ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE

Municipiul Turnu Magurele este unul dintre cele mai vechi porturi dunarene, fiind situat in sudul tarii, in partea de sud-vest a judetului Teleorman. Orasul a evoluat in apropierea confluentei Oltului cu Dunarea, la 1,2 km nord de Dunare si 3,2 km est de raul Olt, pe partea stanga acestuia. Municipiul Turnu Magurele este situat la marginea sudica a Campiei Romane in zona de contact dintre Lunca Dunarii si Campia Burnasului, la coordonateleor 43045, latitudine nordica si 24035, longitudine estica. Orasul este situat la o distanta de 60 km de orasul Alexandria resedinta judetului Teleorman, iar fata de capitala tari, la o distanta de 160 km. Judetele invecinata sunt : Giurgiu, Dambovita, Olt si Arges. In ceea ce priveste localitatile apropiate, municipiul Turnu Magurele se invecineaza in partea estica cu comuna Ciuperceni, la nord cu comuna Crangu si comuna Putineiu, iar de aici, spre nord-vest se invecineaza cu comuna Islaz, despartita de teritoriul orasului de raul Olt. Limita sudica este reprezentata de fluviul Dunara, granita cu Bulgaria. Cai de acces : linia feroviara Costesti Rosiori de Vede Turnu Magurele pusa in functiune in anul 1887, pe o distanta de 120 km asigura legatura cu orasul, dinspre nord. De la Bucuresti, calatorul poate ajunge in Municipiul Turnu Magurele, circuland pe drumul national 52. La Dunare exista doua porturi: Turnu Magurele, la km 597, amenajat cu chei de acostare, dotat cu macarale de 16 t si Zimnicea, la km 553, amenajat cu chei pereast, dotat cu macarale de 5 t. Intre orasele Turnu Magurele si Nicopole (Bulgaria) exista legatura de trecere pentru pasageri. Pe viitor se prevede dezvoltarea acestui punct de trecere, ca urmare a amenajarii portului si a zonei libere, precum si a bacului, pe o suprafata de 22 ha. intersectia

ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGRAFICA Inscriindu-se in intregime in arealul Campiei Romane, teritoriul analizat se caracterizeaza printr-o fragmentare redusa a reliefului. Teritoriul se suprapune pe unitatea din fata Carpatilor cunoscuta sub denumirea de Platforma Moesica, platforma dominata din toate partile de regiuni cu un relief mai ridicat: la sud si rasarit Podisul Prebalcanic, iar la nord si nord - est de colinele ce formeaza volandul carpatic. Teritoriul studiat se compune dintr-un fundament foarte vechi pleneplenizat peste care s-a depus o cuvertura sedimentara. Formatiunile care alcatuiesc soclul au fost descrise prin mai multe foraj, ceea ce se poate spune cu certitudine este ca Platforma Valaha are un soclu eterogen. Se cunoaste ca in alcatuirea soclului intrea sisturi cristaline strabatute de de intruziuni granitice. Soclul cristalin a functionat in timpul paleozoicului si mezozoicului ca o platforma subsidenta peste care s-au acumulat sedimente cu grosimi foarte mari. In evolutia ulterioara consolidarii, soclul valah a fost supus unor miscari de basculare care au determinat transgresiuni si regresiuni. Acesta se reflecta in existenta mai multor cicluri sedimentare. Fundamentul Platformei Valahe cade de la nord la sud in trepte si nu a fost atins de nici un foraj de mare adancime. El este alcatuit din roci metamorfice (sisturi cristaline) si eruptive (granite) si este fragmentat in blocuri, unele mai ridicate, iar altele mai colorate peste care se suprapune o cuvertura sedimentara. Depozitele paleozoice primare sunt alcatuite din materiale detritice: gresii fine argiloase, gresii silicioase compacte, conglomerate si gresii fine albicioase, calcare brune. La inceputul Mezozoicului are loc o noua transgresiune marina de durata mai scurta, dupa care urmeaza o noua faza ce corespunde Jurasicului inferior, timp in care are loc o peneplenizare, dar de durata mai scurta.
2

