proiect scris la Arhitectura peisagera

CUPRINS I. Capitolul 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Capitolul Capitolul 3.1. amenajare 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. Capitolul Bibliografle II. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Detalii de Detalii de Plan Plan Plan general de Plan general de amenajare PIESE de de Apele Analiza IV Principiile Circulatia de compozitiei si Vegetatia si dotarilor utilitare Calcule folosite functionalitatea propusa amenajarea si lor estetice la proiectare ei II III Prezentarea si I Conditii Conditii Conditii Conditii Vegetatia Conditii Memoriu justificarea solutiei Amplasarea PIESE naturale ale zonei de terenului pedologice climatice hidrologice existenta social-economice justiftcativ generale SCRISE: amenajare 3 3 4 4 11 11 14 15 de 15 16 17 18 24 24 26 35 DESENATE: situatie amenajare plantare colorat Sectiuni plantare Perspective mobilier Axonometrie

tehnico-economice

2.1.

PREZENTAREA

SI

JUSTIFICAREA

SOLUTIEI

GENERALE

DE

AMENAJARE

La proiectarea spatiilor verzi se tine seama de anumite principii si legi si anume de principiul armoniei si proporiei, acestea constituind, de fapt, principiile care stau la baza proiectrii estetice a unitatii de spatii verzi. In proiectarea spatiilor verzi s-a urmrit printre altele redarea, intr-o msura cat mai mare, a specificului local cum de altfel se poate vedea si in planul general. Principiile care stau la baza proiectrii sunt: -principiul funcionalitii sau al proiectrii organice a suprafeelor si a formelor planului. La efectuarea amenajrii spaiului verde am inut seama de teren, de cldirile existente, de cile de acces si de speciile existente. -principiul compatibilitii funciei cu ambientul presupune alegerea acelor folosine ale spatiilor verzi care sa se integreze in mediul nconjurtor, aceasta realizndu-se astfel incat peisajul modificat obinut sa fie plcut si funcional. Nu s-a pstrat vegetaia existenta, dar s-a realizat o amenajare specifica stilului mixt. Trasarea aleilor la stilul mixt presupune o buna mbinare a formelor geometrice cu cele libere, sinuoase. In general, in afara desfasurarii pe mai multe axe a traseelor geometrice, cele mai multe alei perimetrale, secundare si de legtura sunt proiectate geometric. Trasarea geometrica presupune o lrgire mai mare a aleilor, uneori mai multe alei paralele si nchiderea lor la capete cu elemente care au o ornamentaie bogata. Aleile trasate geometric sunt mai nguste, mai variate ca traseu. Metodele compoziionale folosite sunt: echivalenta sau echilibrul si consecventa. 2.2. CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI 2.2.1. DATE GEOGRAFICE geologica

Structura

Data fiind vrsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a ntregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alctuit din depozite sedimentare pre teriare, isturi cristaline si altul alctuit din depozite teriare, care reprezint umplutura depresiunii. Fundamental Depresiunii Panonice este alctuit din isturi cristaline si masive eruptive, ale cror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine.

Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, dup isteme de falii cere se ntretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au fcut apariia intruziunile eruptive. In zona Timioarei isturile cristaline au fost interceptate la adncimi Formaiunile de peste 1742 m. depresiunii:

Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecina a diatrofismului laramic, cnd s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, ncepnd din tortonian, cnd ntregul teritoriu devine zona submersa si evolueaz ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa ndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice. Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaz neogenul si corespunde celei de a doua etape de evoluie. Forajele au stabilit existenta in zona Timioarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic. Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietriuri. Formaiunile de vrsta sarmatoiana sunt alctuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timioarei. Depresiunea Panonica; in alctuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, crora li se subordoneaz pietriurile si gresiile. Grosimea panonianului variaz intre 800 si 1600 m. Cuatenarul acoper in ntregime formaiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior. Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a crui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii aparin si depozitele terasei vechi. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei nalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei nalte au in alctuire pietriuri, bolovniuri si nisipuri in a cror alctuire petrografica intra cuarite, gnaise, micasisturi,granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaz intre 4-6m. Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietriuri si nisipuri. Argila roie, care aparine pleistocenului superior, are o larga rspndire; in masa de argila roie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prfoase, prafuri argiloase glbui-cenuii cu concreiuni

