,,i-tij'ii,,i+',::,i.

i.',-'. :r :i.' .. :

.:

rt'#;:i;#i*
uF'"i r i

i; ij/
I ::
x,

r/r'
VT

;lii ,:ii
rk

,-" . i_!

:::.

I;;

I,l ti:lr ;"i',... ii

FIL'TILTNE, iST'OIiIE $I tltrr\r,ITr\l.E EA{pIF.I{trl

L.i,Epsu_)lt;\ 5t wtsteLrL,uINlt)ul tII

,lirrsn of fin.e, tlmt ursrtltl. rr.sccrrri

! lrt rr glr,tesf

e
heoilerl ol inr rnt,tiott,,
"bri
A lcitttltlont
Jor tt slatle, pt.ince,s lo oef

T,h

.Arttl. ntotlc.u.t:lr"s

to lteho,lil ltrc. swellin, s,re,re

Tltt;t. sliotil.cl th.e root.lilt.e l{orrt1, tiki h,intsel,fI
ytort of lVlnrs ; und' nt Lii iteets, ,
f l"u.,,l{ t.tLc
t.'(r$t,.-(tL
itt, lilrc h,otrnds, slzorrld ftmfine, sruor.rl, ttnd.
-' '
' JJire
enlploynt.er:t. Brtt
purtiort, oerrtlts

.i<tr
Jt.ot tut.rutsetl. s;rir.ils tltat. lrrftlt daf
tl
-forth
Oir rlris
icaf fald. to biirry
?,,,:,:r.r,:,,,
t nc

,:.o 1.r'rirr{.rmulorth,ll
ntt ob,jecL : rntt tlt.is

corlctit. Itoltt

'1'l.c i:nsly J'ielrls o.l' [,'ttttrre , O,

l;lriliiirr this

rtll,

,r,.l.nu

,uo' ).r,,rn

(J tlre r"iV
I'hrrt, dirl o.f f right the sir at Aylirtcorirt
"l"qri_,?
(), partlon. J since tt. croolcecl.
fiqtn.e nult1
Att(iI in. I.itt!e Vltrte a nrilliin;
And ict rrs, ciphcr..s t^o this .ryrent ctccor.ttl,tt,
{ )rt tit,ttr intugitl.(rt.lJ
Jor.ces .,,n,.L...
For 'r is rTcrirt thoullltts t.lut{. ,orrs'lr';f
orrr. kirrgs,
{-'rrlr,,. tiietn, h.ere tnrl
'ec}r:
.tlte rrt, irtrr,r.1r,i,ro'o:ci. llrires,
T' ur titr g; tlte rulr:otrtpt i.gltnre
ii oI i,ililri' rtunrc
Irtlrt r.n hL,ur rylirt.s...
r,uooclett

i);':ri,:gttl i;r lI;''rr.i,.

cl

I'-.leo

10, de nr-ar rlLrcr-o r:rtr;ta rlc i,iipriici jn centr.lrJ

lu_
*rirro-.; irl p'ezici,./. !fr:al.r.r,t ,,,, r:,.1i.i,
,,cto.ii prirrti,l 1Si
r,'egi nl;'rrer,lfr.r :;r:i:rri s*o pri*e;ls",i)
I{;rrry .:--ar ivi/ lrr zajerlo hrj Mar.te.:\trrnci c'i.r l>r;rvul
i,i,rfr_n el,/ L,a niqte
cii;'i :;r la[, {c- :;t,rr :;;i 0,,i1,,, /.i]",i
ri,,.i,,,u r.;icelrrr si pir*

FtcT'nJNL-. tls"l-olilE s)t itE.{LtTATE Elt,Il,tRrc-! . I li

rrll fii foarnetea. IJar si iertafi vA rog,/ Nevreclnicuitri

r:uget ce-nrJrdzneEte/ S-adrrci o povesl.e atit de nrirrclri/
pe aceste lliete scinclrrri. Cum se poate/ Sd*nealti-ntr-r_rn
irserr.ienea cote{l NemSrginilea qesrrrilor Frar-rfei, /Iar intLr.r-n cerc de lernn sh-nglrestrim/ Al.itea coifr-rri ce-ngrozeau vizdtrlrul/ La Agincourt ? Iertati ! Cinr.l pe-rrn locgor",/
tJn girbov semrr arhtl-un milion,/ Attrnci qi noi, cloar
nule-n m,lrea srrrnS/ Si vi-nrniitr putererr*nclriprririi/...
Ca trebrrie etr mintea s;i-ntbrica{i/ Pe regi in za, purtindu*i ici qi colo, / Sirind cleaslrpra veacuriior scrlrrie, /
,'5tringinrl a vremii lnrclA irrtr*nn ceas.".] +
jol

Clepsiclra lrri Slrakespeare sugereazH, printr.-o splendidd figur5 cle st-il, sernnificatia capacit.i{ii cle plismrrir:e
a formelor, pe care tradi{ia teoretici rrmanistri i-o atrilltie onrulrri. .r\eest fragment inr:earc5, plirr cle rnoclestie,
sd justi{ice indrfrzrreala rrrrei piese ce cornprinr:r, irr perirnetrul rerhrs al ,scenei (this tr.u.tltrtrt'1ry si.lf Jolrl [..aceasti
biatfi schelArie"], tlr;is coclcpit [,,aceastA areuti pentr.u
cocoEit(1, sarr, mai prrternic, . t/r.is Tuoorlen O [,,acest O
de lerlnt']), ,,legatul" real gi ,,printii,. sii, care air sirvirqit
atitea fapte c.le-a lrrngttl a numerogi ani gi pe nllnreroi.tse
cimpuri ale istoriei ; alltorul cere iertare per-rtru cutezalr!a,,cugetrrlrri searbicl, qtels(( (the flat unrriserl spirlfs). 1n cir,rrla tonului rnodest, a scuzelor cclute perrtl.u
inrperfec{iunea realizArii, se poate sesiza aici icleea c;i
aceastA capacitate rrrnand de reduc[ie sirnbolic:.i ntr este
t1e rregJijnt : .si?rc1,l n crocked. firyure nrnl ./ Attest iu, Iittle
plw:e u mi.L|i.ott (,,cici o cifrl-ncorroiatd po;rte ,/ ln loc
ttntil s5-nsemtre un milion"). lnsiqi no{iunea cle ntrrnir
sltgereazi abunclerrta de fapf.e reale pe cale rrrir-rtea le
poate trflnsllune in simboluri ; ea ijugereaza rle flsenlenea t
c:lltitcitatea simlrolirrilot.dr: a capl,a Ei a r.onIine, irr cirrc!l \
+ '['r^aducere dr: lorr Vinea (slraltespearc
'fcat; u, E.t'.t,,,
lll6l. r);tg. s-l{};. lrr crrrtrrtrrtar.irrl cc rrrln.reazii--arrr rrre{iorr.rt, trc
lilrrcttri, It'ailuiitlca u:i lilteran a turlrrlrri:;llrlcesl.rlirr.i;rrr, irr.l,slretrsalrilii rrnei ilrler'Pr"ctrir'l c{Jt'rtr[r], I.rr_.rrtr-rr infr:lt'qrtr.ca tii_irilrrl
il'fstrri c;rpii.ol, tr-tlccizarrr. (lo :tsentonna, tr.adrtr:cr ca lil.lt ;rl:i , rrltirtt*:Irrr dorrii vr.:r'srrri r-'itatt: rle lrI. l(ricgr:r-: ,,1'r'cl;ir.irrrl irrl iptt.tirilr trull.nl arri / lrrir. o r.lr';tsitllii_. " {n. t.)_

r.

l
!

2?.1 r

rpoltr.\ cl'lrr:cII

naturii l.r" *i'iatrrrale, rnate aceste fapte. Actorii ile pe

gi ar'litrrrile lor rlrarnal.ice t.relrrrie corrsiderale rlrept
,"nlrle,rr nrarea surni( /cllr/rers /o thi,s gt.ent accorrtpt)
care sint apoi reanrplificate de ,,puterea inchipuirii,,
( trntqittortl
{ot'ces) irrtr*o realitate iroua. AstfeI irmilul
scelri"l

,.O _cle lernn,. (roootl.ert 0/ (care sugereazd o irrgriclire

simbolicir Ei reclrrctiv5) se l;ransformd inl.r-o clepsitlrd _-

o imagine cifrici ce depiqegte grarrifere

'rale*raticii"
vom ircerca sf; explicitirn moclul f* care
clepsidra
clevi*e .. obiect ce meritd si fie stucliat de ,,ptrterc"l""tri_
puirii_noa:ll;r'e(', modr-rl i' care perso'ajele sale tlevin atit

cle- irrdepencJente de izvorul lor istorie, inciI pcretul poot,t

chiar sA introcluci, rlup5 1'r'ecedenttrl creat, d; Sta;i;il-in
Capitolul I al Poeficii, gi al[i eroi eare nu poarta'nume
i-sto'ice ,ri totuEi rnen$i^ treaz interesul auditorirrl,ri fatd
de.,,irnit.[ia'( poetului. 'freb'ie sd rispnndem apoi t*-irrtrebarea, secltrcitoare i. *aivil.atea ei, intreba.u
orice sttrclent i'rcepdtor are dreptul sfi o p.na -* gif*_
"".*
a,:eiea
o qi prrne: cle ce oare sE acorddin atita lnteres lur'ii fi,:ti'e a lui a-fost-odati * lurrre alc:ituitr din lroveSti irna,
ginare tiespre indivizi
? Este o i"i,=fru'r" p*._
-imaginari
ma.entd in isl,oria criticii
.* inci de ci'cl
platon
penttu priura dati c[ poetrrl este trn nrincirros _,; o;t*
in_
trebare i* ar:elagi timp fireasci qi i*con-rorla. lrste Iireascd
nvincl in veclere ci, pent'tr ap6ritoml lileratr.r.ii de imaginafie, ea devine n* pr:ole5lomenorl la tonte i"t""fre.il*
rtrnritoare. .gi esl.e incornodh pentrtr ci sirnpla ei
l;.re aine*i*tf, sft scoatd crin itr*c!ie literatirrir "n,rn_
ii, "rr"ia
(:u, ea. pc lo{.i aeeia ee o Li'ateazi dr.ept
o arti ser.ioasf,,
rJe
rrr[eres general ulnan. Allrnci de ce anr rn::i acorcla
atita
irrteres literatt*ii cle fictirrne ? Irste nrai i,$or ;i'i;,*r,lezi aceasti intrebare eferrre'r.ari elecit *,''ii gii.*sti'lin

r'5sptrns,

a. fi si srrhiir:riern acel ctrrac{e.i:;r.ic a-fost. o solu{ie

odat.i
al ficfi-r"inii gi sd ir caracr:erizim tlrept p"*irririiut*
cle evaclare di^ rrrrnea i.conjurdtoare. Natnra
" artificiarh,
irnagi'rari a fic{i'nii,- a f.ist i'torrreauna grorificatd de cei
ce fug. de realil,ate. lnlr acleviir, .rerr,l ;
;;,;i;';;l;il_
care literaturii tocrnai re nserne'ea terreir,rr:i,
.,ii,oiJ*-

]TIUNE, ISTORTn gt REALTTA,TI El\4prRICA /

22-5

riritl-o elrepI o s,ublimare necesard pent.u poetul frtrstral

clre, visirtri cr_r oehii deschiqi, ne oferd qi noua celorlalti
vizir,rnile sale. Se poate tle asernenea adluga cd Northrop

Fr,vg qi-r consl.ruit sistemul sAu ambitios ci pe trn orn,lgiir

aclrrs grancloarei dori'n{ei rrmane : dorin{a igi creeazi in
rnocl arbitrar formele sale imaginare ca pe o lrrme in
care vrea si trSiasea;ea prefera or-clinr:a artificialA a cr,rvintelor, in locr,rl ortlinei impuse gi irnplacabile a nat.urii,
in ctrr"lrul cEreia ar fi osinclitzi s[ Lrdiasci in lipsn ima-

girratiei. Astfel mitul inlocuieEte istoria, clomeniul lui

linritiuclr.r-se la acel tiirim cle nic?iieri, asemir-ritor cu
tinrrtnl cleseris de Fretrd: aici lucrurile se petrec aga clrm
arn rlori rroi s;i se petreacd, crr alte cuvirrte aici ptrtem
sii:tpini ar:ele forte care in ltunea real;i nll se srrpun
corr

lolr rlrr i rrostl.r

r"

Oiire ins5, in citrtla serioziti{ii sisternulrri lui Frye,

tt=rrrlirr(ele sale evazioniste nu ar putea pdrea, la urma
ttt'mei, frivole ? Nu curnva aceste tondin!-e l-arr irnpiedicirI s;] ciqtige rnai mult aderenfi printre noi, qi pentrtr
,rai multA vrenie ? In cir-rcla tutu.or te.taliilor, tiaclifia
criticir a privit intotcleauna cu ostilitate orice teorie care
ilrrlepirta opera literard de ,,realitateft (indiferenl. ce sens
i-im atribrri acesteia) qi o linea Ia clistantfl prea nrult
liinp. AceeaEi tracli{ie a incercat si apropie'clin nou fic..
tittnea cle adevdrurile terestre ce ne incnnjoari" Ce altcera iil' prrtea erpliea tririnicia unui anumit concept de
,,inritaIie( qi citrtarea tenace a unor- ,,obiecte ale imitatiei'(. !n citrcla faptr-rlui eh aclmitern, totoclati:r, caracterul
arbit.ar, artificial al rleciziei fic[ionale ? Criiicrrl-sarrant
a iustificat intotdeauna interesul sarr pen tru literaturh
sprijinindu-se []e afirrnafia ci opera liie'ar:i tlebrrie sd
inflrter-rteze lumea ce o prececle Ei ii urmeazi : el vede
prorlrrs al maiestriei qi al inventivitatii urnane
in opeli
- al acelei
-- ,n moclel
lunri, dac6 n, rrlt rnoclel pentr.rl
acea lunre" De aceea criticul nostru, clevotat concepfiei

arrroldiene privitoare la,,;1r;lvi tatea srr perioi.rr-i,, ur

l:oeriui,
nrt iryi poate perrnite si pllorifice capacitatea fir:iiirrii rre
r ne oferi o ylosilrilitate rle evadare irr lurnea irrr:rginaruIrti, r'a o alternntiv.l ademrrnil'are la re:rlilatea r;e rre irr-

