PROIECT GEOLOGIA ROMANIEI :

GEOLOGIA STRUCTURALA A CAMPINEI Bivolaru Alexandra Facultatea IPG Specializarea Geologia Resurselor Petroliere

Page 1

Moto: "... ... se trag perdelele muntilor inlaturi, si-n departare, cat bate ochiul, vezi lunga serpuire a apei presarand pete de argint din ce in ce mai mici, din ce in ce mai alese pe prundul alb, intre malurile-i rupte, din ce in ce mai plecate, din ce in ce mai stramte... ...parasim soseaua, urcam dealul din stanga si intram in Campina un orasel linistit, asternut la pragul muntilor, pe o colina dezvelita, bogata-n izvoare de petrol." Alex.Vlahuta- "Romania pitoreasca"

Page 2

Capitolul I : INTRODUCERE

Prezentul studiu are ca obiect un perimetru situate in Subcarpatii Munteniei care de-a lungul timpului mai ales in cea de-a doua jumatate a secolului trecut au fost intens studiati din punct de vedere statigrafic,ca urmare a bogatiei lor in petrol sis are. Deasemenea are ca obiect studiul depozitelor apartinand erei Neogen, de varsta Miocen si Pliocen si a aliniamentului cutelor criptodiapire care descriu boltiri largi de obicei mascate de depozite mai noi in care existenta sarii nu a fost dovedita dar se presupune ca exista. Aici avem present un sistem de terase format din cele doua terase impoatante: Terasa Campina si Terasa Banesti. Terasa Campina este situata la 3050 m altitudine relativa. Pe langa cele 2 terase amintite , zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti,Campina , Baicoi , Ciobi ,Strajistea.

Page 3

I.1 Delimitarea zonei si incadrarea in zona

Municipiul Cmpina este situat n judeul Prahova, al 3-lea jude ca mrime al rii. Amplasat ntr-un adevrat amfiteatru natural, Cmpina se afla pe dou coordonate eseniale ale continentului: paralela de 45 de grade Nord (la fel cu New York-ul) i meridianul 26. Natura a distribuit n cote aproape egale toate formele de relief, dnd un farmec aparte acestor meleaguri. Lanurile muntoase cu vrfuri de pn la 2.507 m, prezint tablouripeisagistice de excepie, de la crestele nzpezite tot anul din mprejurimile vrfului Omul, ntinse puni alpine i pn la nesfritele pduri seculare, toate nnobilate de o bogat i variat flor i de un neasemuit fond cinegetic, patronat de capra neagr i ursul carpatin. Aezat la o altitudine medie de 450 m, oraul se nscrie n zona subcarpatic. Este mrginit la nord de rul Cmpinia, la est de rul Doftana, iar la vest de rul Prahova. Cele trei ruri au reuit s modeleze terasa Cmpinei, transformnd-o ntr-o platform triunghiular, cu pante mai line ori mai abrupte, care se ntinde pe o suprafa de 2.423 hectare, avnd o uoar nclinare pe direcia Nord-Sud. Municipiul Campina este situat pe Valea Prahovei, la o distanta de 30 km fata de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 90 km de Brasov. Urcand dealul Muscel, la punctul denumit La Observator, de la cei de 550 m ai acestuia se va avea sub priviri intreaga panorama a orasului si a imprejmuirilor sale.
Page 4

De aici, se constata cu usurinta ca cele trei rauri care il inconjoara,la nord raul Campinita, la est raul Doftana, iar la vest raul Prahova, au reusit sa modeleze terasa Campinei, transformand-o intr-o platform de forma triunghiulara, cu pante mai dulci ori mai abrupt. Terasa Campinei, domina cu circa 40-50 m vaile celor trei rauri care o delimiteaza. De oriunde ar veni, cu trenul sau cu automobilul, calatorul va fi nevoit sa urce aceste pante pentru a putea patrunde in localitatea situate la o altitudine medie de cce 450 m (404 m la gara). Aceasta pozitie geografica a Campinei-de terasa a raului Prahova-cum se numeste din punct de vedere geomorfologic-a fost si este deosebit de favorabila pentru dezvoltarea unei asezari umane. Situata in zona colinara din nordul Munteniei, ca un avanpost al subcarpatilor inaintea campiei, pe malul stang al raului Prahova, la circa 1 km,de confluent acestuia cu raul Doftana, ea este ,pe drept cuvant,considerate o adevarata poarta de intrare a Vaii Prahovei.Pozitia sa strategicaa fost si este una din conditiile deosebit de favorabile,ce au contribuit de-a lungul istoriei la dezvoltarea localitatii. Situarea Campinei in zona de tranzitie dintre campie si munte,a favorizat de asemenea,de-a lungul veacurilor,schimburile de produse dintre asezarile de la munte si cele de la campie.Terasa Campinei,modelata cu mii si mii de ani in urma,are avantajul ca este inconjurata de o serie de dealuri,despre care putem spune ca au transformat-o intr-o depresiune ferita de vanturile puternice care bat nestingherite in zona de campie. Admirand panorama de-a lungul vaii Doftanei,privirea va fi atrasa de dealul Ciobul,care domina,cu cei 618 m ai sai,valea raului langa care este situate.In directia vest,parallel cu valea raului Prahova,se observa un lant de dealuri,dintre care se individualizeaza Pitigaia(634m)iar privind spre nord,intalnim varful Poienii(672m).
Page 5

In zare,pe aceeasi directive,se vede crucea eroilor situate pe dealul Curga,ce domina,cu cei 743 m ai sai,orasul Breaza,iar in zilele insorite,in ultimul plan,apar muntii Bucegi cu crestele lor semete. Dincolo de raul Campinita,spre nord si nord-est se reliefeaza dealurile Cornului,dintre care varful Voila detine suprematia,cu altitudinea de 675m. Terasa Campinei,pe care este situate orasul,se intinde pe o suprafata de aproximativ 10 km2, cu o forma, dupa cum se afirma, triunghiulara, platform terasei avand o usoara inclinare pe directia nord-sud. In zona superioara ce se afla in nordul localitatii (461 m, la statia meteorologica) sunt situate si se dezvolta cartierele Voila si Campinita, iar la sud de acestea, centrul si platforma industriala a orasului. Circa 80 % din zona cu constructii a orasului are in subsol depozite sedimentare (apartinand miocenului), alcatuite din straturi de marne si argile cu intercalatii de straturi de nisipuri si gresii, precum si cu depozite de sare si gipsuri. Zona depozitelor de sare, este marcata de prezenta dolinelor, in care s-au format lacurile: Pestelui, Bisericii si Curiacului, precum si existenta unor izvoare de apa sarata pe flancurile de est si de vest ale terasei. Din punct de vedere tectonic, formatiile miocene, formeaza un anticlinal, vizibil pe flancul vestic al tersei, in dreptul garii Campina. Pe aliniamentul strazilor Schelelor si Sondei, formatiile miocene vin in contact de-a lungul unui accident tectonic (ruptura) cu depozitele sedimentare ale pliocenului, care se dezvolta la sud de acest accident, sub forma unui mare sinclinal.

Page 6

Pliocenul este construit dintr-o succesiune de straturi nisipos-grezoase ce alterneaza cu straturi de marne, iar catre partea superioara apar straturi masive de marne. La sud de accidentul tectonic citat mai inainte si cunoscut sub denumirea de falia Campinei, straturile pliocene coboara catre miazazi cu inclinari de circa 25 de grade. Zacamantul de petrol de la Campina este cantonat in nisipurile si gresiile pliocene (meotiene), de la contactul cu accidentul tectonic si pana la cca 500 m,la sud de acesta, unde petrolul vine in contact cu apa din sinclinal. Pentru a ne face o idee asupra varstei formatiilor geologice, care apar la suprafata in zona Campinei, este suficient sa aratam ca,de la inceputul miocenului si pana la sfarsitul pliocenului s-au scurs circa 30 milioane de ani, iar stratul de pietris care constituie cuvertura formatiunilor pliocene si miocene s-a format in cca 2 milioane de ani. Datorita constitutiei petrografice caracterizate de prezenta sarii , se pot recunoaste forme caracteristice tipice, cu alunecari de teren , cu balti sarate folosite in scop terapeutic. Aceste zone cu saraturi se intalnesc la nordul orasului Campina ,pe Valea Telega si pe Valea Lupariei. Zona este puternic antropizata ,numeroase asezari umane fiind dispuse mai ales ,de-a lungul vailor. Dintre acestea orasul Campina este cel mai important ,fiind si cel mai industrializat , lucru care se recunoaste in modificarile aduse mediului atat prin costructiile industriale cat si prin iazurile de decantare a produselor reziduale rezultate in urma prelucrarii titeiului.

Page 7

I.2 Caile de acces

Municipiul Campina este situat pe Valea Prahovei, la o distanta de 30 km fata de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 90 km de Brasov. Aceasta pozitie geografica a Campinei-de terasa a raului Prahova-cum se numeste din punct de vedere geomorfologic-a fost si este deosebit de favorabila pentru dezvoltarea unei asezari umane. Situata in zona colinara din nordul Munteniei, ca un avanpost al subcarpatilor inaintea campiei, pe malul stang al raului Prahova, la circa 1 km,de confluent acestuia cu raul Doftana, ea este ,pe drept cuvant,considerate o adevarata poarta de intrare a Vaii Prahovei. Terasa Campinei,pe care este situate orasul,se intinde pe o suprafata de aproximativ 10 km2, cu o forma, dupa cum se afirma, triunghiulara, platform terasei avand o usoara inclinare pe directia nord-sud. Accesul in teritoriu se face in general cu usurinta , fie pe trasee de cale ferata ( pe Valea Prahovei , pe Valea Varbilaului si pe Valea Teleajenului ) fie pe sosea pornind din DN 1 ,de-a lungul principalelor vai care strabat perimetrul. Astfel : -Cu autoturismul pe DN1 (E15): - Bucureti-Cmpina -92 km - Braov-Cmpina -90 km -Cu trenul pe magistrala feroviar Bucureti-Braov, la staia Cmpina.

Page 8

n apropiere de ora se afl comuna Bneti, dup care oseaua coboar n lunca larg a Doftanei iar de pe pod, n stnga, se zrete confluena cu rul Prahova. Coordonate: -45o10 latitudine nordic -25o42 longitudine estic. Localiti vecine: -Bneti (E6 4 km); -Brebu (DJ 102I 12 km); -Cornu (E60 4 km). Cmpina - un ora cu 38.758 de locuitori, cu o industrie complex (rafinarea petrolului, reparaii utilaje petroliere, industria lemnului etc.).

Page 9

I.3 Populatia si ocupatia locuitorilor

La recensmntul din martie 2002, populaia Municipiului Cmpina era de 38.758 locuitori, nregistrnd o uoar descretere fa de anii precedeni, din care 49,1% brbai (19.029) i 50,9% femei (19.729). Municipiul Cmpina se situeaz n jude pe locul al doilea privind numrul de locuitori. Densitatea populaiei la 1 iulie 2000 era de 1.599,6 loc/km2.

POPULATIE MASCULINA FEMININA

TOTAL POPULATIE

1 IULIE 2000 18.947 21.096 40.043

RECENSAMANT 2002 19.029 19.729 38.759

Populaia pe grupe de vrst i sexe, la 1 iulie 2000 se prezint astfel:

VARSTA 0-4ani 5-9ani 10-14ani 15-19ani 20-24ani 25-29ani 30-34ani 35-39ani 40-44ani 45-49ani 50-54ani 55-59ani 60-64ani BARBATI 751 837 1584 1438 1546 1483 1699 1098 1601 1742 1280 928 1008 FEMEI 761 792 1420 1355 1640 1674 1832 1352 1805 1851 1312 1112 1281 TOTAL 1512 1692 1629 2.793 3186 3157 3531 2450 3406 3593 2592 2040 3293

Page 10

n Municipiul Cmpina, peste 98% din locuitori sunt de naionalitate romn, fapt care a contribuit la meninerea unui climat panic. Nu au fost nregistrate conflicte interetnice datorate populaiei minoritare. n urma recensmntului din ianuarie1992 i martie 2002 a fost stabilit structura etnic a populaiei din Cmpina. Indicele mortalitii generale este sczut fa de media naional. Cele mai frecvente cauze ale mortalitii, pe clase de boli sunt: bolile cardio-vasculare, tumori, cancerul, accidente, boli ale aparatului digestiv i respirator. Ponderea deceselor o dein bolile cardiovasculare,urmate de tumori i accidente rutiere. Morbiditatea general este cauzat de urmtoarele boli: degenerative, infecioase, TBC. Scderea populaiei din aria de influen Cmpina este datorat att scderii populaiei din oraele Breaza i Comarnic, dar si din comunele Cornu, Telega, Brebu, Poiana Cmpina, Doftana, Cosminele. Amintim totui c, sunt i aezri rurale mari, precum Bucov, Valea Clugreasc, AlbetiPaleologu, Iordcheanu, Puleti, Scoreni, care au cunoscut o cretere demografic accentuat, faptul datorat unui complex de factori, printre care: imigrrile, spor natural pozitiv dar i dezvoltare economic. Sunt i localiti care trec printr-o adevarat criz demografic, unde ponderea populaiei tinere este foarte mica iar cea a vrstnicilor semnificativ. Amintim aici localitti rurale precum: Bertea, Cosminele, Teiani. Populatia in anul 2012 v-a fii de 112000 mii locuitori.