calcaroase. Holocenului inferior ii aparin depozitele terasei joase, constituite din pietriuri, bolovniuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii aparin aluviunile recente ale luncilor. Din punct de vedere teoretic, Timioara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul BuziasIvanda. Excesul de apa se resimte si astzi, dei s-au efectuat ample lucrri de canalizare si drenare. Pnza freatica fiind situata la mica adncime, dup ploi si dup topirea zpezilor apa stagneaz la suprafaa terenului. Micrile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si mprejurimile oraului Timioara. In nord-vestul Timioarei se gsete linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra oraului Timioara. Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaz prin mica adncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeai Relieful Predomina relieful de cmpie, care acoper trei sferturi din suprafaa totala a judeului, reprezentat fiind de cmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podiul Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Munilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m). Luncile rurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlatini. Dei cmpia este neteda, se observa totui unele diferene in aspectul reliefului din vatra oraului si din mprejurimi. Relieful lina slab de la est ctre vest. Microrelieful vetrei oraului este dat de numeroasele denivelri pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelrile naturale negative sunt reprezentate de braele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest ru. Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru zona.

fabricarea crmizilor. ntlnim astfel de depresiuni la periferia oraului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adncite ulterior prin intervenia Clima Predomina un climat temperat de tranziie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in cmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei. Precipitaiile medii anuale cresc de la vest spre est, nregistrnd valori intre 500 i 700 mm. Rezervaiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pdurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlatinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlatinile Murai, Saraturile Dinias, Pajitea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pdurea Bistra, Arboretumul Bazos, 2.2.2. Insula CIRCULATIA Igris. ATMOSFEREI omului.

Oraul Timioara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaug invazia unor mase de aer cald ce traverseaz Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism. Circulaia vestica persista att in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaiile de circulaie vestica determina ierni blnde, cu precipitaii lichide; vara, acest tip de circulaie determina scderea temperaturii aerului, precipitaii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii. Circulaia polara determina scderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt nsoite si intensificate de vnt. Circulaia tropicala, cnd se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate nsemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blnde si cantitati nsemnate de precipitaii. Vara aerul maritim tropical genereaz o vreme instabila, cu averse si descrcri electrice. Vara, cnd advecia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este clduroasa si foarte secetoasa. 2.2.3. TEMPERATURA AERULUI

Temperatura medie multianuala a aerului la Timioara este de 10,6 C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaii neperiodice in funcie de frecventa si intensitatea maselor de aer.

Temperaturile medii lunare prezint un mare ascendent in primele apte luni ale anului (tabel), nregistrnd maxima in luna iulie (2I,l C), cnd si radiaia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara nregistrata a fost de 25,1C, in iulie 1936 iar cea mai coborta de -9,1 C in ianuarie 1942. Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 C, valoare ce arata un grad moderat Temperaturi 1 2 3 medii lunare 4 5 si 6 de multianuale i 7 continentalism. (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000) I 8 9 10 1 1 12

-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3 Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au nregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai sczuta s-a nregistrat in anul 1948 (15,9) . Temperaturi protecie in diferite sectoare de extreme activitate. Cunoaterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de Temperatura maxima absoluta s-a nregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 C. Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius. Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezint interes pentru numeroase domenii practice. Numrul mediu al zilelor de nghe este de 91. In mod obinuit, primul nghe se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumtatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numr mediu de zile cu nghe este ianuarie (25 zile ). Numrul zilelor de iarna este relativ restrns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se nregistreaz in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).

Numrul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie Octombrie.

Numrul mediu al zilelor tropicale in Timioara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, cnd durata de strlucire a soarelui este maxima. Umezeala relativa. Timioara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza adveciei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menine la valori sczute (70-72%). Umezeala 1 2 relativa 3 4 medie 5 lunara 6 7 si anuala 8 9 (%) (1896-1915; 10 11 1926-2000) 12 Medie

87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78 Nebulozitatea in Timioara are valori ridicate datorita poziiei geografice a oraului cat si numeroaselor de la nuclee o de condensare luna din la atmosfera. alta. Valoarea medie multianuala a nebulozitii este de 6,1, prezentnd importante variaii Nebulozitatea minima se nregistreaz in luna august cnd se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, cnd este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana. Durata medie multianuala de strlucire a Soarelui la Timioara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strlucire a Soarelui se nregistreaz in lunile de vara, cnd zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se nregistreaz Durata I I 2 de I 3 in anotimpul strlucire I 4 i a 5 rece, cnd nebulozitatea (ore S I 9 si 10 are zecimi) 111 1 valori ridicate. Soarelui 6 7 (1951-2000) 12 Suma

75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128 In ora durata de strlucire a Soarelui este puternic influenata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.

