Sunteți pe pagina 1din 4

'•X

4 pagiH' 20 Lei î) Joi, 26 Iulie 1945


Ptolet»ri <Un io *e țtrtle nniți-vAI

iV. 5 •
TRANSFORMAREA
IUDUITDIEI DE RllBOI
' 7- '■
Uzinele de Fler din Hune­
doara s’au adaptat com-
piectt la producția de pace
Una dintre principalele preo­
cupări ale guvernului este adap­
tarea industriei de războia la
Org. Comit. Regional Alba-Hvnodoara al Partid Jiul Comunist din Sfomânfe» producția de pace. Lipsurile pot
EDACTIA 51 ADMINISTRAȚIA DEVA, STR. DECEBAL Nf. S. — TELEFON 293 - fi înlăturate și speculanții nimi­
ciți prin mărirea producției. La
aceasta va contribui în foarte
mare măsură transformarea in­

Lotul „cinci" al criminalilor de război a fost condamnat dustriei de războit1.


Uzinele din Hunedoara suit
printre primele unde această tran­
Tribunalul poporului a rostit sen­ Trodorcscu Constantin, plutonier j n- urmat areie : sformare sa realizat.
tn;a în procesul celui de at cincilea darm din legiunea Berezovca, în cali­ Pandrea Dumitru It. rezervă a jefuit Cuptoarele Siemens Martin aH
Io: de criminali de război. Au fost date tate de comandant de convoi de depor­ omorît și a predat nemților spre omo- până acuma fabricau oțelul p ti­
pedepse care variează între 1-15 ani tem­ tați se face vinovat de împușcarea de- rîre deportații evrei. tra pioectile, cartușe etc., pro­
nița grea, Închisoare, degradare civfcă. ro-taț’lor, omoiân. astfel peste 1000 d : Caporal Pierdevară Alexandru zis duc astăzi oțel din care se vor
Deasemenea a fos: h tă:ît confiscarea a- oameni. Sura Pierdevară și caporal Caliman fabrica mașini și unelte
i-erilor din care vor fi pl t te despăgu­ Constat linescu Dumitru, plutonier de Frânte au s hingiuit, jefuit și executat Atelierele de construcții meta­
birile către stat, jandarmi legiunea Ber.zovca a condus din proprie voință deportații. lice, ca?e au fost amenajate
Asifel știrii detașamentelor de mun­ convoaiele de deponați din Odessa, pe Ing. agronom Apolozan Teodor și pentru fabricarea vaselor și po­
că și șefii închisorilor cari au maltra­ care ie-a exterminat în întregime, după agronom Chiș Pavel au supus la munci durilor plutitoare necesare ar­
tat, shir.giuit și exterminai eameni cr în prea’abil ie jefuia. rxcesive, maltratări, înfometare evreii. matei, au fost transformate în
Devin» vați și-au orimit pvd.ap<a bine- Itt cec- c-.-i privește pe a uzat i de Tot ei îi ucideau organizând exerciții ateliere de reparații unde s re-
r ritaiă. Poporul român se d’.sn.idari- mai jos în prezent disjăuți skbiiim de tir. ord astăzi vagoane și cisterne.
ze zA de acesie fiare cu chip de om IVI Secția a „casta a și reparat până
c’-e fau dat înapoi dela nimic astăzi un număr de 100 de va­
pantru executa c. slugărni ie ordi­ goane cisterne.
ne); date d;.■ regimul .'■nt'xes l’;\ Guvernul Sovietic a dăruit 2 Atelierul continuă să f e ame­
Coc. m l^nt cu ccec> 6 nceput
j id» ’re _nut ait lot de criminali. avioane M. S. Rege ui Mihaj I najat pentru a-și mări produefa
ajutând astfel la refacerea co­
■ •tj șajâ cane sur.t Invin iți de-a Guvernul Sovietic a dăruit M. S. bucuria pentru dăruirea celor 2 municației, problemă vitală în
fj ez m na» prin îmrvșcr.re d»n oidi- Regelui Mihai I 2 avioane Cu oca­ avioane care marchează încă o cadrul refi cerii tării
rt'i ruverrutojulr A'rx:uaj. evrei» zia p edft'tt avut loc o solemni­ etapă in strângerea legăturilor din­ Munca depusă de conducătorii
m și îr, lagăre din Transnisnia. De- tate I* care au luat parte M. S.
tre cele 2 popoare. Gestul guver­ democrați aleși de muncitori,
•■s» meni • aredat un număr Impre- Regele. M re șalul Tolb hin, Gene­
nului soietic care apreciază e- cari au înțeles importanța trans­
S' "t de evrei în mâna b rmațiilor ral Colonel Susaicov, Doctor Petru
forturlle depuse pentru câștiga­ formă-ii urgente a industriei de
5 -.•are <-au exterminat. Pentru fap­ Groza, Lh Tătărescu. A. P. Pav-
re’, războiului d6 M. S. Regele răzbi iu, —a rezultat transfor­
te.’ lor cnmioa e acești ticăloși -iu p-i- lov, Aurel Potop șl atți demnitar . mare tuturor s cțtilor.