Page 11

I.4 Dominanta industriei din zona

Campina in a doua jumatate a secolului xx La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial in anul 1945, orasul Campina prezenta un tablou sumbru, dezolant.Cele cinci bombardamente lasasera o amprenta puternica asupra localitatii.Principalele unitati industriale fusesera afectate de bombardamente,orasul avea multe case daramate ori avariate, gropi de bombe la tot pasul (mai ales in zona industriala),reteaua de apa sparta intr-o serie de puncte,liceul "Nicolae Grigorescu" cu o aripa in ruine, "Casa poporului" distrusa inclusiv cntrul comercial al orasului. Din ruine vor fi repuse n functie o serie de uzine ca: ACC, Rafinaria ori Uzina Poiana Campina. Strazile vor fi reparate, reteaua de apa ori cea electica refacute pentru revenirea la o viata normala de pace. In aceasta a doua jumatate de secol XX, orasul Campina va trece printr-o serie de transformari cu caracter urbanistic, social ori economic, care ii vor schimba aspectul. Pe langa vechea zestre industriala strans legata de extractia si prelucrarea petrolului vor aparea o serie de noi unitati economice. Isi vor afirma prezenta o serie de noi unitati ale industriei cum ar fi, de exemplu Uzina de Piese Turnate. Se intemeiaza Uzina de Reparatii Utilaj Electric si Automatizari. Apar mai multe fabrici de prelucrarea lemnului, astfel ca orasul Campina nu mai este numai un oras net industrial,se poate afirma ca este un oras supraindustrializat. In aceasta a doua jumatate de secol XX va apare la Campina "orasul aurului negru" de altadata din sediul fostei directii tehnice a societatii

Page 12

"Astra Romana" un Institut de Cercetari si Proiectari Tehnologice in domeniul Petrolului, unicat in economia romaneasca. In domeniul cercetarii zacamintelor de petrol si gaze sub conducerea dr.ing. Nicolae Cristea,se va forma o scoala de tineri ingineri specialisti in "ingineria de zacamant" ce vor studia si proiecta exploatarea noilor zacaminte.Ei vor contribui, prin studiile efectuate la ridicarea nivelului cercetarii stiintifice romanesti, apreciata si in alte tari cu traditie in industria petrolului. Datorita economiei ei foarte dezvoltate si diversificate, Campina a fost si este si acum cel de-al doilea oras din judetul Prahova, ca pondere economica si numar de locuitori. Campina la inceput de mileniu III Industria orasului va trece si ea prin framantari si schimbari incat la ora actuala toata industria este privatizata. De exemplu,fosta Uzina Mecanica Campina, odinioara cunoscuta sub numele de ACC, a devenit la ora actuala "Sterom" fiind refacuta si proprietate a unei firme metalurgice americane. Un alt exemplu pe care il consideram elocvent este Rafinaria ce si-a recapatat o noua tinuta inclusiv vechea denumire de "Steaua Romana", fiind cea mai veche unitate industriala a orasului intemiata inca din 1895 devenita profitabila sub patronajul grupului industial "Omnimpex" din Bucuresti. Ea va ocupa locul doi al unitatilor mari din topul firmelor din judetul Prahova. Un al treilea exemplu si ultimul, Turnatoria Centrala Campina intemeiata de la incepututl anilor '70, a devenit "Turnatoria Centrala

Page 13

Orion" ce produce o varietate de piese si a "indraznit" sa participe la Targul Industrial de la Hannovra (Geramania) in acest an. Apar mai multe firme ce ofera o gama larga de servicii in care un loc de frunte il ocupa Fibec, cunoscut in tot orasul si nu numai. De asemenea,se afirma societati in domeniul lemnului,al mobilei,ca si al confectiilor si al produselor alimentare. In toate aceste ramuri isi face loc "concurenta" factor benefic si stimulativ spre folosul tuturor. Incepe sa functioneze legea cererii si a ofertei. nsi apariia i dezvoltarea Cmpinei ca sat, trg i mai trziu ora este legat de aspectele economice. n chiar actul primei atestri documentare, de la emiterea cruia s-a mplinit pe 8 ianuarie 2003 o jumtate de veac este pomenit un negustor cmpinean care fcea comer cu cear. Valea Prahovei a fost unul din drumurile comerciale ce legau ara Romneasc de Ardeal, n special de Braov, iar Cmpina a avut n Evul Mediu un puternic rol comercial, aici strngndu-se diferite produse destinate manufacturilor din Braov: cear, miere, pete, ln, vite, sare, cereale, vin, blnuri, porci, piei de animale etc. O dat cu dezvoltarea comerului, produsele aduse din Ardeal (precum arme, ei, postavuri, hamuri, cuite, unelte agricole) au determinat apariia vmii i trgului n Cmpina, n mai puin de dou secole. Vama de la Cmpina, aezat strategic la ntlnirea drumurilor i potecilor din muni, va aduce mari venituri visteriei rii, fiind avantajat i de poziia ei pe drumul cel mai scurt ntre Capital i Braov. Pn n anul 1840, an n care vama a fost mutat la Breaza, Cmpina devenise cel mai important punct vamal al rii, din punct de vedere al ncasrilor.

Page 14

Dup ce secole la rnd, economia local se limitase la agricultur, pmntul fiind fertil, o dat cu comerul a aprut exploatarea resurselor subsolului. Sarea se extrage nc din secolul al XIV-lea n ocnele de la Telega, iar de la sfritul secolului al XVII-lea i pcura,o bogie care, peste dou secole, va face cunoscut Cmpina n toat Europa. La nceputul secolului al XIX-lea existau deja meseriai, care ulterior au nfiinat primele manufacturi baza industriei de mai trziu. Cei mai muli meseriai erau bcani, dulgheri, cojocari, croitori, dar economia se baza nc pe comer i cruie (sarea era transportatde la Telega spre porturile dunrene). Dup o perioadde dezvoltare mai lent (1840 1880), timp n care Cmpina fuseser declarat totui ora, urmeazdezvoltarea economic vertiginoas din anii revoluiei industriale romneti. Construirea cii ferate Ploieti Predeal n 1879,impulsioneaz comerul local. Pentru exploatarea resurselor s-a dat n folosin n 1883 i calea feratPoiana Telega, continuat cu o cale ferat ngust, forestier, ce servea la transportul lemnului de pe Valea Doftanei. Pe aceast cale ferat se aducea i sarea din ocnele de la Telega. Tot atunci apar primele uniti industriale: fabrica de stofe, atelierele mecanice, douturntorii. Adevratul avnt economic se manifest ns odat cu primele exploatri moderne ale ieiului, realizate dup1880 de ctre Dumitru V. Hernia, un ntreprinztor particular, considerat astzipionierul petrolului cmpinean. n partea de sud a oraului, pe platourile Bucea i Gahia vor aprea numeroase puuri i sonde de exploatare din care, la nceput se extrgeau zilnic 7-8 tone de petrol. Veniturile realizate i vor aduce lui Hernia o fabuloas avere pn n anul 1885, anul morii sale.

Page 15

Un an mai trziu se construia i prima rafinrie cmpinean. Au aprut i ali ntreprinztori, iar capitalul strin nu s-a lsat mult ateptat. n 1887 s-a nceput sparea sondelor cu mijloace mecanice. Exploatarea i prelucrarea modern a petrolului cmpinean se datoreaz n cea mai mare parte societii cu capital romno-austrofranco-ungar Steaua Romn, nfiinat n anul 1895 la Cmpina, care va construi n 1897 cea mai mare i modern rafinrie din Europa la acea dat. n partea sudic a oraului i n luncile Prahovei i Doftanei a aprut o adevratpdure de sonde, producia depind ncepnd din acel an 50.000 tone anual. Bogia extraordinar a subsolului a atras numeroi specialiti din aproape toate rile Europei. Datorit petrolului, Cmpina a devenit un centru cunoscut n ntreaga lume. Apogeul exploatrii aurului negru l constituie perioada marilor erupii naturale libere, de dup 1907 i pn la izbucnirea Primului Rzboi Mondial. Erupiile de petrol din sonde, foarte spectaculoase, duceau ns la importante pierderi, deoarece productorii nu erau pregtii pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberat deseori izbucnind i incendii devastatoare. Acesta era peisajul economic al oraului la nceputul secolului trecut, cnd industrializarea i lsase o puternic amprent.Dar exploatarea modern a petrolului a dus i la dezvoltarea altor ramuri industriale. Au aprut astfel: atelierele de reparaii de la Poiana, hidrocentrale, termocentrale (una din ele construit n 1905, fiind cea mai mare din ar la acea dat), fabrica de acid sulfuric (1907). S-a amenajat gara Cmpinia pentru ncrcarea produselor petroliere, s-au construit conducte de petrol spre Giurgiu i Constana.

Page 16

O a doua mare societate care a influenat destinele petrolului cmpinean a fost Astra Romn (cu capital romno-anglo-olandez, filial a concernului Shell) ntemeiat n 1910, anul celei mai mari producii de petrol a Schelei Cmpina (333.382 tone), aceasta schel fiind una din cele mai cunoscute din Europa. Perioada capitalist interbelic a reprezentat cel mai important progres economic al oraului de pn atunci. S-au modernizat uniti industriale precum Atelierele Centrale, care produceau utilaje pentru extracia petrolului, s-a introdus n 1929 gazul de sond pentru uz casnic, iar prelucrarea petrolului a devenit principala activitate industrial (n 1936 Rafinria a prelucrat 1.360.000 tone). Criza anilor 1929-1933 a afectat i economia cmpinean, iar Cel deal Doilea Rzboi Mondial a pus capt erei industriale a aurului negru, rafinria i schela fiind bombardate de aliai. O nou perioad de dezvoltare, mult mai complex, a nregistrat economia cmpinean n anii 50-70. Vechile Ateliere Centrale (A.C.C.-ul) au devenit Uzina Mecanic, cunoscut la nivel naional i internaional. Atelierele Poiana Cmpina au devenit ntreprinderea de Reparaii Motoare Grele i Instalai Petroliere (I.R.M.G.I.P.) solicitat de asemenea n toat ara. Una din vechile turntorii, modernizat, a devenit Uzina Neptun. Au aprut noi obiective, precum: I.P.T. (ntreprinderea de Piese Turnate, actuala Turntorie Central), I.R.U.E.A.R. (ntreprinderea de Reparaii Utilaj Electric Automatizri i Radio), Energopetrol, ntreprinderea de Echipament Electric, Electromontaj, I.R.A. (ntreprinderea de Reparaii Auto). Pentru cercetarea n industria petrolului s-a nfiinat Laboratorul Central de Cercetri tiinifice (ulterior I.C.P.P.G. Institutul de Cercetri i Proiectri de Petrol i Gaze, actualmente I.C.P.T. - Institutul de Cercetri i Proiectri Tehnologice).