Presiunea atmosferica are la Timioara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se nregistreaz in anotimpul rece, cnd temperaturile sunt sczute iar cele mai coborte valori in lunile de vara. Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb Precipitaiile atmosferice au la Timioara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaiile au fost mai muli ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaii cu valori peste media multianuala s-au nregistrat in 61 de ani (50,8%). Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaii au fost in anii: 1984, 2000. In cursul unui an, cele mai bogate precipitaii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie. Precipitaii (2003-2005) \ 39,3 2 36,0 3 4 36,7 5 43,7 6 46.6 7 76,1 8 63 9 49.8 10 40,3 11 38,9 12 48.2 An 49.S ul 591,9 atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)

Bogate in precipitaii sunt si lunile mai si iulie, datorita att frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si conveciei termice intense. Din August precipitaiile ncep sa scad, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. ncepnd din ianuarie, cantitile de precipitaii ncep sa scad, in februarie nregistrndu-se minimul principal. Din februarie precipitaiile cresc progresiv pana in iunie cnd se nregistreaz maximal principal. Cantitatea maxima lunara de precipitaii nregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaii cad iarna si toamna. Precipiiile solide cad mai ales iarna, cnd temperatura aerului coboar sub 0. Numrul mediu al zilelor cu ninsoare in Timioara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se nregistreaz cel mai mare numr de zile cu precipitaii solide.

Regimul eolian La Timioara direcia predominanta a vntului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numrul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai sczuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales lunile august in si septembrie lunile iar cele mai aprilie mari in lunile si Martie si mai. aprilie. Viteza medie a vntului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se nregistreaz in Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vntului sunt reduse, au fost si excepii. Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaa. Ceata in ora, formeaz mpreuna cu particule de praf, cenue, apar gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de de scurta durata. nghe. Primverile sunt relativ mai blnde dect in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa scurte perioade Verile sunt lungi, clduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungete pana la sfritul lunii septembrie, nceputul lunii octombrie. Dei este anotimpul cel mai ploios, vara se nregistreaz frecvent si perioade de seceta. Toamna, media lunara a temperaturii aerului se nscrie intre 5,6 51 15,4 C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depit 15,0c, dar si mai mici. Toamnele sunt mai srace in precipitaii ca celelalte anotimpuri. Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanele poluate cu aciune nociva sunt numeroase: compui ai sulfului, carbonatului si azotului; poluani sub forma de particule solide in suspensie si poluani radioactivi; pulberi ponderea sedimentabile; echipamentelor industriale si a poluani tehnologiilor nvechite organici. este mare, Poluarea atmosferei se datoreaz in principal activitii agenilor economici, la care transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenii economici care promoveaz activitati, sponsorizri sau investiii in domeniul proteciei mediului. 2.2.4. Apele RESURSELE DE APA subterane

Acviferul freatic, format din nisipuri si pietriuri mrunte, cuprins intre 2-3m. adncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenialul acvifer este redus. Rurile

Principalul curs de apa din Timioara este Bega. La nceputul secolului 19 ncep ndiguirile Lacurile Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de crmida, precum si bazinele Analiza amenajate posibilitilor pentru agrement. economice canalului.

Fondurile care stau la baza crerii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne ncadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat. Capitolul 3.1. Prezentarea si III justificarea Memoriu soluiei generale de justificativ. amenajare.

Spaiul care urmeaz a fi amenajat este un scuar cu suprafaa de 6 800 m avnd forma unui poligon asemntor cu litera Z. Terenul este nconjurat pe doua laturi de strzi (Lorena si Zurich), iar pe celelalte doua de cldiri (un hotel, blocuri, case si fosta vila a familiei Scuarul Kimmel. va Scuarul ndeplini este delimitat funcia de gard din si beton si gard metal. Destinaia prioritara a scuarului va fi cea de odihna si recreaie a populaiei. sanitara cea decorativa. Funcia sanitara. Influenta vegetaiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflai in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofer protecie mpotriva vntului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul. Funcia decorativa. Amenajrile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacia pe care o realizeaz omul fata de vegetaie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, semine), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaz in mod armonios pentru a pune in evidenta msura inerenta a fiecrei compozitei ceea ce nseamn frumusee.

