LUNCA SABAR RAMANESTI-CARPENISU

GEOLOGIE, HIDROGEOLOGIE, HIDROGRAFIE

1. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Condiii geologice din amplasament
Din punct de vedere geologic structural, zona analizata se incadreaza in Platforma
Moesica, intr-un sector in care afloreaza doar depozite detritice, cuaternare. Pleistocenul
inferior peste depozitele romaniene, urmeaza un orizont de pietrisuri si nisipuri cunoscut
sub numele de strate de Fratesti .
Apare la zi pe fruntile sudica si nordica ale campiei Burnasului, precum si pe vaile
mai adanci care fragmenteaza aceasta campie.
Stratigrafic, stratele de Fratesti sunt alcatuite, in partea superioara, din nisipuri
marunte si fine, uneori grosiere, micacee, iar catre baza predomina pietrisurile si
bolovanisurile, constituite din cuartite, micasisturi, gresii, calcare, silexuri si tufuri
calcaroase.
Grosimea stratelor de Fratesti, in subsolul campului Burnas, variaza intre 15 25 m.
Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o succesiune de marne, argile si nisipuri,
cunoscute sub numele de complexul marnos . Complexul marnos apare la zi pe fruntea
nordica a Burnasului, cu grosimi in general mici, de 1,0 m. Urmarit in foraje, la nord de linia
vaii Clnistea, complexul marnos se gaseste la adancimi relativ mici (20 80 m), dar cu
grosimi din ce in ce mai mari spre nord (peste 100 m in zona Titu). Pleistocenul superior este reprezentat, in baza, printr-un orizont de nisipuri marunte si fine galbui, cu intercalatii
de concretiuni grezoase sau calcaroase, cu o grosime de 8 20 m, cunoscut sub numele
de nisipuri de Mostistea .
Nisipurile de Mostistea apar la zi pe malul drept al Argesului, pe malul drept al
Dmbovitei, la nord de Gruiu, pe valea Mostistei si pe malul drept al Ialomitei. Zacamantul
de nisip si pietris din bazinul Sabarului este incadrat in clasa a II-a de complexitate
geologica, avand coperta cu grosimi variabile, nivel hidrostatic oscilant, parametri calitativi
neuniformi si unele intercalatii argiloase subtiri, lentiliforme. Fundamentul Platformei
Moesice este relativ complex si insumeaza mai multe momente de structogeneza casanta,
care diferentiaza si delimiteaza perioadele in care zonele de sedimentare si-au schimbat
substantial dispunerea areala si directiile preferentiale.
Date privind seismicitatea zonei
Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate
seismica 8,1 (conform SR 11 100/1- 93 zonarea seismica), iar conform normativului
P100/92 (modificat in 1996) in zona de calcul C, cu un coeficient Ks = 0,20 si o perioada de
colt Tc = 1,5 sec.
Resurse ale subsolului
Singurele resurse minerale existente sunt cele de suprafata, balastul si nisipul, care
sunt exploatate masiv. Din categoria rocilor utile si materialelor de constructii, se remarca
prezenta nisipurilor si pietrisurilor din albiile minora si majora ale raului Sabar. Din punct de

