Blocul-fantoma din valea ruinelor.

Cum arata acum fostul mare centru

industrial de langa Hunedoara VIDEO

Daniel Guta,

Aproape nimic nu a mai ramas din fostul mare centru industrial de langa Hunedoara, o
intindere ocupata de cariere de piatra, uzine si mine de fier si de furnalul de la Govajdia.

Un bloc muncitoresc construit in anii ´60 a ramas pana de curand ultimul ,,bastion"
insufletit de oameni al unei zone industriale ale caror constructii ocupau zeci de hectare
pe valea Govajdiei (Nadrabului), la circa 20 de kilometri de Hunedoara.

VIDEO CU BLOCUL-FANTOMA

Uriasa cariera de dolomita din muntii Hunedoarei. Cum arata Craciuneasa la doua
decenii de la parasire VIDEO
VIDEO Povestea emotionanta a singurei supravietuitoare din blocul fantoma, ridicat de
comunisti in munti: ,,Dupa ce cladirea s-a ruinat, toti s-au imprastiat"

Portile spre adancuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriasei mine din tinutul fierului
VIDEO

In trecut aici locuiau aproape 20 de familii. Ultimele locatare ale ,,blocului-fantoma",

doua batrane care in trecut au lucrat ca muncitoare in cariera de piatra Craciuneasa,
aflata in vecinatate, au fost luate de familii din locuintele lor si s-au mutat de aici. In
scurt timp, cladirea parasita de cateva luni s-a transformat intr-o ruina, care pare sa isi
astepte demolarea.

Blocul muncitoresc parasit. ADEVARUL

In imprejurimile sale, o multime de alte constructii sunt abandonate de mai multi ani, in
timp ce altele au fost demolate, iar padurea deasa le-a acoperit ramasitele. In secolul al
XX-lea, tinutul aflat la marginea satelor Govajdia, Ghelari si Lelese, a fost unul dintre
marile centre industriale ale Hunedoarei. Pe intinderea lui se insiruiau o parte a
minelor de fier de la Ghelari, furnalul de la Govajdia, cariera de piatra de la
Craciuneasa, calea ferata industriala Hunedoara - Ghelari si, in apropiere, cariera de
marmura din satul Alun.

Blocul
muncitoresc. ADEVARUL

Furnalul de la Govajdia
Cel mai vechi monument ramas in picioare in zona, aflat la circa trei kilometri de
,,blocul-fantoma" este Furnalul de la Govajdia.

GALERIE FOTO CU FURNALUL DE LA GOVAJDIA

Podul uitat de pe calea ferata din Tinutul Padurenilor. S-a pastrat 120 de ani, desi linia
a fost distrusa VIDEO

Povestea nestiuta a legendarului furnal din Govajdia, unul dintre cele mai vechi din
Europa VIDEO A fost construit intre anii 1806 si 1810 pe amplasamentul unui fost
atelier de fier din Evul Mediu. La sfarsitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu
minereu de fier de la vechile mine din Muntii Poiana Rusca, producea anual peste 8.000
de tone de fonta cenusie. Furnalul si-a incetat functionarea la inceputul secolului al XX-
lea, odata cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul
producator de fonta din Imperiul Austro-Ungar.

Furnalul de la Govajdia. ADEVARUL

,,Prin 1934 s-au demontat cele doua foiuri, iar in 1944 a fost daramat podul pe care se
facea incarcarea agregatului, (directorul pe atunci al Uzinelor de Fier din Hunedoara,
refugiat la Govajdia, de frica bombardamentelor, l-a distrus ca sa nu atraga atentia
avioanelor ca obiectiv industrial), apoi a fost desfacut si acoperisul de tigla", scria
publicistul Vasile Nicorovici, in volumul ,,400 de zile in Orasul flacarilor". Cuptorul sau
urias s-a pastrat intact si le ofera vizitatorilor sai o marturie vie despre industria fierului
din urma cu doua secole. Desi are nevoie de reabilitare, monumentul istoric a fost, insa,
ignorat de autoritati, in ultimele decenii.

