CUPRINS :

1.Poziia geografic
2.Istoricul localitii
3.Caracteristici generale ale reliefului
4. Aspectele vietii economice ale orasului
5. Obiective turistice

1.Poziia geografic

Asezat pe ambele maluri ale raului Strei ,la jumatatea distantei dintre
depresinea Hategului si valea Muresului,orasul Calan este situat in inima
tinutului hunedorean,la o departare de 14 km de orasul Simeria , 10 km de
municipiul Hunedoara ,18 km de orasul Hateg si 30 km de municipiul
Orastie .
El este pozitionat la kilometrul 198 pe Drumul natiomal DN 66 TarguJiu Petrosani Simeria, iar pe calea ferata Simeria Petrosani Filiasi
Craiova- Bucuresti este situat la km 14 de Simeria fiind deservit de statiile
de cale ferata Calan Bai (km 11) si Calan (km 14 )
Orasul Calan este situat la o altitudine medie de 230 m, are o suprafata de
101,5 km2 si o populatie de circa 14.000 locuitori.
In teritoriul administrativ al orasului se includ localitatile Streisangeorgiu,
Batiz, Calanu Mic, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului,
Santamarie de Piatra, Strei Sacel, Valea Sangeorgiului si Sancrai
Istoricul localitii

Atestat documentar in anul 1387, orasul Calan este situat pe locul unei
asezari rurale din Dacia Romana care se numea Ydata pe timpul
dacilor,Aquae in timpul ocupatiei romane. Nenumarate dovezi materiale
(fragmente de ceramica arsa, piatra slefuita, cremene, topoare, bratari din
bronz etc.) au fost descoperite in satele Valea Sangeorgiului, Santamarie de

Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din
cele mai vechi timpuri.Urmele gasite in cele doua pesteri din dealul Magura
pastrate la Muzeul judetean din Deva arata ca pe aceste meleaguri au existat
asezari omenesti inca din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.).Perioada de
tranzitie de la neolitic la epoca bronzului (2200-1800i.e.n.) este atestata de
fragmentele de ceramica, vase din lut ars cu ornamente incadrate in cultura
Cotofeni. Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefata
prin obiectele gasite aici din care se remarca : topor,secure,bratara etc.
In perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orasului
Calan pagus-ul Aquae,precum si alte asezari romane (vicus-uri)
In perioada feudala se constata existenta Tarii Hategului, care cuprindea si
satele de pe actuala vatra a Calanului.
Se spune ca denumirea orasului Calan vine de la numele unui episcop
(CALANUS) care a avut aici o mosie cu mai bine de 650 ani in urma .Doua
asezari de pe aceasta mosie i-au purtat numele : Calanul Mic si Calanul de
Jos (azi Criseni) mentionate prima data in documente in anul 1387.
In anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan In acest hotar sa construit societatea metalurgica si in jurul ei pe un teren in parte
mlastinos,primele case de colonii muncitoresti.In anul 1860,administratia
Societatii Brasovene de Mine si Metalurgie ,avind in frunte ,ca presedinte
,pe Max Egon ,principe de Furstenberg,iar ca vicepresedinte ,pe baronul
Ludwig von Habersen, a cumparat in anul 1867 pentru uzina din Calan ,un
teren de cca.180 de iugare.in parte mlastinos ,de la Sandor Bertha,casatorita
cu groful Adam Vas.In anul 1868, a fost angajat ing.Otto Gmelin , din
Germania , pentru proiectarea uzinei.La 25 mai 1869, se incepe executarea
fundatiei primului furnal. In anul 1870 anul inceperi activitatii industriale la
Calan,colonia muncitoreasca era formata doar din 10 case,ajungind in anul
1918 la un numar de 78 de case.
In perioada 1949-1952 s-au cladit primele blocuri de locuinte si o scoala
de ucenici.In anul 1959 in dreapta raului Strei ,pe terasa de linga seculara
biserica din Steisangeorgiu ,a inceput construirea Orasului Nou Calan
Dupa al doilea Razboi Mondial, Calanul a devenit un puternic centru al
siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de fonta cenusie, cocs
metalurgic si piese turnate. Anul 1961 reprezinta data la care Calanul a
devenit oras.