226 ., TDORIA CRITICII

FICIIIUNE, IsTOnrE Fr nEALTTAT'd T).|4ptrrrc{ I 227

conioar.l. El este cle,asernenea crbligat si

lespingi teza _
concluzie a {.eoriei
lilr_\,e, cl" pilori _ p;;;;i;ir t*eia
.lui urtt-, itr,ii
arta treb,ie sir ir'ite
ii.groba decit viata iar
poemele trebtrie i' eere di' trrrnfi
rri on .o,,]orn *r*'urrn.
ficti*ni a'terioa're (ariicli struct'rii
irt;il;;tir;-'i"*i*a.te care absoarrre irr sine toate fir:tirr.irej,
in- roc oi-iin".
terascri spre obiect*l inriLafiei
cri,,
r,i"i"r,
l.L.i"".a
poerrrultri.
Sintem prin urmare nevoiti sfr ne irrtrebim
clin nou
care este senstrr crevo!itr.ii
fa{,A rJe fi;iiL;;i;,'din
mornent ce acceptfim icreen 'oastre
cle a
o forosi pu-"n"ou*t"
ca o posibilitate de evacrare-n"i"ie,
'rr
cli,
rearitate, .i"ii"iriiii_".
insfl ei crr r.oat;-r seriozitar;e".
cresi.rJ*r si justifica'ea

alternativi conform cdreia ficiiunea

al.e rolul
-dii."*urt
cle
e:remp,"t.nr. al unui p_rincipiu moral
t ,ri,u*r*^I.
inainte cle secorur al'xvl-iea,
teoretician conservator ca Giulio Cesare
"il",a-"n
afirrna cA poemul _iirrite
{.caligelo
arlerrarrrl cll airrto^rI ficlirin;1i,,'-1.,o"*urr irrdenrnati
s5
c,reclem i^
-arlevdrtrl tezei ;;p;i;"i; ;;";i o,r"
tle nrai sus, Poernul, cu alt;e ctwint*,
"ii.ill,"r"
plds*
o poveste
muiti care n.r reprezi'tfr ficrer
"*t*
irn it.";;;;"i;i-"."ritatil

conerete ci semnifici.ficlel, cu ajutorti

*"go.ti,"ral"a_
rrrrile unei realitd_ti transcenderite.
Astfel.",,t*frlf J f ui
Aristotel se transforrnd i* ,,fab'lar( ltri n..ar'Fot.irrit
ins.d invi{ht'rii ,nor veacuri i^tregi cre
teorie literard

diclacticd' aceasta inseamni sd nu ne ocupdm

ere fictiune
ca fic{iune, di* moment ce interes,,l ,."it;^ il',
f_e,At".A
cu ea se limiteazi.la spb{irele strat. alegoric. L;^;l-;;"_
ment clat, in Apologi.ct sa, sir phirip
mafia, destul rle ambig'd, ei p*etui neSiJ""r,-in"*'"ii""_
oferH fie o lrrme
eare difer5 in rnocl ai.bltrar .1" a ,roustra,
fie ,rla care
este mai buni din punct cre vecrere
morar .r".it
in{eles ci innediat irupa aeeea siir-,uu se
"o.-nin*
ret.ase
ne tere_nul sigur al argume*tului rlictacl;ic
;;p;.'"",-.u
,,cliferitii,t este al:s6rbita in ."";; ,,;r;;i lrJni..f 'Ei iu,""^
ninclul nostr'tr, trebuie sa nrugrn,' ua
ne hotirirn""i,'f"
craci
o ficJir.r*e aute*tici,
se
;:.tojrrstificS. .sall o
:lo"irT. "'L
de fie{irrne, a cdroi e;risLe.f5
l_rto_di".
tnerti' depinde de acrerrarrrr [.ra'rcr:rrtient;,;1rr.;;;;,;ti:";f"."
ce treh,rie'reve-

iV

laf, adevir a cirui exist-enlA, la rindrrl ei, depinde de acea

fic{iune: Ne vom decitle, probabil, sd respingern teza lui
Sidney : nevoia noastrh istoricA de poezie aratfl ci pro-'
pensiunea omului spre fic{iune este mai mare, mai sem;nificativi decit eea spre filosofie. Imboldurile morald
trr.r pot annla interesul nostrr-r fafd de acele opere stranii
despre nigte strdini pe care nu ii vom intitni rriciodatf,.
Agarlar, dupd ce am eliminat evazionismul qi didacticisrnul, consiclerinclu*le solu{ii nepotrivite, ne reihtoarcem ln intrebarea inifialI, nu atit de superfltrf, : de ce
Ile-ar peocupa atit de mult fic{irrr}qfl, cri si cirt.d ea ar
schimba ceva in realitatea noastrf, ?' Acest ,,ca qi cincl((
este problema centrali : crrrn poate tipir:trl ,,ca gi cind((
al licfitrnii sd se rlestrame pinff acolo incit, ca ficfittne,
si scltitnl,re eeva in realitatea noastrS ? (ln acest caz in*
trebarea, devenincl clin ipol.etieii, cleclarativi, nu mai
poate fi evitat.i).
Fdrf, a ne folosi de ficfiune pentru a evacla clin lumea
coticlian5 .gi fdri a nega capacitatea ei de a ne ajuta sd
urmirim o propozitiune filosofica oareeare, trebtrie s.i
aeceptitn ideea ci ltrmea fictiunii este pe cleplin demni
de interesul nostru : ea reprezinti, in acest moment, pentt:t. noi, adevdrr.rl. ln acelaEi tirnp sintern conqtierrii
nlr ne putem auto-amdg1i, strsfinind cu inc6p6firiare "en
iluzie : qtirn prea bine ci ficfiunea nll se confunrld cu
adevfrrul. Nu sArirn pe scenl ca sl o salv5m pe Desclenlona clin miinile ucigaqe ale lui Oilrello, qi totuEi con_
tinudm s.i urmirim intirnplirile clin piesd cu atenfia
ineordati gi cu o mare pa.ticipare emolionali
De la Aristotel -- in replica sa dati lui platon, rHspuns ce constituie o justificare a fic{iunii -_ pin6 la
Sidney, la Doctortrl Johnson gi apoi la Wallace dt"uur.u,
istoria crit.icii Iiterare este plina cie ince.cirile teoretieie*
nilor rle a cla un sens-ace-stii conqtiinfe .h,,bie; **pii"rti,
consti i' faptul cfr, dupi opinia tlrturor, iiuzia fic{iunii
de fapt indispensahili experientei e.stetice qi
:.:l:" "j]Ji,.
(rlal.a
fiirrrl ornniltrnzerrta exllcrierrtpj csl.nlicr:) ecorromiei
tltltaue, aga crrm se .ref lecl.i ea irr clrltrrra resper:tivf,.

l'ltl'l'IUi!la.

lioclot',r1 .l ulirrr,;tiLr a L'rllririliit uragi:;h'al aceur;1.ir ir-lee,

ytt'irrL'e atit.ca rrltcle. Lll a abonlaL.t_r in a sa prcJr(i tn
S.lLtrltespetn.e, rrrrrle se prour.rrr!d ilnpolr.iva unitatilor. ile
litrrll f i rlr: lot: :
IVU este adeudrat cd. oarrtenii confwdd" ori(_:e re:
prezetltu'e ur reo.litatee, cd orice Jubuld. rh,utnuticd
a fost cotlsideratd clcntnd. tle r:rezctre bo r:hirn. a .si
Iost r:rezutd ctt ctrlecdl'ttt, irt rttoterialitcrteu ei...
/ se ccorrld eract atittt crcdit, cit i se poute (rrjo,'rJ{l
utzei pir:sc. Atunci cirul intpresioneuzd ptLltlicu,I,
acesta ii acctrtld cretlitul ctnenit unei imngini t'irlele u utttti ot-igirtul real, IJics.;. rcplerenLiltl in luia
spectutorulrti ceea ce el irtstLsi ur sitrtfi dat.,d, a:. trebui sd facti scu sd sulere cele sirntilate pe scerud.
Ne c:opleSegte nru gindul cd rdtl pe cilr.e iL .uedenr
este renl, ci sceltt cd Si nai ant putea suJeri rlirt catLze
lLtLI"Li l"d,tl usemiitr.6.tor'...
QesJo{qq-c.o- prilejtdtd de tragetlie izco'rd";te din. cottpi,iit1u noaitra cd "rjii este o
ficfiiturc; dccd aseshntele sj fr,tiddr;ile rti s<n- pdiea

reale, e[-e rnt 'tle-ctr mcd pricirttLi rtici

pldceri.

Astfel Doctorul Johnson poale lrage c'oncluzia ci

,,imitafiile lte umplu de durere sau cle incintlre nLl
fiindca noi le-am conflrncla cu realitatea, ci pentru cfi
ele ne adrrc aminte cle r.ealitate((. IreriIr'rt mornetrt -_ clt

ocazia clezbaterii ar:estei chestiuni de irnportanfd cr-r-rciald,

de pe o pozifie aflatd insii in contradic{ie ctr si,riritul stnt-lir-rlrri respectiv3 __ Johnsoll, cu o inclinare sllre cazuistic5. pare nn uut.entic aristotelian. '1.'ocmai in ncest sens,
in Capitolul I al Poeficii, Aristotel fir:ea o clistinctie
intre poezie gi istorie, aclici intre ceea ce $e ,tpoate(( intirnpla qi ceea ce se intlnipla ir-rLr*adevar. U'n alt eienrent arisl.otelian consti in ideea c5 originea cliferenlei
dintre poezie gi realitatea istorica se afld in .,mal.erialitatea(' labulei Ei ln principiile de succesirrne proprii res*
pectivei rnaterialitS{i, care este inilepenclentd de materialele realitii{ii istorice 3. Sinterri irnpingi rle insiEi nra*
terialitertei,r realitd{ik:r empirice $a i{cceptdln consecin-

lstc,lll!;

gt raL.{L{rr{1L

LrLr\,tt,,L

, bL)

lele lcale ale accstora culirinqi de irrcintare san

spairna

cle

; a{.lrnci ce elelnenI rlirr substan{a-surogal. a semirealitir{ii ar:l,istice explicii reac[ia noastri

intensf, gi

loloclata clistanta
pe care
-* fa[A cle consecirrfele obscure
aceil senli-realitate ie irnpune {iin{elor ei, apar{inind unei
cazuistici strAine ?
lle la Alistotel iucroncc', teoria criticii a stucliat nei:ontenit fictiunile poetice in calit:rtea 1or de imitafii ale
istoliei, clegi serrsrrl ,,iiniia{iei,. nLr a fost mereu acelaqi.
I n Capitolul 9, Al'istotel incearci, llu intotcleauna cu
sllcces, sir stabileascd mirsur.a in care poezia depiirde de
pleceilentLrl istoric. Degi atenfia noastra este refinutH in
prirnLrl rincl cle splenclida sa defini{ie a poeziei, in care
el o iiiterenfiazd cle istoric-, ne amintim cle asemenea cd
tineori aceasLA disl.inctie rimine in unrbrd : el face unele
concesii rle moment icleii ci poezia depincie intr-un sens
strict rle istorie r;i cle legenrl5, s:ru cle istorie cn legendd"
Desigur, cunoscincl roltrl letrleuclei sarr al istoriei legsnclare ca snlsA a epopeii gi a intrigii tragice eline, ne purtem
erxplica qovdielile' ltii Aristotel, qoviieli ce se menlin ciriar
si a{.unci cind el clc'nLon$l,reazd atit cle elocvent indepencler-rda {ormald a pueziei fafa de lumea intirnpidrilor rbare.
I{'lul isl.oriei ca oltiect arl imitafiei pentrti poezie a fosi
intotdeaur-rer subliniat cle trar:li[ia ciiticd aristotelian5,
nrai ales de reprezentan'1ii sdi rrrai conservatori. care atr
scos in evidenfd ir-nitafia iri detrimentul invelrtie!, exagerincl astfel istoricitatea poeziei. Si il arscrrltirn pe Scaligero_, cle pildi ; ,,Atr.rnci cine ar putea si tagdduiasc6
fapt,l c5 tofi poe[ii epici iqi ia* sul;iectele clin istoi.ie ?
Istoria, u'eor"i sbhifatd doar, ca annlogie, alteori iclealizatd, clerr intotdr:auna cdpritind o inf:itfuare noui, rlevia.e
flrndarnentul poezici. Nu a procedat oare in :rcest fei
llonrer ? JSrr procetldrn qi noi tot aqa in trageclii ?,{ ln
continuare sc'aligero slrgereirz{ icleea cd istoricii, care l
rle arsernenea irnpurr realita{ii unele amendanrenle, sirrt'
i' aceeaqi iuisnrd poeli r:er Ei persoanele grntificate de
ol;icei crr accst titlu : ,,Prlntnr cA aqa p.ec.im poetii tra*
gici se insprirli iir piesele lor dirr evenimentele r.eale, adaptind insa ;lctiLrrrile qi dialogurile dupd personajele res:

F'ICTIUNE, ISTORIE

230

23

'r-EOnlA cRrTlC

pective, tot astfel littrs Livirrs qi Tlruhydirles insereazi

cuvintari care nu ail fost niciodati recunoscttte de cei
cirora le sint airibuite.,, Isl;nricuI Ei poetul se confund$
aslfel, iar tliferertla dintre fic[iune qi cronicfi este ai[rIatir.

SI NEAI-'I:[ATE, EMFIRICA /

Scaligero ne rearniute'9te nici cit' tle naivf, este conceplia nSastrn clespre istorie clacd o confuuclfun pe aceastir
cu i'aptele brute, crr qirr'rl evenirrrerrtelcl ca nlate"
Prrtem cotrcepe istoria ca tlll lan{ cle feuomene sart
ca o clisciplind irrnanistS. Altfel sptts, istolia .poate insenlrln fie illxui continuu al realitd{ilor empirice ttepreIucrate, fie flor-nra iirtelectr-rali care clicteaz{ topalitatea
me|sr.rlrri evenimentelor. Atit rnaterialele brute, ill&-Iltli'tei rnitele clerte, clt ^5i carlrr.rl foriral imprts acestortr -deis.toria
:
atit
drepl.
istorie
co^siclerate
poi
ti
; i""t,,f ,.o=tr.r,
ir
triritd de oameni, cit qi islori. istoricilor. Dilr al.unci
i.irt.i-"itiL-ri,-,t"1*' isto.ice ptin prizrna ttuttia sau altuia
clintr.e ntoclelele calrzale oferite de rliscursttl istol'ic, ne
situilm pe url tlrirn ai fic[iunii pe care Scaliger:o il asernuia cti acela al formei poetice- Is,!9tit'-g$o-eulrtffconqi tut-se e'lilrl'ezura
!-gpenl noi, .se na$te -ca-{ilci,-a-n-ritttlui
r:lrir:gie-i
sUb
$i]le' Llmattistul
-ttltela
ijilio.iota-.pe.cleplin ele
propri*
sa reirlitate
consl.ituie
salgi
iaii.ii"uf iru ar^pt,tea
tttnrt-tltul
sesizeze
sA
rnicar
nici
putea
ar
nr.I
istorich,
ea-!eg-orlile-fqrmaposeda
iupt*io.: istoriei, clacd nu ar
tive ce ii sint oferite rlrept rleprinderi viiionare de cf,tre
retiiiciffinele istoriei ; la aceste -rle^prindeti tlisctrrsive
fapte
ca
isto-rice.
faptele
vndfr
feri
sfl
..r.gu el pentru a se
bt,-rie. Teorebicianul istoriei poate tlescoperi scheme de
clasificare gi motlele istorirx alternative similare acelora{
create de Northro;;-F;t; pent*r literat'ri Ei criticii ei.
In cincla faptui'i ci subtil'l Scaligero le atribuia. is"
toricilor o m5iestrie care ii apropie cle poe[i itr tenclin{a
lor cornttnh rle a imbog5{i istoria ca fapt brut, pt'ttem
totuqi sfr facem o discrirninare int|e cele doui tipirri tle
activitd{i. Cdci ln rnocl cert puteur cotrsidera * oricit
ar p6re;r cle cleqarti
"o aceastd idee *- cii istorici-rl este rispg{3ator;.,,fatn ife
l*"iii-t" elin afara-.1itci'rsrjliii s5tr,
spre dgosqlire de poet (aqa cunl este el conr:eptt[ cle

Aristol.el). Moclelul de..dlsqtrrs al..istoriculrri, oricit ar fi

tle elegant, are o func{ie ex;rlicativi, iar fenomenele p
care irrcearcd sf, le e>iijliCifel'fimin
cel prrlin pentnr
spiritele ce nu au fost prinse in capcana
structurii res*
pective .* ln afara sistelnulrri, ele constituirrd dovezile,
pozitive sau negative. Intr-ndevir, insS,gi no[itrnea de
,,dovacli{( * no{iunea potiivit cireia acest termen are o
semnificafie, oricil ar fi ea cle grerr rle stahilit -* sngereazi un criteriu, necesital.ea unui sprijin, a unei sernnificatii empirice, care este strdind poetulrri qi creativitil,ii
sale mult rnai liltere. Istoria" ca inqimire de ,,fapte(. trebuie. irrtr-.trn {el sau altul, si serveasci clrept's,rrs5 qi
,,-verificare" (sau, in sens negativ, s5 ofere cel putin posil:ilitatca unpi ,,falsificdri.() a istoriei istoriciloi ; iapiele
insi nu pot clovedi in mod similar ch un poem este-fals.
Aceasti dependen{5 ,,fa{f, de fapte'( (iar ghilinrelele atr
aici rolrrl de a sugera scepticismul meu in privinta rrnei
ternrinologii realiste atit de naive) diminueazd puritatea
moclelelor formale ale istoricului, imptrninclu*i operei
sale o r:eferenfialitate pe care poetrll o ignoreazd srrrizind : ,,A nu qti r:5 cirrl;ei ii Iipsesc coarnele este o crimi
rnai prrfin gravd clecit a o zugrdvi neartisfic((, il asigurd
Aristol;el pe poet, dar. nu tot astfel- l*ar ptrtea asigtria qi
pe istoric. Despre cliferenla dintre fornrele poetuhri qi

ale istorir:ului vom vortri insi clin nou mai departe.