t: deki nemți d orații ca „V;iturul și poporul român, arată voința ho­
M S. R- gde a închinat pentru Dir uzinele din Hunedoara
German”. E: aș<» ap:ă acum io fa' tr - tărâtă a guvernului sovietic de-a
Marr șalul Tolbuhln iar in răspons nu ntfmaț că s’au t o ns for mat
p n-ăluiu' ponorului sentința d erip ă colabora cu toate forțele sincer
Mareșalul 1 olbohln a închî at pen­ în sensul nect s tăților de azi
p .nr? poporul o dă pentru tr»,i cari democn tice, totodată este un im­
tru M j. Regele, poporul român și -r u șl mărit șl continuă să
au pătat numele cte om prin r mc și bold pentru a merge înainte pe a-
ji r-. In fița competulif d< jude ată
viteaza armată română. După a- m ire iscă p-oducțic. In num rai
cee& i u lunt cuvântul d*. General cest anim Just până la distrugerea trt cut al ziarului nostru am re­
rmătorn uiminali di răzb i:
•■r.».;. Mihalț Ilies.u în cafitpte
Colon; I S< sa'cov Dr. Petru Groza, definitivă a ultimelor rămășițe fas­ latat cu dr>tc concrete cum pro­
d om. • g meral al jandirmeriri
A. P. Pavlov, Gh. Tătărescu și Au­ ciste și consolidarea unui regim ducția a fost mărită până la
j-nistria se fjce 'no -at . - a
rel Potcp ari toți și-au manifestat democratic. data de 1 Iulie în medie cu
I ■ 1 1000 <*.
î ;oi:Ș are.’ evrț'lnr din co-
Vlsoii. de a h predai remților
Astfel muncitorii U. F. H.-
ului re situează printre primii
ie parsoane v uiit deia V n;ar;a
oiafea esre au *r-«» a țn
CUM SE DESFAȘOARA pe ț r in c ace privește mă­
rirea producției
C»’ior.e!is! Ho.iida Pqp in calitate de
CONFERINȚA CELOR 3 Această uzină a fost printre
pr?t-.;: a j dnțiJui Berezovca a dus primele care a aplicat legea
C»»nfr :;t- c or 3 cotUirtiă. întâlni­ desigur n mal presupuneri la ifârșitnl
C' io ' de • xi»rm nare > e vreilor, ca rile au Io în flecare zt și durtază c.-l
economnielor. Ec momalul U. F.
conferinței urmând ca să se dea un
hitk 'i r.-:»-. u r.uo»? «vreo la munci H.-tHui o reușit ca să aprovi­
puțin 3 o- • Nu s'a putut afla iimlc comun» at precis asupr» hotărîrHor luate,
e- »-'/» ]> 'i om.'»r£ F ex-’rciți-de-■•»•. ofici.il -|, s[ (» dis uți.L- purtate. Toate
zioneze muncitorimea în limita
Se cred" totuși ă în multe probleme
ide gh? .-gin A-ir?) in .aHtate -1' o- știrile apărute îo presă sunt numaico
posibilităților cu cele m ces<. e.
juns ia icoid și că tratativele au lată rezultatele concrett într’o
f d jaadatări io r ? mea Brrez fa n>» 1 ii care mată problem le cari iutr.. în faza d n:a. Dumi...câ {Jd'-ega­
?e ; vinovat de axerjjb. maltratări su » dfjch'.s» și cnn t’-ebuesc rezolvate
c
uzină unde o conducere democ­
lii!? Engleze și Americane î fructe cu
j-furi n p»a «alniC'inr. Ziarele suit <1e ac rd că problem gu­
ratică aleasă și sprijinită cu
Dl. Chb h'l șl Ol Trum. n au fost
U sv.'csnu O'.ta^ia" jjj cilu .fe de vernă! i Gerir Inie», ai m nt rea și atitu
toate puterile de mun itori co-
o-s <țj Gene, diss mul ..' Sfiim. oroncază și îndrum uză munca.
co ?od r' ij» -iui r-A ja ’darm. B i - dr ea fața de induUra germină tr» bne
î if a i r^e-!a: nfmților și -x‘cutat *ă f> o nduse pe pian urne iu tcciă

Ț • fțeh st'r-i mif.nbr j u>


Germ ui i Problemele cum surit ;». -> ra
din Extremul Orient vor fi discutate ne
A început procesul Iul Petaln in Franța
La 23 lu'ie a. c. a început la potriva lui Petain. Voi fi aduși
cferivj ivru^nd-int a! pcrFtaim j m arm! indică :-asta și batatlve c. duse dirw- Pcris judecarea procesului trădă­
' l-rdo’ i Uce vinovat de j fuirea, de; semeni pentru a fi aadiati ge­
int între II R S.S. și guvernul Chinez. torului P tain. Acest proces est ■
m-uirata^r , ș* țx«uts.ea deporta- • neralul Weygand și Be, geret cari
Sima i.- du. Eiiopa orient.ilă și balca­ cei mai mare d.n istoria Franței.