vedere petrografic, zacamantul este alcatuit din elemente detritice, formate din fragmente
de roci cu diferite grade de rulare, cu contur oval, adesea aplatizate, care, din punct de
vedere petrografic, sunt de natura metamorfica si sedimentara, fiind rezultatul actiunii de
eroziune si transport ale afluentilor raului Arges. Uneori pot aparea intercalatii sterile,
alcatuite in general din argile nisipoase. Excavatiile care au fost executate au relevat
urmatoarea succesiune litologica:
- sol vegetal, cu grosimea de 10 - 15 cm;
- argila nisipoasa prafoasa cenusie deschisa, cu grosimea de 1,10 1,40 m ;
- pietris cu nisip si bolovanis, cu grosimea medie de 16,0 m.
Procese geologice alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor de
teren
Din punct de vedere morfologic, zona Carpenisu face parte din Campia Titului,
delimitata, la vest, de terasele raului Arges, la est, de Raul Prahova, la nord, de Campia
piemontana a Prahovei si Piemontul de Candesti, iar la sud, de unitatile nordice (Campia
Ilfovului si Campia Snagovului) apartinind unitatii morfologice cunoscuta sub numele de
Campia Vlasiei. Relieful de campie este usor valurit, format de interfluvii largi (Neajlov
Arges si Dambovita Arges), netede, cu aspect de campuri, ce coboara in panta lina pe
directie ESE si cu altitudini cuprinse intre 190 m (la nord) si 115 m (la sud si sud vest).
O caracteristica generala este relieful sters, cu energie, fragmentare si pante reduse,
ce nu favorizeaza desfasurarea unui numar prea mare de procese naturale. Morfologia
terenului din cadrul perimetrului de exploatare si in imediata vecinatate a acestuia este
usoara, fara accidente naturale sau artificiale.
2. SOLUL
Tipurile de sol care apar in zona perimetrului de exploatare sunt: soluri argiloiluviale
brune podzolite, soluri brun roscate podzolite, soluri argiloiluviale cenusii si soluri aluviale.
Grosimea medie a acestora este de 1,80 m, din care 0,15 0,20 m reprezinta solul
vegetal si cca. 1,70 m sunt depozite psamo-pelitice. Solurile aluviale sunt raspandite, cu
precadere, in luncile raurilor din zona.
Perimetrul Carpenisu Sud din comuna Gaiseni este amplasat pe teren arabil slab
productiv, cu vegetatie specifica zonelor de lunca, cu destinatie arabila, solul avand cca. 10
- 20 cm, format din 2 orizonturi (A si B).
In orizontul A este prezenta vegetatia, materialul organic este slab reprezentat, iar
culoarea este deschisa. Peste acesta este depus, in unele sectoare, un orizont discontinuu,
format din materiale depuse in timpul viiturilor, cu o alcatuire formata din argila, praf, nisip.
Continutul in humus este slab, sub 1,8 %, in azot total de pana la 0,21 %, pH neutru,
cuprins intre 6,8 si 7,9. Solurile aluviale sunt formate in luncile afectate mai rar de inundatii
sau sunt scoase din influenta acestora. In acest tip de sol, orizontul A este mai gros, avand
20 cm, un continut de humus si azot total mai ridicat.
Poate sa apara si un orizont B, slab conturat.
3. APA
Apele subterane

Stratul acvifer al luncii bazinului hidrografic al raului Sabar este cantonat in complexul
grosier (nisipuri si pietrisuri) ce apartine formatiunii de Colentina (Co), cu grosimi cuprinse
intre 1,7 m si 9,0 m. Acoperisul acestui complex este alcatuit din depozite argiloase
prafoase nisipoase.
Apa cantonata in acest strat este situata la adancimi de 2,5 m pana la 10,0 m fata de
suprafata terenului. In acest teritoriu, acviferul freatic, situat in depozitele aluvionare
holocene, a fost intalnit la adancimi de 2 4 m, fiind influentat de precipitatii si de variatiile
sezoniere ale nivelului apei din raurile din zona. In perioadele secetoase, se remarca
drenarea apei din zona perimetrului spre rauri.
Stratul acvifer inferior, cantonat in complexul nisipurilor fine mari uneori cu pietris,
apartine formatiunii de terasa C3 si apare la adancimi de 16 50 m. Apa cantonata in acest
complex are un caracter refulant sub presiune, nivelul piezometric stabilizandu se la
acelasi nivel cu nivelul stratului acvifer. Coeficientul de permeabilitate al nisipurilor refulante
este de 13 mc/zi, directia principala a curentului subteran este NNV-SSE. Existenta stratului
impermeabil de argila, aflat la adamcimea de 8,3 9,5 m, protejeaza acviferul de adancime
de o posibila poluare de la nivelul terenului. Din observatiile directe efectuate n forajele
executate si pe o serie de puturi taranesti, rezult c acviferul freatic din cadrul perimetrului
este situat la adancimi cuprinse ntre 2.0 m si 4.0 m. Acviferul prezinta un caracter captiv,
sub presiune si este cantonat exclusiv n depozitele aluviale, alcatuite, n general, din
nisipuri cu pietrisuri. Incercarile de laborator, efectuate asupra permeabilitatii rocilor care
nmagazineaza stratele acvifere din aceasta zona (nisipuri cu pietrisuri marunte) si aflate la
un grad de ndesare medie, au pus n evidenta valori cuprinse ntre 31,0 m/zi si 140,0 m/zi,
aspect care confirma o buna permeabilitate a acestora. In cadrul perimetrului de exploatare,
nivelul hidrostatic este situat la cota +125,00 mdMN.
Apa de suprafata
Cmpia Titu este strabatuta de o retea hidrografica bogata, reprezentata de raurile
Arges, Dmbovita, Colentina si Sabar. Densitatea retelei hidrografice este de 0,2 0,3
km/kmp. Multe dintre raurile mici au un curs semipermanent, secand in timpul verilor
secetoase. Lunca Arges Sabar, situata cu 5 20 m sub campurile din jur, cu latimi de 4
6 Km, apare ca o prelungire sub forma de culoar a campiei de subsidenta de la Titu
Potlogi.
Reteaua hidrografica a bazinului hidrografic al raului Arges cuprinde un mare numar
de cursuri de apa, cu o lungime totala de 4.579 km (5,8% din lungimea totala a raurilor
interioare ale tarii). Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,36 km/kmp, iar
densitatea maxima depaseste 1,40 km/kmp ; aceasta variaza de la 0,67 km/kmp in partea
superioara, la 0,51 km/kmp in zona centrala, pana la 0,30 km/kmp in partea bazinului
inferior.
Panta medie a raului variaza intre 10 % in zonele muntoase, la 1,0 - 0,4% in zonele
de deal si la mai putin de 0,1 % in zonele de campie. Debitele medii anuale variaza de la an
la an, atingand valori de 1,0 - 1,5 ori mai mari in anii ploiosi si mai mici, pana la aproximativ
jumatate, in anii secetosi, comparativ cu debitele medii multianuale.
Debitele maxime cele mai importante au provenienta pluviala si se inregistreaza, in
mod obisnuit, in intervalul mai octombrie. Raul Arges are un regim de scurgere
permanent, cu alimentare nivopluviala si subterana.
Raul Sabar este afluent de ordinul I al raului Arges, cu lungimea de 144,0 km si
suprafata hidrografica de 2.376 kmp si un debit mediu multianual de 6,70 mc/s.
Paraul Izvorul Negru nu are un regim permanent, fiind in mare parte a timpului sec.