Am putea infelege qi mai bine motivul atentiei pe
care Scaligero i-o acordf, stiruitor istoriei brute ca surlsi
a pbeziei, ginrlinrlrr-rie la prrnctrrl rle plecare al cliscrrfiei
de fa[[
acea naivf, intrebar.e privincl interesul n,rsir,,r
fali de imaginar
qi, in eontinuare, gindindu-ne la pro:*

blema comun6 a -amdgirii qi a iluziei. CHci eristd o ambiguitaie in realitatea aparentd a povestirilor pe care le
citim, sau * qi rnai evident -_ in piesele pe care le vedem
reprezentate. Cind rrrmlrim o piesi, vedem niqte persoane
irnplical"e intr-o serie de iniimplfiri care ar putea avea
anttmite corrsecinte. Pentru aceste persoanel cu nurnele
Ei rlesLinele lor intiivicluale, pare s.i exisl.e un ,,inflinte(6 i
.1i lur ,,rlrr1ri({, nqadar: irr rrrorl rert, avr--lrr rle-a flle cu o inri{

!1Ll\r,,

tatie a isl.'ri.i ir se'sirl p.oprirr a.isr,teliiru. Este iutr*aclevd. o ir'iLa{ie, ri*r ."*n '.* r:riticii t:*iinr.*,tili;';,i
o ,,sinirila[ie((,
imitafia ori sinirrlalia refrezintd
, :i.".:]1, mudtlJ
^iar
istolic,in care se petr.er:e orice ir.rt.implar.e,_-;
{ :l::.
(ual'e rru rlirr aceasL{ concepfie asupra
1-riesei de teatr.u
ca istorie si'ruratd sarr imagi.a.i a izvc;rit
docf ina ri*
teralisl.i a ver.si*ilitilii, prnpusa cle criticii it.lie.i retrascentiqti:;i rnai tirzir-r rle cei frarrcerzi ? Ne alnintim r:;i,
1'toLri'it ar:e.st.i croctrirre, or-ice salt irr ti'rp srrrr spafiLr,
o'ice hiatrs irr flu:rul ac[irrr-rii ar viola conceptin rioastra
empi.ica pr:ivitoare ra morrur i' carr.e se sr"rccecl er.e*i*
nrerrtele). (leea ce se petrece in fa[a..oc]iilor noq[r:i pal.e
a fi de dorneniur istoriei, cleqi rear:1iile'oaslr-e si't nrai r
s'fistictrte (th.rpi c.m r-re-a airas atentia Doctorrrl Johnsor.r) riecit acelea provocate cle
experierie
pe
'igte
car-e le-am o{rser'a, {ie qi c' Lrrr
'eare
sentimert cle' r.ir,or.afie,
ca uolleurs.
Am aritat limpecle in Capitolul 4 cd, clupd pdrerea
rne., clistinc{ia fdcutd cle A'iq[otel int'e foezie Ei istorie
este cea mai pertinent[- Am vdzut cd, clegi preocupnt in
p.irn'l rind de logicd, el foloseqte termeiri'pe ,_-art: ,roi
i--am aplica evenirnentelor cronologice (inceput, nrijloc,
sfir;it), pentru-a caracteriza qir_ul-de intinpldri de pe
scend. Bineilfeles cd el poate defini natura specialf, a
formei poetice numai clupd ce a transformat senr*ifica[ia
ttzt-talA a acestor termeni di* cro'ologic6, i' logicf,, Iiste
aclg;uirat ci preocuparea sa cent.rali pure a fi ilcepr-rtul,
niijlocul gi sfirEitul, ca gi semrrificafia hri post hoc. piesele de teatru, cu al lor ,,inailrter. Ei ,,clup&I('seanrdnd cu
viafa. noastrf,, in cnrgerea ei ; cit de clifeiite par insi{ ele
cle via{i atu'ci cind termenii rnai sus ainirtiti sint
'rodifica{i pentr.u a-l reflecta pe propter hoc. La Aristotel
diacrorricul
convel'teq[e
se
in
sincrorric, ]'or.nra aristotef
) liani cele sh fie purificatd, prin inldturarea elernentelor
\irrsuficient dezvoltate ale experierr{ei normale -- lircune,
'fallte
icaLive sarr srrpe.f lue. chiar qi rriata rrnui
.. ': sir.rgur.nesernrrif
om, mar"ginili aEa curn este tle inceltuttrl gi sfir.gitul
ei crr:rrologic -- rlaqtelea Ei rnoartea, rru poale sd coristi*
tuie o ac[iune indivirlrraid, dacd poetrrl nu a selectat., ar.an* |

tilLrRrr,

jarl inr:irlente'le respecfive ii.,sa incit ele si rlevina uir in-,-i

lreg. r\risiotel face aceasla alir.rrraiie el insurEi lntr-un,
pasaj care clemonslr'eazd cfl, inca cle Ia inceputul ,Capi*
l,olului 23, nlr ntai are nici o inrloiald in privinfa rratr-rrii
cirzuale a jstoriei : el sclie cA un poern narati.v sau ti,
lragedie ,,r,or fi ciiferiie ca stmctur6 cle compozifiile is- ,
torice, c:rre iir rrrotl necesar prezirrtd nrl o singuri acfiune, I
ci o siugrrri perioaclfl qi tot ce s-a intimplat in acea perioacla unei persoane salt mai multora, incliferenl; cit cle
pufin sint legate intre ele intimplarile respecLive(. (Bviclent, concepIia Stagiritului referitoar-e Ia,.conrpozi!iile
istoricc-'{ este aici rnai naivd decit cea a lui Scaligero ;
ele se lirniteazd, clin punctul lui cie vedere, la o sirnplti
expurrere de fapte). lrr acest punct for:rna poeticd se bu-.
cuid cie o incleperitlen{d aparent absoluta fatd cle seria I
de evenirnente extelrre. lVloilelul istoriculni nu poate inch'dzni sd aspire la o atare autonornie a formei, clacd is*
fr

l,oricul snstine clr hotdrire istoricitatea modelului sdu

clitc6, cr-t alte cur.inte, el pretinde cfi este mai mtdf

poet.
clecit
Arn obselr,at insA rnai intrinte cd prezentarea clrainatic.l in sine, oricit a fi dle strinsd unitatea aristotelici a
formei, pdstreazi pentru privitor aparenta unei pure sec*
ven{ialitdti istorice. For-rna poetici a creat induntlul aces'l.ei secven{ialitdli nuclee}g relatiilor interne pe care privitonrl, cti aiutorui*depiT".lerilor sale cle peiceptie esteticd, inveriii sA le cileascd, reconstruind istoria ca pies6
tle teatru. Opr-.ra esteticd este acolo, la fel de inocentii'
qi de t.lcut.5 in privin{a semnifica{iei sale cum sint qi fapl;ele istoriei aleatolii in privin{a propriilor lor semnifi*
calii. Flle au fost transforrnate insd cle forma poeticd
ln elemente ce nll rnai sint deloc aleqfi4i penl;m cei in*
vi{a}i sd le cleSciri'e6 $i-eH-C-asoci;;l;t* ele altfel decif
prin rimpla succesiune cazuald reprezentata de concell-i
lele ,,inainte'i gi ,,clnpdtt- trroemul reprezintd aqaclar clatr:le
criticului, rlar in alt fel ck'cit acela in care faptele cio;
noltrgit'e reltrezirr[a dirLelc istoricrilrri (dacd,irr crrn]vn
aceste fa;:te, in viziunea noastrd, l.rag clupi ele nori!
nirnbrrlrri teleologic). Cici forma poetici se rnindregte in

2J4 I'EONI.A CRITICIJ

F'ICT:IUNE, ISTONTX

i primrrl rincl cu teleologia sar ca car.acter.istic?r ese.tiald' o tereologie poemLrlui,

Poebrrl are libertertea cle a insrrila
tr:leologie al:senLi in obiecl.'l irnitafiei ; *"urt lrrcru i]
diferenfiazti de c'el mai aroga.t isto'ic, cafe ar dori sii
mocleleze trecnl.r,rl in fornrele dictate cle fantezia sa
lrar*
ticular:5.
Datoriti caracteristicilor forrnale aminl.ite, scena se
*u:pn.!-g. cle viaffl, fiirrrl creatf, astfel acea j,conqtiin!5 a1
fictitlLliiu
cirre rle impieclicfl sd lrrdm tlrept tdttrraiitate is-l
tbrici cele ce se petrec in piesa jucati in fafa o"liilor
nogtri. Bxisti ceva deoseb_it, izlril.or qi in cele di' trrm5
:rnistolic in acelJiT-?6-ntirr-rpl;iri, in acea imil,atie a
istoriei : fqptele tfebtrie. si se clesf"igoare intr-o anrinriti\
orrlin-q Ei s;rr clrrei la rrrr al*rrne rlezrodirni,,f , .,, ;;.;;i;; I
{g{il_titiv. Pentru cd tolul se pet.re-ce in ccesf' fel in'piesa
de
fafi 1i pentr.rr cii -_ claca esl.e o lrrcr.rre jzllutita
iotul ar l,r.el-rrri sarr chiar trebuie si se petreacl irr acest
clatoritX
necesitd{ilor
di*ifrtF-rne.
A5t
po._tul*;r
;L,rn
_fel,..-indait
segmentrifdddrniifE, tr:airs{ormincrurr intr*un cerc
formal ce ge hrlnegte din sine insuqi, girnl cle evenimente
l_egate apar.ent doar prin relafia inainie-gi-clrrpi se riove- I
deqte a fi o secvenfialitate inghe{ati ; existf, o irlentitate I
tulburfitoare intre desfdqur:firile ei repetate, sper:tacot
dttpd spectaeoi, interpretare dupi interpretare. Daci obser"v.im o alterare prea puternicti a modului in care in*
timplfirile se desfdqoard In opera dramaticA, vom spune
cfr nu mai avem de-a face cu nceecgi piesi_
Doctorul Johnson ne rearninteqte
fieindu-se ecoul
teoriei aristotelice potrivit cf,reia imil,atia
prociuce pl5- |
cere
c5 ne delectSrn urmArincl suferinfe fictive care ;

ne-ar- indurera claci le*am intilrri in viafa adevdral.i

(,,daci asasinatele qi tr{cl{rile ni s*ar pdrea reale, nu ne-ar
mai prici'ui
o plicere,,) el justificfi astfel clorinta
'ici pe care o ;urmf,rinr
noastti ca trageclia
si se incheie pii" i

cataslrofa obignuitf,, impusd cle necesiti{ile piesei. pruf9.1"* gralierea cle ull;irn moment, ,:e salveazfit sp"rarrle gi
viefi, in lumea re'lI a jr,rrnalel.i, clar rru irm ilerr.i ca si
tragediile si fie rnodificate inJr*un chi;r asemin&r;or. Am
fi mai rnulfum.i!i clacd un Lcar rlin viafa realir i,:are,

$I REAI,]TATE EMPINICA /

235

bineirrteles! nlt ar sernina cu autenticrrl L,ear) ar gAsi*o

pe Cordelia respiriud cu aclevdrat qi am saluta miracolul
ce a salvat*o, salvind-rrl Ei pe el tol.oclatd. Sirntirn insi
in acelaEi timp ci piesa
qi pldcerea fie care ne-o prilejuieqte *= se termind- birre aSa cutn se ternrini, cd
destinul hri Lear esl;e fixat pentru totdeauna in forma
invar:ial:i16, c--u caractere cursive
Reqele Lear. I)a, este
bine aga, cfrql_p3ssa se cuztine sd- se terrnine astfel, Tfri
firiStrltrel ne nmirri,e$fe cI ncest ,'s."e eiiWnC( eite rnai degrabf, estetic decit, morql. Asl^fel sd eXirlici preferinfa sa
pentru rrerosirnilitaiea iinposiirilS iir ioirrl poiitritit,ltii vc- I
rosirnile, oricit rle sinccr am iilegF-o rr.i pe cea rle-a rloua I
intr*n situa{ie clin via{a reald. Ne gisirn aclrrR foarte
aproape de miezul elenrenl,rrhri cazuistie, dacf, nn chiar
sofistic, clin realital.ea specialff a literattrrii.
,,Materialitatea(( reprezent5rii clramatiee impune deci'
necesitatea ca aceasta i5 fi; o seeventialitate iixd. prezenl,ati cle interpreti rlespre cnre slim foarle bine cd'sint
doar interpre{i. F.egulile polrivit eirora se desfdqoard respectivele sequ.it,t.tt's cletermini flcea fixitate invariabild,
atit de net opusi aleatorilor ,,inainte.t 5i ,,dupH,( din
via{a cotidianff. La fel cle diferite sint qi eriteriile rlupfi
care jttrlecim natrrra mai lrrrnA satr rnai rea a eonsecin*
telor, in cele doud cazuri. ?ocmai datoritii ideii ci mo-. o
dalit[tile arl;ei sint specifice, caclrul eare a fost socotit
potrivit pentru desff;gurarea dramatic5, pentr-u inraginea
vie{ii in miqcare, este mdrginit cle o corl.ini qi cle arcada
dln avanscenfl ; el r5rnine la fel de indepf,rl.at cle viafa
noastri adevdratd ea o naturd moartd fafi de fructele
de pe mas5. $i, la fel de oportun, scena elisabetand reapare, pe misurd ce reprezentafiile teatrale se r.educ tot
mai rnull; la lmppening-uri, iar linia despf,rtitoare clintre
ar:ti qi viati, dintre scenf, qi public este gata sd dispard. s
M-am referit in cele cle mai srrs Ia opera dramatiefr
rleoarece, printre celelalte arte literar.e, ea pare sf, fie,;
in sensul cel mai palpabil, cel mai nemijlor:it, o irnitafie
ru is[nriei, atiicl a istoriei ca realitate empiricii. Ea este
c&{'lltl'izali de o prezentii ce o f;rce aselnindtoare cu

i.tir'pii'i
irt

i-eale vizrrte irr

crr rnurl. iira..
teri ciuenratogr.afulLri, -pi",*
'iat,t tf *r:cir.idiar6;
[,eutnr

reprezerrlar rln

lil;j";lj,,jJ':,1':tt," t.rr,,', i,- ,,,u,r,,,'ir* r,,,'lri;;;i'i:,.,, ryi

-til .:;n;
,:;emi i ro,,,, l;i;
ir :;:, l,"r,i?";:llll,:
Ill ;li I
gl"_.,sirrrrrietrzd(. In ti"l,i._ la" i,, parte,
lipt:cIiva
opera re$_
r

pr.czinti arrurlrite *1"n,*,,t" tle

ar.l.il,ici,i .* ure_
nriinatoare
alcatlei Ai,, ,uunr.uiie'.
I, viir{ii,
.t,,rrii,,iir,,i,,-i
orit:c irrLerrtie rre a irrrrrrc"
"or*LJ,:ril,..lrgi,,5l'u:'l:?lil,,?fi.;3rg;
i,, e,'un,l*. L)aca rrcr:elltirrrr
irreea
-.iu,r,,,,i,.*.
ci picsa inrir.i r irrrirnpra.e
,-*,,id, ist,r,ia t,r
atuncj
qi. dupa *" .o,rroiiul inrit:i
^epopeea
istolia ca r:li:;*
(:r'rr"s, 7 fie
ea istorie .arativ[,-rn*'iriog."fie naratirrii,
poe_
rnltl li|ic

sart rontanul to pu.ro""a iniii sea.,rI'd

rrrai
rnult sau
pufin,
autobiografia
.rnai
sau
"u rrin u.md ".,
confesi.r-re.ar acestea
rii"o.
'ru"*'riu*,
511.
ii-"ui''?r,"'rnr,rr
sat. rn mocr istoric, creq;i rrrai s.biectiv itecit
ari-i.. '
lJiferenta cle
ri*'J
.t,1 r'iq
i,l,-,,
i#,*ilf
:
i,'_"'5;.'
lx i;, fl:ffi il]
rile .e" pe scend gi cele iu"f*,
rnai pufin evicle.tA
ui'ui,rr forme cte discurs
ij:|,.:l* Ei'espec[iv,compozi{l.l
lTl,"ti" cir qi obie"t"r "*f.e
(elrolleea
isloricd.. sarr pr_r,,,f r;i
arrrol_rirgr-afi.). l)in piinctul rle Veriere
ul ;;i"ii;;;..i;J:
si'I.
la lel,f* p.r*ur,.f;;';;;Au,""
:]it::':l"t"t:,,'raterial,e(
pcsibilA rlintre disculs pe de o-parfe
-niu,,igr,,iel;i; Ei proor.iil! ,ale