Page 17

Pe lng aceste mari uzine au aprut i fabrici, cum sunt cele de cherestea i mobil, de ciorapi (cunoscut azi n toat ara) precum i numeroase uniti ale industriei uoare, astfel nct s-au conturat adevrate platforme industriale n estul i sudul oraului.Ultimii 12 ani au nsemnat modificri radicale n economia cmpinean, trecndu-se din nou la capitalism. Procesul este ns anevoios. Dintre urmrile imediate, se observ diversificarea ramurilor economice, industria grea pierznd teren n faa celei uoare, a serviciilor i a comerului. Dintre marile uniti ale oraului au supravieuit i sunt n continu transformare Steaua Romn, Petroutilaj, Uzina Mecanic (actualul Sterom), Uzina Neptun, I.R.A., Turntoria Central Orion, Fabrica de Ciorapi Elca, Arta Lemnului (fabrica de mobil), dar n peisajul economic au aprut i alte societi cu capital mixt sau privat: Confind, Fibec, Energopetrol, Micron, Edilconst, Electromontaj precum i bnci i numeroase firme mici i mijlocii semn al dezvoltrii continue a urbei. Industria extractiv Subsolul cmpinean ascunde diverse bogii exploatate din cele mai vechi timpuri. n trecut la Telega s-a exploatat sarea, dar zcmintele care trec i prin subsolul actualului ora, pe direciile est-vest (ntre Telega i Poiana, pe aliniamentul lacurilor) nu sunt nici pe departe epuizate. ns bogia cea mai mare a acestor locuri este petrolul, care a adus reconoaterea oraului pe plan mondial. n prezent, Compania Naional Petrom face exploatri de petrol i gaze naturale prin sonde n sistem canadian, amplasate n sudul oraului. La Cmpina exist un institut de cercetare n domeniu cu o puternic tradiie (I.C.P.T.). Exploatrile aparin schelei Bicoi, cu o filial la Cmpina. Alte bogaii: materialul lemnos, exploatat raional din fondul forestier aparinnd Ocolului Silvic Cmpina, cu pduri de fag i stejar la nordul oraului, precum i balastul exploatat n luncile Prahovei i Doftanei.
Page 18

Industria energetic Cmpina a fost printre primele centre energetice ale rii, aici funcionnd o uzin electric nc de la nceputul secolului trecut. Astzi, n peisajul energetic cmpinean se remarc mai mult uniti auxiliare acestei industrii. Industria metalurgic Ramura construciilor de maini i a prelucrrii metalelor este foarte bine reprezentat n economia cmpinean. Turntoria Central Cmpina se aflprintre unitile cu tradiie. Unele dintre cele mai mari firme cmpinene, Confind, Petroutilaj, Electroutilaj, Neptun, Sterom etc.) produc o gam variat de utilaje i agregate tehnologice, fiind specializate n utilaj minier, petrolier (apreciat i la export) i n general utilaj i echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (de exemplu cea energetic). Se realizeaz de asemenea numeroase tipuri de piese turnate sau de schimb pentru o gamvariat de ntrebuinri industriale. Industria chimicAceast ramur, bazat pe materii prime cum ar fi sarea i petrolul, a avut i ea tradiii n oraul nostru, fabrica de acid sulfuric fiind cunoscut pe plan naional. n prezent, industria petrochimic este reprezentat prin unele activiti ale Rafinriei Steaua Romn. De asemenea, au aprut ntreprinderi mici i mijlocii care produc materiale plastice. Industria lemnului Materialul lemnos, valorificat primar la fabrica de cherestea 21 decembrie, veche de peste un secol, este prelucrat n uniti industriale de profil. La Cmpina se produce mobil, vechea fabric (azi societatea Arta Lemnului) avnd o tradiie bogat. Printre firmele mai noi care au aprut i se dezvolt cu succes amintim Lemet.

Page 19

Capitolul II : GEOMORFOLOGIA ZONEI II.1 Relief

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat face parte din unitatea geomorfologica Subcarpatii Prahovei, unitate de relief cu aspect colinar, situata la contactul cuzona de platou piemontan. Aceasta unitate geomorfologica este delimitata la est de dealurile subcarpatice iar la vest de valea raului Prahova. Spre munti, limita subcarpatilor Prahovei nu este tot asa de clara (data de un abrupt muntos) cum este la vest de Dambovita sau imediat la est de Teleajan. Unitatea Subcarpatii Prahovei diviziune a unitatii geomorfologice a Subcarpatilor de Curbura din care face parte zona cercetata este delimitata la est de dealurile subcarpatice iar la vest de valea raului Prahova. Din punct de vedere morfologic, zona cercetata este inclusa in o unitate de relief cu aspect colinar situata la contactul cu o zona de platou piemontan. Aceasta unitate geomorfologica este rezultatul depunerii in Pleistocen, a unor depozite tinere, in general uniforme, alcatuite la partea superioara din nisipuri fine, iar spre baza din pietrisuri cu stratificatie torentiala si lentile subtiri de nisipuri grosiere si marunte. Toate aceste formatiuni stau peste roca de baza constituita din marne cenusii-vinetii de varsta miocena. Ca aspect local aceasta unitate apare usor boltita cu inclinatii divergente spre vest catre valea raului Prahova. Pentru zona de versant este caracteristic relieful foarte fragmentat, cu pante si expozitii, afectat mai mult sau mai putin de fenomene geologice de dinamica externa. Din punct de vedere geologic-strucural regiunea care include perimetrul cercetat apartine panzei de Tarcau cu formatiuni dezvoltate in faciesul extern caracteristic anticlinoriului "Pintenul de Valeni". Structura anticlinala mentionata este delimitata la nord de structura sinclinala de tip
Page 20

"piggy back" cuveta de Slanic cu umplutura constituita din formatiuni de molasa miocene. Unitatea de Tarcau este cea mai importanta unitate din cuprinsul flisului extern, atat prin marime cat si prin complexitatea stratigrafica si tectonica. Se individualizeaza din Valea Sucevei si pana la valea Dimbovitei. Spre est este sariata peste unitatea Vrancei, pe care in anumite sectoare o acopera in intregime, incat vine in contact direct cu Unitatea pericarpatica. Fruntea unitatii se urmareste din valea Sucevei pana in valea Buzaului, de unde spre SW este mascata de formatiuni posttectonice, deoarece acest sector a reintrat in circuitul sedimentarii, dupa punerea in loc a Unitatii de Tarcau. Depozitele oligocene care formeaza substratul zonei imediat amonte se dezvolta in faciesul extern bituminos cu gresia de Kliwa (disodilele si menilitele inferioare, in baza, urmate de gresia de Kliwa inferioara asociata cu sisturi disodilice si alternand cu pachete argilo-marnoasa; stratele de Podu Morii: flis marnos grezos cu tufite, gresia de Kliwa superioara (=gresia de Bustenari) menilitele superioare cu diatomite asociate. Sisturile disodilice sunt urmate de orizontul gresiei de Kliwa. Trecerea se face gradat, prin cresterea frecvetei si grosimii intercalatiilor de gresii sau brusc, prin aparitia unui nivel de gresii masive, ce insumeaza 50-60 m. Gresia de Kliwa este silicioasa, alcatuita din granule de cuart, alba sau galbuie, dispuse in strate cu o grosime pana la 3-4 m. Foarte rar, pe unele fete inferioare se gasesc hieroglife. Gresiile sunt separate de argile disodilice, iar in partea superioara si prin marne cenusii. Studiul petrografic al gresiei de Kilwa, efectuat de M.G Filipescu, a relevat ca provine din cosolidarea unui amestec de nisip marin si eolian. Peste formatiunilen paleogene, in zona perimetrului cercetat, se dispun depozite miocene inferioare Burdigalian cu compozitie litologica

Page 21

diversa: stratele de Cornu constituite din sisturi argiloase si marne, marne cu pietris cu intercalatii de gipsuri masive, gresii gipsifere, cu separatii de sisturi argiloase. Tinand seama de continutul paleontologic, se poate considera ca partea inferioara a stratelor de Cornu apartine Oligocenului terminal, iar complexul superior in cea mai mare parte apartine Acvitanianului, nivelul cu globigerine in explozie marcand inceputul Miocenului; partea terminala a stratelor de Cornu corespunde Burdigalianului inferior. Peste stratele de Cornu se dispun conglomerate polimictice, gresii si nisipuri, conglomeratele de Brebu- roci detritice grosiere: conglomerate si gresii masive cu intercalatii de marne si argile, adesea nisipoase, rosii si cenusii. Orizontul cenusiu care se dispune in continuare, este constituit din marne si gresii calcaroase cenusii cu intercalatii de gipsuri, ritmite calcaroase si tufuri. La sud de paralela localitatii Cornu, formatiunile miocene amintite apar puternic cutate si faliate constituind "zona cutelor diapire", caracterizata prin patrunderea unor samburi de sare, de forme si dimensiuni variate, prin bolta anticlinalelor, fie ajungand la suprafata, fie oprindu-se in adancime. Cutele sunt stranse in partea interna, dinspre munte, si mai putin pronuntate, chiar incipiente, discontinui si dispuse in culise, catre campie. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie, se realizeaza prin intermediul imensului con de dejectie al Prahovei, ce se desfasoara pe 30 km, cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor BaicoiTinteaGageni. El constituie prelungirea spre sud, a celei mai importante terase de pe V. Prahovei, T. Campina. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti,Campina ,Baicoi ,Pitigaia - Ciobi ,Strajistea.

Page 22

Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca, dovedind ca pe masura formariilor miscarile scoartei leau inaltat si deformat. Terasa a IVa (Campina) este situata la 3050 m altitudine relativa. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei).Cea mai intinsa este Terasa Campina. Formaiunile geologice sunt dispuse pe uniti morfostructurale bine definite, aliniate de la nord la sud astfel: sinclinalul (cuveta) de Slnic, desfurat pe aliniamentul Slon-Slnic-Brebu-Breaza; Pintenul de Homorciu, cu axul principal pe aliniamentul nord Starchiojd-HomorciuCosmineleProvia de Sus; sinclinalul de Drajna, cu depozite predominant badeniene, pe aliniamentul Ogretin Teiani Cosminele de JosCmpina; Pintenul de Vleni, format din fli paleogen i al crui ax trece prin localitile Coli, Vlenii de Munte, Butenari-Telega. SubcarpailorTeleajenului au dou pri diferite: Subcarpaii interni i Subcarpaii externi. Subcarpaii interni desfurai de-a lungul culoarului depresionar Mislea-Podeni prezint un relief accidentat i variat, format din pinteni paleogeni, cute deversate i faliate, cute solzi, sinclinale suspendate. Depresiunile mari corespund unor largi cuvete miocene, n timp ce unele dealuri nalte corespund pintenilor paleogeni. Subcarpaii interni sunt separai de Valea Teleajenului n dou compartimente diferite ca morfologie, structur geologic i peisaj: Dealurile Cmpiniei se afl n parte de nordvest a Subcarpailor dintre Prahova i Teleajen. n partea de nord dealurile prezint o denivelare de circa 200m iar spre est o alta care le desparte de
Page 23

depresiunea Cmpina. Larga extensiune a terasei pe Prahova (la Breaza) i pe Doftana (la Brebu) pune n eviden i mai bine prin contrast, dealurile Cmpiniei pe care le nconjoar. Depresiunile Cmpinei, Brezei i Brebu sunt dispuse pe un culoar ce nconjoar la vest sud i est, dealurile Cmpiniei. Depresiunea Cmpinei se ntinde n lungul Prahovei pn la gura Beliei (7 km lungime), iar n lungul Doftanei pn la podul Cheii (7 km lungime). Dealurile Doftneului se afl n sudul masivului Mceului, desfurndu-se pe o lungime de 15 km, ntre rurile Doftana i Cosmina i cu altitudini de 400-600 m. Subcarpaii externi prezint un relief mai puin fragmentat fa de Subcarpaii interni, o asociere de culmi deluroase netede i depresiuni larg dezvoltate, de regul de-a lungul rurilor. Ca i n cazul Subcarpailor interni, aspectul exerior este impus de structur. Astfel, depresiunile corespund unor sinclinale largi, iar dealurile anticlinalelor. Depresiunea MisleaPodeni se ntinde de-a lungul rului Mislea;mai este cunoscut n literatura de specialitate i sub numele de Deprsiunea Mgurele. Dealurile Boldetilor, numite de Gh. Niculescu (1951) i Dealurile Ploietilor, reprezint de fapt un anticlinal alctuit din patru dealuri, ale cror altitudini cresc de la vest ctre est. Dealul Bucovelului, ncadrat ntre Teleajen, la vest i Cricovul Srat la est, se ndinde la sud de Depresiunea Mislea-Podeni, depresiune care-i despart de Dealurile Bogdnetilor. Structural, reprezint un anticlinal neded, care se continu dincolo de rul Cricovul Srat sub numele Dealurile Urlailor.