In Jurasicul Mediu are loc o transgresiune majora care persista pana la sfarsitul Cretacicului. Aceasta a fost o noua perioada de sedimentare reprezentata prin calcare jurasice si cretacice, perioada in care fundamentul platformei se ridica spre sud si o data cu ridicarea acestuia se subtiaza pana la pierdere. In urma miscarilor din Cretacicul superior, Platforma Valaha se ridica si este din nou supusa peneplenizarii. Aceasta peneplena este numita de Petre Cotet Peneplena Valaha si reprezinta un important punct de reper, ea separand ciclul paleotectonic de cel neotectonic. Cuaternarul este era in care s-a format fundamentul Campiei Romane, inclusiv cel al Luncii Dunarii. Din Pliocen pana Holocen a avut loc o retragere de ansamblu a nivelului de baza, dar nu continua cu mai multe faze de stagnare si de revenire cu transgresiuni regionale si locale. Retragerea Lacului Pleistocen spre est si nord s-a facut in mai multe faze, dar oscilatiile fasiei de tarm au fost direct conditionate de ritmul colmatarii, subsidentei, miscarilor neotectonice,puternic manifestate in prima parte a cuarernarului in conditiile unorschimbari climatice cu efecte puternice asupra oscilatiilor nivelului Marii Negre. In Pleistocenul mediu, Campia de la est de Arges era un domeniu lacustru dar nu exista inca dovada continuitatii unui astfel de regim. Este sigura insa extinderea transgresiunii lacustre din Mindel Riss pana in Burnas si imediat la vest de Valea Argesului, corespund unui comlex sedimentar nisipo argilos. In Pleistocenul Superior, locul este treptat inlocuit cu un regim mlastinos ce a persistat in cuprinsul ariei de divagare pana in Holocen. De fapt, numarul si extinderea teraselor Dunarii sunt expresii ale modului in care a decurs evolutia locului cu retrageri si reveniri, lasand in urma lor o lunca ci o anumita complexitate morfologica. Aluviunile recente se gasesc in partea superioara profilului, trecand in adancime spre nisipuri grosiere si pietrisuri, dar si calcarul cretacic (6 10 m).

RELIEFUL

Relieful Municipiului Turnu Magurele si al imprejurimilor este dominat de intinsa Campie Romana, fiind reprezentat de doua formatiuni bune individualizate: asa zisele campii joase ( luncile raurilor) si spatiile interfluviale. Din prima categorie face parte lunca Dunarii. Se individualizeaza ca o unitate aparte prin faptul ca reprezinta treapta de relief mai joasa si prin particularitatile geografice total diferite. In regimul natural, inainte de indiguire, lunca Dunarii din acest sector reprezinta o asociere de grinduri, brate parasite, depresiuni putin adancite ocupate de apa permanent sau temporar, cunoscute sub numele de balti. Prin procesul de revarsare peste maluri in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinuri fluviatile care formeaza si partea cea mai riducata din lunca. In unele cazuri, materialul fiind neconsolidat al grindurilor este remediat de vant, care modifica aspectul initial (dispunerea paralela) si creaza un microrelief de lunca mai complex. Cea mai tipica zona in acest sens este situata la est de Turnu Magurele, cu altitudini de 28 29 m, unde se gaseste situat satul Poiana si alta unde fusese amplasat satul Ciuperceni, in prezent mutat pe tersa ca urmare a inundatiilor mari din 1942. Succesiunea grindurilor fluviatile catre interiorul luncii duce la formarea intre ele a unor depresiuni alungite care erau acupate de apa temporar, formand lacuri numite in sectorul dintre Turnu Magurele si Zimnicea listene: Listenu Mare, Listeanu Mic, in apropiere de localitatea Poiana. Astazi, lunca Dunarii prin indiguire si descarcarea lacurilor este folosita in scopuri agricole. Excesul de apa acumulat in lunca din cauza ploilor, a scurgerilor de pe campie si din ridicarea nivelului freatic este drenat prin canalele de descarcare si pompat in afara

