de poezie, ea si prin gratia unei priviri, on a unui suras la

preschimbarca
acestor mornente [de intalnire ~i discutii, n.n.]
intr-o adevarata sarbatoare familiara, litcrara':".
Elena Daniello Il invita, cu un zambet, sa citcasca versuri
din volume le sale. Aprecia cu dcoscbire Poemele luniinii, cu timpul, a trecut la culegcri1e urmatoarc. La cateva din aceste lccturi,
a participat ~i profesorul Vasile Emanoil: .Felul cum le intona cu
vocca lui domoala ea un susur de izvor si mai ales pauzele dintrc uncle cuvinte le facea clar continutul':".
Exact in acceasi pericada ternporala, Lucian Blaga traia
scntimentul posibil al secatuirii resurselor lui poetice. De multa
vreme, tracasat de schimbarile intervcnitc in statutul lui social,
nu mai scrisese un verso Si, uneori, dupa ce termina lectura unui
grupaj de versuri, arunca melancolic 0 fraza:
,,- Am scris cu accstc poczii? Nu sunt cu autorul. Sau,
daca sunt, atunci doar in scnsul ea port In mine un poet mort.
Sunt sarcofagul lui. Identitarea de consti inta s-a pierdut't i ' .

Il.l.

La Gura Rdului

In vara anului 1950, familia Manta: Marioara, fratele ci,

mcdicul Cornel Manta si sotia lui, Viorica, au invitat, la fel ea in
anii anteriori, pe sotii Daniello si pc doctorita Livia Armeanu,
prietena comuna, la Gum Raului, localitate situata In apropiere
de Sibiu, pe colinele Cibinului.
Asccndentii familiei Manta au fost "preoti din tata in fiu,
patru gcneratii"; urrnasii preotilor de ieri "au schimbat rcverenda pe halatul alb al medicilor':". Dar si la unii si la altii, ospitalitatea a rarnas proverbiala. In locuinta familiei Manta a poposit
G. Cosbuc, unde ar fi scris balada Nunta Zamfirei si poernul
Numai una; tot aici, au zabovit Veturia si Octavian Goga, loan
Slavici, Ilarie Chendi, Onisifor Ghibu, pianista Ana VoileanuNicoara, Petre Grimrn, profesor de engleza la Universitatea din
Cluj, poetul D, Ciurezu, medicul chirurg Crisan Mircioiu s.a.
156

Casa batraneasca, prin care s-au perindat atatia oameni de

searna, a ramas in grija Marioarei Manta. Doctorul Cornel Manta
a ridicat "casa de la gradina", la aproximativ 0 jumatate de km
de cca veche, .Jntr-o livada de peste doua hectare, in spatcle
careia, dincolo de brazi, curge serpentin Cibinul=",
La sugcstia Elenci Daniello, Marioara Manta, mai varstniea sa prictena, I-a invitat si pe Lucian Blaga, singur, fara Cornelia. Cand Elena DanielIo i-a transmis dorinta Marioarci de a-I
avea oaspete, filosoful a acceptat numaidecat:
,,- Sa stii ea vin".
Si a sosit la Gura Raului spre sfarsitul lunii iulie, cand a
intrat in conccdiul de odihna. Cu acest prilej, a daruit Marioarei
Manta si Elcnci DaniclIo care un exemplar "din dactilograma
volumului Ecce tempus, volum de pocme inedite, cu rugarnintea
de a fi pastrat acolo, la adapost, in seiful Marioarei". Gestul era
justificat de Elena DanielIo prin teama generala de aparatul eomunist represiv: " ...acuzat ea scrie 0 poezic metafizica si irationala", poetul "nu dorea sa of ere Sccuritatii noi prilejuri de suspiciune"490.
Cu putin timp inainte de a muri, Marioara Manta a daruit
exemplarul sau din Ecce tempus Elenei DanielIo: "Am fost cu
totii mi-a spus ea - martorii unui miracoI: reinnoirea izvoarelor
poezici sale. Si miracolul acesta s-a produs la Gura RflUlui"490
In ace I an, Lucian Blaga a rarnas la Gura Raului 0 saptamana: " ... locuia in casuta de pe pripor, cc apartinuse candva
tatalui Vioricai Manta, episcopul Stroia - isi amintea Elena
DanieIlo -. Cum intamplator in acea vara eram singura valida, eu
il insotearn in plimbarca de dirnincata care preceda ora rncsei,
spre a-I familiariza cu locurile pitorcsti de pc apa Cibinului:
moara, piua, valtoarea, paduricca de pini, tcascul de ulei, eel de
mere, biserica, apoi cimitirul, padurea de goruni etc.
Discutam eate-n luna si-n stele - la figurat si la propriu caci asa i-am descoperit pasiunca pentru astronornie, penrru
astre, enigmaticele gauri negre, pulsari, quasari etc. Imi cerea sa-i
evoc scene din copilarie, si imi aduc aminte ea, odata, printre al157