Page 24

 Page 25

In ceea ce priveste relieful de denudare versanii au form extrem de variat care este determinat de diferenele alctuirii petrografice, de structura geologic, de morfodinamic i de folosina terenurilor. Pe conglomerate, gresii i pe fronturi cuestice, versanii au nclinare mare. Sistemele morfogenetice de versant sunt reprezentate de prbuiri, alunecrile de teren, torenialitate, iroire, splare n suprafa. Sunt afectate localiti precum: Vrbilu, Mgurele, Izvoarele, Cornu, otrile, Telega, Cosminele, intea etc. Au ca i cauz principal prezena alternanei rocilor moi (marne, argile) cu pietri, nisip i sare. Alunecrile de teren sunt fenomenul cel mai dinamic legat de evoluia versanilor. Deplasrile n mas (alunecri, curgeri de noroi, prbuiri, creep) au o mare rspndire n zona studiat. Alturi de curgerile noroiase i prbuile de teren sunt procesele geomorfologice dominante din Subcarpaii Teleajenului. Ele sunt prezente n bazinele hidrografice ale tuturor rurilor din sectorul studiat, fiind mai ample n bazinele hidrografice importante, precum Prahova, Teleajen, Doftana, dar i a rurilor mai mici, precum: Slnic, Vrbilu, Mislea, Crasna, Bucovel etc. Aezrile din Subcarpaii Teleajenului se afl n cadrul zonei deluroase de tranziie dintre cea montan nalt (mai rcoroas) i zona de cmpie (mai cald) deci suntem n prezena unei clime de dealuri nalte (peste 500 m). Acestui tip de climat i corespunde o valoare a temperaturii medii anuale de 9 10 C, cu amplitudini termice anuale medii de 22 24 C (n ianuarie media temperaturii este de -2 - 3 C, iar n iulie de 20C21C). Temperatura medie a lunii ianuarie cunoate i ea o variaie n funcie de altitudine, dar i de prezena depresiunilor n care deseori exist un climat de adpost. Cele mai mici valori sunt n apropierea sectorului montan, pe aliniamentul localitilor Mneciu-CerauStarchiojd, unde ajung la 7-8C, n spaiul dealurilor interne (Dealul

Page 26

Buchea sau Dealul Priporului), temperaturile ajung la 8-9C, iar n sudul Subcarpailor, la contactul cu cmpia, temperaturile cresc i pn la 11 C. Cmpia Bucovului-Valea Clugreasc). n cadrul depresiunilor interne (Vleni, Drajna, Mgurele, Cmpina) temperatura nregistreaz fluctuaii, de la 8C la 10C.

grade C

20

15

10

-5

Valorile de temperatur la Campina

Frecventa si viteza vantului la Campina

Page 27

II.2 Hidrogeologie
ntreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins ntre localitatile Predeal si Adncata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova. Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele ruri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat. Rul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la rndul lor dreneaza suprafete ntinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite. Panza de apa freatica a terasei, fiind situata la mica adancime (3-4m) genereaza izvoare, cum sunt cele doua care izvorasc pe flancurile terasei in cartierul Pacuri spre Doftana sau spre Prahova. Cel mai cunoscut este insa cel situat langa lacul Bisericii (Sipotul), atribuind-i-se de catre locuitori, in trecut, calitati curative pentru bolile de ochi. Un alt izvor - avand compozitie salina si sulfuroasa cu proprietati curative (azi disparut) - a fost cel de pe malul Prahovei, in zona denumita Gahita, care acum un secol a transformat Campina intr-o statiune balneoclimaterica datorita lui Dumitru Hernia si dr. C. Istrati. Constructia barajului si a lacului de acumulare de la Paltinoasa, atrage atat turisti din Campina cat si pe cei veniti din alte parti ale tarii. Tot in apropierea Campinei se gasesc baile saline de la Telega, cunoscute in toata tara pentru calitatile lor curative.

Page 28

Raul Doftana are o suprafata de 408 km2 , are ca si afuenti pe Doftaneul, Purcrul , lungimea medie a raului este de 47 km si are un debit de 5 m3 /s, si o panta de 24,6 %. Raul Teleajen are o panta de 14.9%, o suprafata de 1644 km afluenti sunt Telejenel, Drajna,Bucovel,Vleanca,Valea Orii, Crasna,Bertea, Slnic,,Mislea,Dmbu iar lungimea lui medie este de113 km si un debit mediu de 4.6 m3 /s. Raul Cricovul Sarat are o panta de 7.1%, o suprafata de 629 km debit mediu de 3.7 m3 /s. Lacurile naturale au dimensiuni reduse, au rezultat n urma producerii unor alunecri de teren, de tasri, dizolvri. Lacurile create n spatele valurilor de alunecare sunt cele mai numeroase, au dimensiuni mici i un grad naintat de colmatare.
2 2

, ca

, ca

afluenti sunt Lopatna si Vrbila iar lungimea lui medie este de94 km si un

Page 29

Arealele cu favorabilitatea cea mai mare, n care, de altfel sunt amplasate cea mai mare parte a aezrilor rurale, sunt cele cu altitudini cuprinse ntre 200-400 m, care nsoesc vile unor ruri importante precum Prahova, Teleajen, Cricovul Srat, Doftana, Mislea, Vrbilu, Cosmina, Slnic etc. Apele rurilor sau lacurilor sunt utilizate de obicei pentru activiti casnice. Majoritatea aezrilor rurale sunt dispuse n lungul rurilor care tranziteaz arealul subcarpatic analizat, unde sursele de ap sunt mai bogate (att cele subterane, ct i cele de suprafa), de cele mai multe ori apa fiind folosit i n agricultur Importan au prezentat i pdurile, care au asigurat lemnul pentru construcii i pentru foc. Solurile fertile sunt prezente mai ales n zona de contact cu cmpia din sudul arealului subcarpatic analizat, iar localitile care beneficieaz de aceste soluri sunt Puleti, Valea Clugresc , Bneti, Albeti Paleologu, Iordchenu etc.

Page 30

Capitolul III : ISTORICUL CERCETARII

Primele lucrari de sinteza, se datoresc lui V. Popovici-Hatzeg (1898), L. Mrazec si W. Teisseyre (1907), I. Popescu-Voitesti (1909). O atentie speciala a fost acordata studiului masivelor de sare gema si a formatiunilor cu acumulari de hidrocarburi din zona subcarpatica de catre L. Mrazec, singur sau in colaborare cu W. Teisseyre si cu I. Atanasiu. Pornind de la observatiile facute in bazinul vaii Prahova, L. Mrazec (1902, 1907, 1915) defineste pentru prima oara elementul structural, denumit de el cuta diapira cu nucleu de sare (1907). O contributie importanta la cunoasterea structurilor petrolifere o are si G. Botez (1914, 1917). Printre rezultatele de ordin stratigrafic si paleontologic inregistrate in aceasta prima perioada de cercetari sistematice sunt de remarcat: identificarea de catre V. Popovici-Hatzeg (1898)a Senonianului in faciesulmarnelor rosii cu Belemnitella, separarea stratelor de Comarnic ca entitate distincta in cadrul flisului eocretacic (L. Mrazec, G. Macovei I. Popescu Voitesti, 1912) a Miocenului inferior sub numele de strate de Cornu, descoperirea in aceste strate a unei faune de Pectinide burdigaliene (D. M. Preda, I. Popescu Voitesti, H. Grozescu, 1916), singura de aceasta varsta pe teritoriul Carpatilor Orientali, revizuita mai tarziu de Elena Popa (1960). Studii mai detaliate sunt efectuate apoi de I. Popescu Voitesti (1927) intre Prahova si Dambovita, de D. M. Preda(1925, 1927) si M. G. Filipescu (1937) in bazinul vaii Teleajanului si de catre G. Murgeanu (1930, 1934, 1937) in bazinele Ialomitei si Prahovei. Autorii citati acorda o atentie deosebita stratigrafiei si structurii formatiunilor de flis cretacic si paleogen, pana atunci putin cunoscute in aceasta parte a Carpatilor. G. Murgeanu semnaleaza pentru prima oara prezenta Albianului in flisul est carpatic si aduce dovezi despre existenta

Page 31

unei cordiliere antesnoniene (cordiliera cumana).Ridicarile efectuate de G. Murgeanu pe teritoriul carpatic, intre valea Dambovitei si valea Doftanei, sunt consemnate pe harta geologica 1:500000 foaia 5a imprimata in 1942. Biostratigrafia formatiunilor pliocene din zona cutelor diapire a facut obiectul unor studii detaliate, datorita lui K. Krejci- Graf (1926-1932) si W. Wenz (1942). Dupa 1940 incepe elaborarea unor noi scheme stratigrafice pentru teritoriul carpatic, scheme bazte pe un bogat inventar paleontologic in care micropaleontologia incepe sa ocupe un loc marcant. G. Murgeanu (1951), singur sau in colaborare cu Al. Bera, efectueaza studii detaliate in imprejurimile Campulungului- Muscel, N.Gherasi si V. Manilici (1963)- in partea meridionala a masivului cristalin al Leaotei, N.Gherasi, V.Manilici si R. Dimitrescu (1966)- in terenurile cristalofiene din masivul Iezeru-Papusa, la N de Campulung, D. Patrulius (1952, 1953, 1954)-in masivul Bucegi, I. Motas (1948, 1952, 1960)- in terenurile paleogene, miocene si pliocene cuprinse intre valea Ialomitei si valea Argesului, Fl. Olteanu (1952)- in terenurile neocretacice si paleogene situate la exteriorul sinclinalului Slanic, intre Dambovita si Ialomita, J. Gherman, G. Paliuc si N. Gherasi- in terenurile pliocene situate mai la sud, Gr. Popescu (1951, 1952, 1954, 1958)- in terenurile Miocenului subcarpatic si in terenurile creatice si paleogenen din imprejurimile Comarnicului si din teritoriul care se intinde spre NE pana in valea Teleajanului, I. Patrut (1955)- in terenurile paleogene si miocene din bazinul vaii Teleajanului. Printre rezultatele mai marcante din aceasta noua perioada de cercetari sunt de semnalat: identificarea Triasicului inferior in masivul Bucegi (D. Patrulius, 1953); atribuirea exclusiv la Aptian superior si Albian al conglomeratelor de Bucegi propriu-zise si identificarea discontinuitatii

Page 32

intre Albian si Vraconian (G. Murgeanu, D. Patrulius, 1957); separarea Vraconianului de facies marnos spre E in valea Doftanei (Gr. Popescu, 1954); elaborarea unei scheme stratigrafice de detaliu a Cretacicului superior de facies marnos, bazata pe un bogat inventar macropaleontologic (G. Murgeanu, D. Patrulius, 1957) si micropaleontologic (Maria Tocorjescu, 1960, 1963); identificarea DanianPaleocenului in acelasi facies marnos (Maria Tocorjescu, 1960, 1963: C. Vinogradov, 1960); elaborarea unei scheme stratigrafice mai exacte si mai complexe a formatiunilor paleogene, ceea ce a permis separarea sistematica a Oligocenului in raport cu Eocenul (Gr. Popescu 1952; Fl. Olteanu 1952; I. Patrut, 1955); separarea stratelor de valea Leurzei (Gr. Popescu, I Motas, 1959) ca prim termen al ciclului de sdimentare postburdigalian; inventarul microfaunei burdigaliene din stratele de Cornu (I. Voicu, 1953); elaboarea unei scheme stratigrafice detaliate a Tortonianului, prin cercetarile intreprinse de Gr. Popescu (1951,1952)si Fl. Olteanu (1951, 1952) si studiul micropaleontologic al Miocenului superior efectuat de T. Iorgulescu (1955); inventarul paleontologic al terenurilor intreprinse de I. Motas (1949-1960) intre valea Ialomitei si valea Doftanei; studiul stratigrafic al Plicenului dintre valea Prahovei si Valea Teleajanului (Elisabeta Anganu, 1966).Incepand din 1961 sunt semnalate si primele date referitoare la sedimentologia terenurilor de flis si a faciesului pelagic al Cretacicului superior (D. Jipa, 1961; L. Contescu, N. Mihailescu 1961 a, 1961b; G. Morgeanu, L Contescu, N. Mihailescu, 1962).Ridicarile geologice inedite efectuate de G. Murgeanu si Al. Bera, N. Gherasi, V. Manilici, D. Patrulius, I. Motas, Fl. Olteanu si Gr. Popescu au fost ansamblate pe o macheta la scara 1:100.000, redactata de G. Murgeanu si D. Patrulius.Aceasta harta, cu unele completari ulterioare, a constituit unul din materialele de baza pentru redactarea foii Targoviste la scara 1:200.000. O alta harta la scara 1:100.000 utilizata in acelasi scop este foaia Campina redactata de Gr. Popescu si imprimata in 1960. Datele foii Campina au fost transpuse pe foaia 1:200.000 Targoviste intr-o forma
Page 33

simplificata si cu unele completari datorite ridicarilor efectuate de M.Stefanescu, Cecilia Butnareanu, Marina Stefanescu, V. Matei si E. Avram (1964), in bazinul vaii Doftanei. Stratigrafia Cuatrenarului din acest teritoriu a constituit obiectivul cercetarilor intreprinse de E. Liteanu (1953) D. Slavoaca (1957), N. Mihaila si P. Giurea (1965). Recent cea mai mare parte din suprafata ocupata de depozitele cuaternare a fost cartata de catre C. Ghenea si Ana Ghenea (1965). Printre lucrarile geomorfologice cu caracter de sinteza referioare la acelasi teritoriu,se numera studiile lui G. Vilsan (1915), N. Popp (1939), G. Niculescu (1960).