a d»'- pr» pr.(; miți .îivS, nică iste deasr menea studiată d“ cei se af ă arestați. Acuzațiile care
Dosarul acestui pi ces cuprinde
•Cgj Aurgl, s;rg>ot maj r. Ijuto- trei. Problema Austrid, a Teschenului li'i 3 de pag ni Vor fi ai diați so­ se aduc M leșalului Petain sunt
ic.iiZwîubii Terțtk-srm Dumitru ie care a fost pred,t pblbnezlk» , .■ d fr- trAdarea intereselor Franței șl
fia lu> Mandei asasin o în tim, ul
fsce * de maltrălări hcstfnlc, j.- rcndulul d.ntre Mareșalul TIP» și iiutS- rashoi lui, Leon Blum, Daladier pactizarea c ■ inamicul. Procurorul
furi și execuții săvârșite in rin’ n, rttățiie aii.Ji dm Med'teraoâ vor H de­ R yjmnd foșl premieri ai [ anței Tribunalului va cere pedeapsa cu
deportați k?r. sigur trecute în revistă. Acestea s nt care vor depune cu ira»toii îm- moartea
ZO?I \’0>
2

UZINE-F ABRICI-
ABRICI *
Viața de partid MUNCITORII
ajută țăranii la strângerea
Prima ședință publică a Partidului Comunist la Alba-lulia recoltei
Pentru a cimenta alianța muncitori­
Partidul comunist din Atba-lulla du­ ființării cooperativelor șî a ?conomate- tanța grupării îmregului tineret din
me! cu țăranii, muncitorii în
pă o rodnică activitate de luni de zile ior, subliniind că în Aibă Iulia în cu­ România într’o singură organizație care
afară de ajutorul dat în campania de
în ziua de 15 Iulie și-a ținut prima rând se va deschide cooperativa „Vic­ va educa tineretul înb’un spirit de­
însămânțări și au luai angajamentul <de
ședință publică în raia cinematografu­ toria* care este un nou rezultat con­ mocratic sănătos și care este „Organi­
a da ajutorul lor și la strângerea re-
lui „Capitol* cret în lupta contra speculei zația Tineretului Progresist.
în sala arh p^ioă de membri și sim-
coltei.
Au mai luat cuvântul; tov, Puțau în Prima ședință publică a Partidului
Tov. Neagu ion, fierar la atelierul
palizanți ai partidului a luat cuvântul numele muncitorilor d'u industria Tex­ Ccmunist organizația Alba-lulia se în-
„Barza" Soc. Mica-Brad, a reparai
tov. Jurcuț Dumitru în numele raio­ tilă București, tov. Stoian și iov Ma­ chee cu convingerea fermă ca Partidul
nalei A bi-Iulia care printre altele spu­ pentru țăranii din comunele: Bucureșct
rii care arată importanța luptei pen­ Comunist din Alba-lulia a depus o muti­
ne: faptul că astăzi putem să ne în­ 3 coase; Zdrapți 2 coase; Șesuri 6
tru stârpkea șovinismului care nu este că serioasă pentru îndeplinirea sarci­
trunim liber fără a fi amenințați de coase; Țăsățe! 5 coase și Valea Brad
altceva decât o armă în mâna reacțio­ nilor ce-i stau în foță și va continua
’agăr sau închisori, se datorește în pri- 4 coase.
narilor subliniind că frăția între popoare și pe mai departe să iupte cu toate
mu rând victorioaselor armate Roșii In total acest muncitor comunist a
este o condiție de bază a progresului. forțele și cu mai mult elau.
cât și partidului comunist care a șriut reparat 20 coase, luând astfel parta
In numele tineretului comunist vor­ După ședință s’a rulat marele film
a timp să grupeze toate forțele de­ activă ia camparla pentru strângerei
bește tov. Conache explicând impor- sovietic „Ora șase după război*.
mocratice din România și să doboare recoltei.
cu concursul M. S. Regelui clica an- In afară de efortul pe care-1 depune
tocesciană dela cârma țării, ’ntTcând întreaga muncitorime conștientă, pentru
armele contra dușminului comun, con­
tra bandelor fasciste, ducând lupta a- Serbarea organizată de Partidul Comunist refacerea țării, muncitorii re­
nunță la timpul lor liber pentru a da
‘Jti-ri de vitejii ostași sovietici, până
la victoria finală. ’jy la Bretea Streiului ajutor țărăirimei și a adăuga încă o
verigă fa alianța muncitorilor cu țăranii.