innd cont de arhitectura vilei care a aparinut familiei Kimmel, de cldirile din vecintate, de fluxul de oameni care vor traversa scuarul dar si de cartierul in care este amplasat (un cartier mai mrgina), am ales ca reamenajarea scuarului sa fie realizata intr-un mod mai modest, abordnd stilul mixt. Prin urmare centrul compoziiei este tratat in stil geometric cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaiile sunt dispuse difereniat: in centrul compoziiei se va executa o amenajare floristica mai bogata iar vegetaia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolai deosebii de decorativi (Aesculus carnea, Albizziajulibrissin, Paulovnia tomentosa). 3.2. toate stabilirea proporiei (principiul proportionalitatii) Principiile de compoziie folosite la proiectare. stilurile: corespunztoare

Amenajarea se face innd seama de un anumit principal de compoziie valabil pentru

diferitelor pari fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al compoziiei. Proporia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de diferite mrimi, de Axa arbustisi compoziie principala i din se duce cat si la punct subordoneaz centrul de de vedere celelalte compoziie, mari al axele de volumelor. elemente ale secundare forme si centrului toate

compoziiei. nlturarea

ntretaie axa principala sub anumite unghiuri si unele merg paralel cu aceasta. monotoniei impresia functionalitatii. care corespund compatibilitii. evitarea unei varietati culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis, creeaz principiul principiul elementelor unor Acest Pentru elemente principiu a fi s-a funciilor uoare realizat intr-o cu prin locul apropiindu-1. dispunerea organica. este unde

cerinelor,

compoziie

compatibile

amplasat scuarul dar si cu populaia care va vizita scuarul s-a optat pentru urmtoarele funcii: accese pietonale, relaxare, odihna, jocuri statice, jocurile copiilor si zona de interes decorativ. - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepie dominanta care realizeaz legtura intre partile componente intr-un ntreg si in acest mod se obine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul

compoziiei. 3.3. pe strada Circulaia Zurich. Intrrile sunt si semipiatete, funcionalitatea avnd si rol de ei. ieiri. Accesul in scuar se face prin doua intrri, una de pe strada Lorena iar cea de-a doua de Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele). Racordurile aleilor se realizeaz in funcie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendiculare (exemplu intrarea din strada Lorena), avem racord cu arcuri de cere cu aceeai raza corespunznd unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuite Interseciile sunt simple si cu racordul laturilor obtuze. aleilor

. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel meat axele aleilor sa aib acelai punct de origine; alei care se intersecteaz sub forma de cruce axele fiind continue terenul si pite in cu forme adecvate suprafee tramei aleilor . Dispoziia planului nu se subordoneaz unei reguli stricte. Schema aleilor mparte inegale. Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care unete cele doua intrri are o latime de 2,5m; urmtoarea care strbate centrul compoziiei este de 2m, aleile secundare care nconjoar scuarul au o latime de 1,5m iar potecile care fac legtura intre aleile principale Materialul utilizat si pentru secundare realizarea (pavarea) de aleilor este 1m. piatra.

Organigrama scuarului. Organigrama scuarului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaiile funcionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora. Cerinte, relaxare, jocuri jocurile zona de functii accese odihna copiilor interes zone statice tenis decorativ pe de chioc, de centru Elementul pietonale staionare mese masa, pe corespondent intrri bnci ah leagne compoziional bnci

Ierarhizarea importantei elementelor I - centru compoziional II - intrri II - zone de staionare

IVV- chioc 3.4. vegetal.

loc

de

joaca

pentru

copiii

Vegetaia

propusa

Plantele lemnoase alese reprezint materialul principal de construire a peisajului Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de arbori arbori arbuti arbuti arbuti mici si talia de de nali mijlocii acoperitori de I (Acer talia talia platanoides, II III (Forsythia (Chaenomeles sol (Juniperus (Aesculus (Albizzia Fraxinus excelsior); hippocastanum); julibrissin); intermedia); japonica); horizontalis).