Inceputul exploatarii

Extractia primitiva a petrolului la Campina, probabil ca a inceput de foarte multa vreme, dar prima dovada a existentei sale prin documente o avem din data de 4 mai 1697, cand printr-un act de vanzare, mosneanul campinean Lamba vinde o parte din mosia sa, pe care se aflau livezi cu pomi fructiferi, faneata, padure, mentionandu-se si prezenta pacurii. Pretul de vanzare a fost 118 taleri austrieci. Ceva mai inainte, in timpul domniei lui Gheorghe Ghica, dintr-un act datat 6 februarie 1660, ni se spune ca: "schilerii (vamesii) de la Campina se ocupau si cu extragerea pacurii de pe valea "Puturosu", situata langa comuna Bustenari. Aceasta intareste presupunerea ca, si la Campina exploatarea empirica a petrolului incepuse de mai multa vreme, chiar daca nu avem dovezi documentare. Mai tarziu,un alt document de epoca,datat 16 ianuarie 1704, ne da de stirea ca Maria, vaduva mosneanului campinean Udrea, impreuna cu fiii sai, tot mosneni, este nevoita sa imprumute o suma de bani de la

Page 34

spatarul Mihai Cantacuzino, oferindu-i drept zalog pamanturile sale. Neputand sa-si achite la termen datoria, vaduva mosneanului Udrea este obligata de catre spatar sa vanda manastirii Sinaia mosia sa cu tot venitul din pacuri. In anul 1763 gasim informatia ca mosnenii campineni Bucur si Dumitru Lungeanu, la insistenele aceluiasi spatar Mihail Cantacuzino, vand acestuia o padure in care se gaseau patru fantani de pacura. Pentru aceasta vanzare ei primesc suma de 230 taleri. In anul 1778, generalul austriac von Bauer in cartea sa "Memoires sur la Valachie", cu impresii despre Valahia mentioneaza existenta petrolului ca si pe cea a localitatii. Ceva mai tarziu la 1781, un calugar german, Iosif Sultzer- mentioneaza: "ca la Campina pacura izvoraste din mijlocul campului, iar localnicii, pentru a o folosi la unsul osiilor de caruta, o separau de apa pe care o continea". Existenta pacurii de la Campina si din imprejurimi este amintita mai amplu si intr-o carte despre Tara Romaneasca, scrisa de Stefan Raicevici, aparuta la Napoli, in 1788 si care a fost tradusa din italiana in limbile germana si franceza. Acest Stefan Raicevici, din Raguzza, fusese profesorul copiilor domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti. Trecand in secolul al XIX-lea, aflam de la contele rus Demidoff, cunoscut in epoca pentru bogatele sale cunostinte geologice, care face o calatorie in Principatele Romane in anul 1813, noi informatii referitoare la petrolul Campinei. Studiind zona subcarpatica, el mentioneaza existenta puturilor de petrol din Moldova, Pacureti-Prahova si Campina. Demidoff este neplacut impresionat de viata mizera a taranilor romani, exprimandu-si de asemenea indignarea fata de dezinteresul boierii romane privind exploatarea pacurii.

Page 35

In anul 1815 consulul englez la Bucuresti, Wilkinson, face dese calatorii prin tara si constata asocierea zacamintelor de sare cu cele de pacura de la Telega si Campina. Cativa ani mai tarziu, Dionosie Fotino, in lucrarea sa intitulata "Istoria generala a Daciei", publicata in 1819, mentioneaza ca judetul Prahova are trei orase si anume: Ploiesti, Filipesti si Campina. In mod direct referinduse la Campina , el afirma: :"celle de bitumcne terrestre, surtout auprecs de Kampina, paraissent inepuisables". Prin bitumen trebuie sa intelegem pacura (titeiul) care lui Fotino (care a trait 12 ani in tara noastra, si a vazut puturile de petrol de la Campina) i se par inepuizabile. Din aceasta prezentare succinta se poate constata ca exploatarile de pacura de la Campina incep sa fie cunoscute in tara si chiar peste hotare. Se mai poate afirma ca mosnenii, acei tarani liberi care intemeiasera localitatea, incep a fi deposedati de catre boieri de proprietatile lor, inclusiv de puturile cu pacura. La ce oare era folosita in acele vremuri indepartate aceasta bogatie a subsolului campinean? Aici, ca si in alte parti din tara, o prima folosinta a fost aceea de a unge osiile si bucelele carutelor. Ceva mai tarziu, pacura incepe a fi folosita la iluminat. Este vorba nu de derivatul titeiului obtinut prin distilare, care va apare mult mai tarziu (petrolul lampant) ci de simple torte (masalale) inmuiate in pacura, ce serveau la iluminatul curtilor boieresti, a strazilor si a altor locuri. Probabil ca si la ocna de sare de la Telega ca si la vama Campinei, se foloseau astfel de torte pentru iluminat. O alta intrebuintare a fost aceea de a unge incaltamintea pentru a o impermeabiliza contra umezelii. In fine, o alta intrebuintare era aceea de a calafatui corabiile cu smoala- derivat tot din petrol. Pacura era utilizata si in scopuri terapeutice, fiind folosita cu unguent pentru combaterea durerilor reumatice sau a bolilor de piele la animale.
Page 36

Cum se facea extractia si exploatarea pacurii? Daca la inceput, in primele informatii despre petrolul Campinei se mentiona ca pacura izvoraste din gropi (afloreaza), ceva mai tarziu incep sa se sape fantani. Cu timpul, extractia se intensifica pentru a se putea satisface cererea tot mai mare, iar gropile si fantinile se vor transforma in adevarate puturi tot mai adanci. In zona petrolifera a Campinei, se vor sapa numai in anii din urma ai secolului al XIX-lea, astfel de puturi. In perioada cand zona perolifera va fi proprietatea lui Dumitru Hernia, pe la anii 1880-1885 si chiar mai tarziu aceste puturi se sapau la o adancime de aproximativ 140-150 de metri. Pana atunci nu au fost sapate aici decat puturi de 10-15 metri adancime. Revenind la istoricul exploatarii primitive a pacurii vom preciza ca daca natura terenului permitea in Moldova sa se sape puturi de forma circulara, nefiind necesara consolidarea peretilor in Tara Romaneasca, rocile traversate fiind formate din nisipuri, pietrisuri si borchisuri, deci nu atat de solide, obligau neaparat ca peretii sa fie protejati ci scanduri denumite tambre pentru a nu se darama. De aceea, in tote exploatarile din Tara Romaneasca, inclusiv la Campina, puturile aveau intotdeauna sectiune patrata. Gura putului avea latura de circa 1,20-1,50 metri, iar cu cat putul se adancea, latura se micsora, ajungand la aproximativ 0,75 metri, minimul necesar pentru ca un om sa poata lucra. In mod curent, adancimea puturilor din tara noastra nu a depasit 150200 metri. Se citeaza un caz de exceptie, putul de la Breaza (Prahova) sapat de Societatea "Colombia" in anii 1908-1910, care a atins adancimea record de 320 metri. Referindu-ne direct la exploatarile campinene, reamintim ca puturile sapate aici nu au depasit 140-150 metri adancime, pentru ca straturile de

Page 37

titei de varsta meotiana erau mai la suprafata, iar cantitatile extrase satisfaceau necesitatile epocii. O a doua cauza era de ordin tehnic, in sensul ca la adancimea de circa 150 de metri se intalneau straturile de borchis (pietris amestecat cu nisip si apa) greu de traversat cu mijloacele tehnice ale epocii. Coborarea lucratorului care sapa putul, a galetilor ce serveau la extragerea pamantului sapat, ca si a titeiului, se facea cu ajutorul unei funii (mai apoi cu un cablu de otel). Acest cablu se infasura-desfasura pe un dispozitiv ce era montat la gura putului si care asezat vertical se numea hecna, iar orizontal purta numele de crivac. Sapatorul primea lumina numai de la soare, cu ajutorul unei oglinzi de mari dimensiuni, montata la gura putului. Aerul necesar era pompat cu ajutorul unor foale manevrate continuu de catre un lucrator. Intregul dispozitiv de coborare ridicare era pus in miscare cu ajutorul unui cal care se rotea in jurul putului. Mosnenii fantanari care au sapat primele puturi pe pamanturile lor, se uneau cate patru formand o echipa ce purtau denumirea de taraf. Odata ajunsi la stratul de petrol (la vana de pacura, cum se spunea in acele timpuri), exploatarea pacurii se facea pe rand, de catre fiecare dintre cei patru membri ai echipei, pe cate o perioada care varia de la 40 la 90 de zile anual. Originea denumirii cartierului campinean Pacuri deriva, se pare din faptul ca pe acele locuri in trecut se gasea la suprafata acest pretios lichid-pacura.Cu timpul pacura, ca si sarea, devin monopol domnesc, chiar daca la inceput a fost drept al mosnenilor, uzurpat apoi de boieri si domnitori. In special in perioada fanariota, domnitorii vor profita din plin de dreptul exloatarii acestor doua bogatii in folosul lor personal. Asa se explica faptul ca vama de la Campina creste in importanta si in valoare la arenda.

Page 38

Dupa aparitia Regulamentului Organic in 1830, se revine la dreptul proprietarului asupra subsolului si exploatarile iau amploare. Dovada ca in perioada anilor 1830-1865 numarul puturilor creste de la cateva la 49 in anul 1860. Proprietar pentru 48 dintre dintre ele fiind Mitropolia tarii, iar pentru unul manastirea Sinaia. Exploatarea lor era facuta de logofatul mosiei pe nume Miron,impreuna cu Stefan Burki si Domnica Gheorghiu. Cinci ani mai tarziu exploatarea se facea- prin 51 de puturi, de catre aceiasi proprietari mentionati mai sus. In ceea ce priveste cantitatea extrasa, daca la 1745 stim ce se extrageau circa 700 de vedre anual, in 1853 se ajunge la aproximativ 5000 de vedre. Pentru industria de petrol din tara noastra, de o mare importanta este anul 1857. Cu un an mai inainte Marin Mehedinteanu construieste in Ploiesti o rafinarie cu utilaj important din Hamburg. Cateva luni mai tarziu, in aprilie 1857, fratele sau Teodor Mehedinteanul, obtine prin contractul incheiat cu Primaria Bucurestului, dreptul de a ilumina capitala cu 1000 de lampi cu petrol lampant, ori "gazu fotogen", cum i se spunea pe atunci. Iata deci Bucurestiul este primul oras din lume care a fost iluminat cu acest nou sistem. Ploiestiul, ca si Buzaul vor fi urmatoarele orase iluminate cu gaz de hidrocarburi, iar Campina, prin contractul din 16 aprilie 1861, cel de-al saselea. Primaria orasului Campina se angaja prin contract sa se ocupe cu aprovizionarea si intretinerea felinarelor. Raspandirea noului sistem de iluminat pe teritoriul tarii noastre va da un impuls dezvoltarii industriei extractive, ca si a celei de distilare, in special cea a petrolului lampant. Gazariile, vor aparea cu zecile, in diferite localitati, dar mai ales in zonele de exploatare a petrolului. Este foarte bizar ca la Campina, desi vechi centru al exploatarii petrolului, aceste rafinarii vor aparea mult mai tarziu (1886).