tcle, i-am povestit cum ma jucam cu pietricelelc scanteietoare

din raul de la Bretcu, comuna mea natala, in timp cc fratii mei
prindeau raci.
Cadrul rustic, pitorescul locurilor, sentimentul de revenire
spre matca, spre dainuire in istorie si spre puritatea specificului
romanesc, de asernenea momentele de dcstindcre Si senina relaxare au contribuit, desigur, toatc, la infiriparea acelei star: sufletesti de 0 aparte noblete, dcfinita de insusi poetul prin sintagrna frantuzcasca de ami tie amoureuse"490
Dupa-arniaza, se constituia un incipient cenac1u literar, al
carui nucleau il formau Elena Danicllo, Viorica Manta Si Livia
Armcanu. Lucian Blaga citea versuri din Ecce tempus. Lecturaconscmna Elena Daniello - a creat "un climat de acuta scnsibilizare la frurnusete Si gand inalt, un climat de prictcneasca incredere, de eomuniune Si emulatie spiriruala Dupa 0 lunga perioada de marginalizarc
Si oprimarc 11101'ala,de umilinta Si Injosiri", poetul dcscopcrea la Gura Raului ,,0 oaza tonifianta de
respect al valorii, de sensibilitate, de incrcderc in sensurile 111ajore, nationalc ale crcatici sale"490

*
In deceniul al VI-lea, Lucian Blaga a venit la Gura Raului
in sapte veri, singur, dar mai adesea imprcuna eu Elcna Daniel10. In noiernbric 1954, amandoi au fost, pcntru doua zilc, oaspciii
sotilor Manta in locuinta acestora din Sibiu. Indragostitii au intreprins ,,0 plimbare la Dumbrava, la lacuri, la Rezervatia Cerbilor". Revcderea locurilor cc ii resuscitau nenumarate amintiri,
i-au sporit inima "cu-o ardere, c-un gand", cum se exprima in
pocma Vara sfantului Mihai. In iulie 1957, Lucian Blaga Si familia Manta au facut 0 excursie la Paltinis, un de se aflau Elcna,
Leon Daniello Si Livia Armeanu.
Din relatarile Vioricai Manta, s-a putut rcconstitui, in linii
gcnerale, programul pe care Lucian Blaga Si l-a impus la Gura
Raului. Dimineata, se trezea in jurul orei saptc. Facea 0 plimbare
singur sau mai totdeauna insotit de Elena Daniello prin padure Si
158

a
(

"

11

pe malul Cibinului. Intre opt jumatate si noua jumatate, lua dejunul impreuna cu gazdele si ceilalti invitati. Masa se prelungea
intr-un "cenaclu sui-generis':".
Lucian Blaga citea poczii originale, traduccri din litcratura universala sau pasaje din Faust. In primii ani, lecturile aveau
loc in casa batrancasca, si anumc in "gradina dintrc ziduri", sub
bolta unei vite de vie, intinsa intrc "un mar si un par batran". In
anii din urma, lecturile "se desfasurau in gradina noii case ridicate de Corncl si Viorica Manta"?
Dupa accea, rctras in camera ce-i fuscse rczervata, Lucian
Blaga lucra. Urmau masa de pranz Si 0 scurta siesta; dupa-arniaza, se asculta muzica sau se faccau excursii mai scurte sau mai
prelungitc, in grup, cand "sc discuta in voic eate-n luna si-n
scare?". Cina, servita musafirilor in jurul orei 19, era "prelungita
iarasi in cenaclu" pana spre ora zece seara, "cand toata lumea se
rctragea pentru odihna':".
Din scrisorile expediate de filosof Vioricai Manta, se desprinde un constant sentiment de multumire, de liniste sufletcasca,
de uitare a vicisitudinilor existentei, ce explica nostalgia prin care
Lucian Blaga s-a intors mereu, in amintire, spre Gura Raului.

11.2. " Trifoitele''

In saprarnana aceea de la sfarsitul lunii iulie 1950, evocata
melancolic, peste ani, de Livia Arrneanu, "s-a legat 0 prietenie
trainica intrc noi toti care a durat pan a la sfarsitul vietii lui" .. 9
Lucian Blaga obisnuia sa se adreseze cclor trei doamne cu
apelativul "trifoite", al carui istoric, surazand unci amintiri, l-a
dezvaluit Viorica Manta: "Ne aflam intr-o zi, aici, in gradina, Lucian, Elena Daniello, Livia Armeanu $i cu mine. Lucian admira
verdele proaspat al trifoiului, deosebit de frumos crescut in acea
vara. Si voi sunteti niste trifoite! ne spuse razand Lucian,
referindu-se, desigur, la stransa noastra prietenie. Careva dintre
noi a protestat: buni prieteni suntem toti patrul si am inceput sa
159