;;

ftrrrrre, t:onverr[iorrale sair

-;:;;b;;.;iirii"r*
lr.ttrerrtelor. sate. rg..d*
genfrorri
.alLa,
clife.ila fata rie^ fiirrfere Er' iT,"ii"riere "ra
ca.e triscursur
se referi sau (in c.azul fic{irrnii)
pr.otr<rfrZ
erstg ingiclnit sA revenirn la terrnr,_nr-rl ""]*".r'ilu"a
1te
folosit O"
*.io'.,"fiu"lortrt.Jolrnsorr' vonl spulre ci e-xistd o .rif*.o,,1i
-ri,,r,,
l et'iirl i t*te irr trc,rriec!*lq
qi h*ro
ro i"'oio'llir"u.r,,_
"ii
Sfr ateger' un exeinptLi
exrrem
lli:.
slgttr, serrtime'tdr ca erour torstoia' Ii.trrzov, ;;ili:T:roiiiror,,.i,
al V-lea in vizitrnea
au
urr
slatut
,lrri
_Shah*up*u**,
,,rna_
teriarl(s cliferit cle acelea;i p*.sonai*',ii,,
istor-ie, rlste rrii_
distinr:fia este.$i
nt.,r,ci cirrrt avern
:il.t :1race cu pet.sunaje
ue-il
""t-ei,ii"d
care sinl
gi rroniinirl fi,:liv.e.
-ri,,feu.ecente
.e|eritoare
persotur
la
srrs{irr
'l'c
a*
Ei ele

;;rlili' liil

j,;;ff ff

-,ii

piitlit, "litlie ljiirLres ;rl ir-ri IIemin.rj\.r,/ay sau r:hiar

;i acr
st.ttrr,rtir;lte'i'1 ,idiferit c
',eii(( clirrlr-rr'soret arr
''
stirl'rrttri rrnrri sui:iect'r:tobiografic.
r3inei^!cier'.i,'.r".
referi:ir la rrn l{ousgeau sa' la rrr \\'oriisi"o.Lir, *rt
'c,
foarte dilicil pentru criticii s:i stal:ilc;,ru.,i iro"nLirilf
cai'e autobiogralia fuzioneazA c' pseucroa.,turriogriiiiu ;
ri.
tivri. seru altfel
pel.so??d Iirzio.eazi
.spus,
Aceasta clificLrltat0 nu Liirninueaz[ insa utilitatea
"ii-purio.",
fiuraa
rnental;i
cirrcg'r'iilor
aristoteriene
(sau
ioh.sonierre,
_'
Este drept c{ Ar.isiotel insrrqi nu
absolrrt ccrr
st..t irr tlevofir-rnea sa fafd de fonnd c'este
inrrentie
umani
Drrpa ce pare si se fi rriptat fdri incetu"* -"ii et-irir"+
pent-r a stabili rol,l istoriei factuale in caclrtrl intri.
gilor i.r'entate, in capitolul g al paeticii Aristoter
incearcd, in cele din urmd, s6 reconcilieze cele ao"i iLr,o"
filene, sugerlnd o posibild uniune intre intirnplirile istoriei qi forrna ce

il

satisface pe orn:

$t elr,iar tlacd se intimpld. ca ccesfa (cnftortil. rle

tragedii) sd i,si uleagd un, iubi.ect isforrtcn el nu es.te
tnai p.ugirz, poet ; cd.ci nimic nu opre$te ca unele f.n,timpldri petrer-'ute chtd.ua in reulitoie sd cscurfe rJe
legeo uerasimilutui ;i posibitului Ei, datoriid. icestui fapt,, eI este poetul suzr plilsnruitorut lar.
. fi-:,r" pErea cE tenl.ativa cle rnai s;s iI incorseteazd i:e
teoreticianul
care investc.qte toate argumentele sale in
doctrina .'gajerrne'turui fornral al ornului cre a ameriori;
accidentalul istoric
-p1in irnpunerea unr-i canzalitdti, iri
locul sir'plei caz*atitdti
a iirciaeiiiurui. Astizi-i"# ir"tem sfr ne cldnr searna ci incercarea dle a coritopi fapta
ryi arfa, sau chiar de a suborilona arta faptei, este cii se
poale de j'stificatS. Illulti comentatori rece*ti au aritai
cA fapl,ele di. istoria
clepiEesc po"itriiitetit" ,""_
'ecentd
cleste ale celei mai bizare
fic{iuni, pentru cd realitaier
esl,e mtrlt mai senzationald rlecit arl indrazni vreociata sii
fie. irnaginal,ia umanf,. s Realitartea poerte intr-aclevlr :;J
fncA irLragirrirlirr ro'sr.r'ii
a .r'eirlorliror, ca $i a ciriirr, i- la orice
loi- -- s.{ devinh rezistenii
$oe.'}.ruiem-aslfel sl

438 / 1'EC)RIA cRrrrcft

i1'ICltltlNlir, ISTOnIE

firn nrartorii fuziunii dirrtrp isLorie qi arta, fnzirlne in care

ttneori istoria are tolul preponderent, aqa curn a srrgerat
,;i Aristotel. Ne gindim de pilcld la aga*nurnitul l,nou
document;rr((, par"l;e a norrlui iulnalism, ca qi la rinele
exemple remarcabile de istor:ii .1i biografii din trecut.
Problema este dacd scriitornl apeleazd la forrni sau
s_e feregte de ea, conceutrinclu-se asupra faptelor zrcciclentale, invalmfigite, care resping forrna. l)af forrna, aqa
curn gtim rie la liant, nu se las5 ocolitd cu uqrrrinf5 :
i^s5.gi urrnirirea accidentalului, ca rrrrnirire, nu p'ate fi
o proceduri accidentatd. 'Ieoriile post*kanl.iene, claci nu
Ei teoria aristotelicS, Eterg dist.inctia dintre cliscursul
care ii irnpune istoriei o formd qi cel care aparent nu

face all;ceva clecit sfi r:eprorlucf, flrr,xrrl istoric,

purei

intimplirri. La urma unrei, imagi^afia -.; ou=rip.,n

capaciiat.ea i
sa de a crea fonne _- esl,e ace*a care cli un contur. in- I
teligibil datelor brute ale istoriei, i'cerci.cl parcf, si ge
pttnh de acord cu compromisul dintre istorie qi poezie
sttgerat ln acea traz6 cr-r drrblir bitaie rlin poefico lui
Aristotel.-se i'folege cle la si.e c[, dae6 imagirra{ia crea-n
toare de forme vede oricum f.r'nre i* secveniialiiatea istorica aleatorie, aeeasta se clatoreEte in ma.e rnastrrd rela{iilor ei anterioare cu ficfiunea, relatii care o creternrini
s5 perceapd asemerrea forrne. Ilraginatia forteazi astfel I
isloria s,I se incaclreze irr catego'iile forinei umane : cle
fapt ea transformd istoria in ficliune, aga curut ldsa si ]
se infeleagh Scaligero. Aceasta a fost de aserner.u* l"u*
fundarnentalH a lui Northrop Frye ; cliscrirninincl, i^ spirit
kantian, intre orcli.ea naturii gi i:rclinea cuvintelor, el Lonsideri cf, cea de-a doua co'stituie domenitrl imagi'a[iei
libere, care toar.5 natu.a in Jorme unlanel creind astfel
rniturile noastre. ($i wallace stevens se inscrie pe aceastf,
linie, numai cd el,sulrriniaza cu perse\reren[i claunele
prodttse de lumea faptelor, exterioirh necesarielor rroas*
tre -ficfiuni).
I' af ara aeestor inter:pretrri i* farroarea f ictirrrrii,
ee pornesc de la Ar:istotel qi cle la l{ant, rnai existl qi o
alt.{ ipotezd l;eoretic5, nu prea rles ,:liscrirath r irri*.cor*,n
de a cliscrimi'a irrtr:e .ficliurrea. por-'r.ic6, ce se trueuril de

$I RE'{LITATE EMPInICA /

219

o liberl,ate speciali, li'lvo11qie"

eqgl* -cliq-qq{s istoric a cErui naAinii-o ilcielilate orlgitqrl,, -rlqqi Jlagionat4,
rle aceastd {icielitAte,
Impins
nzria tali ile',,realitat6l.
cliscursul istorii aririntit incearcft sd tragd dupi sine cit
mai mult clin lumea real{. Irentrtt ci, oricit s-ar apropia

.,ca qi cnmtr de ,reste(', tic!iunile poq!ic,e se caractetizeaz'A

prin dnrrriiile pr:oceilec iehrrice, -tnotlele de juxl.aprrnete,
cel
nromente tle attloreferiirti, alrrzii cotrvenIionale qi

rnbi important ** prin elementele ttnei folrne ce reprezinta o transfonnate a elbrnenteloi bi;ecifice unei sirnple
ro[erirrte einpifit{i- 'foate cele enttmeraLe tnai srrs strigi
in[r-trri singtrr glas : ,,artefact", atletnenindtt-ne si acceptdm prerneditarea trnei ihrzii. Gra{ie formei transformationale, r,ealitatea simulati, cu ,,materialitatea'( sa specifici, dobindegte o asemeirea prezert[d irtcit, pentru noi,
acea realitate reprezinti aclrm adevirttl. de fapt ttn acle*
v$r nnterior, care poate motlela 5i adevfrrul istorie. La
aeest subiect m{ voi intoarce mai tirzitt.
Pentnr moment rni voi mlrgini si afirm r:i opera ntt
este o mirrcittni -sj cn, f5rf, sA fie un atlevdr, ea ne inte-.
reseaza ln srne. aceasta inseairinf,, de fapt, si afirrnf,m
odath err Siclney

cii clintre to!:i scriitor"ii tle sub soore, poetul este cel
ntai pufiitt, rnincinos... el nrt afinnd ni.rni.c gi tle aeeea
n.u. minte niciarlatd. Cd.ci, dttpd. nfin,e, a",minfi inseentttlt n trlirmo efi estc nd.e.udrat ceen ce cste Jols...
El i,tt in.uocft tniloritnten altor istorii, r'i, lncd din
ntontentzd itttrdri.i in scendr. apeleoz,ft la Muze sd lI
irt.spit'e ctL o ndscocire frutnoasd... .!i de aceea, ca gi
i.sfor"ic care cdtttintl arleudrul ei., poate rdtnine itw
cdrcntd de falsuri, paezia, cdutind, ficliun,ea, se ua
tolosi rle narufiune, ce su"biect d.e bazd al ttnei in*
uen,tii profitubite

$ipriiininrht-nui pe acest frapyrternt rlirr Sirlne.y, trebuie

sfr r'ccrrnose ir-rsii cii, rlin llical;e, llenl.rtt altl,orul :;,1u ,,inverrtia(t este ,,profil.abil:'r(( tlr:oarece el se re{eri rnai de-

r.-{c'}'ILrNE, rs.r.oltIE

, ;, ;, ;;,;,,';", ,-:;i,i, ciec* ri

lrri
ir,i.rI tirrl,ir,,,o,, t,,i,,,n
ii ;'l',;i l:,];:,,tr A.istorcl, aErr
,rt"s..rr i.,ii ., ,,,i",ii,.,i,,j'
pr,,il,,"llti,,,r,ii,Ji,oirti,,iiljJ,ilirl;1

Sitlrrel, 5i

rrirl.rrr.ir._

I ri,.i"-,il-iiijilll',ilftt#;1;,H;1r"il|a,
ro

i,;;;

"X:

Iurrcfiurra.e ar fiecarui

e.ler,er.ir r,lirr ."o.tirrt*a

;;;;;i";: ce apa.e i.r..elirA i'
ltroplia srr rtratelialil.irte. fitr. ,,_,,i
tleyirre fiipfa ce poate
i-rlAsrnrri for.rne : clpacitat"n ,.
lt,
i r,1, rne r,a r e.i
ei,,r i,', i,, J, -j *"rJi"" *1i,."
elibera rle istor.i,e. pe care
il:i,.:j, :1-":" l:
st6 in
Irr putinfir
"ii JLq
si o lemotle_
I,,trLllllit sa
I'em
Iezc <ltrpi .r,rr, ,lor"ste.
I. capitolrrl antei.ior a.eitam ci clevolar'e.t,l
l,-ri Aris_
lolel fafa rre fornra.poafe ri r:o"-i,i",'at
tr.irr*rr ar releologiei a.i.pra accicllntai.,ii,i";iir,':sto.ie.
potrivit concepfiei sare, ;-;p.;;;,,f" 'n An*i^t ca,
norrpalii cri.
poenr,lrri este inconrpt"ia ,,o
li.,r"tr,,,n. i.capabili af,ar.a
lqi .earizar potcn(iali,t;k", tri
de a
tt'atttsf.t'ttte in perfecqiunea ,'i-iirtin{, sa t'ebrric sa se
inuuirrlriritirii st*rclur.aje
(,,velosirniltrl qi
_n.ecesaruls). U,rrra"irrO in plan istoric
evolufia p'eocrrpArii.
fatd
rrmani rle creare
a torntelot' __ capacit-atea,t*',,,,[o"iiatca
,r*
,'"i=u
correepte
sulr
ctr o firrarirat.e creprirre
-l, rin-,r-"n-.'lp","ir aceasra
'lriecle
pare in cacr'ul str'cturii'"uu"ri.*-tr-"i"gi-""",rl"ililrr_
r)r-eocrcismulrti ortoclox cle urut',i**l
s1
in filosofia lui l{ant,
care i:'esuscir;a tereologia
tr'ra'e-i-ril-, acc.sr. J:Lr'ct
cre
de.e il ,-r.r[em c'onsicrJra pr ii*rt"i.epl
'e_
-irra
un
Aristoter
.e*
irrviat' : irr firosotiu r.",,iiJ,ia
i"t*utugin
se Iir'iteazA
i[r mocl explicit ,ti conqtidir,.t"?-i.iiile..oinLr]Lri
]l]"ti
estetici iEi ru mai-este atrir;iiita-i*ru"ii
"ii om ca
fiirr{a siiirrtiiicd)' r(ant ri.,tir-")a'Jrrrrt cre catr.e
argrrrrre'te girrdi[o'ilo. rrrte'iori ca.e \'0r str-rdia
orrrrrr car prasrrrui[or rre
DupI cunt ant, aritat, p.i,r
^fictiuni.
qi
r'rni'e.srrr p.oiectab cle Alexarr,r*, octrii lrri lia't c'iar
rrop* liritea fi vaztrt

r'('ir o irfi r',nlrr'e c{):;rrica a'aritrir.;r{ii

nrctarizice. cl
e-s{.eIicn
,,o1r"nrintri rin ;;;;;l;;,;.i,,,
pircita{ii f,r'mare , nn.,i,t.ii,';irt;ir'
"o
rru ryi irrtLrifiei sare
tulogir:e" l)ilrtr-o alirre
;;erspectivli pope se

aproDic

ar'ei c'eato.i rrg for"rnc' cflre

motrereaza Jumea elli.e
oara' ctt nriEcArile *i iiit*."*-u*.,lut*,
tra.sformin4_o
tr-o turne umarrizarii
;ji;;;,;;l'normeror

"T, " ",,

sa rre rei, n;rr,.'J,',,

r. r a .'
.,r ai;i.,r,,
!l;*lF t,rr"J:
centr'drn atentia.j ca qi +;:r rl,
,1"ii.stotei, Lsupla finalitatii
re.re : acea.sr.ti
ei in_
;'usurie-i';;;,.ili";jr

