginea infrumusetata a siamezilor, pi09i, inteleptil, luminati. Se poveste9te, de exemplu,
ca atunci oind s-a propus regelui Siamului sa se converteasca, el a raspuns ca daca Providenta divina ar fi vrut
1 Prefata
la Journal du Voyage du chevalier Chardin en Perse
(Jurnalul de caliitorie al cavalerului Chardin in Persia), 1686.

ca. in lu~ne sa nu domneasca dedt 0 singura religie, nim1c.nu l-ar fi! fost mai u1?ordecit sa se supuna acestei
dormte; dar de vreme ce Dumnezeu a ingaduit exis,tenta
a 0 multime de religii diferite, trebuie sa tragem co~cluzia ca prefera sa fie glorificat de un numar imens de
cr,eaturi ,ca'n~5a-l sliWea'Sca:'fiecaTe in felul sa'll. MlJind
a~este vorbe, lumea se minune,aza : cum a'1?a!acest print
Slamez, eu !toate ca ignOora1?tiintele eurOlPene, a eX:pUis
eu 0 forta 1?i0 claritate remancabiJa argument'll I ce1 mai
p~auzibil a1 fi,lozofiei paginre impotriva uni,ceilreUgii adevar,ate !... Ooncluziile care se trag de aiei capata 0 orien~are eter.odoxa. Siamezii ingaduie 0 multime de religii,
lar r.egele lor permite misionarilor cre~tini sa predice libel' In o.ra~,e~e
101' : oare eU'T(~petI1ii
s1nt la ifel Ide:l;aI'igi~ide
tolerantl' ? $1 ce-ar spune daca ta'laponii, cum Ii se spune
acolo preotilor, ar inddizni sa vina in Franta ca sa-si
propovaduiasca cI1edinta? - Siamezii au 0 reli>gie absolnt ridioola ; ei adora un Dumneze'll nastru,snic eu numele de SOimmonokho!dom; si ou toa'te alceste.a'olbilCeiuri'l'e
lor sint pure 1?ichia,r auster~ ; un crestin n-a;e nimic de
repro1?at felului in care traiesc ei. Da~ atun!Cipoaite morala 1?ireligia nu sint in mod obligatoriu legate?
o revolutie de palat a zadarnilcit plan'llrile ambasadei
franrceze; reg-ele Siamului nu s-a converti,t, intreprinderea
a fost abandonata; ta1aponii sint eclipsati de Filozoful
chinez.
.
Caci in alceasta ge.og,rafiea ideilor, China este tara care
are rolul ce1 mai important.
.
Deoarece aveau ambitii extrem de vaste 1?isperau, atenuirud diferentele, treoind pestecontr<l!ste, sa converteasca
la oCre~tinism,!Cine~ttie? masa enorma a Asiei, intrepizii
1?iinvatatii Iezuiti, care1?tiusera sa ci~ti,ge lia Pekin stima
Impikatului, incercau sa demonstre,ze ca fi1ozofia chineza e :abiltde a(propiatta de. eatolidsm, in;cf1lt,eu putina
bunarvointa, s-ar fi putut asimilla redproc. Dupa pare rea
lor, C!onfucius, care modelase sufletul tarii sa'le, profesa
o doctr'i'na in care putea fi simtit mereu suflul divin; el

10 otea ca natura
umana veni,se din Cer intr-o stare de
ll1are puritate ~i perfectiune, ca se pervertis: u1~e:ior ~~i
,r, aoum trebuia sa i se redea frumusetea el ongmara :
II
consecinta chineziil - discipolii sai - trebuiau sa
\ 'cutl.'tede D~mnezeu, sa se supuna vointei sale, sa-~i iu1\ asd!. aproapele oa opeei in~i'~i. Gei ICedterau ipre'oeptele
Illi Confucius vedeau in e1 un irniVatatoral noiicT'e'dinte,
11 ai degraba 'dedt un om crescut in corupti1a.starii naurale . un s:Hntul Pavel avant la lettre, un sfmtul Pavel
hinerz:Fara intdoia1a, China 1uase de la sursa prindpiilc
llc1evarului: fiii lui Noe, raspinditi [ill Asia Orientala,atdu.' sera eu ei semintele pe care Confucius n-'a faout alt, va dedt sa Ie ctiUive. Nascut in anul 478 inainte de
Ifdsttos, el spunea adesea, ca un profet : In Ocdd~nt se
Mia a:d.eva:ratu1s:'f1int.$ai,zed Il?idnci de 'ani d:upa na~t rea 1ui HristoS, Imparatul Ming-ti, interpr,e!tJind aees'te
'uvinte ale Invatatului, ~i fiind indemnat de un vis pe
, re-l avus<ese a trimis ambasadori spre Apus, cu 01'linul ca acestia sa-si continue calatorila pina ce-l vor fi
, sit pe sfint. In v~emea aceea,sfintul
Tom~ }m~pava~
r1uia religia crel?tina in Indii; ~i daca rr:andarmu ~Il-a: ~~
n>deplinitmis1unea, in loc sa se opreasca, d.e team~ arll
n prima insula intilnita, poate ca aoum Chma ar f1 facut
I arte din Biserica ramana ...
Pe de alta parte, darca Iezuitii ar fi reu~it sa dud la
, pat tentatiiVa lor de asimilare, poate ca Europa r:-ar
I'i simtirt caraoteru1 'ireductibil al acestui Extrem-Onent
, se impunea pri,vi1riiei. In 1697, ei au depus ;t1tim~1
mare ef,ort pUJblioinld.granrlio:asa lucrare, ConfuctUs, Stnarum Philosophus (Confucius, filozoful chinezilor), carte
'are prilvea nu atilt ~rtiintele.'.cit tdo'ct:rin:a.:
,~u al~t fapt:1e,
'it interpre.tarea farptelor, fund destmata m pnmu~ r:n.d
tiner.ilor mi.,sionari : mai biue instruiti asupra asemanaTlJor positbile, ace~tti pescuitori de suflete .. ar .de,v:ni' mai
'aparbili sa Ie prinda in navoade; soldatu 1m Hnstos ~r
ri asHel dotati cu a,rme potrivite pentl'u noua lor baUilie.
Numai ca au eSUiart;anul 1700 a marcat data dnd a
I venit evidenta imposibilitatea de a integra in cadrele

rr:

vechi noutatile aduse de eunoa~terea Orientului'. Disputa

in l:gatura
eu Ceremoniile
ehineze a pus in lumina, a
preclzat doua atitudini
mentale ~i a constrins spiritele
Ia 0 alegere. Disputa se i'sease 0 data cu sosirea primelor
misiuni din China;
ordinele riv'ale nu ineetasera
niciodata sa repro~;eze iezui,tHor induLgenta lor, iideea lor preconceputa, tendFnta lor de a impi'ica lucrurile.
$i aeeste
or dine au eonstatat sueeesul preotilor iezuiti, ~i dnd au
vazut ca ace~rtia din urma ii eonsidera pe ehinezi aproape
cre~tini, sau de-a dreptul ,ere~tini, au protestatcuatita
energie i,noitau adus eheisti:unea nu numai inf'aita autoritaWor, dar~iin
fata marelui public:
se ,~,tie',ce virulenta do!binJdeisc diiseutiile teologice einid ajung in aeest
mediu. Nu va lasati in~elati, spuneau
ei, iezuitii va
amagese. ChineziiS!inlt idolatri ; ehinezii se tfnohina stramo~ilor lor, i se inohina Iui Confu:ciU's. Ie-zui,tii din China
inig,aduie oa neofitii lor sa se prosterneze in 'fata idolului
Chinhoam,
sa onoreze mortii prin eeremonii
pline de
superstitii,
sa aidU'e~ jertfe 'invatfttorului
1101' Cun-fu-zu
;
Ie ascund misterele
Crueii MintuitoTului;
nu 'Ofi:ciaza
slujba sfi,ntului malslu ; neglijeazaeeremoniile
Ibotezului.
Totodata miisiunile straine au denunta't la is'OI1bona si la
Roma scrierile padnti<lor Le C:omrte ~i Le Gobien,'
pe
eare-i acUZau in 'primul rind de a fi trardat religia
ere~tina.
Lupta a fost inver~unata. Roma a hortarit sa trimita un
legat in China, pentru a ,proceda la a nona anoheta ; dar,
fara sa mai a~,tepte, Sorbona i-a eondamnat pe iezuiti. De
acum incol0 devine ou neputinta
reducerea
necunoscutului la eunosout, a reli'giei ehineze la oatolicism si a
Chinei la Lumea ore~ti,na. Trelbuia sa se aidmita e'xistenta a oeva if,e:du'e:tibi,l, eeva caruia nu i se pu'tea nega
niei ciudatenia~i
nid ma'retia.
LibeI1tinii de toa,te categoriile
avean cea mai mare
slabieiune pentru China:

V ossius apportait un traite de la Chine

Ou cette nation parait plus que divine.

leI arata ca m China nu sint considerati

nobili decit
()umenii de litere;
ea este cinstita numai' memoda
imlJi'll'ayilor drepti ~i palCifici; ca sfetnieii ~i favoritii Impll raltului, eu toti filOlZlOfii,i~i .dojenesc sti'iJpi:nul cu 3!ceea9i
III> rotate cu care profetii ii dojeneau odinioara pe regii
I I l,d ii : altminteri,
riS'ca sa a1traga a'su:pra-le eenzura ~i
1l1iClignarea poporului. La Mothe Le Vay,er, se spune, se
I'l'~inea eu gr,eu sa nu exdame : Sancte Confuci, ora pro
nobis: si asta inainte de a ii citi<t operele filOlzofului tOhin z. C1'~d I-au ounOiseut mai bine, dirud au aisistat la displlta asupra ceremoniilor
~i dnd au aparut clar doua lu('I'uri : primul, eEl eivilizatia ehineza este admirabi~a, ~i
I I doilea ca ea este profund
pi'iJg:ina: ce mana
de exploatat pentru liber-:eUigelta:tor,i! In polilti:ea :
l

hinezilor nu le-a fost data Revelatia,. ei atribuie pu(I'rii 1nateriei toate efectele pe care noi le atribuim naILwii spirituale, a carei existentii $i a carei posibilitate 0
l/C'aga,Sint orbi, poate $i indaratnici.
Dar sintasa
de patru, aproape cinci mii de ani,. $i
711noranta sal~ indaratnicia lOT nu le-a pagubit orinduI" a de nici unul din minunatele
avantaje pe care omul
rational spera so. le obtina $i trebuie sa le obtina in mod
iresc de la societate: comoditate, bel$ug, practicarea a7'I,(llornecesare, studii, lini$te, secuTitate .1
In religie :
E de mirare

co. printre to ate religiile din lume nu s-a

lasit dedt una care - fara ajutorul Rcvelatiei, respin{jind in acela$i timp sistemele miraculoase $i fanto1lwle
sLLperstitiei $i ale fricii, socotite de 0 mare utilitate pentm felul de a se purta al oamenilor - so. se fi intel1teiat
('xclusiv pe datoTia naturala. 2
Chinezii sint atei, ateismul
lor nu este negativ,
ca
He la al salbatieilor
din America, ei un flteism pozitiv,
L BouJainvilliers,
La Vie de Mahommed
(Viata
lui Mahomed),
1730, p. 18()-181.
..,
~ Id., Refutation
des erreurs de Spmoza (Respmgerea
eronlor
!tli Spinoza), 1731, p, 303.

deliberat, voit: ~i asta nu-i' face sa fie mai putin intelepti ~i mai putin virtuo~i. Ei sint pio~i - ~i spinozi~ti :

In masura in care pot judeea sentimentele earturarilor

chinezi, dupa relatarile faeute de ealatori dar mai ales
dupa luerarea Parintelui Gobien, Histoire de l'Edit de
l'Emper,eur de la Chine en fa,veur de la religion chretienne (Istoria Edictului Imparatului
Chinei in favoarea
religiei cre,~tine) mi se pare ea ei sint eu totii de parerea

lui Spinoza $i anume ea in univers nu exista alta substanta dec'it materia eareia Spinoza ii da numele de
Dumnezeu, iar Straton eel de Natura. 1
Mai mult dedt Bunul Salbatec, decit Inteleprbul Egiptean, decit Arabul Mahomedan, decit Turcul ~i Persanul
batjocoritor, FilolZoful Chinez indi.nta pe icei 'Oareal~teapta
i?igralbesc isosirea rUnei noi orinduiri.
Cei ce calMoresc in Europa Manifesta, in general, 0
curiozitate pa~nica; cei ce calatoresc in America, Africa
sau Asia - minati de gustul aveniturii, de 0upiditate, de
credinta - sint mai pasionati;
ceil ce calatorese in ireal
ajung pina la frenezie.
$i sint numero~i, avem de unde alege. Sa-l urmarim
pe Jacques Sadeur pe pamintul
Austral unde a trait
mai bine de treizeci ~i cilnei de ani? Sa-l urmarim pe
capitanul Siden la SavarHmbi? Sa bcem cuno~tinta cu
insula Caleja'Va, unde toti oamenii sint intelepti?
Sau cu
insula Naudel:ey, model de bune obiceiuri?
Sau cu puternicul regat Knilnk,e Kesmes ? Sa ne deleotam cu aventurHe lui Jacques Masse? A,ceste povestiri imaginare nu
sint opere de arta ; eroii pe care ni-i prezinta sffnrtni~te
vorbareti
teribili, ce nu se dau in laturi ntitciodata in
lata unui lung discurs, a unei digresiuni greoaie; 5tilul
lor nu are aripi. Plini de ei, nu ne seutesc nit! de etalarea cuno~tin~elor lor, nki de analiza amanuntita
a
viritutilor lor. Autorii, in marea 10,1' majoritate
pribegi
I

Collins, Scrisoare

lui, 1709.

