Sunteți pe pagina 1din 3
ITEM Wo 2648/56 x March 9 VI/e49 £ RUMANIA PRISONS AND CAMPS [2500/ Inmgtes 72502/ Forced Labor {2501/ < 71926/ LIFE OF THE SLAVE LABORERS TOILING ON THE DANUBE-ELACK SEA CANAL. SOURCE ROME: Confidential source. DATE OF OBSERVATION: 1949 - 1955, ENGLISH SYNOPSIS: Source who worked on the Danube-Black Sea Tom 0 1951 presents a picture of the life of prisoners and the organization of work. After construction work on the Janal was interrupt-. ed in 1953, part of the prisoners remained on the spot +o serve out their sentences. Others were transferred to the lead mines or to work in the fields of various State farms. EVALUATION COMMENT: This report supplies details on the Btoppage of work at the Danube-Black Sea Canal. The location of the POARTA ALBA prison is mown from other sources. Officially, the discontinuation of work at the Canal was announced at the press conference of August 10 1953 by Deputy Foreign Minister Gheorghe PREOTEASA. x x i Canglul Dunsrea-Merea Neagra. Sursa noastra a lucrat pe santierull dela Canal dela 15 Octombrie 1949 pana le finele lunei Februarie 1951. A luc— vat la Tasaul si la Poarta Alba. Le Tasaul facea parte din colonia de munca No.1 Capul Midia, unde se gasiau in 1949 eirea 200 detinuti politici si 600 condamati de drept comun. Norma de munca era de 1,25 metri cubi de piatra pe zi, de fiecare individ. Piatra, adusa in blocuri cu carele rechizi- tionate dela taranii din jur, era sparta cu ciocanele si fo- losita apoi la construirea danelor din golful Tasaul unde se proecta ridicarea unui mare port pentru deservirea Canalului. Conditiile de munca erau primitive si istovitoare. Uneltele, fnore/ ITEM _No_2648/56 2. “desperechiate, eran rechizitionate 1a intamplare din diferite gle tarii. Abia in 1950 au fost aduse din Uniunea So- fea materiale uzate ca: vagonete si cateva escavatoare dice. Escavatoarele nu puteau fi insa puse in functiune ; lipseau instalatiile electricé. Detinutii erau cazati in baraci acoperite cu carton t, fara apa si fara lumina. Apa se aducea cu sacalele : ‘comune Corbu, situata la cativa kilometri de santier si “ge distribuia in ratii foarte mici. Hrana era compusa din 625 @grame de paine pe zi, o zeama neagra calde dimineata si cate un fel de mancare le pranz si seara. Iarna baracile erau in- " calzite numai o ora pe zi inainte de culcare. In iarna anului 1949 care a fost extrem de aspra au murit degerati numerosi detinuti care erau inlocuiti cu altii adusi din diferite in~ ohigori ale tarii. Era un regim de exterminare fizica. Cet ae dndeplineau norma zilnica erau supusi la pedepse cru- de} 1i se taia ratia de hrana, 1i se lua dreptul de a primi pachete si scrisori ori de a fi vizitati de rude, erau stro— derna cu si varati in carcere fara acoperis de unde ei mai milti erau scosi morti de ger. Bataia era in toi. ae: de munca erau comadate de brigadieri recrutati din- 4re detinutii de arept comm, in special dintre criminalii cei mai ficrosi, alesi de colonelul Alton, inspectorul san~ lui. Numerosi detinuti politici dela Tasaul eu fost uci- "de brigadierii Teodorescu Nicolae, un criminal pederast “Ramnicu-Valcea, Valer Duhu, Prejbeanu, Levinski si Stan- gel Marin. Sursa isi aminteste numele urmatoarelor persoa- eise de brigadieri pe santierul dela Tasaul: doctor Ton or , fost subsecretar de stat al ministerului sanata- iif capitanul de aviatie Rambela, ars de viu in euptorul ca- ramidariei de catre brigadierul Stanciugel; muncitorul Ion Munteanu} mecanicul