Ritmul de cretere. La alegerea speciilor s-a inut cont si de ritmul de cretere a arborilor si arbutilor, ca urmare s-au ales specii repede cresctoare ca de exemplu Albizzia Asocierea julibrissin si si specii cu o cretere plantelor mai nceata. lemnoase. dispunerea

Exemplare solitare aparin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulownia tomentosa, Chaenomeles japonica). Arborii sunt amplasai pe peluze. Pe latura scuarului de pe strada Lorena avem un aliniament de arbori simplu - un singur rnd, realizat din Tilia tomentosa. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament dublu si simplu din Acer platanoides. Grupurile reunesc de la 2 - 7 exemplare cu repartiia spaiala neregulata. S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie (Catalpa bignonoides, Albizzia julibrissin si majoritatea arbutilor) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus communis si Thuja occidentalis). In apropierea casei care a aparinut familiei Kimmel se afla un grup de arbori si arbuti care creeaz o forma piramidala dnd impresie de stabilitate si exprima tendina spre maltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaie de calm, de protejare.

Grupurile sunt bine proporionate dup principiul asimetriei, si datorita percepiei de echilibru trezete senzaia de satisfacie. Grupurile compuse din speciile de mrimea intai cum este cazul speciilor existente de Fraxinus excelsior, creeaz impresia de maretie si intensifica dispoziia, favorizeaz optimism. Gardurile vii sunt in numr de doua, plasate in fata aliniamentului de Tilia tomentosa. Sunt dense realizate din arbuti foioi pe doua rnduri 3,5buc/m, o singura specie Spirea vanhouttei. Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale. Pe langa pergole se vor planta trandafiri la expozitie. Plantele medie aspect buna I. 1. Abies cu alba. dungi Crestere albe de rezistent occidentals orice sol, Tnchis 2. la calcare, speciilor da utilizate Arbori inceata, stomate la tuia. maltime pe ger, Crestere la Arbori Acer m; platanoides culoarea uscat; paltin de camp, artar. Crestere inceta; roscat. la rapida; frunzelor vara-verde, catan toamna-galben lumina; porcesc. Crestere semi-umbra, -50 m, Cerinte: inaltime culoare sol la 20 m, la rezistent ace fertil, dos. inceata, la care calcat vor si da mai un in covor amenajare. destul Specii de alcatui un covor peluza vegetal sunt: fin. grosier. fin rasinosi. verde umed, culoare ger, foiosi. inaltime Cerinte: ger. inaltime nocivitati. - Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta - Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un - Lolium - cu specia perenne instalare si crestere rapida, rezistenta relativ Caracteristicile lemnoase. agatatori. Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase

semi-umbra, Thuja verde. rezistent II. 1. 25 sol 2. Cerinte:

rezistent umbra,

nocivitati.

fertil, Aesculus

semi-umbra,

rezistenta

hippocastanum

20

m;

culoarea florilor alb

funzelor galbui -

vara-verde cu pete rosu. VI. roz;

mchis, timpul

toamna de

galben IV 15

brun; V m;

culoarea 3.

mflorire inaltime brun;

Cerinte: sol fertil, uscat, umed; semi-umbra; rezistent la ger; nerezistent la nocivitati. Aesculus roz carnea frunzelor inchis; castan vara-verde, inflorire V rezistent bignonioides verde inflorire verde uscat; sol, la frasin brun: VI catalpa. deschis; VII. ger; comun. inchis-vara, lumina; Crestre culoarea Cerinte: Crestere glalben rezistent Crestere lumina; verde sol, inceata; uscat; uscat; la inaltime 30m; galben; la inceata; Cerinte: rezistent inaltime orice la sol: culoarea semi-umbra, la Crestere Cerinte: rapida; galben sol la rapida; florilor sol inaltime alb la inaltime violet-toamna. ger; rapida; uscat, 15 patat culoarea florilor 4. 5. Catalpa si culoarea galben lumina; 6. sol 7. 8. Fraxinus fertil, Paulownia VI. culoarea nocivitati. tomentosa verde orice paulovnie. inchis; umede; salcam. Creinte: alb. toamna orice inaltime la 25 15m; V ger. m; culoarea frunzelor Cerinte: frunzelor alb; inflorire ger; Tilia tomentosa inflorire la communis verde tei vara-verde VI. culoarea Crestere florilor rapida; violet; nerezistent inaltime galbui; lumina; inflorire frunzelor rezistent excelsior umed, funzelor semi-umbra; toamna culoarea umed; ger. Albizziajulibrissism; cu

fertil,

uscat,

fertil,

umed; 30 m; la

rezistent rapida;

nocivitati. Creinte:

nerezistent

Robinia

pseudoacacia VI.

culoarea florilor la 9. frunzelor galbui; rezistent III. 1.

vara-verde,

culoarea rezistent nocivitati. culoarea florilor umbra; nocivitati. rasinosi. 6 m; semi-

rezistent Crestere: toamna sol Arbusti fertil, rezistent Crestere alba. ger; argintiu, Cerinte: ger; cu ienupar. dunga la Juniperus

Juniperus

culoarea umbra, 2.

frunzelor umbra;

rezistent

nocivitati. horizontalis.