catre

Dodwell

despre

imortalitatea

sufletu-

I Lransfugi, sint fed1citi Sa-9i expuna in carti sentimenpentrueare

au fost osinditi de castele lor; ceilalti,
1111 rgh zi cu aer pa~nic, i~i reVaDSa visele refulate.
R teta este mererU aceea~i : 5e incepe cu povestea unui
111/lUus'cristransmis sau gas it ca prin minune. Cum se
\',' pIka faptul ca aceasta filctiune n-a incetat nioilodata
I -l seduca
pe s:criitori, ca 0 reiau cu neru~inal'e, unul
d II a al tul ca 9i cum nu 9i--ar piel'de nicioda ta pl'ospe11m. a? - Manuscrisul pove9~te
epopeea
unui
erou
It V ntu'l'os 'ca,re a in'fl'untat
!peTLcolele marii ~i eaI1e, dupa
'I' a noofragirat,
s-a stabHit pe un pamint necunoscut,
d \ prefel'inta austral. Aid incepe esentialul:
descl'ierea
1111 i tari de caI'e geog'rafii nu aveau habar. Sint ingraIlladite amintil'i imprumutate
din Utopili 9i expeditii ind 'partat'e ; se adauga amanunte bi2Jare, de cele mai multe
o!'l piparete:
asHel Jacques Sadeur este hermafrodit;
cI i 11 feridre
penrtl'u el, deo:ar,ece tara unde acosteaza e
10 uita de hennafl'oditi,
aare-i consirdera pe to\Ji' eei cu
1111 singur sex nit?te mon~tri ~i-i omoara. Dar nostimadele
cI \ a,cest soi nu sint dedt 'aocesorii. Adeval'atul joc consta
11 a te stramuta
pe un pamint imaginal' 9i a examina
'Lal'ea l'eligioasa, poli(tidi ~i sociala a vechiului
cantin nt , in a demonstra ca religia cre~.tina in general, 9~i
'atoHdsmul in par,Ucular sint absul'de ~i bal'bal'e;
ca
f!.uV'ernele in general, ~i mon:arhia in particular
5int nelr pte 5i odioarse; ca socie1JatJea trebuie refaccuta din tel1elii. Dupa ce demonstratia
este facuta, erouJui calaLOl',ileifictive nu-i mai ramine ded,t sa se intoarca in
J~uropa 9i sa-~i sfir~eas,ca zi1ele acasa.
Ceea ce frapeaza in aceste romane este dorinta pel'manenta de a distl'uge. Nu exista traditie care sa nu fie
ontestata, idee famiHara care sa fie admisa, au:tori,tate
care sa fie recunoscUita. TO'ate institutiile 5int darimate;
tour contrazilc cu mare incintarea totul. Batrini intelepti
ap;ar loa momenrtul oportun pentru a ~nlooui prin predicHe lor laice pe sluji,torii cuUului; ei lauda republici1e
inrcol'uptitbile, oli,garhiile tolerante,
pacea ob~i'nuta prin
put'el'ea eonvingerii, religia fara pl'eoti ~i fal'a biserici,
munca u~urata care devine placere;
l'idica in slavi' inII"

telepciunea care domne~te pe paminturile

lor, paminturile lor minunate unde s-a pierdut pina !?i notiunea de
paea't, Dogmatizeaza impotriva dogmelor. Dupa care, un
salt de imaginatie ne reraduce in aventura, 0 obsceni,tate
il invioreaza
pe cititor:
eel putiln a~a crede autorul.
Apoi incepe iar sa arate cit de obos1ta, uzata, absurda
~i trista este viata noastra cotidilana; ~i sa descrie ~e
fericit se scurg zilele in aceste tari care nu exista.
,Ceea ce mai frClJpeaza este triumful spidtului
:de geometrie. Totul este masurat eu ri,gla, totul este ,ordonat
dupa numar ,~i masura : dorinta aceasta Ii obsedeaza pe
autori, persista .pir~ ~i in' visele !?i nebunitle lor. Tendinta egalizatoare
devine infrico~atoare,
ne:induplecata.
Ea se aplica tuturor maniiestarilor
vietH, pina ~i limbajului, caruia nu-i 'este ingaduit sa aibe nimic empir.ic, ci
trebuie sa fie pe de-a-ntregul
rational. Ea se apEca ;;i
10cuin'(Rlor: "Sezine" in fiecare sezina, ;;ais.prezece cartiere; in Hecare cartier douazeci ~i cinci de case; in
fiecare casa, patTu camere continind dote patru oameni
HecaTe: iata 0 tara bine org,anizata. Strazi drepte, mari
cladir.il patrate, toate identiee:
iata un ora~ bine construit. Gradini abso1ut patrate in care copacii sint asezati
dupa cum dau fructe mai mult sau mai putin utile ~i
placute : ce gdid1ni frumoase ! Cu cifrele se pO'aJtedovedi
totul, pina !?i imposibNitatea
invierii mortHor. Presupuneti 0 tara cu 41.600 de sate; fiecare sat cuprinde
22 de familii,
~i fiecare
familie
9 persoane:
total
38.230.000
de locuitori, ceea ce inseamna 10.400.000
picioare cubice de carne. Aceasta masa se reinnoieste
la
Hecare ~aizeci de ani; cakulati
la dt s-a,r ridi~a ea
dupa zece mii de ani: ar forma un morman incomparabil
mai mare dedt pamintul;
deci, inv'ierea mortilor e imposibila. lVIuntii, din cauza inegahtatii
pe c~l1'e-o prezinta, deranje,aza privirea:
drept care australienii
n-au
stJat mult pe ginduri, i-au netezit.
Cei care s-au ameWt cu asUel de idei sufera dnd se
trezesc in fata concretului. Sau supun acest concret, eu
sau fara voi,a lui, unei tr,ansformari
geometrice. Astfel
VOl' spune ca venirea lui Hristos, intrucit
stinjene~te

I'a~iunea, nu e adevarata;
ca Biblia, din cauza ca nu I
dora, I falsa ; ca singura intelepciune consta in a admite
dQ'ar evdldenta. Dintn=~ toti utopi~tii, eel ca,re a gindit ~i
/l
r,cetart mai mult esbe Tyssot de P,ato,t, autorul cartii
yages et Aventures de Jacques Masse (Ciilatoriile $i
11/ nturile lui Jacques Masse) (1710),
care serie in Scri,'orile sale: "Sint atitia ani de dnd maplimb
pe drumuI'll largi ~i luminlate ale geometrie;i; indt cu greu suport
C'L ra.rile inguS'te ~i tenebroase
ale religiei... Doresc evid~\nta sau posibilitatea in oriee 1."
Sint carti in care iontilnim multe prostii, intr-o in\' ,lma~e:ala heterocHlta;
in care a~teapta. idei inca neC'iz l,ate, dar violente;
sentimente
exprimate
cu stinga,'j , dial' viguroase.
Ele Ii prevestesc nu numai pe Swift,
V Haire, RousSieau: dar ~i spiri,tul i,acobin; ciar ~i pe
I bespierre.
A calMori : aceasta n-a :inlsemnat deocamdata diutarea
or imargiil1iaJl11etitoare, tranlS<portarea sub a,lte ceruri a
It'll i sensiJbilimtiarvide
de a sesiz>a propriile tr,ansformari.
hlSemn:at inisa COl11IpaTarea!Obioeiurilor, a filrozofiiIor, a
n ~i\giHor; prin calatoa:ie s-a ajuns la sentimentul
relaIIvi,tatii la confruntare,
la indoiala. Printre cei care strat a~ 'lumea pentru a aduoe la ei acasa necunoscutul,
III fost multi liber-ougetatori.
Lectura povestiri1or de calatorie a insemnat evadarea;
I insemnat
trecerea de la stabilitatea
spiir<iftului la mb;;('Ure. Cite idei, timide sau lne~e, n-au fast atitate de
1'l-lnOa~terea imperiului Chinez sau a celui Mongol! Pu~i
n. fata dogl11'elor contrarliotorH, care pretindeau,
fi1ecare,
t'
trarduc adevarul, unicul adevar;
pu~i in fata acestor
('j vilizatii aUt de diferi.te, fiecare
dintre ele avind prentila de a fi uni\ca perfecta, oarnenii au invatat sa nu
Iltal creada! - "Sint orbi ~i lipsiti de experienta cei
-~i inchipu1e ca Europa e 0 tara implinita, care nu are
I voie de vecinH sa'E.. Nu exista
indoi'ala ca ea ar fi cu
\I