2. Caracteristici generale ale reliefului

Orasul Calan situat la o altitudine medie de 230 metri pe valea
raului Strei este inconjurat de dealuri relative joase doar Magura atinge 590
m si are o larga perspectiva: spre est se vad Muntii Sebesului ,spre vest
comuna Ghelari,spre sud intreg masivul Retezat,spre nord Muntii Metaliferi
Orasul Calan este asezat in vecinatatea muntilor Poiana Rusca, munti
cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alcatuit din
sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief
etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand
sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile
contrasteaza cu culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile
padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din Nord si din Est s-au
dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri. Localitatea
reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan,
avand acces pe drumuri modernizate spre fiecare din statiunile montane
inconjuratoare, unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism,
ski etc.)
Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu
altitudini de 300 - 400 m, la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si
trasee bine exprimate.
Zona reprezinta o cale de acces spre cetatile dacice din Muntii
Orastiei (cetatile Blidaru si Costesti), spre depresiunea Hategului (Ulpia
Traiana Sarmizegetusa) si spre Geoagiu Bai, statiune recunoscuta
national pentru apele termale si minerale. In partea sudica a Muntilor
Metaliferi exista izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis,
Boholt, Geoagiu, Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt,
Carpinis, Rapoltel etc.

Tinutul capitalei regatului dac, cu asezarile si fortificatiile sale, se afla

situat pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali, in aripa de vest a

Muntilor Sureanului, unde vestigiile dacice sunt raspandite pe aproximativ

200 km2. Zona aceasta mai restransa, care abunda in urme arheologice,
poarta in literatura arheologica numele de Muntii Orastiei.
Principala sa caracteristica este determinata de relieful inalt, cu varfuri de
peste 1900 m, de unde inaltimile coboara in trepte spre est, sud, vest si nord.
Chiar cele mai inalte varfuri sunt aplatizate, iar culmile care se desprind din
zona alpina sunt prelungi, cu spinari late si pante domoale.
Numeroase sunt izvoarele, majoritatea ivite la limita inferioara a zonei
alpine si toate alimenteaza principalele cursuri de apa care despica Muntii
Sureanului pentru a spori debitul Jiului si mai ales al Muresului. Marea
majoritate a asezarilor si a fortificatiilor dacice se insiruie de o parte si de
alta a Apei Orasului, afluent de stanga al Muresului, iar Sarmizegetusa Regia
se
afla
langa
si
in
dreapta
obarsiei
raului.
Muntilor Sureanului le este caracteristic climatul montan cu zonele sale
etajate, a muntilor inalti si mijlocii, ceea ce explica numarul mare al zilelor
de inghet si persistenta zapezii pe, sol de la peste trei pana la doua luni.
Intre minereurile existente sunt de mentionat in primul rand cele feroase
(exploatate in nu mai putin de sapte locuri), de plumb, cupru, zinc si
mangan, iar in vecinatate, la nord si peste Mures acelea din Carpatii
Metaliferi
bogati
in
aur,
argint,
cupru
si
plumb.
In muntii Sureanului predomina sisturile cristaline, dificil de fasonat
sau friabile, iar cu exceptia cetatii de la Luncani - Piatra Rosie si a
fortificatiei liniare de la Cioclovina - Ponorici in toate celelalte locuri unde
sunt amplasate intariturile dacice se afla micasist, care devine faramicios in
contact cu agentii atmosferici. Din aceasta pricina calcarul pentru
constructiile din zona Sarmizegetusei a fost exploatat si adus, cale de zeci de
kilometri, de pe Dealul Magura situat la est de Calan , iar andezitul din
cariera
de
la
Bejan,
langa
Deva.
Raritatea crestelor priporoase si culmile prelungi cu suisuri si coborasuri
in panta domoala au inlesnit in toate vremurile circulatia in masivul
Sureanului, unde se poate umbla de la un munte la altul, chiar cu atelaje, fara
impedimente deosebite. Principalele drumuri naturale, cu o multime de
ramificatii, porneau dinspre sud strabatand lantul muntos prin pasurile
Urdele si Vulcan dinspre sud - vest si vest din bazinul Streiului pe la
Cioclovina si pe Valea Bosorodului - Piatra Rosie, dinspre nord din valea