De atunci și până astăzi partidul
comunist duce lupta neobosită contra
Partidul Comunist din Măceu a mânțări și ajutorul ce-l vor primi
rămășițelor fascist-, pentru refacerea
organizat o mare serbare popu­ acum la strângerea recoltei prin
și democratizarea țării. Partidul comu­
nist din România a stat în fruntea
lară ce a avut loc In fostul cas
tel Bontescu din Bretea-Streiului.
înființarea centrelor de mașini ag­
ricole. Femeile din Abrud s'au
luptei pentru doborîrea crinvrialului Ră-
dcscu și instaurarea guvernului de lar­
Au participat un număr foarte
mare de locuitori din comunele
Aducând elogii Armatei Roșit,
armatei române democrate și gu­ organizat în U. F. fl. 9.
gă concentrare democratică îu frunte
din jur, care au ținut să ;a parte vernului de largă concentrare de­
la această serbare rganizatil de mocratică de sub conducerea dr. In ziua de Î5 Iulie a. c. în sala
cu Dr. Petre Groza, a sprijinit din duna a“ din localitate, a avut
toate forțele campania de însămânțări P. C. Petru Groza, întreaga populație
înainte de începerea serbării a aclamă îndelung. loc o mare adunare a femeilor
precum nu precupețește nl.i-un sacri­ din Abrud.
ficiu astăzi în campania pentru strân­ vorbit primarul comunei Măceu, După aceasta serbare a conți-
care a arătat populației ajutorul nuat până seara la orele 23 ve- La această adunare au parti­
gerea recoltei*. Ca încheere tov. Jur­ cipat prietenele: M Stoica, Dăni-
cuț arată importanța sprijinirii guver­ primit din partea P C la refor­ selie și spirit de înfrățire.
ma agrară, la campania de însă- ă și Ana Alherti.
nului care fără sprijinul larg al masse­
* Adunarea este deschisă de pri­
lor populare nu poate înfăptui progra­ marul orașului Abrud — prietenul
mul său de guvernare Astăzi mai mult Jurca — care mulțumește asisten­
ca ori când trebuie să facem zid în ju­
rul guvernului ducând lupta necruță­
V Adunarea Generată a ței că a răspuns Ia apelul U. F.
A. R.-ului.
toare contra tuturor dușmanilor popo­
rului, contra speculei contra rămășițe­
l/.F.A.Rului din Roșia Montană Prietena M. Stoica, luând cu­
In ziua de 15 Iulie a. c., a a- prietenele Maria Stoica Ana Al- vântul, arată suferința femeii în
lor fasciste, căci numai astfel vom pu­
vut loc adunarea generală a U. trecut, suferințele îndurate de­
tea pune capăt lipsurilor și numai ast­ berti șl Dănilă.
F. A. R.-ului din localitate. La pe urma războiului criminal con­
fel vom putea reclădi o Românie nouă, Ședința este deschisă de prie­
aceasta adunare au luat parte tra U.R.S.S. și necesitatea de a
o Românie fericită. Numai printr’o sin­
tena președintă A. Ciolac, care se organiza toate femeile în U. F.
ceră prietenie cu Uniunea Sovietică,
printre altele spune că ședința de A. R.
prin îndeplinirea condițiilor de armisti­
azi concfde cu ședința celor Trei la cuvântul prietena A. Alberti
țiu putem să ne asgurăm un viitor Sediul Asociației pentru strân­
mai fericit.
care arată pe larg sarcinile orga­
gerea legaturilor cu U. R. S. S. Mari, care are loc în Germania,
nizației, munca ce trebuie dusă pe
Au mai luat cuvântul tov. Teudo- „Arlus®, filiala Alba-luha, s’a mu­ bârlogul hitlerismului în- ins de tărâm cultural pentru ridicarea
rescu Anghe!, tov. Moga Eugen care tat în strada Gheorghe Coșbuc către armata Roșie și aliate. (în-
între altele a explicat importanța în-
nivelului cultural al f e m e i e i
Nr. 14. treaga adunare ovaționează înde­ și munca ce trebuie de­
lung.) pusă de toată lumea fără deo­
sebire de clasă și naționalitate —*
Dând cuvântul prietenei M.
Șezătoare culturală la Simeria Stoica, aceasta arată pe scurt ne­
cesitatea de organizare a femeilor,
în opera de refacere a țării.
Apoi se alege comitetul orga­
nizației din localitate, după oare
Marți, 17 Iulie a.c., Sindicatele Unite certul instrume itist dat de muzica ate­ cari trebuie să ducă lupta, ală­ prietena Răileanu mulțumește de
Muncitorești „A. R. L. U. S.* și lierelor princinale C F R dirijat de tov.
turi de bărbați, până la doborî» legatelor pentru bunele sfaturi, a-
Apărarea Patriotic din Simeria Bugariu Eftimte.
rea definitivă a fascismului. sigurând că femeile din Abrud se
au organizat o șezătoare culturală ar­ Organizațiile democratice din Sime- vor încadra în munca la care este
tistică în isala .cinematografului C. F. R. Prietena A. Alherti, arată rea­
ria fac pe această cale o clrmarc chemată U. F. A. R ui.