Un alt rau este Dmbovita, care, parasind zona de terase din nord, intra in campul
depresionar Titu, la nord de Ghinesti. In acest areal, Dmbovita prezinta numai o albie
majora, care ia contact direct cu Cmpia, neavand, de asemenea, terase.

4. BIODIVERSITATEA
Terenul aferent perimetrul Carpenisu Sud este situat in terasa raului Sabar mal stang
si apartine, din punct de vedere administrativ, de comuna Gaiseni, judetul Giurgiu. Folosinta
actuala a terenului este de teren agricol slab productiv, cu sol nisipos-prafos scheletic,
cultivat ocazional cu culturi de plante furajere si paioase. Sub aspectul vegetatiei, zona
apartine zonei de campie, unde vegetatia perena a fost inlocuita cu culturi agricole.
Din punct de vedere morfologic, lunca si albia minora a raului Sabar se prezinta ca o
suprafata intinsa, neteda, care inclina foarte slab de la nord vest spre sud est. Se poate
afirma ca zona limitrofa amplasamentului nu poate fi considerata un ecosistem natural, el
fiind transformat radical de factorul antropic (apropierea localitatii, agricultura, industria,
transportul auto, amenajarea terenului pentru diferite utilitati).
Vegetatia din vecinatatea perimetrului este cea caracteristica luncilor raurilor si
permite dezvoltarea zavoaielor de salcie si plop, ce alterneaza cu plantatii de plop negru
hibrid. Vegetatia ierboasa este constituita, in principal, din iarba campului (Agrostis alba),
coada vulpii (Alopecurus pratensis).
Fauna este caracteristica mediului de viata al zavoaielor si stufarisurilor si este
reprezentata prin: fazan (Phasianus), dihorul de stepa (Mustella evermanni), popandau
(Citellus citellus), iepurele de camp (Lepus europaeus), harciog (Cricetus cricetus), prepelita
(Coturnix coturnix ). Printre reptile, se numara soparla de iarba si cea de ziduri, iar dintre
insecte, specii de ortoptere, lipidoptere si coleoptere. Pasarile caracteristice zonei sunt
potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar si serpar.
5. GEOMORFOLOGIE
Perimetrul Carpenisu Sud din comuna Gaiseni judetul Arges este situat la distanta de
cca. 2.5 Km sud-vest de localitatea Romanesti si la 2.0 km nord-est de localitatea
Carpenisu. Administrativ, perimetrul apartine de comuna Gaiseni, judetul Giurgiu, fiind situat
in extravilanul localitatii Carpenisu, iar folosinta actuala a terenului este de teren arabil.
Peisajul de pe malul stang al raului Sabar, din vecintatea amplasamentului
exploatrii de agregate de ru, este antropizat, fiind generat de utilizarea terenurilor din
apropierea balastierei ca teren productiv arabil.
Campia Titu este strabatuta de o retea hidrografica bogata, reprezentata de raul
Arges, colectorul principal si de afluentii pe care ii primeste in cadrul acestui sector: raul
Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului si Dambovita, pe partea stanga a bazinului si Raul
Neajlov, pe partea dreapta.
Regiunea este strabatuta si de o serie de cursuri de apa cu caracter temporar, ca :
paraul Rastoaca, paraul Ciorogarla, paraul Ilfov, unele dintre ele aducand, din nordul
regiunii de amplasament, ape cu un bogat continut in sare (valea paraului Rastoaca).
In zona de amplasament, precum si in restul Campiei Romane orientale, caracteristic
pentru reteaua hidrografica este schimbarea directiei cursurilor acestora spre est, parasind
albiile vechi, fapt ce pune in evidenta existenta unor procese de divagare. Din punct de