Dragomir; taranii Ciripel Aurel, Mircea ‘Neagu si Matei Ion. sa Ta Poerta Alba detinutii erau supusi aceluias regim | de exterminare. Sentinelele care supravegheau lagarele incon— _furate dé sarma ghimpata primeau ca premiu inaintarea in grad, 5 mii lei 15 zile concediu pentru fiecare detinut impuscat iS sarma" in tentativa de evadare. eee Pe traseul de 72 km cat era proectat Canalul, erau uurmatoarele colonii de munca: Capul Midia, Saligny, Wilomet— “4, Kilometral 8, kilometrul 16, kilometrul 31, Poarta Al- Gales, Ovidi valea Neagra si Canara. eee Colonia dela Kilometrul 31 era transformata in la- a cele Proceta! Censtuiat a fost conceput gresit intra inceput. In perioada 1949-1951 traseul original a fost de mai multe ori modificat. Portiuni intregi de sapaturi au ‘fost abandonate, iar fundul Cenalului largit si pamantul pro- ot éela sapaturi a fost deplasat in multé randuri dintr’o fuore/ _———————— ITEM No 2648/56 3. parte intr’alta. In 1951 expertii trimisi dele Bucuresti si-au dat seama ca deschizatura Canalului era prea mica si au dat ordin ca malurile sa fie largite cu cate 1,50 metri in fieca— re parte. Risipa de materiale, incapacitatea personaluiui teh- nic si furturile erau in floare. In epoca aceea s’a facut 0 ancheta riguroasa si au fost arestati o serie de tapi ispasi- aS care au fost apoi judecati in 29 August - 1 Septembrie 952. Xbandonarea lucrarilor dela Ta 28 Februarie 1951 sursa noastra a parasit Cana- 3 dul. In 1953 luerarile Canalului au fost abandonate, colonii— le de munca fiind transformate in penitenciare. In August 1955 a sosit la inchisoarea dela Pitesti detinutul Draghices- cu, transferat acolo dela unul din penitenciarele dela Canal. Acésta a spus sursei ca lucrarile dela Canal au fost oprite in Iulie 1953. Intr’o dimineata, cand ecipele se pregateau sa plece spre santiere, s’a primit ordin ca toate lumea sa rema~ 3 na in baraci. Nimeni nu a stiut de ce. Cinci aile detimutii au remas in asteptare in prada a fel de fel de zvonuri. Se spunea ca a izbuenit razboiul, ea in Rusia incepuse revolutie, ca in Romania sunt revolte, ca ONU a ordonat o ancheta inter— nationala pentru interzicerea mmneii fortate. A sasea zi s’a dnceput demontarea sinelor de cale ferata care deserveau san- tierele, si strangerea materialelor. Detinutilor li s’a spus ca guvernul "a descopertt ca planul pentru construirea Cana- Jului a fost:o nascocire criminala a grupului deviationist Pauker-Luca-Teohari Georgeseu". Parte din detinutii politic care erau deja condamnati la pedepse minore au fost trimisi sa lucreze la mine. Detinutii cu pedepse administrative au fost deferiti-tribunalelor pentru judecare. Altii, condamns— ti la pedepse mai mari au ramas pe loc in coloniile transfor— mate in penitenciare si puse sub administratia Securitatii, pentru a fi folositi la mined agricole in gospodariile de Stat din regiune. Ulterior unii dintre acestia din urma au fost repertizati la orezariile statului de-pe Valea Dunarii sau la alte gospodarii de stat mai indepartate. Materialele ridicate dela Canal au fost duse pe santierul dela Bicaz pen- ~ tru construirea centralei hidroelectrice "I.V.Lenin". Ta Bi- caz az fost dusi in 1954 si o parte dintre detinutii "speci- alizati" pe santierul dela Canal. Potrivit informatiilor adu- se de Draghicescu, la Poarta Alba se aflau la inceputul amu- Tui 1955 inca 12.000 detimati politici si de drept comm care asteptau sa fie transferati in alte inchisori din tara, pe masura ce se vor face locuri. End.