zonei freatice. Lunca Oltului intra in judetul Teleorman numai o fasie de sub marginea vestica a Campiei Boian, largita catre confluienta. In aceasta sectiune inferioara a Oltului lunca se desfasoara aproape numai pe partea stanga, exceptand zona de confluienta cu Dunarea, la Islaz. La contactul dintre lunca si campie, sub muchia acesteia, se gaseste Saiul curs parasit al Oltului care, desi nu mai primeste apa din Olt, are o scurgere permanenta comportandu-se ca un adevarat rau, datorita alimentarii numai din apele freatice si din izvoarele care apar in fruntea campiei. Intre Olt si Sai se gasesc alte numeroase cursuri mici, parasite, lacuri de belcig si grinduri fluviatile mai putin pronuntate. Peisajul dominant al luncii Oltului este dat de numeroase paduri de esenta moale. In categoria spatiilor interfluviatile intra terasele Dunarii cu aspectul lor de campii suspendate, la altitudini de 60 175 m. Lunca Dunarii, lunca Oltului, terasa Dunarii si terasa Oltului (terasa Stoienesti), definitorii in conturarea reliefului zonei inscriu in arealul lor, la confluenta marelui fluviu cu Oltul, o campie strajuita de localitatea Islaz si Turnu Magurele. Campia de confluenta este incadrata intr-o depresiune mult mai mare, conturata de marginile vizibile la Lita, Segarcea Deal, Pleasov, Izbiceni, Garcov si Ciuperceni. In fata luncii Dunarii, spre nord se ridica un abrupt de 800 ,la o altitudine de 12 14 m, de fapt prima terasa a fluviului care se racordeaza la marginea de vest a municipiului printr-o sudura perfecta, cu terasa inferioara a Oltului (terasa Stoenesti), formand un semicerc spre unghiul de confluenta al celor doua ape, pe stanga Oltului. In acest sector, datorita vitezei mici de scurgere, tinand seama de panta scazuta, pe Dunare s-a format, spre vast de confluenta Oltului, un lant de ostroava : Islazul Mic, Islazul Mare, Calnovat, Prundu. Punctul cel mai inalt al campiei il constituie magura de paza, cu 122 m altitudine.

CLIMA Particularitatile geomorfologice ale municipiului Turnu Magurele si imprejurimile sale altitudine joasa, uniformitatea reliefului si absenta obstacolelor orografice genereaza caracteristici comune pentru acesta parte a Campiei Romane variatii periodice si neperiodice ale parametrilor climatici fondate pe un bilant radiativ si caloric cu valori ridicate, care determina un grad mare de continentalism, in concordanta cu advectiile relativ simultane ale maselor de aer specifice. Clima se caracterizeaza in general prin veri lungi, calduroase, uscate, cu timp senin si ierni friguroase, cu geruri uneori destul de intense ca urmare a frecventelor invazii de aer continental din est si nord-est. La Turnu Magurele, temperatura medie anuala a aerului inregistreaza ceva mai mult de 110C. In luna cea mai rece, ianuarie, temperatura medie este de (- 2)0 ; (- 3)0C, iar in luna cea mai calda, iulie, temperatura depaseste 230C. Se considera ca incepand cu ultima decada a lunii decembrie temperatura medie scade sub 00C si se mentine negativa pana in prima decada a lunii februarie, atingand minima in a doua decada a lunii ianuarie ( - 2,70C). Din decada a doua a lunii februarie, temperatura incepe sa cresca de la 0,20C, atinge maxima in iulie, apoi scade treptat la 0,30C in luna decembrie. Din statisticile punctului meteo de aici, rezulta ca temperatura maxima la Turnu Magurele, a atins 380C in vara anului 1962, iar temperatura minima absoluta a fost de ( -32,3)0C la data de 15 ianuarie 1893. Radiatia solara, sursa energetica principala a teritoriului este in medie de 125 kcal/ cm2. Valoarea bilantului radiativ depaseste 45 kcal / cm2 intr-un an. Durata de stralucire a soarelui este cuprinsa intre 2200 2300 ore anual, regiunea situandu-se din acest punct de vedere dupa Delta Dunarii si aproximativ in aceeasi conditii cu litoralul Marii Negre.