I,.

I Iif, rita de ceea ce este, daca ar putea oomunica

::ws,Lralienii.1"
'u a'ustralienii n-a eomunic'at; dar printre toate tarHe
car i-au solriCitat interesul, a eomunicat mai ales eu
Orientul. Un Orienrt care, de~i mult deforma,t de viziunea ei, a eonserv&t totu1?i destuUi forta originala pentrolla reprezen,ta 0 valoare neere1?tina, 0 masa de umanitate eare-1?i construise in felul sau propria morala, propriu! adevar ~i pr.opria fericire.
Ac'a,sta a fost una din oauzele pentru care eO'll9tri~nta
batrinei Europe s-a tulburat; ea a fos,t zdruncinata pentru ca a dorit sa fie zdruncinarta.
LoLLI
'U

tral

Gabr~el de Foi.gny, La Terre

cunoscut), 1676, cap XI.

australe

connue

(Pam,intul

aus-

Sa ne mai lasam oare ferricirea pe seama lumii celeilIte? Prea de~;;arte,prea serbede vor fi umbrele acolo;
nici nu VOl' mai fi umbre, ci nu se ~'tie oe fel de subHltan-p.ve.'jnica,ale carei' :Jjormenu ni Ie putem inchipui.
Nu Vlor mai ex~sta aureoile. harpe, concer,te di,vine. Sa
punem m:ina pe f,eridre aLci pe pamdnt. Repede, s.lllltem
j./rabiti, ziua de mUne nu e aUt de sigura, zi.ua de astazi
('ontea;za; nesooatit eel ce-~i faroe socotJeli pentru vii tor ;
. a ne ,asiguram 0 f.eridre pur omeneaJS,ca.
Astfel au ra'tLonat n:oii moralil9ti, carre au In,ceiput sa
('aute fetid rea ,in prezen t.
Pentru a ne f.ace 0 via'ta fericita, putem, inain.te de
toate (~i acesta este primul mijloc) sa rati.onam cu singe
I' oe, ,a,~acum se eade unor inteligmte pure ~i' sa modeI'am 0 ima,gina'ti,e eare exagereaza relele. Ca.nd e yorba
:1. ne cream nenor.oeiri, sintem de 0 indeminare extrema;
I ingro~am, ni se par neO'bi'~nuite~i apoi de nealinat;
I>a chi,ar ne este draga oarecum durerea, tinem la ea.
ImaJginatia, tradatoarea, mai are un def.ect: tinde spre
r ridri inaacesiibHe; ne dez'amage~rtJe,inmultind mirajele :
llLergam sa Ie prindiem; ~i, de ,fiecare data in/?'dati, ne
l~lsam oov[~iti de de~guiSt.Sa f?tim sa vedem vi;ata af?a
'um este; sa nu-i cerem prea multo Ne plingem de conditia noastra mediocra : dar sa pr'supunem ca inainte de
na~tere ni s-ar arata toate aocidentele, toate ca'lamitatile
de caDe am putea av'ea parte: n-am fi inspaimtinta,ti? $i
ocotind apoi de cite peri:cole sdi;pam. n-am p.utea consid ra oa pe 0 ferilCire prodig~oasa ca am scapat at:i.t de
I ftin? "Selalvii, cei care n-au din lcoetrai, eei car,e .traI sc numai din sUJdoareafrunti'i', oei atin~i de bali de tot
r lul, iata 0 mare parte din neamul omenesc. De ce a
d pins faptul ca nu fa'0em paI1uedintre ei ? Sa fim con-

~tienti ~e.cit de peT'icuiloseste sa fii om ~i sa consideralll

nenorocln1e de care am fost s,cutiti ca tot atltea perkoJI'
de care am seapat 1."
~:Rearlu~iastfe1 1a 0 perspectiva justa, sa ne dam silinill
sa ne gospodarimcu intelepciune partea noastra de bin~ :
nu .est~ ma::e, da~ e r~aJa. Sa <Wemgrija sa fugim c11'
pas.lUill,a rearor v101entanu arduoe dedt tu1burari si du
r.er:; sa caolltam 1ini,~t'8a.,Dam in juru1 nostru a~,easl;1
hJl1~teeste considerata insipirda, sa dam din umeri: C('
creldem des'p~e.C?m:l1Jtia
umana,cinrl ne pUng<emca ;int:m Id!oa,r~ml\~tl:tl.
?~' Sa ~,tim sa witam situatiile priJVilc
glate,. g~on.a,ambl~la, periooleamenin"(1inldcalMoIriaca1m:1
a umllel noas~r,e..;~ar?i,pe ca,re trebuie 'S-Oconrlucem SpI"l'
pa~ea. por!ulm. ba flm de acord eu noi insine : 0 ,consti
mta ~l,~urade sin: este adaPOIstulnostru c~1mai bun. 'SII
ne raz1m cn grija biiata comoara, cu precautii de aval'
temlD!?,:-r:es~ n~ rilsipim nid cea mai mica partieica di,:
;a. ~a,ra mdOlala, 0 .sch~mbare a sortii ne-o poa,te rapi,
_n c~uda buturor mmutioaselor noastre precautii. Dar
veghmd ~cu mare 1uare-aminte, avem mai multe sans(:
de ~ 0 pastra: did, in masura in care stirn sa fim 'inte
leptl, smtem faurirtorii proprLei noastD~ vieti.
'
Mici bUCUl'ii,fEirime dintr-o beatitudine i~accesibila'
? ~onversatie placuta, 0 partida de vinatoare, 0 carte:
lata c:~m.ne pu.tem umple zileJ.e. Sa gustiim din acesll'
~m~urll slgure, m lac de a conta Ipe nes.igur. Prezentul
11tm,em in mffna,i:ar viitoru1 este un fel de sari'artan carl'
orbindu-ne, ni-l aseunJde v:ederiL" Sa ne bu~uram de lu'
cr;:rile si'mp1e, socotindu-le acordate de 0 putere can'
mllne ~e-,ar~pute~ .1ua in'apoi darurile ei caprioioase. 8; I
nu ne ln~e1am JllJClaSiupra ocaziHor oip'ortune nki aSllpra .calitatii placerHor. "TotuJ este sa ca1cu'la~, iar inte
1epcllIDeatrebuie sa aiba intotdeauna ,abracu1 in mina:.."
. '~Ca'Staatitudine de jncator abH, ve~nic aiJent la partIda:, ,car,e, cint~Ti~~u~i bine ca'rtea, p1ulseaza sau p<l
seaza nu este hpslta de farmec. Sa recunoa,~tem totu51