Ruinele Ghelariului
Minereul folosit pentru producerea fontei si a fierului in Furnalul de la Govajdia era
adus de la minele din Ghelari, aflate in vecinatate.

VIDEO CU MINA DE FIER

Craterul gigant ramas in urma celei mai mari mine de fier din Romania. Povestea
locului interzis VIDEO
Mostenirea comunista in Ghelari, vechea ,,capitala a fierului". Cum arata blocurile
parasite de mineri VIDEO

Un plan inclinat, amenajat pe un deal in vecinatatea Govajdiei, caii, funicularele si

liniile ferate industriale au fost folosite de-a lungul timpului pentru transportul
minereului de la Ghelari spre Govajdia si, mai tarziu, spre Hunedoara. Zeci de kilometri
de galerii formau un imens labirint subteran care treceau pe sub satul Ghelari, iar un
tunel urias a fost infiintat la inceputul anilor 1900 pentru a lega Ghelariul de Govajdia.

Mina Ghelari. ADEVARUL

De aici, drumul fierului continua pe calea ferata miniera a Uzinelor de Fier din
Hunedoara. Minele din Ghelari au fost inchise in perioada 1995 - 2005, mii de muncitori
au fost disponibilizati, iar vechile constructii miniere au fost abandonate. Valea
Govajdiei a ramas impanzita de ruinele fostei exploatari miniere si ale galeriilor sale,
multe dintre ele ramanand ascunse de padure.

Cariera de la Craciuneasa
Drumul pe valea parului Nadrab trece pe la poalele intinsei cariere de dolomita de la
Craciuneasa, intinsa pe aproape 100 de hectare si legata de centrul siderurgic din
Hunedoara printr-o cale ferata industriala, al carui capat de linie se afla in vecinatatea
,,blocului fantoma".

GALERIE FOTO CU CARIERA

Privelistea ,,de pe alta planeta" a haldei uriase de steril din muntii Hunedoarei FOTO
VIDEO

VIDEO Povestea nestiuta a caii ferate din muntii Hunedoarei. 120 de ani de la
inaugurarea mocanitei

,,Am muncit la piatra, cu sapa si tarnacopul aproepe 30 de ani si am fost obisnuita cu

traiul greu, cu frigul de pe cariera, caci sapam si incarcam si iarna, pe ger. De aici
vagoanele de piatra plecau spre Hunedoara", isi amintea Ana (88 de ani), ultima
locatara a blocului muncitoresc de la Craciuneasa. De la inceputul anilor 2000, cariera
de calcar si dolomita a intrat in conservare. Tot atunci, calea ferata miniera care lega
Hunedoara de exploatarea din vecinatatea Furnalului de la Govajdia a fost dezafectata.

Cariera de la Craciuneasa. ADEVARUL

La aproape doua decenii de la intrarea in conservare a carierei, salbaticia a pus
stapanire pe dealul modelat de oameni, cu ajutorul dinamitei si al excavatoarelor.

Pe versantul opus al carierei, dincolo de ruinele industriale si miniere si de cele cateva

gospodarii risipite in vai, serpuieste pe aproape un kilometru halda de steril a carierei
din Valea Nadrabului, una dintre cele mai mari depozite de steril provenite din
prelucrarea rocilor de constructie. Halda, extrem de erodata, ofera o priveliste la fel de
stranie ca a uriasei cariere din apropierea ei.

Va recomandam sa cititi si:

Controversele Retezatului. De ce s-au opus oficialii americani ridicarii marelui baraj
Gura Apelor din Hunedoara

Secretele militare ale combinatului din Hunedoara, dezvaluite de CIA: buncarele care
puteau rezista bombelor atomice

Privelistea sumbra a fostelor mine de fier de la Teliuc. Colosii de beton in ruina de 
langa Hunedoara VIDEO

Lacul care nu s-a oprit din crestere. A fost creat intr-o cariera miniera si a ajuns la
dimensiuni uriase VIDEO

Locuri pline de secrete pe Lacul Cincis: Casa Alba a lui Ceausescu, barajul urias si
bisericile de sub ape VIDEO