Cu această ocazie Dl Dr. C Gai- caldă tuturor intcle tualilor să urmeze lizările li. F. A. R.-ului din în­
țuleacu, directorul spitalului C. F. R. exemplul de mai sus și să se încad- treaga țară, în încheiere dezvol­
din localitate a ținut o conferință cu ANUNȚ
reze cât mal mulțl în munca de lumi­ tând pe larg sarcinile acestei or­
subiectul: Asistența sanitară în U. R. nare a masselor largi populare pentru Aduc la cunoștința Onoratei
S. S. și la mi. „Numerosul public asis­
ganizații. clientele că reîntorcându-mă depe
ca statul de mâine să aibe cetățeni
tent a urmărit cu atenție încordată in­ luminați șl educați. Ei sunt așteptați Prietena Dănilă, luând cuvân­ front aui redeschis atelierul de
teresanta conferință răsplătind confe­ cu nerăbdare la lucru pe teten și li-se tul, îndeamnă femeile pentru a croitorie din Deva str. Regin**
rința cu vii aplaude. Maria 19.
va răspunde cu toată dragostea și re­ depune și ele muncă la opera de
Conferiuți a fost încadrată de con- cunoștința. refacere a țării.
PetrlcA Trufaș
4 4 croitor
ZORI NOI
3

OGOARE-MUNTI-PADURI
FABRICAREA ȚUICII DIN CEREALE Țărănimea din Josani
s’a organizat In Frontul . /
trebue să înceteze \/ Plugarilor A
Țărănimea din Josani s’a con­
Anul acesta după corn știm cu țată cu foametea. ger5, întreaga vald a Mureșului a
vins că singura organizație țără­
toții, din cauza secetei avem o După 23 August conform con­ fost transformată într’un adevărat
nească care apără interesele plu-
recoltă slabă, pe care dacă vom venției de armistițiu, trebuia să șantier de fabricare a țuicii din
cereale. gărimii, este organizația Frontului
3ti s’o folosim cum trebuie, ne va dăm Uniunii Sovietice o mică
S’a crezut că prin sigilarea și Plugarilor. Pătrunși de acest ade­
ajunge pâră în anul viitor. cantitate din aceste bucate.
Secerișul însă nu s'a terminat Uniunea Sovietică însă în loc ridicarea cazanelor de fabricat văr, ei au făcut o mare adunare
încă iar treeratul nici n’a început. să ne pretindă, ne-a ajutat cu țuică, s’a pus capăt risipei de ce­ în ziua de 11 Iulie s’au organizat
in momentul de față consumăm bucate spre a nu vedea populația reale. Țărănimea a recurs la mij­ în Frontul Plugarilor alegându-și
din recota anului trecut. O bună înfometată. loace primitive — a început să un comitet format din 9 membri
parte din această recoltă a fost Țărănimea noastră acest lucru întrebuințeze oala — pentru a având ca președinte pe Cuș Adam
.efuiră și nimicită de cotropitorii nu l-a înțeles nici până în ziua de azi. nerespecta legile și a face risipă Nicolae; vice-președinteToma Mi-
germani, iar populația era amenin- Ca urmare a acestei nebițele- de cereale. hai; casier Pătrugaru Gheorghe și
Cităm cazul dela Ilia unde în- secretar Ciorogani Ludovic.
tr’o singură zi au fost prinși și Acești săteni s’au hotărit, ca în
Valorificarea recoltei înaintați Parchetului 13 oameni
din diferite comune, cari vindeau
sânul
sprijine
acestei mișcări țărănești, să
guvernul de largă concen­
Ce cantități de cereale trebue să pe ascuns țuică făcută din bucate. trare democratică contribuind cu
predea agricultorii La postul de jandarmi și nota­ munca lor la refacerea grabnică
In Monitorul Oficial din 19 Iulie a c. Național al Cooperației sau centrelor de
riatul din Zam, se găsesc mari a țării.
a apărut o decizie, prin care se stabi­ exploatare teritorială ale armatei, în
cantități de țuică confiscată prin­
tre care și un butoiu de 80 kgr.
lesc cotele de cereai- pe care producă­
tori sunt obligați să le predea Stat jiul.
termen de cel mult 10 zile dela treeriș.
Ele vor fi achitate de îndată, în nu­ Acești plugari cari știu prea Serbarea Apărării '
Auesie cote v^r fi predate unităților
rvoeritive mandat e ale Institutului
merar, la prețurile recent stabilite.