('a ea nu este la indemina orioui; ca c:ene 0 inteli,genta

('~cep~iona1de 1ucida ~i de rece; ca trateaza pasiunile
'a ~i cum ,301' fi s.ufident sa rationam pentru a Ie inving.e,
lar ima,ginatia lea pe 0 sdalVa docila; ca presupune bunastare, ilnJdependenta, timp libel'. Feroicire egoista...
Ni se propun:e alta. Pentru ca sufloetu1nostru sa se
simta Jeri.citar trebui sa slcape de sentimentiU1tragicului
x~sten1Jei.AJoest sentiment ne face sa suferim 0 viata
tntr:eagii; iar oind sose~te zi.ua mortE, se exaiCerbeaz~;
In,cepe atunci 0 aHa trogedi:e, ce.a a eternitatii. Fericiti
oamenii care au p1ecat in 1ume.a cea1a.lta glumind! 1
N-:au cuno.scut entUiziasmul aoe-l,asumbru care este dusll1anlUloricarei paci launtrice, ~i oare, nemu1tumind.u-~e
Sa-I munceasea pe cei stapiniti de el, Ie inspira zdul fanaoticde a-i chinui pe ce'ilalti. Entuzi.asm, ilumini5m,
tea:ma ve~nic chinui'toare" posomorite viziuni de iad ~'i
de suplidi, cum sa indepartam toate acelstea ?
Printr-un prooedeu doestu1 de simpJu: printr-o dispozi.tie a spil'itului cane se cheama good nature, good
humour: e de ajuns 15-0 desoaperim. Puneti-va pe nas
o pereahede binefalcatori oohelaTi, u~or colorati in roz :
si, totu1 va capata culori surizElJtoare.In ziua dnd omenlrea se va hotari sa surida, via disparea amara'Ciunea de
'pirit ca,re invenineaza orice. Noll subestimati virtutea
bunei dispozitii, virtute eficienta, actionind ca un 1eac
permanent. Mr. Spectator care, dupa cum ~tim, 's-a a.pucat sa-~i indrepte cu bllindete oontemporanii ~i Ie distri-'
lJUie 0 p1a1cutadoza de moralla in Hecare fila a revistei
sale, dedara ca buna dispozitie este 0 haina pe care ar
trebui sa 0 purtiim in fiecare zi: ce bine-ar merge
toate !
Aeest sentiment difuz, cunoscut ~i in Franta, d'ar mai
pu1Jerni,cin Anglia, deoarece aco1o reactione.aza atit impotri:va unei indinari catre spleen notata de toti obserI

Deslandes, Reflexions

en plaisantant
glumindj,I712.

1 ~O'~e~,elle, Du

urmanffi

In tot acest pal~;l.l

insa~l expreSlH Idellor bi Fontenelle.

bonhelfr.

mdeaproape

(Despr~

f~ricirej.

(Reflectii

sur les grands hommes qui sont morts

despre oamenii
mari
care au murit

vatorii, clit l?i impotriva excese10r zelului puritan, 7:

gase~1Jeun interpret rafinat in persoana lui AnthollY
Ashley Cooper. conte de Shalfte:s!bury.E pla1cut sa II'
odihnim pentru dteva cEpe ochii asupra acestei deHclllp
figuri. Shatesburyavea aparlent nlUme:wasemotive de II
fi optimist : faoea parte dinter-o familie i1ustra, fiul OIllII
lui de st'at care~l protejase pe Locke; Locke insu~i I
dirijase e:ducati,a; lilpsit de 1Jal,entpentru viata politk I,
se dediealse treptat bucuriilor gin:dirii ~i ale a~tei; fiillli
bogart, putuse diJatori, se inoonjumse de tarb10uri .;;i (iil
ca~i friUmoase,Ii ajutase pe oameni'i de liteeriesa~aoi, (' I
Des Maizeaux, Bayle .;;iLe CleI1c: soarta 11cople9ise I'll
daTuri. Nu uitase decit unul: sanatatea. Era ftiziiC; pil
rasi:ndu-~i lOastelul,m09iHe, prieteni1i, patria, a diutat 711
zadarin aerul de La Mo:ntpellier, apoi de la Neapole, 111\
remediu impotriva bolii de care a murit La patruzeci 1;1
doi de ani. A,stfel indt arvea multe motive de a fi opL'I
milst; ~i unul singur, dedsiv, de a bles1Jemavia'~a.
o gase9te frumoasa, 0 gas,Bl?tefericWi : asUel ca, afiI'
matiHe lui, senine ,.;;isurilzatoare in pofida boNi, dobin:d('~I('
un aocoot emotionant. In decorul unui parc englezesc ('II
arbori seculari, sau in lumina transparenta a tarmuriJ()I
me:diter,aneene, Shaftesbury vorbe9te egaHlor sai: COI\
versatia nu-i este nilOiodatagreoa:ie sau emfatilCi'i
, ci plil
cuta ~i u.;;oara; un singur cusur : este prolixa ~i nu S"
grabB9te. Uneori pomene9te cele mai frumoatse idei all'
fi[oLJofHorgretCisau ale poetiLor latini, care 0 impodobC'~I'
eu mult firesc; alteo11iinvoca prezentul, se opr,e9te aS11
pra unui faprt contempo:mn, sau a unei peDsonalitati 11\
viata: farmeeul ei e diiV1ers.Nu disp['etuile~te nici II
nuanta de ironie, sau mai exaet de umor: nu e :aceln'.1
lucru; ironia ,e pmprie franoezioLor,iar englezHor" umo
ruI. Alura lui sinuoaJsaeste dominata de 0 idee cOl1JstanL:I,
de oconvingere care dore~te sa cucereasca fermedn d
Cum sa fim feridti ?
UmalJ1'~;Qind
oamenii, dadi s'e poate spume 8'9a, despil
indu-i de fallsa lor grmTi:tate, de ipocrizia, de exaltan'lI
car,e-i ama,ge~te asupra adevaratelor lor senti1menLI'.
Du~manul ata1aat de Sh:af1tesburyintr-a Scrisoare rama~;11