vedere hidrologic, perimetrul Carpenisu Sud este situat in bazinul hidrografic al raului Sabar,
este situat n terasa mal stang al raului Sabar, si terasa mal drept a paraului Izvorul
Negru(afluent de stanga al raului Sabar).
In aceasta zona, albia raului Sabar nu este amenajata cu lucrari hidrotehnice. In zona
perimetrului, terasa inferioara a raului Sabar, versant stang, prezinta cote ale terenului
cuprinse ntre 129.00 mdMN si 127.00 mdMN, nivelul hidrostatic aflandu-se la cota +125,0
mdMN.

6. MONITORIZARE
Se vor realiza periodic masuratori, privind incadrarea activitatilor desfasurate in
perimetrul de exploatare si organizarea de santier in limitele de poluare admise privind
concentratiile de substante poluante in aer, apa, sol, niveluri de zgomot, gestiunea
deseurilor. Planul de monitorizare in perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic,
pentru fiecare factor de mediu, in modul urmator:
- Aer monitorizarea prin masurarea concentratiilor de poluanti in aer, in special in
zonele apropiate de perimetrul de exploatare;
- Apa monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in apele pluviale
colectate in santurile pluviale si deversate in emisar prin canalele de descarcare;
- Zgomot monitorizarea nivelului de zgomot in zonele apropiate de perimetrul de
exploatare;
- Flora si fauna monitorizarea masurilor de compensare si de conservare aplicate
pentru protectia florei si faunei, precum si intretinerea zonelor invecinate si imprejmuirilor
perimetrului de exploatare si organizarii de santier;
- Sol monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in sol, in special in
zonele apropiate de perimetrul de exploatare.
Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si
masuratori. Trimestrial, se va analiza gradul de conformare a activitatii extractive din
balastiera, cu legislatia de mediu in vigoare.
In acest caz, se vor preleva :
- probe de sol, din zona excavata, din zona platformei organizarii de santier si din
imediata vecinatate a perimetrului de exploatare, doar in cazul producerii unor evenimente
nedorite, in urma carora se suspecteaza contaminarea acestuia;
- probe de aer, din perimetrul de exploatare.
- probe de apa, din perimetrul de exploatare si din cursul apelor de suprafata. In faza
lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, utilajele folosite afecteaza intr-un grad redus
calitatea aerului din zona perimetrului de exploatare, mai ales prin gazele rezultate in urma
arderii combustibilului si prin pulberile ridicate de autovehicule. Se vor executa masuratori
trimestriale de emisii de gaze nocive si pulberi in suspensie, in timpul functionarii utilajelor si
mijloacelor de transport.
In perioada de refacere a terenului afectat de lucrarile de exploatare si amenajarea
bazinului piscicol, nu sunt generate emisii de poluanti atmosferici care sa influenteze
componentele biologice din zona analizata. In acest caz, nu sunt necesare lucrari de
monitorizare a calitatii aerului.
In perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale si de
functionare a bazinului piscicol, se impune realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii

apei din lac, prin prelevari periodice de probe de apa, cat si a calitatii apelor subterane din
zonele adiacente. Astfel, se recomanda executarea a cate unui foraj de observatie, in
amonte de amplasamentul fiecarui bazin piscicol, pe directia de curgere predominanta, la
cel putin 10,0 m amonte de limita acumularii de apa, care sa permita monitorizarea calitatii
apei subterane si punerea in evidenta a oricarei degradari a apelor subterane provenite din
amonte. De asemenea, se recomanda executarea cate unui foraj de observatie cu rol de
monitorizare a calitatii apei si in aval de fiecare bazin piscicol, care sa permita evidentierea
cat mai rapida a unei poluari datorate activitatilor din zona perimetrului de exploatare si a
bazinului piscicol. Prelevarile de probe pentru analiza calitatii apelor trebuie sa se faca
periodic, cu o frecventa de doua probe pe saptamana.
Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele
din amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si
in cazul forajului de observatie. Indicatorii de calitate a apelor subterane (din foraje) trebuie
sa se incadreze in limitele maxime admise.