IrU^{Lr-rA'1_.8 Er\{F,rFrc.l

u .nrist.rrctic

o,.g,,n,oi,taiiei"salc, scoase
rlin contex.
";":;;,:;"ii

,iil :T, J'li i! ;llli *',11.,::i::l

;"*: n,
Dacd ficfirrr
,
irt,cariratsir

sr

impuse cle
Far-rst-r"rl l'i Gcc,rc. ";
orclinei natura
'."
r$l clc.eazd o orcline,.*;;ilr';i.r"1.,_uu
p*p"i*,
ajr-rtorul vointei .1i
.*r"e" Iroetrrl,,raiv(.'al
lui'sc'ill"\'";;;;r;Ui;;"_.r"
ttrtiultr, i5i pierrle, r,.est-irtipoJ"natur:al
qi

cievine por_.i
,.sentirrrent.al(! iiin{a,,;;;;-j;clepenctenLi,
obligati
tlep;r5eascd oridirr*u. natrrrii
DcpaEinrlrr-;i piop.ria i.storie, printr_o ordine omerleas(
lr".i,,r
-* -_ respeclincl pru.
f I aclttn llrescr'! p[iile ar.istoteii"*
[r.irrmfd
flsupra j
"."i""*t"i,l!,'o_
toriei propriu-ziie c.atiu
.
crrl-,aciti{ii cle r,r se
""p"itetil fo'ne, poet.l
li3o .l;-;-;i;",*ri
i
c.eeirzd p.opria rearira!.ei,i
sur,
obicr:trrrrri firrrit r
el, i' cirrda nrorlestie,i ,""iufiri"u'n
'orma acestrria. 1t Faute
trecutirtrri irer.ocatrit rr r,*ai"i*i;
h
dar"
l)e crrc- i-.u oferd [."iint.,f cr.eator elibert:;r:
,fu.rna
exrst?rrta. rrr'arriziirtr-o, ri"iiJ-"-lror.ivltii
peiri.tr n
Icciritii tlc ont.
, , Birrcirri;cles ci rlelir irrrle'c.a rnorlela.oa!-e a onrulrri
cieferlrirrii
sd irnounA^ scherne c"ii"i,f" trftut.or
fenonreur
lor ca'e ii

;;il.;il #ilr,

auarJ 61rsp; ;;iil, ii*",,.r.,r pune

ampren,
j,il,::i sirle asrrpr.a ac:estoi. felornlne
irr
toratitateii
lo
t nrrrriiri irsrrpr.ir rr ralerialelo,. rp..ior"
r,p".ii"i",i'"p""ri
5t tt'lr:i. J)rirr'inli',11, ilgtl c'ln iir'a.ALal.
iir'epelatc r.ir
tluri, isro|i4
ttt

nrr se co:rfirnrti ..,-tapiele br"ute,

lttrsd irrfl'err{ei lorrneloi. pLp,:ri .ii"cursului ci este sr
uin$n, ciij
o face si cle'r'inA senrnificitii.a p"ni..,
,roi
c:eilalti.
Toaj
realitlL'a empiricd --- inclusiv loui*.iut"te
neprelucrai
necesa.e (qi anteriorrre) f'rn.,ritii;'
rr.astre istorice (r'i
teriale tle^rrmite c,e.nrirre ,ri
_ s.5[g exterioar
,,iri"ri"(()
trorra ;i in ircelasi t.inrp oprinlantd
,
uo
nu apare cfl rr
t'ct't it**trL farA for'ri,'ostir?;i,i.'il iirrertateir orn*rrri t
r.elilii rle firratit.tu qi i!"
car.e tr.a*r
L.::^1'.
rLli
ulil titirlei.tirlele irnrirrtite irr cli.scii,,lirre
",,,rzalitate
trrnnrriste- j,

2{2 . 'i'EoRr;\ cRrrrclr

seamni atu'ci cii scalige'. fl :rvrrt dreprate ia ,r.nla urrnei, cti istoricul 9i poetrrl se afjri pe acela-si plarr.
plfrs_
mrrinrl Iiciirrni rrrnarnistc irr cunrrrrr ? { tare loirrri.la..l, ,-ri,,*
torul cirrora percepem un. momerrr Lrer*ri" crin
reprezinti
",,1i.,."
nrodel de co*fipririrtie ot"tt*ueto,
'mana pri' care percepem
'n
aceluia
episodur ci'rrrnatic pt-n1rr",.*
p.ogt.? Existfr, prin rrrmare, vre'. cri iit'r.rtttrtt pili,.li." rt"
uo*
uatcle ro.lne umaniste, eare si fie la inirlfiinea con,tirttttrrn*ttltti clin datele arrte*formare p.oprii erperie.fei
coticlierre ? Este e'iclent c[ md voi nprrne rrr-rei
alari iclei,
invocincl incd o clatf, cliferen{a de mater,iaritate r:li'r.re
poezie qi istorie, menfionati de Jloctortrl .T.rrnso'.
, I* capitoltrl precerrent am_ proeer-rat la o simprificare
^."ii"""ri.dr-a-sticd_ in privin[a impacturdi itreorogic
^n*rrmului clin secolur ai x\/I.tl-rea gi a forrirei *p..iii""
"rmate de el cincl este privil; clin perspectiva tiiosoti.,i
,,lui_
tice(';-se poate splrnscd in aceit {ei am ir'p's.ir, *ira"t
formal in consonan[i cr-r .ecesiLi[ile
air".ir..,itri"'rrru,
istoric qi ale pozifiei mele teoretice. pe sctrr-t aceasta
fost ver-si.rnea rnea niitologizati a istor:iei' .r;rig;;;'ilr.e,a
eapacil.atea respecr.ivei veriirr.i cre a exprica taltete qr'
rrrrsura in car:e avern acces la ere irrcrepencrent' rre discursurile interpr:efative concnrente) poate fi prrsA la indoialS. Di. acest punct cle veclere'ea se afl5 in *eeeaEi
situafie cu o.ice
istoricd ; n' inte'{io.ez insa
'ersi''e scrrernatice
sa calific tclate rnocrelele
sar.r rrramatice ale
istoriei
fic{irr.i
sirnpriste
numai
pe't.rr ci rnorie-drept
lele
prrtr."a fi caracte.izate astfer gi ."i.,Eiar
'releeii orir:e rnodel istoric,
aclevarat
"*tcr: reclr.rcfiiie sal" siructurale, cll consecve*{a sil inter:prel.atir,fi, are o a.rrmil,.i
atrto-referenfialitate, t_.n toate ci noi, persevere.{i, il
socotirn clepenclent de- ,,clovezi,,, aclicir cle clrrlele ni.pr*_
lnc.ate' Fieca.e r*oclel sistemic es.c co.sr;rrrit ctri' pro*
priile sille {orme, reclnctii, adevdrrrri cornune cte
oidin
i.sto.tic, qi reprezint;i l;otr,rclatfr urr rispuns la
-*
ficestea,
-s-trrro.cleqi respectivele acleviinrri cornune afirmi .e s*
clou eazi. cla tr:loi'- Ace:rsti subo'rrrrr;,rre
punctur
in care:it.'cr.,rlr istoriczi --'r'ir:it s,:rl-nrar.r:rreaza
aJrroFria rJe aur.o-

FTCTIUNE, IS onIE $I RIiAL,ITATE aMPIRICA / 2{3

referentialitate, diferX de stnrtct.ttra poeticS aqa cum este

ea definitl iie tradi{ia formali ce incepe cu Aristotel.
Drrpi cum ne confirmi subor"dorrarea anrintitS, este vorba
cle diferen{a clintre tlonfi ,,materiatiti[i" cea empirici gi

cea iluzorie.

lfrebuie prin urmare si sul:liniez clin nou ci fic{iuafli intr-rtn raport rle discontinrritate fa{5
rle celelnlte ficIitrni lltntu]e_; ea reprezinlh indepArtarea
;:oernr-tlui cle materialele brute ale istoriei qi transforrnArpa ncestor materiale, care i-au fapititat evoiutia ipre
o structurd autonomd. Asemenea trahsformlri ne trimit
cdtre teleologia inlerne opu,'.i, cStre eentrtrl ei estetic" risprrnde numai acelei teleoCa ficfiune poetie6, opera
logii ale eHrei relatii interne sirrL indepenclenLe rle srrr- {
sele externe clin realitatea istoricf,. Orice element luat
din aceasl;d realitate j 1111 inciclent, un personai, o idee,
chiar cuvintele qi semnifica{iile lor: obiqrruite .- trebuie
,p
si aibi o noui justificare, legati cle rolul jucat de el in *s
caclrul respectivr-rlui moclel teleologie inclris- In consecin!5
elenrentul in, cauzf, trebr-rie s5 igi modifice semnificafia, I
de fapf ins.igi natura sa Ei sLatutrrl ontologic, in.virtntea
acesl.or funclii interdepenr-lente. Sd ne aminlim cle pildi
ce tip special rle personaj trebrrie sd clevini Lear pentru
noi ca .sd iqi poati incleplini rolul cazuistic in tragedia
sa, care rSspunde rlnor l'eguli, comportamente qi conse*
cin{e
atit. de difelite de
Ei treeeqte in noi reac{ii
reali'(
aparent.,,irnil.at5t{.
,,inl,irnplarea
Am spus insh ed poernul nlr se inclephrteazf, numai
de realital;ea istorie6 brtrtd Ei nu o tr.ansforrrr5 nurriai pe
aceasta ; el se ocupd qi de adevirurile comune pe care
rliscursul istoric ni Ie frrrnizeaz| pentrtr a putea infelege
diferitele momente rlin culttrra noastri. DupI enm sm
mai sugerat, istoria irleilor, sau mai clegrabd. ideile isto-\
ricului privitoare la istoria irleilor sint de asemene& tra*
l;ate tle poet dlepL mal.eriale brrrLe ce lneriti si fie transfonnatc. (Ja gi crivinl,ele pe care le selecleazri, ca gi fap-,
tele, i-rer.sorrn.iele, atit.rrdirrile rtrorale, convenfiile generale I
nea poeticf, se

l L(Jltl_3" Ltli t.t,lcll

qi .elirrice,

FICTI(/Nt:. lSTottrE gI RD:\LI.TATE Et\{prRtCA

/

_,_

c,nceplele i:;t'i.ir:e
(r,e;lreze.tirrrl irglre!area rniSt:d.ii irrre..e . rrrit,logizate
crrrt.r.ii) se i'fdtiseazd
I.roetuliri c. .igte aclerrdruri com.ne
i;; ;;-";ili'i:i'i;
poate transforma, chi:ir
urii'-,,n.*rn..
O corrgtiin!d istor.icA ,]r?i"'iorincrrr-le'rra"e
;',;lute,
,.,iui
p:itr.rrrzitoare,
Ittai urnurrd lloale {i tlubirrtlilfl'rrrrrrr;ri
pr,i6 irnb11gaflrca
lcclurii geneiarizale, rrependu,ii*' .ru iereorogie
specifici istoricrrl,i ; aceastd ipl:og6{ire
- ]ectu.d
**"poutE
.-"_l.,ti"u

ai'toi'rl co'trib.{iei
a poettrlui.
fita firi i.croiala de pemocrificatoar.e
.r"r.ri ,rirui ati'i
cr-r

Ar. pro-

propriile rnere rerluc{ii ale'afiont,ri*,""i"i"iilrrrr]il'oin

".-tritutii qi
secolr-rl al xvlll-lea, cdrora
le-an at'i'Lrit cali{.atea

trnei
(in lurnina posibitei
l.opo'ro.fisrn a.vreurrui s.eptic). rnsrrgi;";;;t;";"*'ur,_
Fr#io*,,r a
clat glas in surcr
indoielilur f'ersou,."i r'i particurare,
^E in care
.eferitoar.e la rndsura
i.rrrr.., al:strac[iilor irna_
a ltri pope_filosoftrl u.u ,."o semnifica{ie
]e_1i1te
pentr_u
bdtrirrul in carne s,i oase, afla[ iri pragul
rnoriii.
l\{*anr ocupat cu alid ocazie cle ,?cpile
ct ltuclei, tra_
lin. acest poclrr ca o expresie desi'irgiia
a
cliatoguiui crr
sine .mi.tit rnai strs, tliarog a cSrui cornple-titate
a fcst
cle obicei negrijata de istorii icreilor. 11?
&Ii
i'i-r=i".i
irl_tr*o dernonstra{ie sr_rccintd, prirnn
frttie, rf"",
,* "i"i,
,ir_
gur exelrlplu, este al:':p.t,desltrl de specl.:rrculos,
"tlin poe*
mul lui Poe' Au.to*rl iqi torrst.rieEte poenrtrl
pe fu*dalur
tensiu'ii dintre-eva{3t"g, p.otejatd de silfi, iri,r
'
tea.. temporald, qi stdruifoarete' i*pulsr,.i
"urtituL;;CI"J.
f
rntrlte pasajl, juxtapu.erile rndiestrite
Oi.,t"e--fr*igitut"
vas. rle porl;ela' chinezesc, pe. cle o pirrte,
re.la sau lumea ,,magazinrrliri cle jircdr"lia,' qi castitatea
de viali, pe cle a"iia parte, -._ .1evii echivalente
""rtl,-iiprlta
rnetafo_
rice" ale adeviruriloi com',re np*"ifi""
**toriii"iiilri_
visite a acelor timpuri (Ei a lui pope insugi).
lJnul
din
pasajele

est.etici metaforice

poernului preia irrsA nretafola

{ela.ului cle crrrina $i o silegte ciintr,o rraLa
"n*"na'u--plr_
si ,ii.tina'intrenga greutate ai.it a clelicatei lrrrni a artei,
.tt qi- a
continentului viernuincl cle oanreni :

()rt

sltirti,l ,{lltrr.s o/ Japarr t.hey rci,sa

'I'h.e silt:<:r Lun4t th.e'J,iety
Sfiir.it:,i itn
;
I'ront sijrer ,Spouts ttti gt:atef"t iLqrl-rr.,
". 91tid.e"
lvllhi|c Clrinu's
Earth, ,.n"Lirur ilrc stitolcirzr. ,l,it!t:.
(:].107_10)

[,,Pe-AltarLrl japolez strilucitor, o Lampd argintie

se-nal{d*n r.f o"a.a
C., r
1',,,..:i:-11,tt,;
^sp_irtirrr,rcoilrea /-irrt;i'itoar.e
dirr Cdni crr Cit"rLauiii..--/de_argirri,
--- -'-o"'-' /' L,
lttl tlr: Cliirrii pr'irrrerylc VaILrl aburincl,,l.

ce.emo.iialul lipsit de con$in't ar se'virii caferei

esr
zrtgrivit <:rr ajrrl.'l.ul erfetnismului eroicomic
acesta' par
;
sn a(trrca ln sceni,_.fdrd voie, realitAfile deirse,
ale naqterii Ei rnor{ii, realitd{i'pe-"u"u
"".riul
o atare ltrme
ce'r
nionioasi le e_rcl*cle. Atari ,-nniitaqi sint exct.se,
;;;,r,
ceramica clecorativd cri' china excrucre acel '
tdrir
"
sttp.apopulat : rafi'ernrenL*l obiectelor
fa."i* Ai,-," t,
ffst.ti'qt .lrritrl i'srrqi. Verlern ,,S4-,irtul tn flaciri,a (ilt
ce face sd fiarbd,,l,icoarea_irrtiri{.oa-r"E
!t.e:'y pl)rt'.rt:sl,
Igt'(rrer,I
Litlttrrs), caI'e cux-ge ,,criri
cSrri cr-r (iit cre-ili
girrt'( ffi"nrru silt,er S7:oaisl *1,,ii,,, -Vut ubrti'dii-in''iroru
king 'I'idi) pri'rit r.le ,,Ltitul ,i!'^bni.,',, (Chino.,s
5e poate ob.serva aici ri'gara,li"cera.Jicd a actului E*rth,
se:iua
a
falrretor
br.rrre
alc
isroriei
(,ti;
l,",illl:l::lt:"_ingenioasi
rrrlrralta
aceasta este totoclertd o metonirnie p.in ;'car
fapl.ele
sirrt elrrrlaLc. 1r Cici pentr.u pJ.uonul.l
'eslrecti'e rle
ltoetuJrri-i'ri[a[i.
care vorbirn trebuie
si-"ouiui,r,
cu ins5qi realitatetr existentd, cleEi poetul si
ne*a
aritat c
el persortrl .u se Iasir i.gerat'atit'de uqor. La rindur
t'rr, ir(elegerrr cA, irr luini'a fraglnentulrri de mai nor
su:
Chitttt* este

sirnl-rolrrl g.onJio"-fr'^in*u-"r""-f_"",
clegrab5, corrslrnrareoy .it*-"rrl"f.ii pa_intesc

6i a

*,

ce*

pldmdclit di' pimi.t, cLl alte cuvinte

insumarea
mentuhri subordorrat pdrnintului gi a celui ce

neagd

ei.r
i-rF

,-r..,.1,.1t_,t.1,'t,r'r-.ti.rr-u lrtrsil_rild il;rLoritd celo. tJotrd serrstrri alc ir

ottitra; l) ilurilele
por[elrur ii;
,l:.:::..i,,:i..:ilgrezesc.
uIr(:aL (trrl)it tr r.t:Ier,ii clrirrezeasci) (n. urrei ldri ; 2)
t.).