~! drept cuvint oeLebra1, este entuziasmul:

fara 111olala, nu geniul cr,eator din Claireti'l?nescopere de frunlusete, ci entuziasmul habotnie, .care ne face sa cre1'm ca posedam 0 sointeie de divinitate, c:ind de fapt
nu f:aoem dealt sa ne incurajam aele mai urHe def:ec1Je:
posomoreala, lenea dea
ratlona, dragostea pentru tot
e bizar, sufidenta, mindria de~arta; ~i, paeat mult
'ai gmv, neVioia indilscreta de a interveni in viata altora ~i de a opI1imacon~tiintele; pra'ctiea Ul"ii9i a cruImii... Impo:triv.aentuziasmulu,i, sa fo1osim armele buIlului-simt aile liibertatii de spirit, 9i chiar - lucru la
aIle ne-am ,al9tepta mai puvin - ale unei iron\ii biue
enitt)e.
Sa ~tim sa r,idem : nu exi'sta pres1criptie mai buna de
roedicina morala. Sa ne miniem impotri1va venin0l9ilor,
rqncinldu-ne la rindul nostru veninul? Nici VOJ:1bll!
impotriva, sa ridem. Sa-li dezumflam pe cei plini de
nportanta, sa ne batem joc de melanlcO'lid; iar pe euuzia~ti,sa-i ridiculizam.
Uitati-va 108 ,ace~ti ne:lieridti refug1ilatila Londra, camizarzii franJcezi veniti din Ceveni; sint patrun~i de
:Duriesacra, proetiz,eaza, deliI1ea:za; in a'9a ma,sura init au defV,en~tperkulo9i ~i slnt a1restati. Trebuie sa-i
tn,temnitam? Sa-i condamnam 1a spilinzuratoar,e? Sa-i
ransformam in martiri? Au fost caricaturizati la tearul de papu~i, aeeasta e de ajuns : luati in ris, i,~ipierd
mportaJn~a.Sa lasam boala eruptiva de care sint atin~i
a-'~i urm,eze cursul, sa mdem" sa zimbim : i~i va pierde
din forta si se va vindeca de la sine. Ah! de s-ar fi
rOlcedata~tfel in toabe dezbateriile religioase, de la bun
l1Joeput,
dte ruguri nn s-ar fi stins !
ReHgia trebuie tratata simp1u: buna dispoziitie duee
a adevar,ata cr,edinta, proalsta di'spozi1ie 1a ateism. Daca,
umnezeu este di'vin de bun, 8i9a cum 9i este, sa ne
l\

A Letter

eiasm), 1708,

concerning Enthusiasm

(0

scrisoare despre entu-

gindim la el cu impikare, mai degraba dedt cu frica sail

amaradune.
Carei a:bera1Jii s:e datoreaza
faptuJ. ca in
vocam Cerul cloar oinid sin'bem nef1eridti, san nelini~ti\l,
sa'll selI'biti ?
Pe scurt, milord, felul posomor'it in care ne ocupii./I1
de religie 0 face, dupa parerea mea, sa devina atit <i,'
tragica $i sa dea ,na$tere in lume atitor lugubre tragI'

dii. Gindul meu este urmatorul: cu conditia sa tratal/I

cuviincios religia, nou vom putea pacatui niciodata falll
de ea printr-un exces de buna dispozitie; $i nu ne VOIII
putea reprO$a vreodata ca 0 examinam cu prea man'
libertate $i familiaritate. Caci, doca ea este autentil'l/
$i pura, nu numai ca va ie$i iinvingatoare din ocest eXIl
men, aar va trage din el foloase $i avantaje; iar dan/
este mincinoasa $i 'amestecata cu impostura, va fi d(',~
coperita $i pusa la sWp.
E f~resc ~i aproape neeesar ea Shafitesbury
Sa-4 J1I
frunte
pe omul can:;e a simtit eel mai intens tragi, '\II
existen1iei:
pe PascaJ. Cunoa~te
argumentul
pariuJIII,
J?i-l contesta. A paria pentru religie, spune el, eu gJ11
dul ca clarea Dumnezeu exi'sta, dl~ltigam totul, ~i daea 1111
exista, nu piel1dem nimk, e,chirvMeaza cu a-I imita JlI'
oel~etorii 9ireti de pe stralzi. Se adreseaza
tuturor
tt'('
catorilor,
spurundu-1e:
Inaltimea-voastra.
Daca trC<l'1I
torul este un nobil, ar fi jignit sa nu i se dea acest 1,1
Uu; daJCa nu este nobil, va fi mag:uHt sa fie eheOl Ii
.astfel. In am'bele cazuri, \Ila da de pomana ceqetoruhl i
Sa ne intemeiem credinta pe un asemenea ealcul nu ill
:seamna a adUice 0 injurie lui Dumnezeu?
J)umnezeu
inslUi;ii nu estre tragiIC. Dumnezeu
nu {'sl,
nedrept, cum pretind partizanii
pr1eJdes,tinarili. DumnczI'11
nu are resent-imen-te, cum p.retind eei oe se tern de c.;I
II
nuriie v~n1Joe. iDumne~eu nu-i constrjnge pe oameni I I
fie interes,ati, iPO:Cl11ti,cum pretinid eei ce pradici:'i v II
tutea in vedeI'ea un or recompense
viitoare. DumnCZ\'11
este bunatatea,
induMTea raspindita
in univers:
eilll
este indurator 9i bun se une9te cu e1.

A-i iubi pe oameni, a ne stradui sa contribuim la binele universal, a favoriza din rasputeri interesele lumii
intregi, insearnna fara indoiala a atinge suprema buniitate, inseamna a realiza caracterul pe care-l numinL
llivin ...
Am intilnit
de zeei de ori coniroveTse, certuri,
dispute, agitatii ilIl epoca aceasta oare nu era blazata, ura
Indiferenta, S'e temea de indoi,ala 7'i canta. Shaftesbury,
la fel de convins ca 7i contemporanii
lui, are cl'Cicente
mai putin dure; urbanitatea,
blindetea,
eleganta
lui
nristoer,atidi,
comori1e de bunavointa
i;ii de dragoste,
100etrina pe oare 0 cr-ede rat'ionala ~i caToead-ese.a nu este
de-cit efuziunea
sentimentala
a unei inimi generoase,
ne odihnesc si ne emotioneaza. Lucru de neerezut, aoest
momlist nU~junge
sa~i de1Jesie pe o,ameni, ~i niei ma(:ar sa-'i judece cu severitate ; ni:ci nu este de pa'rere ca
timpurile in care traie~te ar fi rele: pline fara indolala de extrarvagan1ie 9i de nebunii, dar de extra-vagante
denuntate,
7i de nebunii
stigmatizate;
sint insufletite
U 0 critica libera, cal~e ,esie inoeputul mintuirii.
Daca
i:is'im ca remediile lui sint prea simple, reteta fericirii
Insufi:cienta, fi10zofia prea familiara
~i prea domesrtica