Impactul prognozat asupra solului

Lucrrile de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul Carpenisu Sud nu
conduc la impact direct asupra componentelor subterane geologice. De asemenea,
aceste lucrari nu produc schimbri majore n mediul geologic, care sa poata induce efecte
asupra condiiilor hidrogeologice, reelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.
Datorit lucrrilor executate pentru exploatarea rocilor utile, nu va fi afectat din punct de
vedere chimic calitatea subsolului, ns vor fi afectate proprietile fizico-mecanice i
termice al solului i morfologia terenului. Impactul produs de activitatea desfasurata in
perimetrul Carpenisu Sud asupra factorului de mediu subsol se manifest prin:
- excavarea volumului de util n perimetrul de exploatare, care conduce la agresarea
subsolului i la modificarea armoniei peisajului nconjurtor;
- activitatea de exploatare a rocilor utile afecteaz microflora i microfauna
caracteristic ce vieuiete n sol i subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora i
prin zgomotul generat de utilajele din dotare, care va determina migrarea eventualelor specii

de mezofaun din perimetru. La finalizarea lucrrilor n perimetrul Carpenisu Sud, in

excavatia rezultata se va realiza o amenajare piscicola.
Masuri de diminuare a impactului asupra solului
Pentru diminuarea impactului asupra subsolului, sunt prevazute lucrari de
consolidare precum: - limitarea interventiei asupra solului si vegetatiei si protejarea
biosistemelor care se afla in vecinatatea perimtrului de exploatare ;
- pastrarea pilierilor de protectie pentru obiectivele din zona exploatarii;
- refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, astfel incat sa
favorizeze acumularea paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de
siroire;
- reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol a unor
materiale si deseuri rezultate din activitatea de productie;
- amenajarea bermelor (platformelor) bazinului piscicol;
- completarea pilierilor de protectie a vecinatatilor;
- lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei, atat pe taluzurile bazinului
piscicol, cat si pe pilierii de protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare.
Impactul produs asupra solului i subsolului
Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de construcie
Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de executie a lucrarilor de
exploatare din cadrul perimetrului Carpenisu Sud se poate caracteriza astfel:
- principalul impact asupra solului in perioada de executie a lucrarilor de exploatare
este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru drumuri tehnologice provizorii,
platforme, halde de deseuri etc. si pierderii caracteristicilor naturale de sol fertil prin lucrarile
executate, prin drumurile tehnologice si devierile actualelor cai de acces;
- lucrarile de terasamente ale pilierilor de protectie si depozitarea deseurilor rezultate
din operatiile de decopertare genereaza erodarea solului ;
- scurgerile de combustili, uleiuri pe suprafata solului, rezultate de la utilajele si
mijloacele de transport, pot afecta in mod semnificativ calitatea solului;
- pierderile din sistemele de colectare, canalizare si epurare ape uzate menajere si
tehnologice conduc la incarcarea cu poluanti a solului;
- deseurile tehnologice, deseurile rezultate de la utilajele si mijlocele de transport,
depozitate necorespunzator, pe suprafata solului, pot altera calitatea solului;
- modificarile calitative ale solului, sub influenta poluantilor prezenti in aer, care se
depun pe suprafata solului (modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice
locale).
Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de exploatare a amenajarii
piscicole
Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de exploatare a amenajarii
piscicole se manifesta prin urmatoarele efecte negative:
- traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele, care, prin intermediul
atmosferei, se pot depune pe suprafata solului, conducand la contaminarea acestuia;
- apele uzate cu caracter menajer, provenite de la grupurile sanitare;

- deseurile rezultate din exploatarea bazinului piscicol si de la spatiile de servicii, daca nu

sunt gestionate in mod corespunzator, prin depunerea acestora pe suprafata solului, pot
produce poluarea acestuia.
Msuri de protecie a solului i subsolului
In vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului, in perioada de executie a
lucrarilor de exploatare din cadrul perimetrului Carpenisu Sud, se impune respectarea mai
multor masuri si anume:
- diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de exploatare si transport ale
agregatelor minerale;
- dirijarea apelor de siroire, provenite din precipitatii, in canale (santuri) de scurgere si
preluarea acestora, la baza pilierilor de siguranta, de-a lungul drumurilor de exploatare,
daca este cazul, pentru evitarea baltirilor si prevenirea surparilor sau a alunecarilor de teren;
- colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in vederea
valorificarii (carton, hartie, plastic, metal);
- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;
- reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol a unor
materiale sau deseuri rezultate din activitatea de productie;
- refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin
lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje, in scopul redarii in
circuit la categoria de folosinta detinuta initial.