,:

I
ir

:,46 l'EOzuA cRt'ficrr

t;

FIC'lItrNE, IST'ORIn 5t nEALTTATE Er,llf,tn!c.\ ,

2-17

JI

mintul, sau a celui inl,rupa.t Si a celui clespir-lil L1e t:.Lrp;

China, a$adar, nu poirl;e sd insbrnite nlereu acelaqi lucru
in poemul ltri IJope ,5i nici poemtrl nu poate sii insernne
ace.lagi iucr:u pentrrr noi, care c;iul,5m, cu ajutortrl sf,u,
sa ii in[elegem pe Pope qi totoclatX vrernea llri.
lntr-un stucliu anterior, aritam in nrorl similar" cum
contextul ch:arnatic al tragecliei h.ri .{,'arrctus rle Mariowe
ne ajuti si ne fotrndm, ca istclrici, o i.rJee despre ornul
Ilenarsterii -* despre aspectul sirr faustic, c:r s:i spunenl
a;a. 1't Din legencla hri Faust reznlt[ o irnagine mai co*
rnun[ a acelui aspect faustic, riar intr:eg potentialrrl per,
sonajtrlui Faush se 'poal;e manilesl;a numai in ansarnblul
tragecliei h'ti N1arlowe, aEa incit acest potetr{i:rl devine
pentru istoric o categorio norrnativii. A,5 rnai pntea apela
la exemplul. lui Flamlet, incercincl s[ sr:]ri{ez, crr a.iutorul
aciiunii Ei al limbajului, configr_rralia rrnic;i cle credin!i
qi scepticisrn, sau consecintele juclec5lii qi ac{iunii, iar
apoi i-ag oferi r.ezr-rltatele mele ist.oricului, pentru a*1
ajuta sd igi extincli categoriile. I)ar, pentru scopul de
fafH, un alt exemplu, srrccint si evident, referitor la for[a
cuvintt.tltti, ponte si ilustreze mal bine rnodnl in care
poeLul ii este de folos istolici.rlui preoculrat cle epoea

RenaEterii.

In contextr:l ,Sonetrtlui BT al lui Shakespeale, FreLlell ! tlzou al't too rleu' for nry possessi?ro (,,r\dio ! E6ti
prea scump s5-rni apar{iift), cuvlntnl clear (,,serrn1p(() are
un continut cleosebil. de bogat- La ineeput ne gindine
c6. tlear este cuvintul pe carE il rosteEte un indrdgostit,
apoi in.cepem sA ne indoim, cind irrtilnim terrnenrrl pos"sessinq (,ra aparfinetr), perrtru a fi, in sfirEit, siguri *
citind expresii, ca estirwfie (,,pre[n), charter of ... tltortl*
(,,dreptul... r'alorii"), brxr.ds (,,datorii'() qi altele, .- cd este
vorba de adjectivtrl denr al negustornltri. Anrtrigurrl eu*
vint decn', care trimite in acelaqi tirnp irr direcliile opuse
irle itrbirii Ei nego[ului, rlitijeaz.i evoltrtia clificilA a so^
netului ; indrigostitul trebrrie sf; rentrnte la jtrriimintele
cle fidelitate, in fatroarea faptei ce are rrn ;rr:e$ lurnesr:.
Acesta este doar tnul rlirl ntunefoasele sonet;e in care
cr:nceptul fideliti!ii, avind c tradi{ie ven*r.abil;,i, se ltrptl

cu adevirrrl noii lumi ; gi, in bund parte clin ele, gisim

la inceprrl. termeni negust6lsEti, vrrlgari,
p.ir, ill"ri
rle cr.rvinte, arnintesc ile lirnbajLrl irirlrAgostifiior.
"rr*
1SA ne
gindirn, de- pildA,. la preciotts (,prefiosi,ij in'g,;.,p.it
lr,.o."

r:tous Jriertcls (,,prieteni pre[iosi(,) din Sottefitl'SO _ Vih".,,

t2 t!n- se-ssio,s oJ stueet silen,t th,otLrlltt. (,,1n r:lipele cinrl
gi'dul, ticut gi clrrlce't) urrul rlin cele riiai stralrrcitoare
i
dintr-un gru;r de pocme--strfllr-rciioare.l
Nici r-r*ul clin aceste poeme nu se co'centreazi irrsd
atit de linrperle intr-o singurd vocabulir ca sorrefrrr BT in
acljectir,'ul derrrn c.vi.t cire emite in afari, rnen{ionincl
toiorlatii irr sinea sa cele .clorrfr fatete ale i"iut"rtit,_,i lrrr-

plicat. l. ci'da crevo{iu'ii sare, i'crrdgostitrir

rr*tu
evita linrl:ajirl estirnir:ii reci qi, otratx at.ai "ii
i,i
!,].ru
acestuia, ii satisface exigen{ele, tritd de persoana
inJ.e_
gitS trre'tr, a se coneerilra-"s.ipr" calcuirrii *tnnan.a"lor de.. echivalenti qi apoi su ,.il,.^g. i' lumea viselor
aceasti .l,me. reprezinti o n,r,r-reilitate mai prielnicn,;
,,flatincl( o ficlelitate_ care ii apare
aclrrn lipsita- al--r*rloare .(rnateriali)- Thu.s haue "I hod tl:t,ee,'as n dr"o*
doth, flatte.r * I In sleep a ld,ng, bzrt; utolchtrt ,ri- it"l,
tnalter (uA$n ai fost al ineu, ci_n rris amegito",
7 h,
_
somn un rege, un nimie
in zori(().
. .9-nr -pdrea cf, Jinrbajul irrsrisi, ca insl,rrrmerrf al iu_
,bll-rl,
a tost corupt de spiritul mereantil. ori c're cite ori
lndrigostitrrl vrea sii foloseasci epitetul
,,scrrrnp-,,,- u"".tn
capitfi qi o implicatie
Nairrra i""iufira .
'egusto'eaici.
afecfitrrrii sale ii irnpune.-ptretulrri sd glsea.sca ;;i;l;r*
po-tririite pentru ea

in .ealitatea tangiEiri. Ir**

rele- sale, irrspirate clin ceea ee lumeisoeotegte -oJnio,,*"ir*po,

devin clrrqmanul dragostei ; ele o trans{ormd' in'r".tir"iiu
ei-inaterialS, aqa cum lrrmea mercantili face
,rr"iof.o.ele poet.lui si devins reare. valoarea crragostei
"" sale
trebuie nrisrrral:I ir-r termeni tereqtri; rrragostea este asffer
clistrusS, ei'cl clevine
.t,prea .".,rnp.i.,. Acceptiu'"" f
rle inbir:e din expr.esia
"g;ta
too d.ean, cu rratui.a sa rnefrrli_
toat'e, se tra'sfornri in realitatea arir.rneticr, i,-n*x,rrirrirfi
a serisrrlni c.mpleme^rar, car"e se m;rteriarizlcazd i' r,er*
sttrile prrr-:rnului. Itlhirea este viclirrra urrei nrel_afore ero*

niite, aitcorati irilr'-o ltrrne rrl calei lin-r[-laj a fost ledus

tle prrpria -i rrakird ; lrrnrea insiisi este victirna acelei

ttittttli rlecizrrt.e. Irrbirea esle elinrirratA tle lirrrba.i Ei de
rnereantilismul pe carLr acesta il scrve:;[e. ilstfL-i ilrcil intlraigostitrrl iEi pielrle qi cnrrintele qi cllagostea. $i totugi
itrbirea sa supravie{uieqte, cel 1:tr{irr in visrrl ce reprc*
zittti o ltegafe a rnateriei (no sttclt nrctttcr), o negare a
ceea ce a clevenit realitatea. in plrrs, lroelul face ca dragost,ea si-qi gdseasci pini la rrrrni rrn loc in iiniltaj, in

litnllajrrl sdlr, deci ilr rnateria poemulrri, impnninclu-i adiectivr-rltri rleo' semnil'ica[ia tloriti de el ,gi splijinind-o
irpoi vels cu vers. $i tnai cleparte, dincolo de poernul respcc:tiv qi cle toate Sonefele, aceasta semtrificatie se inl;itrueaz;i in lot ce plttenl sii gtim Ei sd sini{im clesple spi*
ritrrl RenaEterii, in Iupta sa cu stnrcllrlile trecnte Ei conteinporane ale realitdtii q;i ale valorilor ei.
China sau deor, aga cum aLr fost folosite cle Pope gi
lespectir. Shakespeare, sirlt niqte mostre mlniaturale ale
moclrtlui in care poetul violeazd mocltil cortnn rle func{ionare :r curriritrrlui (auto-clef inirea intr-o forrnulI rigicla) ; el ii impr-rlte, perseverent, o ftrric{ie clublA * anur-rre o precizie clgblI. iar nu o estornpare a conturrrlui. Inti
anrintesc de afiirnafia lui Sigrrrcl llurcliharilt potrivit cd*
reia ader'5rata ambiguitate in poezie inseamnA nu ci ulr
cttvinl posedA mai multe in{elesuri, ci cd ,,mai ltulie in{elesuri posedi un singur cttvint((. 15 Este t'orba in acel;rqi
timp cle o reducfie :ii de o iradiere a semnifica{iilor. In
rrcest rnod, creatorii de fic{iuni au clesfdctrt qi apoi atl refdcttt adevArulile oolnllne din jurul lor, transforrnincitt-le
intr-o formA ce se auto-sustine, adicd in arti ; iar: arta
este pentru noi o fereastrd pritr care ptitem sA ii vedetn
pe ei Ei cultrrra lor f Surind o vizirrne proprie asupra
Itrmii. Clepidra devine astlel insa;i imaginea vrernii in
care tr[ieqte poetul,
peutru a ne intoarce la ieleea cu care arll
Agadar
irrceput *- -prrten prefui fictiuuea, ca adevir metaforic
al tnontentttltti, clatorita capacitat,ii ei cle a tre oferi cr
viziune a echivalen[elor Ei o;toziliilor, i'izittne it: ntorl

firesc disple!uitti cle rlisciplinele n ai prrfin lilter.e. Illatt

rita deviafiilor Si tlernsfortndrilor, poemui se afla fr

tr-un raport cle rliscontinrritate cu r.ealil.atea gi cu ce;lt

lalte tipur:i 11e discrlrs ciire ilicearcd sa inglobeze a..',i
realitale ; el ne oferd insa lorme]e care vor deveni per
tlu noi norrlle cle strucl.rlrare il realita{ii. Departe rle
fi un rnuzeu al ideologiilor unei anumite peribarJe sau

rlemclrtstrafie er icleologiilor istorice priuitoare la perioad

t't-"speclivii, poemul poate deveni un cuvinb cu rol foi
tirativ, o rndsrrrir a iuadecvdrii vechilor noastre crrvinl
-- acele fr-rrmuldr-i iritorice care cautd sd explice tclt cee
ce se gincleqte gi se simte la un rnoment dat intr'-o cul
turd. Al fi o exagerare sd ii atribuim o ertare prioiitat
literatnrii, sil afirrndm c5 ficfiunea
cu ajuLorul cazLrir
ticii specilice realit5{ii de tip ,,ca -Ei cincl'( * poa[e s
ne ofere ochelarii necesari pentru a vedea realitaten c-c
rnul]5, exterioarAr care pind acurur s-a ferit cle noi. C
toate acestea poemnl, in $ensul lar-g al tennenului, e:;t
trtr"obairil cel mai bine echipat pentr.u a crea un liml-ri
care sii lie la indllinrea viziunii, din moment ce poate a
reconstruiascl linrbajnl semenilor poetului.
Ctrrn pind acunl mi-am concentlat atenfia asupra un{
eriemple cle maniprrlar-e verbald. s-ar prrtea crecle penLr
moment cd arn redus poemul la versul propriu-zis, i
ciutla interesului merr fa{d de poezie ca fic{irine, inierr
mirturisit incd din prirnele pagini. l)eqi exemplele nintereseazfi, cdci ele aduc clarificiri in cliscufia ile fa{
lnr ag clori ca aceaste disculie s[ se limitezb la ele, pcuir
ca intenfionez sA rnd r"efer aici la poesis in general. 'V,
recunoiigte, bineinteles, cd stricte{ea oricirei structri
vcrbale in versuri pelmite reconstnrc[ii spectaculoase a
lirnbajului, iar acestea reprezintd exemltle eviclente
cit se poate tle concentrate pentru ilustrarea tezelor v
Itlcr.rlnte de ltrine aici. Dar afirn:afia mea cle bazii, fonrrr
latd anterior, are rrn caracter mai larg : potrivit ei, no
ntele Ei sursele irleologiei, ale conven{iilor generice
* mai ales -- ale cuvintelnr ii servesc poetului clre
rnateriale lrr"ute : el le deviazf, gi le transfigureaza
efortrrl sfiu rle . ii cler formei poernulrri rrn caracter i

@
250 I TEontA (:Rrrrctr
FICTII.INII, Is'rORrE

Li1 exernpltr paracrig-in;riic al .rnui astfer cre prc.ces

sl;rictefea sa sp"citi"d; .ta,
poetici preocrrpati cle a'aliro,."*
:r,,j::. ',"o,,'ie,
f.,u.r;*i'"r,
lrcLrlrle
t.elruie s{ ia i' c,'sirlerar"e gi mongtrii
iitur.n*i,
rnai clezlinafi ca stlrretrrli.
Istoria criticii fu.rizeazd ne'unrdrate exempre cle
teo*
reticieni care aLl i'cercat s5 exprice capaeir;atea
poeziei
.qa ficfiune cle a viola aparenteie llorme ale altor clisl:ctusuri, cirpacitatea ei cre a rega nofiunea
uu
lcurrsecventa sau trotirrnea conrrttrH rle l.ealitate
"oni.irrn'
atrib'incln--i o arrumitfr
.inrpe'fec{iune. Ar.istoter. i,r*G
s.bti.ia_ faprrrr ca r.'irtutea
rru
poate asigura o irrtrig;i siltistjicitar.e
"uroii"iiri*iii^;;;-li#'
rlaes irr_r este ins'{ite
cle mai pufirr evirrenir virrnte a srriprizei
; ca atar"e. -.intrigii sirrrple" ti esLe p'efe'at;i,,i,it.ig;'"n",',ioo!i,]'.*
"' e'L rru'
cor rti.e rle.scollerir.i,.s'u .asl,u,.,,a,.i,ir,.
*i rlr"tii.
J rr nrorl asenrf,riiror', virtutea
consecveirIei persorra.iului 5;s poate afir:ma_ cle.;i este i,isutita
.fu ufju."iJil,,.Jo*.secvenf.i a aceluiaqi personaj, iar virtut*u
specificfl i^trigii, esln de a.ern*,r"a perfect
""ro.ri*iiilatil, iI
cu inrposibilitatea empirica. IJ. ari ooru,ripi,,-,
",i*p"iiiira
.iiLii""ti"
plato'ica clintre arta .,ir:asticd,, qi
e;;;";ri;E:
,,ia"mitili,;
l.atA ($i rleforrrat.{) rre.n te'retician ar nu,,"ii".ii'""
Jac'opo. Mazzoni, roffel incit irnii;at1o riri*ra'
r""iri""i"r""
eristente cedeazi. teren in {a[a ltinrii invnr*ain,'l.p"i_
cjoase, a poetului (cleqi acea*id l,,rr.e trebuie
si fie o
iluzie creclibil5 : este verosimlrd, co. acrevirtrl, da.i,,.
*
Faptrrt
ei.,po.errrt
imltctegre,
rrr'['tELs]LU, plirr
- --r""'
"T,,*::,:"''!
rte tllDaclg,
,lihacre,,
IJrlll {le
:il"li:ill).
elementul prlr ,,creclibil,{ cr,l cel ,,nriracrrlos* il ohfig5
pe cititor si creacli,._ sd. ,,accepte ceea
ce rr_Ar ii gi,,,tit
poate i'tirrrplan" co.for'r unei atari cloctrine, ia*:a
.."
-I^"u*
tezia.-(plmn,tosty)
__ dentrrnit{ mai tirzirr
1n,r,ri;
manifest[ cu gi cunt ar. fi aclevdrul insrrsi,-ru cllrn ar
fi o,desc'perire fir:nl;;l i'dur.rt*rl realit.itii ,1i$in.r o i'*
y:"llu arbitrard, o alte'rativd l* rearitatea n'oastrd cctitlra.a. l.le rici rezult,fl temerire r;er:lretieienireir riiirnesis*

il1.ern
.co*stituie poern*l liric,'ctr

il Tlerrnen folosit dc
qi ittr.rrgination. (n_t.).