- this plain homespun philosophy

of looking into
ourselves, this plain honest moral - cum spune in ScriOarea sa - el nu S8 deseurajeaza
pentliu atita lucru:
ri'imininid meru pe pamint, vrea sa ne fa.ca sa ne bucui'im de placerHe ce['ului prin pr,estigme frumusetii.
Beauty and Good are one and the same: FrumuI'tea si Binele sJnt unul si a:celasi lueliu. De vreme ce
\1I1'i,ver~uleste armoni'e, n~ pute~
conlOepe ca ar avea
IIsolll.ante: de vreme ce simtul nostru moral tinde sa
l'l\alizez~ aoeasta armoni1e, trebuie
s-o doreas!ca desaI!r~i.ta. Viciul este un paeat estetic;
a-I com~t-e cu buna
Uinta inseamna
in primul rind a lincalca logica, apoi
Illo-rala ~i apoi bunul-gust.
A'9a cum arta
reproduce
plendorile lumii sensibHe, care reflecti'i Ideea ordonaloare a luerurilor,
tot asHel omul t,riebuie sa inoerce sa

reproduca in 181 gravi'a morala, pe Venus, morala, can'

nu ,esltedeloit run art reflex alaceleilai~i idei. Omul eS'b'
artistul propdei sale statui; boe sa izvorasdi din l,1
ginduri veridioe" actiuni virtuoas,e, forme frmmoase; iill'
ans1amblul, realizat prin vointa sa cneatoare, este ce l\
oe numim feridrea. Ateul 'reifuza sa cO'operezlela or
dine; se in~ala, e nodv, p.mpaga uritenia, 6ste nefeiriciL.
Aistfel ginde~te eel pe drept numit "virtuosul om
niei". Pentru a se convinge ca morala este fundamental
sociala, 11 asculta pe Locke, pmceptorul lui. Pentru .1
VOI1bide fericire, il asculta pe Spinoza, care, respingind
notiunea de paeat, ii sfatuie9te pe inte1epti sa se bucw'('
de pli3.!cerilevietH, de duloeata par:IJumurilor, de frrumll
setea plam.telor, de muzica, de jocuri, de teartru : doar (I
di":"initateosti>laar
putea dori hohotele de pUns all'
oamenilor, Spinoza nu eiste numai inundat de 0 buell
rie tainica 9i adinea : pentru el bucuria este sentimentlll
reaHzarii unei calitati superioare a fiinte'i; iar trlistetcn,
sentime!ntul miesorarii fiintei; dar, in plus, 181ac:ord
mare pretuire 9i un fel d~ valoare filozofica veselii"1
Shaftesbrury 11 urmeaza; dar, a1egind pes1te tot ce l'
mai bun, 11 urmeaza 9~ pe Platon. De vreme ce epO('It
in cave traie9teaminte9te in mai multe privinve de HI'
na9tere, cum ar putea lipsi amintirea lui P1aton ? Pro
fesorii de la Oambridge ii intretin cu reHgiioziitateclll
tul; CuJdworth explica lumea prin naturi plastioe, ill
temnediare intI1e idei si cI'ieatiJe; jar lui Shaftesbury 11
plaee sa' priv,easca, pe' zi:dul 'pe9telrii noastre, j,ooul dI
vin al marilor umbre. I'liliinrchipuie ca 18de ajuns sa nil
culti:imarmaniia sferelor, pentru a nu mali auzi plinseLI,I,
9i vaiet'ele noastve.
La capatul muncii sale, fericirea nu mai apare II
stoid&m., care indura 9i diispretuie/9/te sufer'intele III
care nule poate evita. Ea nu se mai doibinde91Jecu PI'!'
tul a~cetismului, a permanenibei repr,imari a natlll'lI
noastre corupte. Pamintul nu 18 un laea'9 al incerd'irjlol,
unde nenorncirile cave ne cople'ges1csint mai pretioll'li

demitbucurriile, deoarece oei ce p1ing VOl'fi rasplatiti 1.

.amenii ViOl'sa in1Joar:caOichiide la Cristul chinuit, cruI,f~oatpentr:u [nintukeia lor; nu illIai VOl'sa auda chearea muta a bratelor luL Feridrea este expansiunea
nei :orte exi/stinid spontan in noi in9ine, 9i e de ajuns
o indrumarn. AJoceprtareasuferintelor, dorinta de saifiiCiu, luptJa impotrivla instincuelor, nebuni.a crncii
nt erori de ration ament, orbkeiuiI'i proaste. DumneU'l-Ratiune ne interziee sa ne ooucepern existenta muItoare reape 0 pregatire in vederea nemuririi.

vir,tute tmbuia sa contribuie la stabilirea fericirii

parnlnt; 0 vi,rtute nana,
Pina atultlci, nu fusese 0 virtute;
ci 0 slabieiune,
proape 0 lla'9i.ta:te.A tolera toate opiniile; a tolera
piniaaproapelui, ehiar daca 181 s,e iUlilala9i merge spre
erzania suf:leuului; a tolera opinia fa19'ilor profeti 9i
miniCino9iJore:ehiVialaeu :a tie deiC'larafati'9 complioe1e
aldevarului Iilial erorH. Dimpotriva, datoria consta in
deschirde ochii celor orbiti, in a-I readuce pe calea cea
eapta pe cei ,r~Hikiti. Fara indoiala., con9tiintele nu
obuie bruseate: dar niei para/site, c:ind 9tim ea adeKrul este unu19i oa de cunoa!9terea adevarului depinde
tntuirea v9nica! Atiit datoria eit9i dragostea cre9tina
terziic toieranta, lar tolerantii sint ni/~t,esocinieni dehiz,ati, oameni oare 9teDg car:aderele dupa Care reoulaJlilternadevarata Bilserirca, oarneni care-I aocepta pe
ti eretidi incomunitatea credintei; sceptid, profen:d egala valoare a religiilor; rebeli; liber-cugetatori.
O/ssuJetnu putea fi tolerant ;9i ni'Ci ma'car PeHilsi~on,
lei chi'ar in perioada dnd nego'Cia cu Leibniz pentru
I readuce pe protestanti la Biserioa romana. "Cred",
scria 181lui L'eibniz in 1692, "ered ca cei pe care-i
I Boss:uet,i. Oraison
"Itarea

funebra

funebre de Marie-Therese
d'Autriche
pentru
Maria-Tereza
de Austria):
"Un

n FlU este niciodata

('nt, i:a.r mortifioarea

I martH."

(Cu-

cre~viu pe pam'int, cad este mereu mortieste 0 ,'iillcer,care, a :ucenibe, un 'in.ceput