Temperaturile ridicate ale aerului, prin care se caracterizeaza teritoriul orasului Turnu Magurele se evidentiaza prin numarul mare de zile tropicale si al zilelor de vara (de 52 zile, respectiv 177 de zile de vara). Asezat la periferia influientei anticiclonului Asiatic si al ciclonilor oceanici si mediteraneeni, acestui teritoriu ii sunt specifice precipitatii de tip frontal si convectiv. In medie la Turnu Magurele cad 493,3 mm precipitatii. Perioade mai secetoase s-au inregistrat intre anii 1945 1950, iar peste media anuala intre anii 1969 1972. Cea mai mare cantitate de precipitatii se inregistreaza la sfarsitul primaverii (aprilie) si la inceputul verii (mai iunie) de 60 70 mm. Cauza o constituie patrunderea in tara la sfarsitul primaverii si inceputul verii, a aerului umed, transportat aici prin intremediul anticiclonului azoric si a altor cicloni europeni. Cele mai deficitare in precipitatii sunt lunile februarie martie (20 35 mm) si august octombrie. Cauza acesteia o constituie prezenta regimului anticiclonic. In aceasta regiune vanturile se dezvolta sub actiunea directa a principalilor centrii barici (ciclonul mediteranean, anticiclonul Siberian, anticiclonul Azoric, anticiclonul Scandinav). Vanturile dominante din zona orasului Turnu Magurele, sunt: Crivatul, Austrul si Baltaretul. Crivatul, vant rece si puternic, sufla din directie estica si nordestica, cu precadere in sezonul rece. Dinspre sud sufla Austrul, cu o intensitate mai redusa, fiind un vant secetos, mai cald vara si mai rece iarna. Baltaretul se manifesta mai ales in lunca Dunarii, este un vant local, cald si umed favorabil dezvoltarii vegetatiei. In ceea ce priveste viteza vanturilor, acesta este in majoritatea cazurilor de 2 5 m / s. Calmul atmosferic acopera in jur de 115 din zilele anului, frecventa cea mai mare revenind deplasarilor de aer dinspre est, nord-est si sud-vest. In determinarea regimului nebulozitatii, circulatia aerului si conditiile geografice locale au o mare influenta. Astfel, media are valori cuprinse intre 5 5,5 zecimi. Numarul mediu de zile cu cer senin este de 94 anual, numarul zileleor cu cer acoperit este de 82, iar restul cu cer schimbator.
7

Frecvanta, durata si intensitatea fenomenelor meteorologice de iarna (inghet, polei, bruma, viscol) sunt destul de mari, in timp ce vara fenomenul caracteristic ramane evapotranspiratia (peste 700 mm / an) la care se adauga roua si furtunile cu grindina. APELE Principalele artere hidrografice le reprezinta fluviul Dunarea, care formeaza granita de sud a teritoriului si Oltul care dreneaza numai pe sectorul teritorial partea de sud-vest a judetului. Densitatea retelei hidrografice, in general redusa, variaza intre 0,2 0,3 km / km2 in campiile Boianu si Gavanu Burdea si sub 0,1 km / km2 in Campia Burnas. Fluviul Dunarea are la intrare in judet, in amonte de Ostrovul Calmovat, o suprafata de bazin de 621.900 km2, valoare care creste la 665.000 km2 pana la iesire, in aval de varsarea raului Vedea. Principalii afluenti pe care ii primeste in acest sector in lungime de circa 90 km, sunt: Oltul, Calmatuiul si Vedea pe stanga. Debitul mediu multianual al fluviului variaza intre 5640 m3 / s si 5880 m3 /s, aportul principal fiind al Oltului (190 m3 / s). Debitul mediu multianual de aluvieni transportate in suspensie variaza pe sector intre 1400 kg / s si 1700 kg / s. Aproape paralele cu Oltul, curge Saiul, o fosta albie a raului Olt, in care scurgerea are un caracter permanenet, alimentarea datorandu-se panzei freatice.

VEGETATIA SI FAUNA Situat in sudul tarii, in regiunea de campie, municipiul Turnu Magurele se caracterizeaza printr-o slaba diversificare biogeografica si un grad ridicat de transformare antropica a lumii vegetale si animale. Zona silvostepei, cea mai extinsa, este reprezentata prin paturi insulare de stejar pufos si stejar brumariu. Pe terasa inferioara a Dunarii, vegetatia lemnoasa lipseste complet. Datorita influentei antropice, asociatiile silvostepei au fost in mare parte inlocuite cu plantatii de salcam, terenuri agricole si pajisti stepice puternic modificate. Datorita particularitatilor ecologice, in padurile de silvostepa patrund, ca specii de amestec, arul si garnita. Se mai constata prezenta unor elemente ca : Qurrcus Virgiliana, Heleborus Odorus, Paeonia peregrina, cat si asociatiile ca si bleacurile de carpinita ( Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus). Elementele faunistice care populeaza zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor; speciile mai frecvente sunt : dihorul de stepa, popandaul, harciogul, soarecele de camp. Dintre pasari, caracteristice sunt cele ce cuibaresc pe pamant : ciocarlia, prepelita, potarnichea. Datorita influentei antropice, fauna domeniului forestier este eterogena, alcatuita din specii cu larga valenta ecologica ce penduleaza intre padure si culturi. Dintre speciile de padure, mai importante sunt : capriorul, mistretul, lupul, vulpea, viezurele, iepurele ; dintre pasari : mierla, stancuta, cotofana, sitarul si fazanul. In Dunare se pescuiesc pesti migratori de mare valoar economica : scrumbia de Dunare, nisetrul, pastruga, morunul. Vegetatia si fauna azonala sunt cantonate in luncile raurilor, unde vegeteaza salcete, plopisuri si sleauri de lunca si pajisti mezohigrofile. Acestea sunt populate de mistreti, vulpi, vidre, nurci si pasari de balta ( rate, gaste, lisite, starci, etc.).