IV. 1. Berberis Vvulgaris VII. dracila. frunzelor inflorire ger; 2. m; florilor rezistent 3. 2,5 florilor umbra; 4. 5. lucitoare; Mahonia galben; culoarea florilor umbra; 6. verde; umed; 7. la 8. Syringa sol frunzelor Cerine: nocivitati. A 9. Viburnum opulus calin. Forsythia m; galben Chaenomeles culoarea rosu, la intermedia inchis; procumbens. aquifolium frunzelor inflorire nigra rezistenta culorea lumina, florilor umbra; frunzelor IV la soc alb; culoarea rezistent culoarea vara-verde, Creinte; japonica frunzelor roz; ger. frunzelor la florilor verde -

Arbusti Crestere sol; inceata; lumina, la japonez. Creinte: Fructe clopotei IV. ger; Specie mahonie. V. roz. lucitor-vara, Cerinte: ger; comun. inflorire la rezistent verde-vara, orice liliac. umed; sol; VI Inaltime ger; sol 10 VII. galbeni. var-verde, Crestere sol inceata; inchis, toamna-galben; fertil, Crestere orice la soluri inaltime uscat; la m; culoarea Cerinte: la culoarea umed; rapida; violet; sol; frunzelor 1 decorative toamna-galben Cerinte: rezistent taratoare; Crestere culoarea inceata; fertil, Creinte: inaltime 2 m; toamna-purpurie; orice gutui IV. culoarea florilor

foiosi. culoarea galbena; rezistent inaltime la 2 nocivitati. culoarea lumina; parfumate. inaltime culoarea lumina, nocivitati. verzi m; si nisipoase. culoarea lumina nocivitati. frunzelor sol florilor fertil, alb; nocivitati.

semi-umbra;

nerezistent vara-verde

inflorire

inflorire

Loiseleuria

roscat-toamna; rezistent

Sambucus

rezistent

culoarea VI.

rocat-toamna; lumina si

nflorire V Spiraea vanhouttei - zapejoara. Cretere rapida; inaltime 1,2 m; Cerine: ger; vulgaris verde; fertil, culoarea semi-umbra; la nceata; violet, rezistent inaltime alb; la 7 m; nflorire ger; rezistent nocivitati. culoarea IVV. la rezistent Cretere florilor lumina;

rezistent

Inaltime

m;

culoarea

frunzelor

vara-

verde, Cerine: Plante frunzele mai 2. mai

toamna-purpurii;

culoare sol

florilor

alb;

nflorire

V-VI. umed. floricole.

1. Ageratum mexicanum - pufulati. Planta anuala; inaltimea intre 15-60 cm; cu marginea crenata; pana Begonia semperflorens ~ begonie, gheata. in culoarea florilor alba in Planta anuala; sau roz; nflorire inaltime din intre toamna.

15-30 cm; frunze verzi sau rosjatice; flori albe, roz sau roii; nflorire din pana octombrie. 3. Celosia cristata - creasta cocosului. Planta anuala; inaltime 40 - 50 cm; inflorescena tip spic, realiznd uneori o veritabila imitaie a unei creste de cocos.. A 4. 5. 6. Iris 7. germanica Dahlia variabilis in dalie, gherghina. in Euphorbia Trandafiri Inaltimea rest 1-2 un m; culoare florilor variat. polychroma. agatatori. galbene centru colorit

- stanjenel. Inaltime 50-100 cm; culoarea florilor violet.

Bibliografie: 1. Gazonul 2. A ndrumtor 3. Nota 4. Nota 5. curs curs pentru proiectarea de Gabriel de Maria Planificare in peisagistica. Arhitectura Bucureti 1998 Visoiu. peisagera. Szechelzy. peisagera. Bala, Dagmar Alexandru tiina Ana Moisuc, si F. arta. Claudia Editura Iliescu, Plesa, AGROPRINT Camelia Timioara Gabriela Giuchici. 2001 Costea

Floricultura 6.

speciala.

Editura Monografia

TIMPOLIS,

Timioara

2001 Timisorii.