Iată care sunt cele de predare:
bine cu câtă trudă se câștigă
pâinea, trebuie să înceteze imediat Patriotice din Hațeg
fabricarea rachiului din bucate. Să Anărarea Patriotică din Hițeg a’ or­
Dacă au cultivat se gândească că Nordul Moldovei ganizat în ziua de 15 Iulie o serbare
pănăla 2 ha, de’a 2 la 5 ha.
La o producție medie de • Incluși» incluși» aests 5 li a. și Nordul Ardealului sunt regiuni câmpenească care a durat până a doua
1. GRÂU: S: următoarele cantltăti pustiile de fasciști, iar lipsa de zi dimineața
Ogr. la hi) pâine se simte în orice gospodărie. Serbarea a fost bine organizată o-
300—399 kjr. la hectar — 100 100
Să se gândească că Uniunea So ferind publicului o distracție plăcută.
<00—499 . . 75 150 200
vietfcă ne-a dat bucate, nu ca să Venitul realizat a fost [pentru între­
500—599 . , 150 250 300
600—799 . .
facem țuică și să otrăvim lumea, ținerea coloniilor de vară, din țara
250 350 400
800— 999 . ,
Ci să facem pâine pentru popor și Hațegului unde copil minerilor se bu­
300 450 600
mal cu seamă pentru copil. cură de o îngrijire deosebită.
'XBh: 1000 n 400 550 700
Suntem siguri că țărănimea va Apărarea Patriotică — din Hațeg a
2. SECARĂ : înțelege răul, pe care-l pricinuește făgăduit că va activa întens spre a da
300—399 . . 100 IDO poporului prin fabricarea țuicei din un sprijin puternic acestor micuți car
400— 499 . . 75 150 200 cereale și va înceta de a mai face se vor desvolta în cele mai bune con<H-
500-699 . . 150 250 300 risipă de bucate. țtuni.
700—899 „ . 250 350 450
■' 1 ■!
r este 900 ... 300 450 600
3 ORZ
300—399
și ORZOAICA:
. .
Comisia Centrală de Reformă Agrară
b» 125 dâ noi lămuriri asupra lucrărilor de expropriere '
100—499 . . 1'30 150 250
500—599 , , 150
I. >in cauza unor împrejurări împreună cu instrucțiunile nece­
250 300
F00—699 . . 250
tehnice date, tipărirea proceselor sare de modul cum ele trebuesc
350 400
700 - 799 , . 300
verbale tip întârzie. Pentru a se complectate" și.încheiate pentru de­
400 500
peste 800 ... <00
accelera definitivarea Reformei A- finitivarea Reformei Agrare.
500 600
grare, comisiunile de plasă vor 2. Pentru lămurirea punctului
4. OVÂZ :
lua măsuri ca toate plângerile ce 2, alin. I din Instrucțiunile din
300— 399 „ . 130 125 sunt în curs de cercetare în fața 13 Mai 1945 ale Comisiunii Cen­
100—499 . . 106 150 200 lor, să fie rezolvate astfel ca cel trale de Reformă Agrară, prin
500—599 . , 150 250 300 mai târziu până la I August a, c,
600—699 . . 250 350 care se reglementa expropierea
400 acele lucrări să fie terminate.
700—799 . . 300 100 500
terenurilor agricole arendate total
In cazurile în care Comisiunile
oeste 800 ... 400 500 sau parțial în ultimii 7 ani, st
600 de plasă au dat deciziune împo­
Din cantitățile care rămân pr xiucă- Nu se acordă scutiri pentru orz, 3 precizează următoarele norme de
triva căreia s’a făcut o contesta­
>rl!of după predarea cotelor obligatorii zoaică și ovăz. procedare;
ție de cel nemulțumit, în confor­
de mai sus, se blochează pentru ÎDSă- Pentru cantitățile ce se vor vinde a) Proprietatea agricolă mai
mitatea cu art 9 din Regulament
mânțări; peste cotele obligatorii, producătorii vor mare de 50 ha. se exproprinză in
și instrucțiunile Reformei Agrare,
200 kg- grâu de hectar, primi plata In numerar, precum și o întregime dacă în ultimii 7 ani »
se vor forma dosare care vor cu­
100 k? secară de hectar. adeverință, care le va da dreptul să fost arendată mai mult de jumâ
prinde toate actele acelor contesta-
160 kg- orz sau orzoaica de hectar. cumpere, la prețul oficial, dela coope­ tate din suprafața ei totală, hl
țiuni si înainta Comlsiunei Cen­
140 kg- O'âz de hectar. rative produse Industriale și fabricate: trale de Reformă Agrară în cel orice alte cazuri se consideră cfll
Producătorii sunt obligați să înhă­ bumbac, unelte agricole, gaz, sar , etc. mai scurt tîmp pentru a fi solu­ nu a f<»st arendată.
mâ" ze in toamna 1945 șl primăvara •
ționate. b) La proprietățile ina< mici (H
1946 o suprafață cel puțin egală cu cea Ministerul de Fioanțe a comunicat Procesele verbale și deriziunile 50 ha. inclusiv, se expropriaij
însămânțată în anul trecut. organelor în subordine că impozitul date de către Comitetele comuna­ numai suprafața de teren care d
Sunt scutiți de obligațiunea predării: excepțional de 12 la sută nu se per­ le și Comisiunile de plasă, vor fi fost arendată în ultimii 7 ani.
producătorii ari au cultivat mal puțin cepe la operațiunile de cumpărare de încheiate de cei în drept, astfel c) Proprietățile mai mici de I
’ de jum. ha. de grâu «au secară, precum vite, dacă se face dovada dela cum au fost făcute ca formă și ha. inclusiv nu se expropriu».