Flora este caracterizata zonei de stepa si de silvostepa. Padurile sunt putine, predominand arborii de esenta moale: salciile din lunca si plopii albi. Pe acest teritoriu inaintea construirii orasului era o padure intinsa, supranumita si "padurea teleormaneana" din care se mai gasesc mici palcuri, spre exemplu in partea de nord spre "Calmatui". Pe campia teleormaneana se gasesc stejari imprastiati dand un aspect de campie "dezolanta". Padurile ocupa o suprafata de aproximativ 650 de ha, iar in comunele inconjuratoare in jur de 1890 de ha.Dintre palnte salbatice amintim: papadia, pirul, pelinul ricelului, musetelul, toporasii, vioreaua, volbura, patlagina, urzica, etc. In municipiul Turnu Magurele si in imprejurimile acestuia se gasesc intinse plantatii de vita de vie Fauna este adptata conditiilor vegetale din aceasta zona.Astfel se remarca mamiferele rozatoare: popandaul, harciogul, iepurele, ariciul, cartita. Dintre pasari: cucuveaua, ciocanitoarea pestrita, prepelita si randunica. Prin zavoaie si campii se pot vedea: ciori, ciocarlia de camp, ciocarlanul, etc.Pe cale de disparitie este dropia, care este ocrotita prin lege si este declarata "monument al naturii".Dintre reptile putem aminti: soparla cenusie, sarpele de casa si broasca testoasa de uscat. Se intalneste mai rar si broasca de lac. In apele Dunarii, a Oltului si a paraielor inconjuratoare se intalnesc diferiti pesti: crapul, bibanul, stiuca,etc. Din grupa pestilor migratori pe Dunare amintim: nisetrul, cega, scrumbia de Dunare, etc. Datorita revarsarii apelor in trcut ramaneau balti care serveau ca loc de hrana pentru insecte, dintre acestea amintim tantarii anofeli, propagatori ai frigurilor palustre. Principala sursa de poluare in municipiul Turnu Magurele este combinatul chimic. In vederea protejarii florei si a faunei s-au luat o serie de masuri deprotectie.

10

SOLURI Pe terasele Dunarii, aproape sub forma unor fasii regulate, se succed cernoziomuri, cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roscate (inclusiv podzolite). Toate aceste soluri s-au format pe depozite locssoide. O mare raspandire o au aluviunile si solurile aluviale (circa 78 000 ha), care se intalnesc de-a lungul Dunarii, in lunca Oltului. Conditiile de sol si relief au permis cultivarea pe scara larga a solurilor. Fertilitatea solurilor este relativ buna. Una dintre ocupatiile de baza ale locuitorilor acestui oras a fost si a ramas agricultura. In anii de seceta agricultura prinde o nuanta continentala excesiva. Municipiul Turnu Magurele se afla in bazinul Dunarii si al Oltului. Solurile sunt formate din sedimente apartinind cuaternalului. Din punct de vedere geografic orasul se incadreaza in zona de silvostepa.Revarsarile Dunarii si al Oltului au produs pagube agricole de aceea s-a pus problema construirii digurilor de protectie.Intre anii 1880-1900 sa construit primul dig de protectie. In zona agricola a orasului cea mai intinsa cultura este griul(50din terenul arabil).Dupa treierarea graului se insaminteaza porumb. Alte ori porumbul se insaminteaza chiar de la inceputul sezonului agricol.Exista si culturi industriale:inul si canepa, care se cultiva pentru tesaturi.Se mai cultiva sfecla de zahar si rapita dar pe arii restrinse. Pe langa tractoare si alte unelte mai performante se mai folosesc si unelte primitive cum ar fi sape, pluguri, grape, e.t.c. Surplusul de cereale se depoziteaza in cele doua silozuri de mare capacitate din oras.

11

IMPACTUL ANTROPIC Romanii au lasat urmele unor castre la Putineiu si Islaz (unde era capatul sudic al lui Limes Alutanus), precum si puternica cetate denumita Turris (Turnu), care a functionat si in evul mediu. Un moment trist in istoria judetului Teleorman il constituie anul1417, cand turcii au ocupat Turnu Magurele cu cetatea sa si l-au transformat in centrul unei roiale, care a fost retrocedata Tarii Romanesti la 1829. Astazi, municipiul Turnu Magurele numara aproximativ 30.000 locuitori.