Colcr id g(-.,

ca

rfl

t.l i

sr.:rinri rrcr zr-r fi r tr:t, /ri rrcE

gI

REAT,TTA:r,r

rmplnrcA, j.jl

rrliri lil.eral, ca rJe pilda llclr,varcl Young, carer urrnincl iuc6

linia trasa{,[ de P]aton, prir:esc cu neincreclere ,,himere le'( far leziei.
Ocial;fi cr-r teoria hri Coleridge, ,,fanteziar (.ftncyJ este
degraclatd, ea inscriindrr-se in lirniiarile prozaice ni* ,uu_
litdtii ernpirice ; acum rolrrl de a opera modificiiri a-su*
pra rlormelor experienlej noastre ii revine imaginafiei
organice a poetrrlui. in Capitolul 1.tr clin .Ilior1r.rtphia Lite_
't'nrie, colerirlge mirtulise.ste ca el
si wolclsivoith clo.ea.t
ca poehrl sI uneascA ,,firielitatea iafd a"
i-rrrii{(.cu ,,capacitatea tle n stirni interesr-rl noutd{ii,
"J"oi"i;i";"prin
modificar:ea culorilor imaginatiei. Irarmecul r,.us[*btut
pe care un aer:iclent cle itrmilrd sau cle umlrrl, ca cle pilde
razele lrinii sau apusul cle soare, il impr'.{slie asupra unui
peisaj bi'ecunosctrt, lthr.ea sir reprezinl;e *. Lxempltr
practie al trnei atari combinatii.,(
Ifn ecou al concep{,elor, ba chiar al clrviutelor cle mai
stls, poate fi sesizat in rlefinitia r:lati romirrrtrrlrri in prozA
de irnii scritori clin a doua itinrffiate a secoltrlui al XIXIea, ca Ifawl.horne si Jarnes ; ei r:onsiclerd rrtrnan{*l clrept
lrn gen literar ,,al lnmi'ii lLrnii{(, incercincl sA il diferen_
lieze de rom.all (gen presupus ,,,realist((). De pilcld, in bi_
Irecrrnoscrltnl eapitol introcltrctiv ,,vat'l[r', clin Litera stat:o'iie, Flawthorne se descrie p" si,,n i'suEi ca autor ar_
lretipal de r-onrantr_rri, qezind ,,in sal'nrrl pustiu, luminat
doar rle lica.irea focului de iirbuni ,gi cie razele i""ii,
silindu-/se/ si /plismuiasci/ scene imaginare, -;r;;; .
dott2 si, s5 poatd s6 se rever-se in descrieri plirre cle cu_
loare pe-pagini de hirtie ltrcioasi". * Dat fiincl arnestecul
di*tre obiectele reale, lumina r*nii Ei licdrirea foeurui,
r

rl'ncd'

puterea de inngin,afie
riiminea ut, Inddrdtnicie
*o.serrrerea
clfiar la a
ord, cazul iirrii in-

in,u.ctiuil

sigw

sd.

fie priuit cn d.ispet-at. Litmina tirr.li, .i.r"

hr,tr*o incdpere tnwtdtiard. iade altfi pe catrot., ilrtnA

t. lllratlrrcerea
acestrri paragr.al, precrlrn si a celor ee ur*
rnrlazi,. npariine lrri Eugeti I.ll.]tti ' (l,iteril
stacojie, f:l-F'.I--, lg6?,
pag. 5l**53i" (rr-t.).

l52

lir{t't,tt./lv Lt,

i'tiloRl.\ crli'i'li]lt

Is,foIlIU gI ltL;\I.Ir.,\l'ii

EnrF,lfi

ic..{ /, 2 j.l
l

sri se lecrrnrluscd cttit cle pr-ecis L<tcrte rJetetr,eile Lui si

lachxl tottte oltiec:teLe at,it de r:lur uieibile ;i totu;i
utit (le diJerite tle felut cLLrrT, (rratd rlhnineala sau
la aniazd, crecnzd. rnnbianfi ce.u rnai fnuarabil.d Ttcn*

tru

(L pertnite ruuti r'<trnanrciel sd

ctt oospe!;ii lttt ihtzorii.

focd

ctttto;thtfd.

IIarvthoL'rre face apoi rrn inventat corrrplet al ar"licoielor- aIlate in ,,micul decor dornestic al inr:Aperii bine-

cLttttlscLtte"

intr tttL t'ttuittt. Irrtte obiacl ela srttt jtrcdriite ilin,

tirrrltrtl zilei au ucLtlTL ceoa striltLiu ;i rlepdrtet, cu.
toale cd sint u1troape tot atit tle cltu' conturate cd
Io lutttirtct zilei. $i nstJ'eL" inc:d.pereu fontiliat'd nnrtd
rL tl.etenit 'tu* terito*,iu neu.tt'tt, sifuct ttntleun ink'e
Itnrtefi ude'L;urnta $i ceo tle bosnt, 'tntde reolttl ;i inw*
ainttt'ttl se hrtilnesc $i se itnltregneazit fiecare cu.
nLrturq celuilal,t.

iVi se sp,-lne cA 5i lantornele ar fi binevenite aici (lrml-ile ale acelbr' ,,himere({ privite cu sr.rspiciune de Young,
care, ca ginditor din secolrtl al XVIII*1ea, era ati[ de
preocupat de ceea ce Addison, dtr;:d I)ryderr, ullnLea
,,drumul felrnecat al scrierii"). Aici, asemenea licente ale
iinagina{iei sint pelmise, deoalece cdldura domesticii a
focului de cdrbuni ,,se imbini cLt recea spiritualitate rr
razelor lurrii'( gi aceastd irnagiue, vizlrti irr oglindii, pat"e
a fi ,,mai depiri.atd de realitate qi mai apropiati cle h.trnea inchipuirii.(' ,,l)aci la o asemenea ord Ei cu aceastd
scen6 in fa[d, Lln om ce qade singulatic rlu e in stirl'e
sd viseze lrrcruri stlarrii Ei sd le far:i sh*i aparA aie\rea,
un astfel de orn n-ar trebui s5 incerce triciodatA sd scrie
un [romanf].( Iraragraftrl de rnai stls poate fi consider:at
ca o superbd ctthnina{ie a teoriilor', l,t'ecttte aici in revist5. privitoare la transformiri'ea realitd{ii ctr ajutorirl
imi-rginaLiei ; aceasta tlansformare, riegi tteatlevirati, este,
prin caractertrl sir-r mimetic, asemirtitoare adevirultri
(,,aieveat(). Citit"orrrl trebuie, prin ttrtnare, si lflse,,ct'e-

tiibilul-ririraculos(6 (iLr folrnrrliuea rrri i!rzrzzoni) sa se inl

{.ilt;reze irr inttrgirre}l sa nol,ntala, cliurnd, clespi:e lLicrurilt:

diu

jur.

Ili'eirrl.eles cA Iiecare rlin reoreticienii aparfinincl tra;

ditiei umitir-iie aici rle inine cle ia Aristotel pina la Hawtlior;re cloie5te sI rlesccrlrere o clr-rbld rezolvalea prcble*
rrrei, rren{,itrind ;rlit tle vic"rile cle la realitatea norrnald, cit.
Ei noilc. irorrlle corrstituite in jrrrrrl acestor cleviei'i. S-ar"
1:tttea $i ar,ern irnpresia cd la Aristotel r.erosimilitatea
are o irrrlrciltairIi rnai rnicd clecil. surpriza, ciar ceea ci
ra'zrtltir esi.e o vero.similitarte mult mai puternicd, la carcr
se trjuuge clupA o luptri cll Lrn oponent redutabil. In rnoa
siirilar, inconsecvenla consecventd propusd rle Stagirit
oferd satisfnc'fii rnai substarr{iale decit acelea iefLine, g**
nc.Late cle o consecvenie facild, totald, cleqi incor-rsecventn
respectivri lef irre structura consecven{ei ploplitr-zise"
Pentm lVlazzoni, ,,tanti,rsticul(, cu perspectir;a sa specifir:d, iluzorie, clepigeEte ,,icasticulrr fintuit in realilate,
in lirivinlar crsclinlei pe care o poate inspira ($i cle cai,;r
Irlaton se tenrr:a atit rie lnlllt). Elernentele prelucrate d"r
irnagina{ia colericlgeanA sint mult mai intim legate unrrl
cle alttrl decit acelea cu care opereaz6 fantezia (JcrzcEr,l
gi care sitrt ttnite prin relnfii eviclente. Iar scr:iitorii americani care ail lnat ap:irareil romarlt,.rlui in pr:oza pre{uiau
desigrlr- mari nrult aclevdrurile clin funderlul lelerliilor cerrrzale imaginare, clecit aclevdrul de tip cauzi-Ei-efect dir.r
realitfltefi en"rpirir:5^
Asaclar irr fiecar.e caz ceea ce Ia irrceput cste ar'bitr4i:
clevirie pind la ulmi irrei,it-abil, i1upA ce -_ daioliti in".
rrerrliei corriinute in elernentul re:;pectiv concepiiil
nostrrr cle inevitabilitate s-u extins nemdsurat cle muli..
Forrna, opunindn-se simplismrrlui jrrclecAtii corlun, gi-:a
cultivat arlversarul sdtt clir,'ersionist, inghi{inclu-l apoi. Ea
se reirfirrnl:r rslfel qi aplrre irr forme noi, mai bizare clecit
lre-rrnl fi putut aEtepta, judecind clupA inceputurile er,
cinrl era atit cle ortlonirtii. Cele rnai rezistente elernente
ale experien{ei anliformale au tost transformate de ea
ilr prupria sa teleologie- Iroemltl, trvind un crrrac[er ve*
r.o.simil, capirtii o rcalitate cflre depaqeqte realitatea eill

2_a{ , TErtnt,t cRt.l.rcrl

pirica trar-rsformatS de ei. u.ii critici

secolul nostru
au descoperir o apropiere i'tre lezet" clin
A;-;;";;
;i ""_
cesitatea rearizdrii ,,'nui echilibru
ori a unei reconcirieri
intre caritatire opuse
sau criscordante((, neccsitate arirmata cle coieridge.

Ideea centraia constd ;iiil;";;oriqi"

cit*gi
.,,-r,"u a poetului *Ie a
-inopus,:.
"apn"itnt"J
- reconcilia eiementele
Astfel, i" _"it"l"i'l;;"lgt la inceputril veacurui ;i xlx-j"a -..turitate i' va_
rietate((
cele clou'u,rtit"ti"" poartd, i' mod
-, accente
p.r:iclox:rl,
'oJirr'i
egale. Ii, ,-oncepgia lui dl..;,rii g.*i..,
care recLrnoagte ci a fosl i.frue.tat cle
e.e, re'el:rreir conflrziei vie[ii cre.pincre cie tezele-c;r";;ig-_
m'l*i rrc' ir o re-crea irrtr'-o formir totaii.
""p,.ii"'#'p""_
c"i*iJ"ti,
r-rrrri asenre.ea traclifii teorr:tice
este repreze.tatd cle acea
c.iticii a formei. care-pretr.rieste forma prirr
crbstacorere a'riformar" r,i.'ii,t", Jeci,pri^ l'aportar.e la
raportare la
elerne.tele anestetice relrie si rl"ri.ri"'t",
tr.'sforrna.e
in
nrateriale ale imaginartiei estel,ice. r{tarri
l.ii*.li r,,i..r""ra
'gi

rezisle'fi,

c''ceptul .nei fr.umuse!i riQuro'sc, crificiie.

aii"i"i""
iqi sr-rpune ad.versa.ul firin ,rrrrorrriie ;''"1;";;;',il
"31'"
cdtre o iuclecatei estqticd ,;i rf.inata
clepdqegte esteticLrl si lormalrrr, caci pir',lr't ci e.t"care
capacilatea rrmarrr
tJe

a reor-clona iumea expe:.irn{iala.

epoca noastrd traciitia ,r" *ni srrs se
materiarize;rzd
i.^ itr
i.rieresul e.'rpricit aralai ao .titi" rnta
J".-nor-" +i
mai important
farti cie cleviatiif" al l;-";;;";
-se materialjzeaz.i
-._
de rsemerrea in miqcntun.
"*
de exemplu, cle Leo Spitzer), ce afirmd ,.o.,"ir"p."r"ntuti,
;;il^;;__'
cif ici tutei anurnite opere 'iitir,ii,
construitc
chiar pe
^
baza unei cleviatii. ln
ui"ii
*'.Tp.u.exceptior*rul.re,r
zintA chintesenta unei as"-"n", rnterpretari,
Burcl<harclt recunoagte cir,,eleme.tul pertlrr.bator((Sigurd
poate
sr sti^ghereasci saLl apnrent crriar sa blocheze i'teinre*
tareir -[acilA pe care arn intcnti;,,;, J ,i'i"*,"-f,i';;i'5l"_
mtrl, ir totalitartea rr,ri. s-ar put"n ri resprnga
o atare facilitate) ; el subriniazi i'sa'.i-a""osti pertLrrbare
poate
si irnpulsioneze, ea insigi, o int"r:p."tare mai clificil6,
ce
satisface versiunea mai putirr .eclusa
a poemului ca formd
16
totala.
Cu nolla sa normir, acca formi poate cleveni

FTCTIUNE, TSTORIE

normativd perrtru noi

litate gerreralA iata cle
sa -fie pur Ei siynplu
mului fafA de nornle

concli{ii impuse cle el.

gI

nEALTTATB EtlprRtcA

2-:-_

tofi. Existi rlesigrrr o responsabi_

normcle acestei lumi si cli, ,rrr oot
nesocotitc. Resporrsaltilitirteir ourt_
se manifesta insa in catlr.rrl trnoi

Conform cioclrinei rle mai Srrs, 6lqpi, ilrrzia

inLretinuti a urrei lurni veroii*if
_ lrrrnp;r l.iirrunrrios
o. $t
clrm((
genereazfr in noi
"
-a
'*.:'*n#n;iL';
- rumii
pe aceea
"^"i-.iit-irrmt"'"i'i1".')il.;'"l
:":,;,tii,,",,tti!
'rrurezr-rlti ciintr*o integr:itate
este
primeicluit.i
cle
elementele incompaiibile, c;ici
"n."
asimilate
fiirA ris"
cr-rl tulbi,rrdrii armoniei inl.erne.
"t"'.i,rt
n"p".i""i"
poemtrl.i ie gisegte intr-acrevar incompatibile,
"rt*,li*-a
ii"i. i]iirin
armoniei esle susfinutd cle forma pe care
poemul se h,rpta
si c -capete. N. trebuie toi.iEi rir&-rt ;;;;i,*',-"'rii'i,i,,ziei. ficlionale
pe care ilm creat_o, pentm a nlr ajul5le
poemrrl,
ala (.irrn ratiorralistrrl rlirr secolrrl si
:jliTt"
ai
XVIII-lea rnitiza cosmosur (r""r,r-""n,-,statat cre
r-roi in
.
de filosofi critici). nri"e, i*p.errnd c' h,ma.r,rel
-calitale
I{ant,

';;;;;;

am re.lus cromeniul tereologiei^cre I. cosmi;

i;-l;"deslul) e.stetic, ntr este c:rzul sd rie
amdgim clin nor,r, atr.i_
bui'd dimensilr.i exagerate poemrrlui influe'tei
;i
sale
asupra credinfelor
riu
t,relrrrio'si
ii*-p",rt*
'oastre;
doua oari naivi, amplificincl
"
creclem
crec.lem in poem. Acea:;tA creclintA
"n"o "*este ir.rsdaturci cind
premisi
o
necesar.l.