Muresului in amonte pe Apa Orasului, dinspre nord - est pe valea Sibiselului

si de la Cugir, iar dinspre est din valea Sebesului. Cel mai lesnicios drum era
acela care pornea de la Mures spre sud, pe unde a atacat grosul armatei lui
Traian.
Aspectele vietii economice ale orasului

Economia
Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta de munca
disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati
economice, bazata in special pe industria grea, prelucrarea
minereurilor feroase si constructii, la care se adauga industria energiei
electrice, lemnului, materialelor de constructii, usoara si alimentara.
Pe parcursul activitatii sale industriale orasul Calan a cunoscut
cateva premiere pe plan national sau in lume:
-cel mai mare furnal din tara la sfarsitul sec.al XIX-lea (380)mc;
-prima instalatie din lume pentru producerea cocsului si
semicocsului prin fluidizare(1957)
-producerea cocsului brichete pentru scopuri industriale in tara
(1961)
-folosirea primelor suflante pentru furnale proiectate si construite
de specialisti romani(1952)
-fabricarea utilajului de turnare pentru otelarii direct din fonta de
prima fuziune in tara (1989)
In urma trecerii la economia de piata, datorita desfiintarii CAER,
piata de desfacere principala a mastodontilor creati de economia
socialista (Sidermet S.A.), datorita slabei tehnologizari si a lipsei de
fonduri, productia a scazut firmele fiind nevoite sa-si restructureze

personalul, rezultand astfel un numar foarte mare de someri cu un

nivel de calificare inalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice.
Actualmente AVAS gestioneaza aceste firme, incercand un proces
de privatizare care se desfasoara greoi, datorita pe de o parte lipsei de
interes din partea investitorilor de a investi in acesti mastodonti, desi
exista planuri de redresare economica viabile si pe de alta parte
datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana in prezent de
statul roman in aceasta zona a tarii.
In partea sectorului privat se constata o crestere a activitatilor
productive si comert, in sectorul constructii metalice si materialelor de
constructii, industria usoara, industria alimentara, prelucrarea lemnului
si a serviciilor catre populatie, insa datorita slabei puteri de cumparare
a populatiei, coroborata cu politica fiscala a statului, activitatea
acestora pe plan local este la limita supravietuirii.
Astfel, in localitatea Calan si localitatile apartinatoare isi desfasoara
activitatea un numar de 39 de firme de stat, 78 de firme private
(S.R.L., S.A., cu capital autohton sau mixt) si un numar de 17 asociatii
familiale si 20 de intreprinzatori particulari, cu activitati
preponderente in ramura comert en gros si en detail, alimentatie
publica si servicii catre populatie.

Obiective turistice

Obiectivele turistice ale localitatii Calan sunt datorate conditiilor

naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste
meleaguri.
Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute
pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea

elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de

turism pe gustul fiecaruia

In epoca romana a existat la Calan o importanta asezare pe drumul

imperial Sarmizegetusa-Apulum, favorizata de existenta apelor termale,
fiind denumita Aquae.Au fost descoperite peste douazeci de inscriptii
privind prosperitatea localitatii Aquae.
Asadar, principalul obiectiv turistic al orasului il reprezinta Baile
Aque Calan cu profil de cazare si alimentatie publica, societate privata
(S.C. Metaloterm S.R.L.), care isi desfasoara activitatea in local de categoria
I si inchiriaza 11 casute a cate doua locuri fiecare. In incinta societatii exista
trei bazine cu apa mezotermala (temperatura 29 grade C)indicate pentru
tratamentul afectiunilor aparatului locomotor,afectiunilor reumatismale si
ginecologice, un bazin olimpic cu apa de rau ,si in constructie un complex
hotelier.
Calan Bai (Kiskalan): Cunoscut inca din timpul Romanilor (Aquae);
numele maghiar (Kalan) desemneaza adncitura dintr-o stnca in forma de
lingura in care se putea face baie in ape termale.

AQUAE (CALAN BAI)

Localitate rurala romana si statiune cu apa calda,
aflata in lunca Streiului (anticul Sargetia), pe malul
stang al acestuia, era cuprinsa in teritorium Ulpiei
Traiana Sarmisegetusa : pe drumul imperial principal
ce lega odinioara Ulpia Traiana de Apulum si nordul
Daciei. Numele roman al localitatii Aquae, Pagus
Aquensis era dat dupa izvoarele cu apa termala si se
intindea pe o zona ce cuprinde astazi orasul Calan si Bazinul
localitatile invecinate (Calanul Mic, Santamaria de roman
Piatra si Calan Bai).

termal

Dezvoltarea deosebita a localitatii in perioada antica, se datoreaza in

primul rand izvoarelor cu apa calda dar si importantei agricole - lunca fertila
a Streiului. Aquae avea rol de statio pe drumul Ulpia Traiana - Apulum.
Din vechile thermae s-au mai pastrat doar bazinul cioplit in stanca si care a
fost utilizat de locuitorii din imprejurimi pana in zilele noastre. Bazinul
cioplit in stanca are o forma usor ovala prevazut in partea de nord cu un
canal de scurgere pentru ape reziduale. Dimensiunile bazinului in punctele
maxime sunt de 7x14 m si adancimea de 3,60x4 m. Canalul de scurgere are o
forma usor sinuoasa cu o latime de aproximativ 1m si este prevazut cu lacase
ce ghidau stavilare de reglare a nivelului apei in bazin.
Ansamblul, bazin - canal, datorita formei lor pastrate in timp, au determinat
localizarea lui sub denumirea de "Lingura romana".

Biserica din Streisingeorgiu (localitate componenta a orasului Calan)

este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura medievala din
tara,sec.IX,cu fresca din 1313 initiata de cneazul Baldea,elemente
romanice,plan dreptunghiular,altar patrat,mic turn clopotnita pe fatada
vestica.Biserica a fost renovata si pictata in anul 1409,repictata in 1743 de
zugravul Gheorghe Sandor din Fagaras.
Biserica din Strei - cel mai vechi monument de arhitectura medievala
religioasa - construita in sec. XI-XII, monument arhitectonic din piatra,
dovedind adaptarea stilului romano-gotic din Transilvania la traditiile locale.
Pictura dateaza din anii 1311 si 1408.
Prima mentiune documentara dateaza de la 1392. Pe locul monumentului
medieval au fost descoperite vestigiile unei villa rustica romana.
Monumentele medievale, de altfel coboara pana in sec. XIII, cand avem
atestata o curte cneziala si biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii
Domnului. Cladit din piatra la sfarsitul sec. XIII, prezinta un turn clopotnita
pa fata de vest, o nava scurta cu plafon de scanduri si un altar dreptunghiular
boltit in cruce pe nervuri.
Odinioara pictata si la exterior, pastreaza astazi in interior pictura lui
Grozie, mester mentionat de o inscriptie (al treilea sfert al sec. XIV), intr-un
stil original, sinteza de elemente iconografice bizantine si trsturi stilistice
nord italiene, dar si cu o puternica amprenta romana.

Biserica si manastirea Prislop, localitatea Silvasu de Sus, .