INDUSTRIA Industria energiei electrice si termice are ca centru principal, municipiul Turnu Magurele unde functioneaza o termocentrala si tot aici, pe Dunare, se afla in constructie complexul hidrotehnic Turnu Magurele Nicopole in colaborare cu Bulgaria. In industria extractiva se remarca exploatarile de materiale de constructii : pietrisuri si nisipuri, apoi industria metalurgiei neferoase, industria chimica (Combinatul de ingrasaminte chimice si acid sulfuric), industria de prelucrare a lemnului, industria bunurilor de consum nealimentar (tricotaje si confectii), industria alimentara (carne, lapte, panificatie, conserva de legume si fructe). Principalii agenti economici din municipiul Turnu Magurele sunt:

S.C. Turnu S.A.--industria ingrasamintelor chimice cu o capacitate de 693 Uzina de valorificare a cenusilor de pirita S.C. UVCP S.A. cu o capacitate

tone ingrasaminte chimice anual totala de productie de 360 mii tone anual

12

S.C.Lorenz S.A.--industria textila S.C.Electroturis S.A. --constructii de masini si motoare electrice S.C. Conesrvturris S.A.--industria producatoare de conserve S.C. Mopan --morarit si panificatie Uzina de valorificare a cenusilor de pirita S.C. UVCP S.A. cu o capacitate S.C.Lorenz S.A.--industria textila S.C.Electroturis S.A. --constructii de masini si motoare electrice S.C. Conesrvturris S.A.--industria producatoare de conserve

totala de productie de 360 mii tone anual

OBIECTIVE TURISTICE In municipiul Turnu Magurele, atestat documentar in secolul 15, exista obiective de interes turistic legate de o istorie indelungata : pe malul stang al Dunarii cetatea romana Turris, probabil din secolul 2 pe ruinele careia a fost ridicata cetatea lui Constantin cel Mare (secolul 4), parasita in secolul 6 ; cetatea medievala Turnu sau Nicopolea Mica, construita de Mircea cel Batran (1386 1393), suprapunandu-se peste cea romana; ruinele se gasesc in vestul orasului, in apropierea gurii de varsare a Oltului. Alte obiective: statuia lui Mircea cel Batran (de scluptorul O. Han) ; Dorobantul de la 1877, monument in bronz de R. Romanelli si basoreliefuri care amintesc de eroismul teleormanenilor in Razboiul pentru Independenta; bustul generalului D. Praporgescu cazut in primul razboi mondial ; placi care amintesc de activitatea partidului comunist, de lupta populatiei pentru instaurarea unui regim democrat; casa de cultura a fost inaugurata in anul 1971si curprinde o sala de spectacole de 500 de locuri, o sala de sedinte de 200 de locuri,o biblioteca in care se gasesc circa 30.000 de volume de carti,

13

palatul copiilor unde in cadrul acestei institutii isi desfasoara activitatea 14 cercuri de elevi dintre care unele au obtinut numeroase premii internationale si nationale, remarcandu-se cercurile de radio-emisie-receptie, telecomunicatii, caiac-canoe, modelism, judo, tenis, parcul, punctul de agrement de la Hanul Diligentei. ACTIVITATE ECONOMICA Marianangeli Nazzareno a venit n Romnia n 1995, atras de potentialul acestei tri n domeniul industriei textile. A ales s locuiasc la Turnu Mgurele pentru c aici, pe lng fabrici de textile, avea si ap cald. Si nu i-a prut ru. Astzi, Nazzareno, mpreun cu asociatii si romni, au o afacere prosper, SC Manufactura SRL, care confectioneaz articole de mbrcminte pentru mrci cunoscute, cum ar fi Gas, Diesel, Dlce&Gabanna. Majoritatea clientilor firmei sunt din Italia, dar mrfurile produse la Turnu Mgurele ajung pn n Canada si SUA. Firma are aproape 200 de angajai si realizeaz o cifr de afaceri anual de aproximativ 3,2 milioane de euro. Acum cinci ani nimic din toate acestea nu exista. SC Manufactura SRL nu ar fi fost posibil fr ajutorul financiar nerambursabil primit prin programul Phare. Turnu Mgurele are traditie n domeniul industriei textile, aici aflndu-se mult vreme o fabric de confectii cu peste 1.500 de angajati, povesteste Anastasia Bujor, unul dintre oamenii din conducerea SC Manufactura SRL. Dup 1990 fabricile care n-au stiut s se plieze pe economia de piat au fost nevoite s-si nchid portile sau au fcut restructurri masive de personal. Potential nc mai exista n zon, aveam personal calificat n domeniu, ns ne trebuia doar un imbold, un sprijin la nceput de drum, mai povesteste ea. Ideea de a solicita un fond nerambursabil prin programul Phare i-a aparinut lui Marianangeli Nazzareno. Stiam din Italia c UE ofer sprijin anumitor sectoare si