Page 39

Un eveniment demn de semnalat, legat si de istoricul exploatarii petrolului campinean, a fost actul istoric al secularizarii averilor manastiresti ca si reforma agrara de la 1864, infaptuita de marile domnitor Alexandru Ioan Cuza. Dupa cum stim, prin acest act, pe mosia Campinei, vor fi improprietariti si eliberati circa 315 clacasi si rumani. Odata cu inceperea valorificarii superioare a petrolului exploatarea ia avant in toate zonele cunoscute ca perolifere, cum ar fi: Bustenari, Baicoi, Tintea si Campina. De exemplu, "la 1873 pe platoul Campinei se gaseau 73 de puturi parasite si 15 in productie, din care se extrageau aproximativ 372 tone anual, ce mergeau la export, ori la fabricile de rafinat".

Page 40

Capitolul IV : GEOLOGIA REGIUNII

Perimetrul studiat este reprezentat pe foaia Targoviste. Pe foaia Targoviste, limita intre Oligocen si Miocen este stabilita conventional imediat sub primele gipsuri care apar in succesiunea depozitelor neozoice. Nu este insa exclus, ca ea sa fie situata la un nivel mai coborat, Miocenul inferior cuprinzand si partea terminala a depozitelor atribuite curent Oligocenului (G. Murgeanu et. al., 1960). Depozitele tip ale Miocenului inferior, dezvoltate in teritoriul reprezentat pe foaia Targoviste sunt stratele de Cornu. In succesiunea acestor strate se disting doi termeni: 1.gipsurile inferioare cu unele intercalatii de sisturi disodiliforme (5-40m); 2.orizont de sisturi argiloase si marnoase cenusii.

IV.1 Stratigrafia regiunii

Zona studiata este ncadrabil depozitelor mio-pliocene ale ,,zonei cutelor diapire, ale crei structuri orientate NE-SV determin forme de relief consecvente cu structuri de anticlinal si sinclinal care prezinta brecia srii n ax. Daca vorbim despre cadrul geologic-stratigrafic al acestei regiuni pe care o putem incadra intre Valea Prahovei si Valea Teleajenului putem aminti PNZA DE TARCU care este definit ca unitate plurifacial cu mai multe digitaii. Ea este delimitat la interior de fruntea ariajului pnzei de Audia (Valea Buzului - Valea Siriului) sau a pnzei de Macla (Valea Siriului spre vest), iar la exterior are un contur festonat, de la Valea Slnicului de

Page 41

Buzu, spre sud i vest, pierznd caracterul de ariaj i trecnd la falii inverse dispuse n releu. n perimetru, depozitele paleogen-miocen inferioare din partea intern a pnzei de Tarcu alctuiesc un fascicul de cute convergente i n afundare spre vest, orientate nord est-sud vest, afectate de falii longitudinale axiale, verticale sau nclinate spre nord vest. n aria de maxim afundare axial dintre Valea Teleajenului i Valea Prahovei, cuvertura post-tectogenetic stiric veche, ce debuteaz cu Molasa de Doftana i se continu cu al doilea episod molasic -Molasa de Slnic(post-tectogeneza stiric nou: Langhian/Kossovian), are dezvoltarea cea mai ampl. Formaiunile paleogen - miocen inferioare, proprii pnzei de Tarcu, n cadrul perimetrului, apar intr-un facies extern, caracterizat de Eocenul n facies de Coli i Oligocenul n facies bituminos cu gresii de Kliwa ce corespunde ,,digitaiei de Tazlu -Valea Rea . Acest facies este ntlnit n structura sudic (pintenul) Lera Vleni Butenari. Formaiunile eocen i oligocen-miocen inferioare ale pintenilor sunt mrginite la sud de o linie tectonic important de-a lungul creia ncalec peste depozitele miocene. n accepiunea lui Sndulescu (1984), cea mai extern unitate a moldavidelor este PNZA SUBCARPATIC, constituit din depozite miocene inferioare i medii n facies predominant de molas. Separat iniial ca pnz incipient, ariat peste formaiunea cu sare depus pe vorland, aceast unitate a fost confirmat ulterior de foraje i a fost denumit unitatea pericarpatic. Predominarea depozitelor de molas, precum i acoperirea ei spre vest de Valea Buzului de molase sarmaian-pliocene, au determinat ncadrarea acestei uniti n zona intern a avanfosei .

Page 42

Restrngerea avanfosei, n timp i spaiu, la depresiunea care gzduiete sedimentarea molasic neosarmaian - pliocen posttectogenetic (post attic) n raport cu cele mai noi ariaje, d posibilitatea unei definiri precise a pnzei subcarpatice. Astfel, limita extern a pnzei subcarpatice este marcat de nclecarea depozitelor miocene peste cuvertura de platform a vorlandului de-a lungul faliei pericarpatice. Pnza subcarpatic conine depozite oligocene (n facies bituminos - menilitic, cu gresii de Kliwa sau conglomerate), dar si depozite ale molasei miocen inferioare. Avanfosa, restrns prin definirea pnzei subcarpatice, prezint un flanc intern cutat care n sudul curburii Carpailor Orientali este denumit Zona Cutelor Diapire,i un flanc extern, necutat,dezvoltat ca o depresiune asimetric cu marginea intern sprijinit pe elementele cutate ale catenei. Zona cutelor diapire ocup aria sudic a perimetrului amintit mai sus,dintre Valea Prahovei si Valea Teleajenului si cuprinde depozite ale molasei superioare sarmaian pliocene, i este cunoscut sub numele de Zona mio-pliocen. n concluzie, n constituia Subcarpailor Munteniei intr unitile externe ale Moldavidelor, reprezentate prin Pnza de Tarcu, Pnza Cutelor Marginale i Pnza Subcarpatic (ultimele dou fiind acoperite aproape n totalitate de Pnza de Tarcu) precum i partea intern a avanfosei carpatice, cunoscut sub numele de Zona Cutelor Diapire. Contactul dintre pnzele moldavidice i avanfosa intern este acoperit de depozite neosarmaian - pliocene. n aria investigat, depozitele de vrst oligocen-miocen inferioar se regsesc n pnza de Tarcu sub litofaciesuri specifice :litofaciesul extern

Page 43

(litofaciesul bituminos cu gresie de Kliwa), n continuarea Eocenului n faciesul de Coli, n structura Lera Vleni Butenari. Litofaciesul bituminos cu Gresii de Kliwa urmnd dezvoltrii tipice a Marnelor cu Globigerine din Priabonianul final, odat cu nceputul Oligocenului caracteristicile mediului depoziional se schimb, trecndu-se la condiii anoxice care au predominat de-a lungul ntregului Oligocen i a unei pri din Miocenul inferior. Ca urmare a acestui fapt, n partea extern a Domeniului Moldavidic se dezvolt, n secvene succesive, argile bituminoase (isturi disodilice), silicolite bituminoase (menilite) care la unul sau dou momente (n zone diferite) au fost parazitate de veniri de mase importante de ortocuarite avnd ca arie surs marginea vorlandului (actualmente subariat sub pnzele Moldavidice). Ele constituie Formaiunea Gresiei de Kliwa care n sectorul studiat al Pnzei de Tarcu apare la dou nivele, corespunztoare Formaiunii Gresiei de Kliwa inferioare i Formaiunii Gresiei de Kliwa superioare = Nisipurile de Butenari Nivelele silicolitice (menilitele) constituie cele mai bune repere de corelare i, n general, sunt dou nivele: Menilitele Inferioare (asociate cu calcare marnoase bituminoase = Marne brune bituminoase) i Menilitele Superioare (fr Marne bituminoase). n Pnzele Subcarpatice i Pnza Cutelor Marginale se dezvolt la acest nivel Formaiunea srii (matrice argiloas siltic, de culoare cenuiu-nchis cu intercalaii: de brecii sedimentare, conglomerate, de argile sau marne salifere; gipsuri i corpuri discontinue de sare). Distribuia areal a Formaiunii srii miocen inferioare este discontinu din motive paleogeografice (zone de depunere separate de riduri emergente) i tectonice (corpuri diapire).

Page 44

In aria de curbur a Carpailor Orientali, finalul sedimentrii fliului este marcat de un nivel evaporitic (Gipsurile inferioare din Formaiunea de Cornu ,care st discordant peste Formaiunea disodilelor inferioare din litofaciesul intern (de Pucioasa-Fusaru) a Oligocen - Miocenului inferior i, respectiv, peste Formaiunea menilitelor inferioare din litofaciesul extern (bituminos cu gresii de Kliwa). Acoperiul post-tectogenetic al pnzelor de genez miocen inferioar (discordant peste depozitele pnzei de Tarcu) are n baz Formatiunea de Cornu,discordant urmat de depozitele molasice ce debuteaz cu Conglomeratele i gresiile de Brebu. Prile interne ale Pnzei Subcarpatice i Pnza Cutelor Marginale prezint doar molase nisipoase-marnoase, care corespund cu conglomeratele externe i cu o parte a molaselor nisipoase sau nisipoasemarnoase suprajacente . n Pnza Subcarpatic i parial n Pnza Cutelor Marginale, molasele sunt urmate de Formatiunea de Schlier cenuie(Formatiunea Salifera Subcarpatica), predominant lutitic (mai ales marne) cu intercalaii de secvene nisipoase i gresii subiri i cu unul sau dou nivele evaporitice. n Pnza Subcarpatic i parial n Pnza Cutelor Marginale, molasele sunt urmate de Formaiunea de Schlier cenuie,predominant lutitic(mai ales marne) cu intercalaii de secvene nisipoase i gresii subiri i cu unul sau dou nivele evaporitice. Limita dintre Miocenul inferior i Miocenul mediu se afl n cuprinsul Formaiunea de Schlier cenuie. n Pnza de Tarcu, formaiunile de molas prezint dezvoltri litologice i paleogeografice similare . n prile interne (proximale sursei carpatice) ale Pnzei de Tarcu succesiunea litostratigrafic ncepe cu conglomerate (Conglomeratele de Brebu) urmate de depozite de molas,

Page 45

nisipoase sau marnoase-nisipoase. n partea extern a Pnzei de Tarcu (distal sursei carpatice) se dezvolt doar molase nisipoase urmate de Formaiunea de Schlier cenuie similar celei din unitile mai externe. Cadrul sedimentar al molaselor este de ap puin adnc la fluviodeltaic, pentru formaiunile de schlier putnd fi acceptat o mic adncire a bazinului . Pentru Conglomeratele de Brebu pe baza asociaiilor cu Globigerinoides trilobus (Burdigalian) i cu Orbulina suturalis, Globorotalia bykovae (Langhian) se atribuie vrsta Burdigalian superior = Langhian inferior. Formaiunile molasei de varsta miocen-mediu reprezint cuvertura post-tectogenetic a Moldavidelor i sunt alctuite din depozite de vrst badenian i sarmaian (Volhinian i Bassarabian). Cuvertura posttectogenetic a Moldavidelor include :formaiuni cineritice langhiene, formaiuni evaporitice langhiene, formaiuni kossoviene; se adaug formaiuni volhinian-bessarabian inferioare implicate nc n structurile Pnzei Subcarpatice. Sub aspect istoric, depozitele Miocenului Mediu din Subcarpaii Munteniei au fost ncadrate la diferite uniti stratigrafice, n funcie de nivelul de cunoatere a zonei i de evoluia pe plan regional i european a conceptelor privind studiile stratigrafice . Prima unitate stratigrafic separat n regiune, care cuprinde i depozitele Miocenul Mediu, a fost Formaiunea salifer subcarpatic . Crihan (1999) defineste urmtoarele uniti litostratigrafice: Formaiunea de Cmpinia ;Brecia de Cosmina ;Formaiunea de Telega ;Formaiunea de Mceu. n cadrul acestor depozite, Crihan stabilete i o serie de uniti biostratigrafice bazate pe foraminifere planctonice, pentru depozitele n
Page 46

facies marin normal i pe foraminifere bentonice, pentru depozitele n facies salmastru. n seciunea geologic de pe Valea Teleajenului, de la Homorciu, gresiile echivalente Conglomeratelor de Brebu trec gradat la alternane neregulate de argile roii sau cenuii verzui, cu intercalaii subiri de gresii sau nisipuri. Succesiunea continu cu un pachet gros de gipsuri separate prin isturi i gresii gipsifere, ce constituie un echivalent al Gipsului de Cireu din Sinclinalul de Slnic. Peste acestea se dispun, n continuitate de sedimentare, argile cenuii cu dese intercalaii de gresii i nisipuri sau rare intercalaii de isturi calcaroase, gipsuri, gresii gipsifere i chiar tufite. Printr-o mic lacun,Molasa de Doftana este acoperit de Formaiunea de Cmpinia (Crihan, 1999) . Secvena lutitic pelagic cunoscut sub numele de Formaiunea de Cmpinia (Crihan,1999) = Marne cu Globigerine este urmat de sedimente argiloase sau argilo-marnoase, mai rar calcaroase, mai ales n zonele marginale ale bazinelor de sedimentare. n seciunea geologic de la Cmpina, n talvegul Vii Prahova, sunt deschise depozitele langhiene, reprezentate printr-o succesiune de marne cu globigerine peste care urmeaz Brecia de Cosmina(Brecia srii sau Nivelul evaporitic superior, cu rang de formaiune). Marnele cu Globigerine includ o cantitate redus de cenu vulcanic diseminat n masa acestora. Avnd o grosime ce nu depete 6 m, ele se dispun peste depozite burdigaliene, reprezentate prin argile cenuii, ce au n partea terminal un nivel reper de calcare algale. Pe Valea Cmpinia, la circa 2 km amonte de confluena cu Valea Prahovei, apoi la Slnic, n Dealul Piatra Verde, sau n bazinul Vii
Page 47