și invalitii, orfanii și văduvele de răz- caz la caz că aceate operațiuni se exe­ până în prezent îndată ce proce­ chiar dacă au arendat fiind excep
bcru, cari au cultivat mai puțin de urf cută In baza unui mandat din partea sele verbale tip vor fi tipărite, se tate de lege conf. art. 3, net. e
hectar de grâu sau »ecară. Statului vor trimite comisiunilor de plasă, din legea de Reformă Agrară.
ZORI NC1

Noi societăți Româno-Sovietice


In cursul săptămânii trecute au porului pentru Ccraerțu! Exterior
• Guvernui italian a hotărît rechemarea ambasadorului italian din
fost semnate două convenții Intre al Uniunii Sovietice, iar din partea
Spania
statul român și U R. S. S cu pri­ guvernului român de Ministru al
• Cu ocazia Împlinirii a cinci ani dela formarea republkei Sovie­
vire la înființarea societăților de comunicaților și Licrărilo. Pubice
tice letone, la Riga a fost organizat un mare meting popular la care
navigație și petrol cu participarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej.
au luat part» peste 100.000 de oameni. Demorfstranții au adresat te­
egală a U. S. și a statului român După semnarea convențiilor d-1
legrame de felicitări Generalissimului Stalin, Guvernului Sovietic și Co­
In jumătatea rezervată statului ro­ A. D. Krutikov a plecat la 21 Iulie
mitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) din U. R. S. S.
mân pot participa și societățile par­ a. c. dela București Ia Moscova.
• Primul lord al amiralității britanice a felicitat în numele guver­
ticulare precum și armatorii parti Convențiile semnate vor fi de un
nului englez flota sovietică cu ocazia sărbătoririi zilei marinei în U.R.S.S.
culari. Convenția cu privire la în­ real folos navigației și industriei ►
• Procurorul Militar care judecă p ocesul trădătorului Petain în­
ființarea societății de navigație a petrolifere românești care vor pu­
ceput la 23 Iulie va cere pentru acesta pedeapsa cu moartea.
fost semnată din partea guvernu­ tea fi puse grație ajutorului acor­
• In extremul Orient ploile cari au reînceput stângenesc mișcările
lui sovietic de dl A. D. Krut.kov dat de U. S. în slujba poporului
mai ales ale aviației Luptele se dau acum între artilerie care trage
primul locțiitor al Comisarului po- român.
încontinuu.
• Statele Unite au adresat Japoniei un ultimatum prin care cer
să aleagă între capitulare necondiționată sau nimicirea totală.
Joi se va cunoaște rezultatul alegerilor • In bulgaria a început procesul unor tineri fasciști cari sub nu­
mele de blocul democratic au vrut să coalizeze toate forțele fasciște
din Anglia și profasciste din țara pe care să le opună „Frontului Patriotic".

joi 26 Iulie vor fi aduse la cu- Church I se va putea reîntoarce


roștința publică rez Itatu! alegeri­
lor din Anglia Cu acea tâ ocazie
imediat la Londra Dacă voturile
se vor împărți sau partidul labu­
Toate ritrepnnderite comerciale
dl Churchd si dl Atlle se vor re­
întoarce de!a conferința din Pots­
rist va eși învingător va fi nevoie
de câteva zile până la formarea $i industriale sunt obligate să activeze
dam la Londra pentru a fi pre- unui guvern laburist sau de Uniune
zenți la comunicatul rezultatului, Națională după care primul mi­ Ministerul Industriei și Comer­ contrar vor fi trimiși in judecată
’n cazul dacă partidul conservator nistru și dl Atlle se vor putea în­ țului aduce la cun ștințâ tutvor ca infractori la 1 gea sabotajului
va eși învirgător din Jegtri d-l toarce la Potsdam. cmnercianților c:, potrivit dispozi- și tot odată li se vor radia firmele.