num'im socinieni, ~i impreuna eu ei c.eipe eare-i numilll

clei~ti ~i spinozi,~ti, au eontribuit mult la raspindin' I
aeestei doct,rine care poate fi numita pe drept euvill\
coo mai mare eroare pentru ea se impaca eu toate eel,'
laUe. Cad temindu-se ca nu Val' fi to,lerati ~i ca justi~ill
va interveni, Ie convenea de minune sa sUIStinaca tn'
buia sa toleram totul. De aid is-a naseut dogma toll'
rantei, cum i se spune; ~i un alt euv.int, ~i mai nOli,
anume intoleranta, de care este aeuzata Biserica ]'()
mana ..."
Dar oriee ar fi spus, a,vea loe 0 transforma'l'e, ~i el I'
simtea : cu multa greutate, eu multe tulburari, eu pr\'
tul unei munei de ani ~i ani de zile, toleranya i')1
schimiba semnul ~i clevenea 0 ivktute. Ea era miza a dOll1
dezbateri, una politiea ~i cea'lalta religioasa. Da, RI'
gele Fmntei are dreptul de a folosi forta pentru a I
obliga p:e indaratnici sa renunte la gr~eala lor; magl~
tratii Olandei au dreptul de a-i aOIlleedia,de a-I intel!\
nita pec.ei oe tulbura paJoea ~iameninta existenta SoL
\
tului, refuzind sa reeunoasca VI'eo autoritate in 10
meniul spiritual; Regde AngHei are d['eptlul sa seoilll
de sub scutU'l legii pe ingrozi.torii ca,tolici care VOl' Sill
tine meDeu suprematia Homei asupm puterii eivile. Nil
Oamenii nu pot ~i nu trebuie sa stinghereasea lib"I'11
mi~care a con~tiintelor, intrulCit aeest domeniu intra ('
clusiv sub jurisdie1;ia di,vina. Un sufl:et .eu adeva!rat cn'l
tin ~tie ~i simte ca persecutia este la fel de opusa sp
ritului Evangheliei, ca intunericul luminii. Astf,e1 ca III1
mOTharhcre9tin tr,ebuie sa se arate tollerant fata de LoI
supu~ii" eHa vreme aoe~ti-a ii respecta puterea politi I' I
A~a elSte, scdau istoricii protestanti, Wilhelm de
"/1
nia. "EI spune in aceasta privinta ca este pro,testanL, I
ca atare nu se poate angaja dedt sa mentina relil:lil
refor.mata; ca, de altfel, nu .;;tie exaot ee se in~eh:1
prin erebe ~i nki pina unde poate fi extins sen~lliI
acestei cuv.int; dar ca, in ceea ce-l prive~te, nu va I"
lera nidodata ca cineva sa fie persecntat pentru relin II
sa I~i nu va iueerlca sa conve'I'teasca 'Pe nimeni :(h'll

rin oonvingere, conform EvangheJiei 1". ~i, in 1690, a

vut grija sa opuna Revocarii Ediotului de la Nant0.s
\tctul de Toleranta.
Dezbatlrea .re1igioasa era ~i mai ascutita. Pastorul
c1'Huisseau daduiSe sernn'alu,l in 1670, propun.ind sech'llor sa depuna arme'le, penltru a adopta 0 e-r.edin1;a
tit de larga incH sa poata cuprinde intreg universul. De
iei se trage una din primele furii ale lui Jurieu; ne
pune ca pentru a-I combate pe d'Huisseau, a compus
f;xa1nen du Livre de la Reunion au TraiU~ de la Tole"ance en 11'wtiere de religion (Examenul critic al cartii
despre unire sau Tratat despre toleranta 'in domeniul
rr>ligiei): "Ura impotriva nedemnei tolerante a ereziilor
l'ste 0 boala veche a mea, aocen,tuata eu vremea." Lupta
'ontinuase, mai apriga, pe pam:intul Refugiului; arguIllerJiteleerau lansate din ambele parti, fa,ra ca ele sa
(' intilneHlsca intotdeauna; urmau tr1atate dupa tratate.
"i mai luminati dintre pastori, Henri Basna.ge de
Beauval, GEdeon Huett, EEe Saurin, aratau c.a intoh'!"anta, ~i nu toleranta, sJnt un paoat impotriva spirillllui; ~i daca-i excludeau p.e catOilici din bunavointa
Jor generala, a~a cum Wilhelm al III-lea ii exclusese
Iin Adul sau de tolemnta, eel putin se allau cu inteh'pti ~i savanti olarudezi, ea Gilbert Cuper, Adrien Paets,
Noodt, oredinciosi liberei traditii a ta;rii lor: si au toW
olaibor.au la di:heila veniy.e l~ pute-.re a un~i virtuh.
Ineori se iscau furtuni care incuroau totul: Bayle,
uiblio:inJdAvis aux Refugies (Aviz refugiatilor) care i~a
lost pe drept sau pe nedrept atrihuita ~i care ataca in
I 'eooof?imasura
intoleran~a protesJtanta c:a ~i intoJe,'anra catolica, a st1irnit intetirea unoI' pol,emici pasion te. .oar dupa oe tr.ecea furtuna, toleran~a se veidea
mai bine, cu ramur.a sa de maslin.
in continuarea
cartii Histoire
d'AngletelTe
l'etablissement
des Romains ... (Istoria
Angliei
de la staIIllirea romanilor
incoace ...", de RalPin Thoy,ras, 1724-1736, vol.
'I, p. 48 : Pilrerile sale despre toleranti'i.
I

Da;vid Durant,

!I('!Juis

Locke era eel rnai uman. In acea masa de sorieri 1111

gasim apel mai eloovent, mai generos dedt a sa Epi,~
tola de Tolerantia (Scrisoare despre Toleranta), pe Cill ,
o publica in 1689 ~i 0 apara pina La moarte. Glnditi-v,l,
exclama
Locke, ca tolerant a este insa,~i esenta cre~,ll
nismului.
Caci dalea ne li:.pS'e~te dmgostea
de apraa'j)(',
blitndetea 1?i bunarvointa, cum am putea inldra'zni sa )11\
spunem cre~tini?
Credinta
aetioneaza
prin caritate,
nil
cu annele.
Pentru
dteva
divergente
de pareri,
des) I'"
can~ nu vom ~ti inaint'ea zUei Judecatii
de apoi dal' \
5int ad:evarate sau f.alse, trebui,e ca fratele
sa-~i a)'(1
fratel,e? Seetarii inveD1?unati, da,ea vor sa-~i eheHuias('
cu folos energia, n-au deC'it sa combatS. viciile ~i cl'l
mele ,comiiSe ziInic de CiolreHgionarii lor, mai funesLl',
fara nid 0 indoiala,
dedt
neacoepltarea
din exces d'
scrupul a unor deeizii edezi1astilce! Una este spiritual IIi,
alta temporarul;
una e societatea
peligioa'sa, aHa so
eietatea laies.: magistratul
nu
guverneaza
spiritek:
ded S2. nu calee pragul templelor.
Toleranta
este aL 1
de conformS. EVHngheliei lui Isus ~i bunului-simt
lal 011
menilor, iQlcit ii putem eonsidera
ni~te mon~tri pe ('(,I
ee refuza sa-i vada neoesiiJa,tea ~i avantajul.
Ce imp().I'
tanta ape daea se vorbeste
sau nu latina in BiS'erkl,
dac~ lumm sta in genunehi sau sta in pidoare,
daca Sl'
poarta
sutane
lungi sau scurte?
Voi care pradica\1
cultul catolic;
~i voi oameni din Geneva;
~i voi J'('
montranti,
contr:a-remontranti,
a,nabapti~ti,
arminiclll,
soeinieni,
aflati ea nu veti ci~tiga nieiodata
un sul"ll'l
prill. forta;
va lipse~te pentru
asta ~i dreptul,
~i I II
terea. Tolerati~va ;~i uniti prin voini;a de a faee binell'!
iubi,i;i-vs. unii pe aWl.