Buzului, pe Blneasa, la Bozioru (vile Fiici i Murtoarele) n depozitele langhiene se intercaleaz nivele tufitice care se ngroa considerabil (2040 m) n Marnele cu Globigerine. Depozitele kossoviene ale Formaiunii de Telega (=isturile cu Radiolari i Marnele cu Spirialis) au fost ntlnite n numeroase seciuni geologice n Sinclinalele Slnic i Drajna (la Slnic, Cmpina), n Zona Cutelor Diapire (la Apostolache sau n bazinul Vii Buzului, pe Valea Blneasa). Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt predominant argilo-marnoase, coninnd dou intercalaii de tufite (unul la partea superioar a isturilor cu Radiolari i cel de-al doilea la partea superioar a Marnelor cu Spirialis), constante ca apariie n toi Subcarpaii i chiar n Bazinul Transilvaniei.

Page 48

IV.2 Tectonica regionala

Zona studiata este ncadrabil depozitelor mio-pliocene ale ,,zonei cutelor diapire, ale crei structuri orientate NE-SV determin forme de relief consecvente cu structuri de anticlinal si sinclinal care prezinta brecia srii n ax. Principalele deformri tectonice, care au afectat depozitele neogene aparin tectogenezelor: stiric veche (intra-burdigalian); stiric nou (intra-badenian), cnd s-a produs ariajul principal al Pnzei de Tarcu i a Cutelor Marginale; moldav (intra-sarmaian), care a determinat ncheierea ariajului Pnzei Subcarpatice; valah (intra-pleistocen). Tectogenezele stirice au avut drept ecou n Subcarpaii Munteniei, depunerea evaporitelor i anume, gipsurile inferioare sau formaiunea cu sare inferioar (intra-burdigalian), respectiv, formaiunea cu sare superioar (langhian). Formaiunile neogene molasice, aparinnd zonei externe a fliului, sunt intens cutate i faliate, fiind prinse n structuri nalte (pintenii )sau coborte (Sinclinale). Pintenii, mai ales cel de Vleni, au complicaii Anticlinale sau Sinclinale, intens tectonizate. Sedimentele neogene molasice,dezvoltate n Zona Cutelor Diapire,prezint mai multe structuri plicative cu aspecte variabile de la un sector la altul.

Page 49

n bazinele vilor Cricovului i Teleajenului se individualizeaz un sector sudic, n care cutele au o poziie structural mai cobort, i un sector nordic, cu cute solzi, ridicate i deversate spre sud. Formaiunile miocen inferioare i medii (din cuprinsul moldavidelor i cuverturilor post tectonice), cuprind urmtoarea succesiune : formaiuni bituminoase i de fli oligocen-miocen inferioare; formaiuni evaporitice miocen inferioare; formaiunea molasei inferioare; formaiunile molasei de vrst miocen medie. Formaiunile miocen superioare i pliocene (din cuprinsul umpluturii avanfosei) cuprind depozite n facies salmastru atribuite Meoianului i Ponianului i respectiv, Dacianului i Romanianului.

Page 50

IV.3 Cronostratigrafie
Studiul biostratigrafic i paleontologic al asociaiilor de foraminifere i nanofosile calcaroase, n intervalul Miocenului inferior, a permis decelarea mai multor bioevenimente n evoluia comunitilor microplanctonice, ce au fost ulterior corelate cu diferite calibrri paleomagnetice. n Miocenul inferior (Aquitanian i Burdigalian), sunt concludente urmtoarele bioevenimente): - primele ocurene ale foraminiferului Globigerinoides primordius concomitente cu cele ale nannofosilului Helicosphaera mediteranea la limita Oligocen/Miocen sau Chattian/Aquitanian, datate la 23,8 milioane ani ; - primele apariii ale nannofosilelor Discoaster druggii i Reticulofenestra pseudoumbilicus, concomitente cu cele ale foraminiferului Globoturborotalia semivera, datate la 23,2 milioane ani (dup primele ocurene ale lui Discoaster druggii), ce ar caracteriza nceputul Aquitanianului superior; - primele ocurene ale foraminiferului Globigerinoides triloba, concomitente cu cele ale nannofosilului Helicosphaera ampliaperta, estimate la 21,4 milioane ani, ce ar defini baza Burdigalianului; - primele apariii ale nannofosilului Sphenolithus belemnos nsoite de cele ale foraminiferului Globigerina angustiumbilicata, aproximate la 19,2 milioane ani (Berggren et al., 1996), marcnd debutul Burdigalianului superior; - primele apariii ale foraminiferului Candorbulina glomerosa concomitente cu cele ale lui Calcidiscus leptoporus, la 16,5 milioane ani, marcnd debutul Miocenului mediu.

Page 51

Aquitanianul (Miocen inferior), cuprins ntre 23,8 21,4 milioane ani, corespunde Zonelor Globigerinoides primordius i Globoturborotalita semivera de foraminifere sau Zonei Triquetrorhabdulus carinatus i Subzonei Discoaster Sphenolithus dissimilis de nannoplancton; Burdigalianul,cuprins ntre 21,416,4 milioane ani,este caracterizat de Zona Globigerinoides triloba de foraminifere precum i de Subzona Helicosphaera carteri ,Zona Sphenolithus belemnos i Subzona Discoaster deflandrei de nannoplancton. Prin convenie internaional, Miocenul Mediu a fost subdivizat n dou etaje Langhianul i Serravallianul, ale cror stratotipuri se afl n aria mediteranean, n Italia. Definirea necorespunztoare a acestor etaje (dei sunt larg utilizate), precum i datele biostratigrafice care sunt uneori n discordan unele cu celelalte, au determinat reluarea studiilor n zonele tip ale acestor etaje, n vederea definirii lor riguroase . n aria carpatic, partea terminal a miocenului Mediu este echivalat, parial,cu etajul Sarmaian. Limita inferioar a Sarmaianului este, cel mai probabil, corelabil cu limita dintre zonele de nannoplancton calcaros ,deci n cadrul Serravalianului. Zonei de nannoplancton calcaros se va regsi la limita Sarmaian inferior (Volhinian) Sarmaian mediu (Bessarabian) sau chiar n cadrul Volhinianului superior, unde se nregistreaz prima apariie a speciei Catinaster coalithus. Acest aspect ar face ca Bessarabianul i chiar partea superioar a Volhinianului s corespund prii inferioare a Miocenului superior. Limitele subetajelor Volhinian-Bessarabian i Bessarabian-Kersonian corespund primelor ocurene ale bivalvelor Cryptomactra pesanseris,

Page 52

respectiv Mactra bulgarica i ale ostracodelor Miocyprideis sarmatica, respectiv Loxoconcha potetis. Coninutul biostratigrafic al ntregului etaj Sarmaian este reprezentat prin asociaiile Zonelor de molute Abra reflexa (Volhinian),Cryptomactra fabreana (Bessarabian),Mactra bulgarica/MactraNcaspia (Kersonian). Foraminiferele, destul de rare, sunt cantonate ndeosebi n formaiunile Sarmaianului inferior i mediu, ele putnd fi ncadrate n Zonele Lobatula dividens-Porosononion aragviensis (Bessarabian). Nannofosilele calcaroase, mult mai frecvente fa de foraminifere, aparin Zonelor Discoaster kugleri ,Catinaster coalithus,Discoaster hamatus i probabil, parial Zonei Discoaster calcaris.

Page 53

Capitolul V : GEOLOGIA DE DETALIU V.1 Stratigrafia perimetrului V.2 Tectonica perimetrului V.3 Date sedimentologice
In vederea stabilirii constitutiei litologice am luat ca studiu particular zona Cornu unde s-au realizat cinci foraje geotehnice avand adancimi variabile cuprinse intre 2,50-6,0 m. Forajele executate au indicat urmatoarea constitutie litologica: FORAJUL FG-1 0.00-0.20 m=sol vegetal 0.20-1.70 m=argila cafenie maronie, plastic vartoasa 1.70-2.00 m=argila galbuie-albicioasa nisipoasa, cu filme negricioase organice plastic consistenta 2.00-3.90 m argila cafenie -galbuie plastic consistenta 3.90-4.10 m argila umeda cu pietrisuri fine si fragmente de gresii alterate 4.10-4.90 m gresii cafenii alterate FORAJUL FG-2 0.00-0.15 m sol vegetal 0.15-2.90 m argila cafenie galbuie, plastic vartoasa cu concretiuni calcaroase

Page 54

2.90-4.0 m argila cafenie cu intercalatii de pietris si nisip grosier 4.00-5.0 m elemente de gresii alterate in matrice argiloasa 5.0-6.0 m gresii friabile cu intercalatii de calcit

FORAJUL FG-3 0.00-0.20 m sol vegetal 0.20-1.40 m argila cafenie galbuie, plastic vartoasa 1.40-1.60 m argila cafenie cu pietrisuri si nisipuri grosiere 1.60-1.80 m elemente de gresii alterate cu matrice argiloasa 1.80-2.50 m gresii friabile cenusii FORAJUL FG-4 0.00-0.20 m sol vegetal 0.20-1.60 m argila cafenie maronie, plastic vartoasa 1.60-2.00 argila galbuie albicioasa nisipoasa, plastic consistenta 2.00-3.80 m argila cafenie- galbuie plastic consistenta 3.80-4.50 m argila cu pietrisuri fine si fragmente de gresii alterate 4.50-5.40 m gresii cafenii alterate FORAJUL FG-5 0.00-0.20 m sol vegetal 0.20-3.0 m argila cafenie-galbuie,plastic vartoasa 3.0-4.0 m argila cafenie cu intercalatii de pietris

Page 55

4.00-5.0 m elemente de gresii alterate in matrice argiloasa 5.00-5.10 m gresii friabile

Capitolul VI : GEOLOGIA PETROLULUI(GEOLOGIA ECONOMICA) VI.1 Prezentarea potentialului petroligen si a formatiunilor potential producatoare de hidrocarburi VI.2 Analize de laborator VI.3 Prezentarea rocilor colectoare si protectoare VI.4 Prezentarea capcanelor favorabile acumularii VI.5 Migrarea hidrocarburilor de la rocile generatoare la rocile rezervor