Din manastirea veche nu s-a mai pastrat nimic, ea a fost refacuta, ca si
biserica (XVI).Biserica are plan trilobat.Tipologia planului este
asemanatoare cu planul grupului Vodita-Tismana-Cozia.Altarul semicircular
al bisericii este decrosat si acoperit cu un sfert de calota sferica.Turla se
inalta peste naos.Intrarea se face pe latura vestica.Pictura interioara a
bisericii este de factura bizantina.
Biserica si vechea manastire a fost infiintata in jurul anului 1400, de
catre calugarul Nicodim (1399-1405), cu ajutorul primit de la Mircea cel
Batran, domnul Tarii Romanesti.Se poate considera al doilea ctitor domnita
Ruxandra fiica lui Moise Voda, aceasta fiind inmormantata aici
(1580).Biserica a suferit un incendiu in 1724. Pictura pastrata prezinta mai
multe straturi: stratul I- executat anterior anului 1762; stratul II-1759.
Pe peretele vestic picturile au fost executate astfel: -stratul I-1759; strat
II-1823
Manastire de calugari functioneaza din 1950 ca manastire de calugarite.

Cetatea dacica Piatra Rosie, satul Alun, comuna Bosorod, situata in

amonte pe Valea Luncani, pe dealul Piatra Rosie (830 m
altitudine).Satul.Cetatea este accesibila pe Valea Rosie pe poteca de munte.
Dealul Piatra Rosie cu inaltimea de 831 m pe varful careia se afla cetatea,
se
ridica
izolat
in
fundul
vaii
Luncanilor.
Cetatea, ridicata din piatra, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, are
patru turnuri, dispuse pe colturi, iar al cincilea pe mijlocul laturii rasaritene.
In interiorul incintei se afla o constructie de lemn ale carei baze de piatra sau pastrat in intregime. Pentru colectarea apei necesara garnizoanei, in coltul
de nord-vest al cetatii se afla o cisterna sapata in stanca. In afara incintei se
observa urmele unui sanctuar, format din aliniamentele de baze de coloane
din piatra.
Pe panta estica a dealului, o a doua incinta cu zidurile ridicate din piatra
de stanca si palisad, se sprijinea cu o latur pe fortificatia de pe culme,
avand in interior un drum pavat din piatra. Pe drumul de acces spre cetate
erau
plasate
trei
turnuri
de
paza.

Cetatea de la Piatra Rosie, parte componenta a sistemului de fortificatii

dacice, avea menirea de a bara inaintarea dinspre valea Streiului a
dusmanilor care ar incerca sa atace capitala statului dac
(SARMISEGETUSA REGIA)

Pesterile din Platforma Luncanilor

Situata in partea vestica a Muntilor Sureanu, in spre Depresiunea
Hategului, aproximativ intre satele Cioclovina si Baru Mare, Platforma
Luncanilor corespunde suprafetei de nivelare Gornovita (900-1000 m
altitudine).
Pesteri cu urme ale omului primitiv
Larga desfasurare a unei cuverturi calcaroase, de varsta
jurasica, a favorizat formarea unui relief carstic variat:
doline, polii, pesteri, avenuri, vai in chei, izbucuri etc. Aici
se dezvolta peste 30 de pesteri si avenuri, majoritatea
acestor pesteri fiind active (strabatute de cursuri de apa).
Spectaculozitatea si atractia pesterilor rezida fie in
diversitatea speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane,
domuri 8/920 02 m este cazul pesterilor Tecuri si Valea
Stanii, fie in existenta cursurilor de apa si wsfg
lacurilor subterane (Ciclovina cu Apa, Sura Mare,
Pestera din Perete etc.), fie in prezenta urmelor de locuire
ale omului primitiv (Ciclovina Uscata).
Daca pornim la drum din orasul Calan, cu autobuzul sau cu alte mijloace
auto, putem ajunge in satul Bosorod, de unde, dupa ce mai strabatem cam
12 km, trecand prin satul luncani, ajungem in catunul Ciclovina. Aici, la
baza unui abrupt calcaros impadurit, se dezvolta pesterile Ciclovina Uscata
si Ciclovina cu Apa. Ciclovina Uscata se afla suspendata deasupra
Ciclovinei cu Apa, ea constituind etajul fosil al sistemului hidrocarstic. In
aceasta pestera s-au descoperit urme de locuire umana din perioada
paleoliticului (vetre de foc, unelte din os si cremene etc.) si urme ale ursului
de pestera (Ursus spelaeus). De aici a fost exploatat, pana in 1930, guano,
care era transportat pana la gara Pui cu ajutorul unui funicular lung de 8 km.