14

anumitor zone, asa c am ntrebat n stnga si-n dreapta. Am depus proiectul n 2001, am primit fonduri n 2002, iar acum puteti vedea si dumneavoastr, Avem o fabric modern, care d de lucru la 200 de angajati. SC Manufactura n-ar fi existat ns fr acest credit nerambursabil. Cu fondurile alocate am echipat complet o linie de productie, pentru 40 de angajati. Acea linie de productie reprezint la ora actual 10% din echipamentele pe care le avem, povesteste Marianangeli Nazzareno. Cte tone de hrtie am crat la ADR, cte rapoarte. Trebuie s dai socoteal pentru fiecare euro primit, adaug Nazzareno, specificnd totodat c, prin contract, SC Manufactura SRL este monitorizat timp de cinci ani dup finalizarea proiectului. Anastasia Bujor are planuri mari pentru fabric. Trebuie S ne adaptm, pentru c lohnul nu mai are viitor. ansa noastr este s lucrm n regim de comercializat si, pn n 2010, s ne crem propriul brand. Comercializat nseamn s realizsm produse pe tiparul clientilor, dar cu toate materialele si accesoriile noastre. Deja 40% din producia noastr este n regim de comercializat si ncercm s convingem ct mai multi clienti c suntem capabili s lucrm asa. Nazzareno se gndeste la extindere. Pentru c la Turnu Mgurele nu mai exist fort de munc n acest sector, a nfiintat o fabric la Zimnicea, cu 120 de angajai. Cred c Made in Romania mai are nc vreo cinci ani de viat. Acum, marca Made in Romania este apreciat la fel ca Made in Italy, spune Nazzareno. Activitatea economica industriala a municipiului s-a concentrat in jurul industriei chimice, a productiei de ingrasaminte chimice, fabricate de catre S.C. "Turnu" S.A., sperantele de renastere ale orasului legandu-se de revitalizarea acestei industrii (pe plan national si local), aflata in prezent intr-un puternic declin cauzat de prabusirea pe termen lung a preturilor la ingrasaminte chimice pe plan mondial, corelata cu sistarea oricaror subventii de la buget, si marirea preturilor interne la curent si gaz metan.
15

Ca o solutie de iesire din criza se spera atragerea interesului altor investitori, romani sau straini (s-a incercat si un parteneriat cu S.C. "Oltchim" S.A. pentru penetrarea pietelor de desfacere ale acesteia, dar fara mare succes), pentru aceasta activitate. Ca alte activitati economice mentionam: valorificarea cenuselor piritice - in cadrul U.V.C.P. (Uzina de Valorificare a

Cenuselor Piritice); aceasta activitate este finantata printr-un fond special prevazut in bugetul statului fiind benefica pentru conservarea mediului inconjurator; Din pacate, din cauza blocajelor financiare si a diferitelor discontinuitati ale fluxului de alimentare cu materii prime si materiale, aceasta intreprindere are o activitate "sezoniera", de obicei in timpul verii

productia de masini si motoare electrice - la S.C. "Electroturris" S.A., intreprindere

construita in anii din urma ai regimului comunist, avand initial profil de constructii utilaje pentru industria chimica; productia de tricotaje - S.C. "Imperial" S.A., intreprindere relativ noua si cu utilaje relativ moderne, dar care niciodata nu a putut realiza profit, atat din cauza slabei calitati a materiilor prime si a materialelor si a proastei aprovizionari cu acestea, cat si din cauza slabei calitati a produsului finit si a unei politici de piata dezastruoase; In ultimii ani a existat o colaborare (printr-o sectie speciala) cu o firma italiana, produsele finite rezultate fiind exportate de aceasta din urma. productia de conserve din carne, legume si fructe - la S.C. "Conservturris" S.A productie panificatie; productie de mobilier; productie de mobilier; activitati de constructii civile si industriale productie de legume, cereale si plante tehnice.