țiunilor art. 15 din legea nr. 351-
940 pentru reprimarea speculei ili­
cite și sabotajului economic, nu-și
Un violent incendiu
Ședința Consiliulu Național Polonez pot micșora și nici înceta tem­
porar sau definitiv activitatea, de
cât după obținerea unei aprobări
la Orăștie
Consiliul Național Polonez s’a Readucerea emigranțih»r și ridi­ in acest sens din partea acestui In ziua de 19 Iulie a. c. s’a iscat un
întrunit pentru a asculta raportul carea agriculturii. In pol'tica exter­ minister. violent mcendiiî ,a Orâștie. Incendiul a
guvernului de Unitate Națională. nă primul ministru a cerut să se Se atrage atențiunea că aceiași izbucni, cu o furie ueobișnuilă în po­
Cu această ocaz e Dl. Osu ka dispozițone era prevăzută și de dul cinematografului „Central*.
Mo-avszki primul ministru al gu­ mențină relații amicale și cu Sta
legea nr 282 943 pentru repri- Datorita ajutorului dat de un detașa­
vernului peIrmez de Uniua*- Națio- tele Un te și Anglia. Deaseinenea
marea sabotajului. ment al Armatei R șil ș; a populației
alâ a vorbit despre pt gramul a scos in evidență ajutorul pe care
Toți conurcianții caii, din cau­ orașului, incendiul .<■ re aneoința orașul
guvernului în viitor. U. S. I’a acordat guvernului po­ za « vacuăiiior sau a aitor cauze bit g fost Io.al z t. La fața locului
Fixarea fruntariilor de vest pe lonez față de clica reacționară dela în legătură cu răsboiul, și-ac. în­ s’a deplasat in aceiași zi prefectul ju­
O ier L >ndra trerupt activitatea și nu ș; au re­ deț..im Dr. A Aunâșan.
luat o până în prezent, sunt obli­
Citiți șl răspândiți ziarul
Ședința de organizare a 0. T P. R ului gați ca până cel mai târziu la
data 1e l Septembrie l'»45, să
la Decea-Alba reînceapă activitatea lor, in car «9 ZOR XOI“
d 14 b lie a c. In >muna vu- p..i ti ie-et lui — ș. fu’ p stuloi Ic
Drcea avut Io-’ o mare a’unve a jandarmi — dovedește căarinata — jan­
’ineremi i .
j T r\P. ■ I ii.
n.ru a pune bzzele darmeria — nu mal este o unealtă de
asuprire, ci ea este a poporu ui pentru
Aoeul marinarilor Greii adresat allațllor
Oir!*-’ regiona'ei Albi-H k-c i nra a-i .pâra drepturile câștigate dupâ a- Federația merifi^rilor Greci a Comisii aliate. In aptei printre al­
'■ci ‘ *î• ‘ t d ■ ten.i Pățit ? șt • ■ tât a înot dresat u > apel guvernelor aliate tele se spune „Poporul Grec care
Le ■:*et .ru! r» T P P v ■* " ! '< as In care arată situația dezastruoasă din 8 milioane de loc >Jtori a dat*
A ' t' m dl t a diu Gr'.T și cere ținere, unui peste 1 milion de ieitfe în f.un-
L jând ■uvîntul, pr'ttenjl Pmir.eț, d. omitetul d- pîebi 'cit sub s ravegherea unor tea căreia se gasta mișcarea de
i' O T P-u'ui mdem A * rezistență ste zi terorizat de un
•;rerî! . de a .4 j rt țivâ tn 3- guvern car. nu exprimă ^orința
:ea«tâ orgnr.tziț;.?. I j inch <e;e arata poporului. Până in prezentau fost
sarcinile î ‘regulai tineret ce trebu.esc arestați și i.itemrnt ți peste 65.(XK)
rej'z ■ cad ul O T P. R. - il;:| Crucea Roșie ajută popor il român de patrioți gre i și de alte națio-
Mai v -rbesc an un t v. / ’»<?,
< t >nt șo
vie tic ți ș ful post- i . de j* d m are
nalitâ ()f țer regatiș’i și f sciști
Cru ea Roșie din Geneva por­ t me alimente pentru c ipli, '> T
a vorbi: d’spo lupta ce t .bute dusa nește la 25 Iul e a. c. o c. r .va­ org mizează i rogroniuri P< porul
tone alime ite dif ;te între ■ ai?
cot ir,? șovifirimui -i și reacționai l< r cari nă u d ferite mcd’catnenre și a- Grec cere punerea iu aph.are și
ciocolată și i*2 tone lingerie.
caută să d '.iineze regbir.il d» h're-Ute iG ' stmate pertru „Crucea nentru Grecia 1 hotărîrilor luate
Aceste rn-dic mente șl alimente
și democrație .e se Mărta.'ște z; hi R șie" din România. la lalta de Națiunile Unite pentru
vor fi împărate diferitelor soita le
ț trâ Asife se anunță că vor fi tri­ ș' populației nevoi-șe. ca prin acestea să se asigure pa-<
Luâod ur.rî* ,a ac. istâ ud mar: ș! mise ’> tone mede mente, 17
cea în Balcani.
imprimeria jou. m-utotara Deva 640—1945