Pestera
este
usor
de
vizitat
de
catre
orice
turist.
In Sala Tezaurului din Ciclovina cu Apa au fost descoperite margele de
chihlimbar apartinand omului din epoca halstattiana.
Valea Stanii - o rezervatie speologica
Ciclovina cu Apa comunica cu Pestera Ponorici, cu care formeaza un
sistem hidrocarstic lung de 7,9 km. Vizitarea acestui sistem este
recomandata numai persoanelor bine echipate si antrenate, intrucat aici
exista lacuri si sifoane.
De la intrarea in Pestera Ciclovina Uscata, poteca ne
conduce spre Valea Ponoriciului, unde ajungem dupa circa o
ora. Aici se dezvolta un aven, cu o denivelare de 20 m, si
Pestera Ponorici, care poate fi vizitata numai cu echipament
special. Intrarea in pestera se face printr-o poarta
triunghiulara, de dimensiuni mari. Una dintre atractiile
principale ale pesterii o reprezinta Galeria marilor Gururi si
Plansee, cu speleoteme bogate si de dimensiuni variate. Din
Valea Ponorici ne indreptam spre Valea Calianu, sub Varful
Chiciurii, unde ajungem dupa 30 de minute. Aici se dezvolta
Pestera Valea Stanii, care este strabatuta de paraul Calianu.
Descoperita in 1983, pestera, in lungime de 1,5 km, a fost
declarata rezervatie speologica, fiind una dintre cele mai
frumoase pesteri din tara. O atractie deosebita o exercita
lacul suspendat si speleotemele din Galeria Noua. Accesul
este permis numai sub conducerea speologilor.
Revenind in Valea Ponorici, incepem coborarea spre satele Federi si
Ohaba Ponor. Poteca strabate o zona cu numeroase doline, care, prin
extensie, au creat o depresiune carstica de tip uvala.
Cea mai mare colonie de lilieci din Romania

Dupa aproape doua ore de coborare, ajungem in satul Ohaba

Ponor, unde se afla Pestera Sura Mare. Atractivitatea pesterii,
care are o lungime de 4,5 km si o intrare monumentala, inalta de
40 m si lata de 8-12 m, este sporita de prezenta Cheilor Ohabei,
lungi de 500 m, deosebit de salbatice, care se deschid la iesirea
paraului din pestera. In interior, cam la 350 m de la intrare, se
gaseste cea mai mare colonie de lilieci din Romania, care
numara peste 100.000 de exemplare. Pestera poate fi vizitata
numai de catre ce dotati cu echipament special, deoarece
inauntru exista mai multe lacuri, cascade si sifoane.
Din satul Ohaba Ponor, dupa o jumatate de ora de mers,
ajungem in statia C.F.R. Ponor sau la DN 66, Hateg-Petrosani,
lasand in urma o zona deosebita, in care fortele naturii au creat
acea misterioasa lume subterana, care il fascineaza mereu pe
om.
BIBLIOGRAFIE:
-monografia centenarului Uzinei Victoria Calan (1870-1970)
-ghid turistic Romania Editura Sport Turism-1983
-date culese din diverse brosuri si de pe internet