16

In general, toate activitatile mentionate aici se afla in declin, in principal din cauza blocajului financiar existent in toata economia romaneasca, a pretului mare de productie si a lipsei pietelor de desfacere adecvate. De remarcat, in cazul S.C. "Turnu" S.A. ca productia de ingrasaminte chimice este o activitate puternic poluanta, cu consecinte din cele mai grave asupra mediului si a populatiei, un studiu de specialitate realizat in anul 1995 recomandand masuri drastice pentru reducerea efectelor acesteia. Ponderea firmelor mici in activitatea economica a municipiului este redusa, numarul angajatilor acestora fiind neglijabil. Aceste firme sunt orientate, in majoritate, catre activitatea de comert. Ca servicii Turnu Magurele ofera:
-

desfacere de marfuri alimentare si nealimentare catre populatie prin S.C. "Turris" S.A. (cu capital de stat), S.C. "Dacia" S.A., precum si printr-o gospodarie comunala - printr-un serviciu specializat din cadrul primariei; posta si telecomunicatii - prin Posta Romana si "Romtelecom"; activitati notariale si de asistenta juridica; activitati bancare; reparatii obiecte de uz casnic; reparatii auto; administratia pietei - printr-un serviciu specializat din cadrul primariei. Situatia economica din agricultura se poate rezuma amintind de existenta fermelor

multitudine de mici firme particulare (tarabe, tonete, magazine);

apartinand S.C. "Conservturris" S.A., a asociatiilor agricole si a micilor fermieri.

17

In municipiu exista si o intreprindere de prestari servicii pentru agricultura, S.C. "Agromec"S.A. Agricultura se realizeaza pe cele 6.984 ha teren agricol din totalul de 9.382 ha ce reprezinta suprafata teritoriului administrativ al municipiului, restul fiind teren intravilan (1.123 ha) si zona industriala (1.1275 ha). De mentionat ca peste 4.000 ha de teren sunt amenajate in sistemul de irigatie local si in marele sistem Olt-Calmatui,de asemenea, agricultura dispune de forta de munca, personal tehnic ingineresc in specialitate si posibilitate de aprovizionare locala cu ingrasaminte chimice Municipiul Turnu Magurele beneficiaza incepand cu noiembrie 2004 de alimentare cu gaze naturale. Inaugurarea retelei de distributie care contine 27 de km de conducta a avut loc in prezenta ministrului Economiei Dan Ioan Popescu care a aprins in mod simbolic flacara la Gradinita nr. 5 din localitate. Investitia, in valoare de 2 milioane de euro, este realizata de firma Wirom in colaborare cu Distrigaz Sud. Actionarul principal al Wirom este societatea germana Wintershall, detinuta in proportie de 51% de Gazprom.

OPORTUNITATI DE AFACERI SI INVESTITII Parc industrial Turnu Magurele Descriere: Infiintarea unui parc industrial cu suprafata de 20 ha, impartita in 44 parcele, cu folosinta industriala, o parcela administrativa si 4 parcele pentru infrastructura.

18

Localizare: Zona propusa pentru amplasarea parcului industrial este situata la intersectia drumului national DN 54 Turnu Magurele Corabia / judetul Olt cu drumul national DN 52 Alexandria Turnu Magurele. Terenul are urmatoarele vecinatati: - NORD teren proprietatea Consiliului local Turnu Magurele; - EST DN 52; - VEST teren proprietatea Consiliului local Turnu Magurele; - SUD DN 54. Amplasamentul beneficiaza de vecinatatea unor utilitati extrem de importante pentru perspectiva de dezvoltare: retele electrice de medie tensiune, conducte de gaze naturale, apa potabila, telefonie, acces rutier, feroviar si fluvial facil. Proiectul Parc industrial Turnu Magurele este finantat in cadrul Programului PHARE-RO 0108.03.04 pentru coeziune economica si sociala. Exista perspectiva unor oportunitati similare (parc industrial) si la municipiul Alexandria si orasul Videle.

19

BIBLIOGRAFIE

Enciclopedia Geografica a Romaniei (1982), Editura Stiintifica si Stefanescu, M.C., "Populatia si asezarile omenesti", (1969), vol. II.

Enciclopedica, Bucuresti

Stoenescu, St., Tistea, D., (1962), "Clima Republicii Populare Romane", vol. I, Institutul Meteorologic. Posea, Ghe., Ielenicz, (1974), "Relieful Romaniei", Editura Stiintifica, Bucuresti. Cotet, P., (1976), "Campia Romana", Editura Siintifica, Bucuresti "Geografia Romaniei - Geografia Fizica", Editura Academiei Bucuresti

20