Page 56

Capitolul VII : ASPECTE ECOLOGICE LEGATE DE EXPLOATARE

Calitatea factorilor de mediu AER n prezent, reeaua de monitorizare a aerului, aparinnd S.C. Compania Public de Gospodrie Comunal S.A. Cmpina, are prevzute 11 puncte de prelevare a probelor, distribuite relativ uniform. Principalii indicatori analizai sunt: NH3, NO2, H2S, SO2, sulfai n suspensie, inclusiv aerosoli de H2SO4, pulberi sedimentabile. Monitorizarea calitii aerului a evideniat faptul cS.C. Compania Public de Gospodrie Comunal S.A. Cmpina, prin cele 11 centrale termice, nu aduce prejudicii calitii aerului din oraul Cmpina. Din punct de vedere al polurii: monoxidul de carbon (CO) are valori mult sub CMA (Concentraia MaximAdmis) i anume: 0,10,4 mg/m3 fa de 6 mg/m3 ct este CMA; oxizii de azot (NOx), n special NO2reprezint 0,0001-0,007mg/m3 fa de 0,3mg/m3 ct prevede CMA; SO2 nregistreaz valori de cca. 0,02-0,03 mg/m3 fa de 0,75 mg/m3 CMA. Hidrocarburile din aer, VOC au de asemenea valori sub limita admis. AP Alimentarea cu ap a municipiului se realizeaz dintro singur surs de suprafa, reprezentat de rul Doftana, care asigur alimentarea cu ap n proporie de 100% din consum, cu un debit de 450 l/s. Calitatea apei potabile este asigurat att de Compania Naional Apele Romne S.G.A. Prahova, ct i de Compania Public de

Page 57

Gospodrie Comunal Cmpina, aceasta din urm prin staia de captare, tratare, pompare Voila i bazinele de ap Muscel. Lungimea reelelor de distribuie a apei potabile este de 138 km, asigurnd distribuia apei n ntreg oraul. Surse de ap de suprafa Debitul mediu multianual al celui mai important ru ce traverseaz zona, Prahova, este de 7,41 m3/s. Rul Doftana, ce izvorte de sub pasul Predelu, are o lungime de 50 km, un bazin de 418 km2, iar debitul de 5 m3/s. Din punct de vedere al calitii rurile Prahova i Doftana sunt, n zona Cmpina, de Categoria I, amonte (grupeaz apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu ap a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice i la pstrvrii) i Categoria D, aval (categoria de ape degradate, n care fauna piscicol nu se mai poate dezvolta). Paltinul, lac de acumulare pe Doftana cu principala utilizare alimentarea cu ap, are un volum de 62,3 mil. m3 iar calitatea apei: din punct de vedere chimic, Categoria I, din punct de vedere biologic, oligotrof. Staia de ap Cmpina are o capacitate de 1.080 mii m3/an. Surse de ap subterana. Zona depozitelor de sare este marcat de prezena dolinelor, n care s-au format urmtoarele lacuri: Petelui, Bisericii i Curiacului, precum i de existena unor izvoare de ap srat pe flancurile de est i vest ale terasei.

Page 58

Poluarea cu substane impurificatoare altereaz calitile fizice, chimice i biologice ale apelor subterane. Astfel, majoritatea hidrostructurilor au suferit n timp procesul de contaminare a apei cu azotai (NO3). Poluarea se resimte difereniat, existnd zone n care acviferul este intens poluat cu concentraii ce se situeaz peste limita din STAS 1342/91 pentru acest indicator. Evacuarea apelor menajere, industriale i meteorice Municipiul Cmpina este canalizat n sistem divizor. Reelele de canalizare menajer i pluvial acoper circa dou treimi din suprafaa oraului. Lungimea reelelor de canalizare menajer este de 45 km, iar a reelelor de ap meteoric de 25 km. Disfuncionaliti: Staia de epurare municipal este depit, chiar dac dispune att de treapta de epurare mecanic, ct i de cea biologic. Procesul de epurare se desfoar cu vitez sporit fa de normal, datorit faptului c debitul de ape uzate este mai mare dect cel pentru care a fost proiectat staia; Staiile de preepurare ale unitilor industriale din municipiul Cmpina funcioneaz satisfctor, dar se impune controlul permanent al calitii apelor uzate deversate de agenii economici n reelele de canalizare oreneti. Acest control permanent este realizat de Compania Public de Gospodrie Comunal Cmpina. Inexistena canalizrii menajere i pluviale n unele cartiere.

Page 59

SOL Predomin cambisolurile, la care se adaugargiluvisoluri i local molisoluri. SUBSOL n ceea ce privete alctuirea geologic a terasei, peste 70% din suprafaa construibil prezint n subsol depozite sedimentare ce aparin miocenului, alctuite din marne i argile cu intercalaii de nisip i gresii, dar i depozite de sare i gipsuri. MANAGEMENTUL DEEURILOR Pn la sfritul anului 2001, deeurile menajere produse n Cmpina erau depozitate pe rampa existent n sud-estul municipiului, pe malul rului Doftana, amplasament lipsit de dotare tehnic sau edilitar. Din aceste motive, autoritile locale prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologic de deeuri menajere i deeuri asimilate acestora, amplasat n zona comunei Bneti, pe malul rului Prahova, vechea ramprmnnd nchis. Rampa ecologic deservete, pe lng locuitorii municipiului Cmpina i pe cei din comunele Cornu, Bneti,Poiana Cmpina, Telega. Rampa ndeplinete criteriile de ecologizare: montarea de membrane geosintetice i realizarea lucrrilor de drenare i colectare a exfiltraiilor. Capacitatea total de depozitare a rampei este de 137.500 m3, suprafaa depozitului fiind de 15.000 m2. Durata de funcionare a depozitului este de 10 ani, urmnd ca la nchiderea sa, terenul respectiv s fie redat circuitului natural. ncepnd cu 01.01.2003 Primria Municipiului Cmpina a implementat sistemul de colectare selectiv a deeurilor n containere speciale.
Page 60

Pentru optimizarea acestei colectri selective, Primria a concesionat teren n vederea construirii rampei de transfer a deeurilor de ctre operatorul de salubritate. Disfuncionaliti: Unele deeuri provenite din industrie (solide i lichide) sunt depozitate ilegal n sud-estul municipiului; O parte din deeuri sunt aruncate sau deversate n albia rului Doftana; Deeurile, n special cele menajere, sunt aruncate uneori n locuri neamenajate, constituind surse de infecii. 15 ASPECTE PRIVIND SURSELE DE POLUARE n anul 1895 a luat fiin societatea Steaua Romncare avea n componena sa i rafinria din Cmpina, profilat pe prelucrarea ieiului parafinos. Pentru obinerea gamei de produse, rafinria a utilizat i procese de rafinare cu acid sulfuric, generatoare de deeuri. Astfel, gudroane acide (rezultate de la rafinarea uleiurilor, dezemulsionantului, parafina brut), ml petrolier (provenit din staiile de epurare ape uzate i de la curatul rezervoarelor) au fost depozitate n spaii amenajate care la construcie s-au impermeabilizat i compactat. Rafinria Steaua Romn are urmtoarele depozite de deeuri: BATALURI DE GUDROANE ACIDE Zona Turntorie -poziie geografic: N-E -anul nfiinrii: 1920

Page 61

-anul nchiderii: 1965 -suprafaa: 3,3 ha -volum depozitat: cca. 70.000 m3 -numr: 5 batale -adncime: 2-4 m -aspect: solid, polimerizat -garda de siguran: 50-70 cm Zona este monitorizat permanent prin: -control zilnic efectuat de personalul de specialitate; -paz permanent; -2 piezometre din care se recolteaz probe de ap din pnza freatic, fiind situate pe laturile de N-E i S-E ale municipiului. Zona Bucea -poziie geografic: S-E -anul nfiinrii: 1920 -anul nchiderii: sunt active -suprafaa: 6 ha -volum depozitat: cca. 80.000 m3 -numr: 10 batale -adncime: 1,2-5 m -aspect: semisolid -garda de siguran: 50-80 cm
Page 62

Zona este monitorizat prin: -controlul pnzei freatice care se realizeaz prin recoltarea probelor de ap din piezometrele amplasate pe laturile de N i S ale municipiului; -paz permanent; -controlul zilnic efectuat de personalul de specialitate. PROPRIETI FIZICO-CHIMICE ALE GUDROANELOR ACIDE: -acid sulfuric liber: 0,66-15,2 % -coninut sediment: 7,07-48,19 % -rezidiu fix, 105 gr.C: 43 -coninut produs petrolier: 21-63 % -Putere calorific inf., Kcal/kg: 6.000-8.000 LACUL PETELUI -poziia geografic: N-E -treapta de epurare natural a apelor uzate -anul nchiderii: nu este cazul -adncime: 0-15 m -lungimea: cca. 1.300 m -aspect: colmatat cu impuriti mecanice i produs petrolier a crui grosime este variabil -garda de siguran: 50-80 cm Conform cartrii batimetrice efectuat de Institutul de Marin, Constana, stratificaia lacului este urmtoarea:

Page 63

-produs petrolier provenit din apele reziduale -stratul emulsionat -masa de ap -sedimentul de fund -impuriti mecanice. Lacul Petelui a reprezentat i reprezint treapta natural de epurare a apelor uzate. Pe lng apele uzate din rafinrie, lacul preia i apele pluviale din ona de N-V a municipiului. Tehnici folosite pentru reducerea polurii: -S-a renunat la tehnologiile poluante, existente pn n 1990 pe platforma situat n zona de NE a municipiului. Instalaiile de bioxid de sulf, hidrosulfit de sodiu, sulfat de crom, etc. care prin tehnologia utilizat poluau aerul, apa i solul au fost demolate, zona aflndu-se ntr-un program de amenajare. -Producia de cca. 2.900 tone/lun uleiuri i 300 tone/lun dezemulsionant D5, obinut prin rafinare cu acid sulfuric a fost oprit. Cantitatea de 1.600 tone/an de gudroane acide care se evacua la batale, pn n 1989, nu s-a mai nregistrat odat cu renunarea la aceast tehnologie poluant. -S-a perfecionat tehnologia de rafinare a parafinelor, diminundu-se cantitatea de gudroane acide evacuate la batalele Bucea, de la 500 tone/an la 180 tone/an. -Mlul petrolier rezultat din instalaiile de epurare i curare a rezervoarelor nu s-a mai pompat la batalul de ml ncepnd cu anul 1995, odat cu punerea n funciune a instalaiei de deshidratare ml, proiect ICPIAF Cluj care a prelucrat 1.948 tone ml. Instalaia nu a mai

Page 64

funcionat din anul 1999, odat cu defectarea decantorului centrifugal. A fost ncheiat un contract de colaborare cu firma american SOTEM Internaional care a procesat 2.196 tone ml n anul 2002, provenit din instalaiile de epurare si 126 tone din batalul de ml. -n punctul Lacul Petelui este amplasat o instalaie pilot (containerizat) adus de firma ENVIRO CHEMIE GmbH Germania, n scopul stabilirii soluiei optime pentru depoluarea acestuia. Contacte cu firme renumite pentru depoluarea solului: -CEVA SUA -ARENS Germania -HAILDERBERG Germania -DELTA TP MEDIU CORPORATION SUA Cea mai interesat de o colaborare este firma american DELTA TP MEDIU CORPORAION, firm specializat n depoluarea solurilor infestate cu gudroane acide i ml. Se dorete realizarea unei societi mixte, cu obiect de activitate depoluare sol, asigurnd ecologizarea zonelor de depozit gudroane acide i a zonelor poluate. Probleme de mediu prioritare: -Poluarea cu produs petroliere Poluarea solului n cartierele fr branare la canalizarea menajer -Evacuarea apelor uzate industriale i menajere n rul Prahova, cu ncrcare, datorit staiei de epurare depite -Depozitarea deeurilor industriale -Depozitarea de deeuri menajere solide, care produc ncrcarea zonelor supuse eroziunii (malurile apelor)

Page 65

-Poluarea aerului datorit numrului mare de autovehicule i inexistena unei osele de centur -Poluarea produs datorit rampei vechi de gunoi care, dei nchis depunerii de gunoi, nu are efectuate lucrrile de nchidere efectiv -Calitatea apei potabile -Lipsa containerelor specializate pentru selectarea deeurilor -Msurarea i afiarea calitii factorilor de mediu pentru informarea i contientizarea populaiei asupra problemelor mediului nconjurtor INFLUENA NOXELOR ASUPRA STRII DE SNTATE A POPULAIEI nainte de 1989 Cmpina era un ora foarte industrializat. Zona industrial era un factor deosebit de poluant. Dup 1989, unele intreprinderi i-au restrns activitatea, iar cele care eman gaze toxice au fost modernizate, retehnologizate. Datorit traficului intens, mai ales la sfrit de sptmn, crete concentraia de monoxid de carbon, care influeneaz negativ aparatul respirator. Apa este foarte dur i srac n iod, aprnd afeciuni renale: litiaz renal, infecii urinare i guendemic.

Page 66