(Afirmatiile cle mai sus, bazate pe

tradi{ia umanistd
a formei, trel:uie si reziste .,u - conf nrntari
cri tezele
";;_
optlse, a cdror influen{a a sporit
"i in rrltimul
ti;ip
clifia amintitd consilere lgiidqil
*p*o4ic:a.--dfepr o con_
strqcfiq
sacrd iq il,eg'ii:i'"u __ -t ."i;iaiiz;;;"
folist3i,
pe care .Tacqr_res Derrida, cla. pliriri,
"i
ar trata_J,
dispre!, ca pe o mitiz;rre tsi
; ";;;;;;.
ll_rrli!4rr.
Un teoretician precum n"..iaa-i.liii.;_l
a."frefe.a r_rn moclel li_
terar care :rr cler:or-rst*ri mit'l c. aluto.rr u.tri limba.!

propria sa insuficientii, respecliv inc;r::^ii:.,1:"iinoaste

pilcttatea cle a conline lumea
;i de a*i clai 1n centru. AEa
apitr lapsusurile si larcunele ce
clcstramA mitul unei te_

,'
I

256

TEORIA C,ITITICII
FECTI(]NE, ISTORTE SI TiEAIITA'TE EMPIRICA /
].,J

leologii ima.e'te, clegraclatd ac,m irr aleatoriul

,,ioc li_
ber('. voi incerca sii ionrbat asernenea teze i, capit,c,l
finai. Aq vrea sI subliniez aici cloar faptul .i. poiriuit
'l
r-ersiunilor tirzii ale conceptulrri cle rictiune-'fJrlnulat
inifial de Aristotel, fictiu.ea este
a"'l"ful
ftt'clamental al iluziei iri pi;opiia sa strticrurir
"o,.,rrtiuJai vursirritu
amirltitil se cdncerrtrea4i ca atare
itrtto-r'ele.e.tial ar operei. De aici asLlpra ""."aia;arui
t
'nlutta_ioniir*r"_*ij
p:jrrli irr sirre clenrisrilicarea
oper.ci.,fo,nirii_J
fl:l]j,^,,t.-::
ilcare rnvoc;arti de .Iacqugg Bqrricla, aLrto_reierinta men_
tire tot.si
fictiLi.ii lroliste
d".. *"r"i'""^ ii"_
'rclirrea
liture. Agariar
teoreticie.ii cr:i rnai -nratnri ai acestei noi
tiarlilii ru:cepttl teza iui Derrirl:r f;iri si .u,rurri" lo-frin_
cipiile lor: ei re1-i' propri'r lor concept ar structurii
nlretice,.totaiizate", ce'i.rarizate, permitincltr-ne totocrate
Si ol:set'r,i-i1n c:i ace;rstir -ctructtu.i este o
umLrr:i arnagi_
-.,,i,-,i"ii*li;".rutoari;ii .,nei

realitrii dece'trarizare qi=u

centr-alizat- Dacd, impr"er-rnd cu rierricla, .e crecicinm
sa
cleconstruim iluzia. irisearnni ca, intr-o oarecare
m;isurd,
t'emrn{5m la joc qi la magia sa eruto-irnprrsi, gi
,ir"a_
astfel. sd pierclern sinitatei m.rald pe ca1'e o
ciipitasem
clntoritil ordi'ei impr-rse cie operir. llici
pentru il,zie trebrrie sd- conl;inr-rim iocr-rrneir-rclecicrern
.t"piine'"urio;ti'ti cle carizi : sd fim consLie'fi, cleci, c:i il;t;-.."u"
.epr-ezintli cnnoagi.erea i-rnei realit:iti caie n. se
lasd cu*
pri's.i.cle jocul nosr.r
.r,, ii-rr":
p.oemtrlui, sl.abili'rlr-r-Ei propriile
"ii
lirnite, "trsolut..-tiillul.,t
oferi t"t"OJta
qi aceastii ctinoaqtere. Arta nu annleazdnefaptele,
otit
nrai nufi' fapt,l mortii, a;arlar forta umand'pe ca'e
".tea o
intrtrchipeazi nrr poate sh aib:i r'rr:cit o .aturi provizor:ie.
Ctr.toate ci, cliniolo cle mitul lirnltajului toi.al, rdmin,
treabsorbite c1e acesta, f aptele erl.erne, cletermiirat", ..*
forta ctrvintril.i ii di omrrlui plsibiiitatea si, r:t-.eze., pentnr- el insrrgi acolo untle traieqte, Ei pentru semenii lui,
acolo unrle tririesc ei, drr;:ir moartea' sa).
,. In capitolrrl 'r am ardtat c, Irrar.on, afirmincl in soJistttl'atura iluzorie a artei, r-a rep.criat pe artist oentru motivul ci ercesta s*a.r margini ia
-"fipa.
c'-ttn ii apar e:le rlin pozitia unrje se [;isestt:
'a.ri ini,,..i,.iiu'"E"
n.",,

I
I
I

Art.islul, spune lrlato', n1r imita nici rnacar obiectul i^i,11tr13 I, ci ap-e rer y[" .,'
it
.p!11pectir,d i nr I i virl ualA :
-Jiqq1-9
cri
alti
parricrrlarirare.
:.liTj:il"ijt?t_",c1rynulatd
rrril'irglll, (tlr.rzin(ltr*se intr_trrr rrumdr de personaje,(Dra_
este
inci si rnai vinovat, penr,ru cJ multiplic['perspeJii""i"l.
Prirr urmare, pentnl platon.
se -q,o1r{tUicfa
.rr parlicrrlaritaterr. rrrrtri unghi ,,fantasticuf::'
sirrgular.
virirrnii"ri- ;i;
aceea trebuie co.ciamnqt._Fiptul cl-farrtasti"i,r'u1-Ju
"t
sa
ii taptireze pe alfii_ver fi explicat.t"
t"o."ti"i""ii-"n,1",
i'rcepinrl cu Aristotel, \ror crefini capacitilile ro.mei
eii"tire, c.-te-leologia ei om.ir,,ord. sr,rspici,nea lui pr"Gluti
rie poeti clerivi clin suspicirnea sa iaf[ cle sofisti. a";;;;;
.diipA el. poetr_rl are, ca qi sofistr:I, capacitatea cle a urzi
iluzii.
.{Ea cum vor afirma clupi acee. A.i=tnt"t
Ei Uo"_
torul Johnson
fiecare in felul sdu pr"opriu _, lumea
cazrii,ctici a poetului,,
lumea lui or putee ii,
inlocrriascd nu numai lnmea fapl.uliri ce ester,
"*"niniJ-*a
.iur'^"rri".
$i himea nrorali, sanctionatf, metaforic, a t.i ai tr:iitLi
sa irePoet.l iEi co'struieste i^sd l*mea i'gerioasd a iluziei
cu a rlrtornl
modalitdti murt mai ipeciale, *ui i,rto-rloclreate, 'nor
clecit acelea {olosite. potririit clocirinei^ca.i
lui
Platon, cle moderrrr firosofic ar poerirlui
sofisti,i.
-]roei*1. nesocoti.cl limitele clisc*rsr,rlui normal si cutti,,i,-,rl rlevialia c1e.1a acest,e limil.e, avanseazi **'"u
,1,,_
'loritl j.xtapunerilor qi al repetitiilor
struct.rale' -'_'c]e
la i*ritatia uniclimensionari ia complicaliile manipulate
ale a*to-refe.i.!ei. E. II. Gombrich rilr,ng" rre Ia co.c-eptrrl rle aul.o-refer"infii ra conceptrrl cle itirzie
frcincr apel
clialog-til Cratqlus al 16i plato' lt, ,S,, -".,-^^Jr ''or,,
h
ficri: apel aici 1a Sofist,l. DeEi poeniul ca iluzie tincle
sa ;:rloclriascd lrrmea faptelor, el nu o rreagd : pqemul
l:e*r1q-e![tq -" -_prtn au!q. rqfqpirrfd :* cd-nu este itecii o
llrLz:g, recunosci'ct astfel qi reat i tate" rl"i;;.;.;;i-n"ri;io"
fapie. Dar qi el este la fei cle statornic. Ifin moment ce
.. cere sa fie l,at drept adevir (satr conf'nciat eu acesta). t
poemul- se clovecleqte :i fi urr_,atte-fact congtient, cl*
_.1,.r" I
si a.to*referential,
nu pirate Ji i*vi.lr!J. cre rnitizar-ei
-care
l;-r e ite iirsa nrif ire fidJ i,rlii J*'l"i;iii;ii;,'i.,'#rTiei"" f

2JS, .t,lorrrq

crH1,j,l(.t1I

!,Iij.tIlll.\rtlj, t$tOltrE gI RE:\L,I.t-\_fH

tri!,IprRICA ./ 2jg

ce.e sa fie corisirt*rat,

::,..l:,tl,r;;,lli:rr,
in iirregr.lirarea
ur
iriir rcl u: ;:;
se a"?,'i. itii"a,
jl+i.nny,'r
; l,ljltllii,:,
. ) a ( m cco isr.
ni, ;; i;;;:ir -"',, rril i
b'Lr iri"iza' rAmir
l; i,T,,,l:"ii'="T*'
rir rrr,,''i,.i

cttttt

rr

rri

,,.flil:t[:T,]:

"i,p*

crrllr.i"r, irt reirlilailr'

c, per,spectir.i r;alti_
plalon poatg
sir corrrl;ttrlrre ajLr,:l "_";^ll'Llu39
l,;rtrr,j| (^ri-r.^-tarr{iale.
puc I rr I t rj,,'a''e1t';r lit: tie pii.iicr
a
tacerr*.-''i,,,.,i"il::l:fi peltlrr
ttrsd
ggii.11i
r.ioi
caie nir ,""".;u-1ii;f#;f,4rc_;
ierti trrrli^ca-mol a r i.i"a
o1,, r' i',,i"i,1
i::,1''Y*ntapa$afi
1
.
1 r rt r ri
"',,u''iil''i
eirrpi.;"
-rle reaj i tr,t c{ -iilr;r,ildj
i
Irrrzrir este lofrrl'
-'1'1,'.1.
c
lin ;,,;;;iA'li"

ongi,i,,l

;
rltiillrl1fr:i]':.!-:*jil"n

:,r:,::
ff ll I :;;t J * _.ttl*1,:rl#fj

j,

,,-'#ili

iljr /

;:, ru,,,'x
indivirlirrra poate fi
tre [)laton p"
respirrsd
"&'jh'lll!l,,i,1,
p,,, Li.r ta., il":"o"l.f)l:"iiy",
t".'
r,
J.".",,j,'"',..,.
"i!ir
n:
noi
esre
tori.
sa,"*-r.'ili,.i,"^lu''TA'-ea
Oi
illll.l irrtr'-o'opela
te.rtaliz.t
au- J.tTl"ii,:;,:n ..",1i,1 ce s-a maamsgire'- ;*;;""''f',ilijil!
ililjo,i
na iii:?;;,,,,'juT.o'rr isf an
{a un fapt
Lra particrrlara. p

rcheia, asa

. Yoi
ii.Tl : : i i :.,#

i
I
I

rlr o ,- i._ ^
o,l
il,' l',1i5 ;'',,l;J;i'J 1; ;i. j?
i::'::
I "'
ifuf
."o*' n ti t.i te' a' il-"i'
le -am *.rb,,.
;"'";i1."
",,,ii,rtllrluol
ir

cr

De fapt n
imitttti, ;; i;,:,:f,,?ii'"o,iufli!;i tntru totut rorurl
"i::':'::,,,;::#:",,,::,,
pdrru

rL

rt

eit
r

ji,i";,*i#i:i:1,,ii,,;'ii:t?.ri;;)

ri t e t r il t *

i,"

iL
",

t
i i,nft ;,:: :;:r,Lo

":,

:::"'

,,,1.7,,1,,.i,11ii,'iiil

sd. Jie
ut u, d. c

Iiter

r"1a',r"'i.opn, "'1-,,
i ta{i le s.re'furma
re.
iruziona.e
1o.rei^rre
^'t:llriu
poserra l.i ;ir;",,i":,.";:ij|,:Lr,Tl,l"',
cici ;;;..;' rjrosoia
p *,mi t J . ;",::.
;'l?;,iJ'l"lilil:,.,,1?l,,ii;;,"?,:i"o.,{,pr.ezr.:r;,i;';;#1,,
;'"# l';T,, ;i:il' ;;-

creat

ex nihilo. Dcn, istot_itt

in,h.ii. irtl
"
a n ut e ri e b r ut t1- i s;t e" " iIr i," r:ttre
r, i"," ;;' ; rr;:
td.tortre a oantettilor- uii, ir".
,ii, ;;;;" "atcdtttiLd cIi,LI
iurrnuLcle statice a.le itleologiei.'ll,.tnl.
istoria ca
frtrld e.ri,stet(iatd" TtdtrtLnLre firimn i-n.riru..atur.,i,
ior I
s u
u
s t it Ll i o
tl i zat d. ca i icol o-e-ie'' u t
e
d tp(t acr: ao
.r
.in
-t
rrt pnr-te ca rezultat
-al fenome"Ltoi p; ;;;:"-;;;;;;, I
tttra ni le dezudluie. iB

s Lrsf

i,,,JiI

ttr

tt

Sirrterm crr toli=i,, rlin

ptrncte cle rreclere, sultiecte *

intr-o lume treciloare,clouii
imaginata
op{)zilie c* rrrc.rrire **tu.n?-'"uie de noi : mai ir_rtii in
par. a fi obiecte. in
al cloile:r rincl creoarece ne afram sub
Iucrui-i, eie lenrezentind o.iro,rt.it srdpi'irea acestor
nostru cleterminat.
Pent*r a ne eliLera cle o
pasir..itate,
ne consti_
tuim propria noastrd rume
".;;;;;;
ai"'"rrl""tere
respectir.e.
re*
constittri'cii'r-'e astfer pe,ere,,r"Eia"
obicei trerrlrie si ne
folosim, in acest
_s"o.p,.,le- ""t_g;.iii" pe care ni le oferd
c.ltura rroastri. Do.incr
ra aonir,.i* r,r-"u u.ilri .rilta,
legAm prezqntur
.r" t."c.rtiir ei,
categori'e formative ale
'ost.r
i.t".il'"", ;;;, l; utilizincr
;;,i,;;i.

construiesc pentru. noi u""t

i"""ui. Categoriile "".iir",
istorice
creeaza insa in noj o pasivitale
pentru
cd
sinter,n
subordonafi formelo" ;";;;;"it"'"".,tt,,.ii
"""a,
s,i ale purtd_
torilor ei cle cuvint, printre ;;";';_;i;
Irt*i"ii EiirT"tii
arrle.iori. Mai uoate existal
toirigi,'i,,"a o mocl:rlitate
cli_
Ite.irllra'e' datorata poeturrri,
'co,,,riti,,
ell
er
sd
fie
acel creator unic care, in gi prin
",1
nartittl cle pasirzitate gl crelara opu.u sa, se elibereazl
Sistemul sAu va propllne noi ii,r-1o., sistem ringvistic.
norme categorice pentru
irnaginafia lui si ar
iar
aceste rlorme vor p.stra
formele congtiinfei Lrmane,'"".1
'oastri,
vitalitatea iiber_
tdlii noastre vizionare. Apoi, fdr5.""tin
lncloiala,
purtatori de
cuvirrt non-poetici, ca isiori"ii
sati- criticii, vor apirea
din nou Ei vor transforma u."ri""ror,,,e
in aclerrirrrri enmrne,i.g.he1ate.1".,"r'";',?#;:i",1"1*T"';",X"'s:H',if;

.r

Irrter.pr.etare sugeratd de sen,sul

,

_-.,
s?rDJecl

in

lirrrL.ra

dublu al sultstantivulul
epglezd: I) subiect
5i 2) supus (n. t ).

260,]'I'EORIA

CRITICJTI

poetului cc- va sat vind obieck:lc rrioar{.r: care \-or colr.iitui

materialul brut al operelor sale i'iitoarc. Ilr ceeil rte ii
punerx la clispozitie ne va fi inapoial, r-iar srrb o i,;n11a
care ne va surprinde $i ne va neiiniEti. S-ar pr,rtea sii tim
r:hiar gi mai tulburall virzind cA penl-ru momer1t irrri cie;
rrenit noi inEine aproerpe poefi, cle \rrrmt ce ii pcrnri:em
selectivitiitii formative a clepsjtirc.i s;i r;e sr-rbstitr-rie irnaginii
incS neformate pe ileplirL -- ps care () ,r\.'em
,,1esprc- imensitalea timpultri.

PAR,TEA

'I'REIA

IIXTENSIIINEA SISTEh,IULTJI