1.

Amplasarea geografica si adminsitrativa:

Terenul degradat constituit în Perimetrul de ameliorare “Combaterea eroziunii de adâncime și a
alunecarilor de teren” , este situat pe terenurile satului Anieș in comuna Maieru, din Jud.
Bistrita-Nasaud, Transilvania Romania.
Localitatea Râciu are însemnate suprafeţe cu terenuri degradate, terenuri ce necesită măsuri de
combatere a fenomenului de eroziune. Majoritatea dealurilor sunt amenajate pentru cultivarea
viţei de vie, sau cu pomi fructiferi, sau păduri ce stabilizează dealurile. Sunt necesare lucrări de
întreţinere şi dezvoltare a acestora.
Comuna Maieru are însemnate suprafeţe cu terenuri degradate, terenuri ce necesită măsuri de
combatere a fenomenului de eroziune. Majoritatea dealurilor sunt amenajate pentru cultivarea
viţei de vie, sau cu pomi fructiferi.
Așezare
Sat situat la 7 km de Sângeorz-Băi, în apropierea confluenței Anieșului cu Someșul Mare. Satul
Anieș este situat într-o depresiune intramontană care îi poartă numele, unde masele de aer
vestice au influență mai mare, ele înaintând pe culoarul de vale al Someșului Mare, influențând
regiunea din punct de vedere climatic. Acest spațiu geografic se desfășoară între coordonatele
24° 49‘ longitudine estică, în est. Pe latitudine, spațiul are o extindere mai mare și anume între
coordonatele 47° 37‘ latitudine nordică în nord, 47° 25‘ latitudine sudică în sud, acesta fiind
punctul de confluență a văii Anieș cu Someșul Mare, pe raza localității Anieș la o altitudine de
498 m

2 Studiul climatic
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu
unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.

Temperatura medie anuală coboară sub 0° C în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste
8,5° C în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu
maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.

Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680
mm/m².

Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se
manifestă pe întreaga suprafața a văii. În microdepresiunile și culuoarele depresionare se introduc
anomalii termice pe fondul inversiunilor de temperatură, cum este cazul localității Anieș. De asemenea,
spațiul montan și expoziția sa față de direcția dominant vestică de deplasare a maselor de aer vestice
umede prezintă valori diferențiale ale temperaturii medii anuale a aerului, mai scăzute cu 1°C pe
versantul nordic față de cel sudic. Procentual, ponderea precipitațiilor atmosferice este superioară
temperaturilor și vânturilor în ceea ce privește procentul de descompunere a rocilor, de degradare în
masă și de eroziune. Astfel, ploile și zăpezile se evidențiază ca fiind cele mai semnificative din punct de
vedere cantitativ și calitativ. În modelarea reliefului și degradarea terenurilor nu numai faptul că plouă
este important, ci și felul în care plouă. În funcție de intensitatea și durata lor se deosebesc ploi repezi și
ploi lente, respectiv ploi scurte și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată o mare
cantitate de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra
comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în
cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul topirii ei,
condițiile în care se găsește solul(înghețat, dezghețat, înghețat numai la suprafață)etc.
Studiul pedologic
Tipurile, subtipurile ce alacatuiesc covertura pedologica din teritoriu studiat se incadreaza in
urmatoarele clase de soluri : protisolilor si luvisolurilor.
Clasa protisolurilor (PRO) se enumera urmatoarele tipuri de soluri: regosol calcaric si aluvisol
tipic. Considerate a fi soluri tinere, neevoluate sau slab evoluate, ele se caracterizeaza printr o
fertilitate slaba sau moderata, cu o permeabilitate buna si cu o textura lutoasa, ceea ce
favorizeaza aparitia proceselor erozionale.
Clasa luvisolurilor Detin ponderea cea mai redusa din cuvertura pedologica studiata. In cadrul
acesteia intalnim tipurile de sol preluvosol tipic si preluvosol stagnic. Solul din aceasta clasa s-a
dezvoltat pe produsele de alterare luto-argiloase sau argiloase ale unor roci mai sarace in baze,
respectiv gresii sau pe depozite sedimentare fine remediate, care in general creaza cuverturi
profunde.
Toate aceste soluri se caracterizeaza printr-o diferentiere texturala relativ mare, data de
prezenta diagnostic argic, capacitatea de schimb ridicata a argilei.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Studiu Hidrologic si Hidraulic
Bazinul Anieș
Bazinul Anieș este încadrat în zona bazinului de drenaj ce îndeplinește rolul de recipient al
materiei și energiei care intră în sistemul fluviatil și creează un relief cu pante accentuate și
mereu tânăr. Limitele acestui bazin sunt foarte importante, deoarece în funcție de acesta se pot
stabili atât intrările cât și ieșirile în unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și
una estica care se deprind din creasta principală a munțiilor Rodnei, iar cea de-a treia limită
este cea nordică. Aceasta se desfășoară pe creasta interfluviului.

Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în
determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți
factori care infulențează și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic
sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă
care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat.

Spațiul geografic din cadrul bazinului hidrografic Anieș, ca parte integrantă a Grupei Nordice a
Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului
Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a
derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea
masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape
triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit
bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de conifere cu
rezultate bune. În aceste păduri există o faună bogată pentru vânătoare, iar în apă resurse
însemnate de pescuit.
Studiul Vegetatiei
Zonalitatea altitudinală a vegetației forestiere și a învelișului de sol are în vedere o distribuție a solurilor
sub formă de fâșii relativ paralele care se succed înlocuindu-se una pe alta. În afara vegetației forestieră
arborescentă ca indicator edafic zonal, flora din patura ierbacee apare ca o expresie și un indicator
permanent al condițiilor locale și edafice.

Studiul habitatelor covorului vegetal a identificat urmatoarele categorii de habitate: Întâlnim un număr
de 9 habitate tufărișuri, 2 habitate de turbării, 1 habitat de tăieturi de pădure cu zmeur, 20 de habitate
de comunități de plante SE carpatice, 3 habitate de rariști SE carpatice de molid, 9 habitate de pajiști și
22 habitate de păduri și 38 de tipuri de pădure.

Contextul social

Gradul de urbanizare al judeţului este de 36,7%. Numărul persoanelor din mediul urban este de
104.970, iar al celor din mediul rural 181.255. Bistriţa-Năsăud se numără printre cele 11 judeţe ale ţării
în care populaţia rurală reprezintă peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului (63,3%).
Personalităţi marcante, dintre care îi amintim pe George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu,
Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

ANALIZA PARAMETRILOR PRIVIND APARIŢIA PROCESELOR EROZIONALE

Trăsăturile zonale ale învelişului de sol sunt consecinţa factorilor morfometrici – pantă, expoziție,
energie de relief la care se adaugă altitudinea ca factor principal care imprimpă zonalitatea verticală a
tipurilor de sol. Caracterul regional este dat de factorii geologico-geomorfologici pe fondul primei
categorii iar caracterul topologic apare ca rezultat al îmbinării acţiunii celor două categorii de factori
care ia forme diferenţiate local în funcţie de elementele diferite de relief și categoriile variate de
material parental.

Ecuatia universala a pierderilor de sol : Es = Ka * Lm * in * S * C * Cs

Es – reprezinta productia de sedimente data de eroziunea de suprafata ca medie multianuala. (t/ha/an)

Ka – reprezinta coeficientul de corectie in functie de agresivitatea pluviala.

L – reprezinta lungimea versantului in sensul scurgerii. ( m )

i – reprezinta panta versantului. ( % )

S – reprezinta coeficientul de corectie in functie de erodabilitatea solului.

C – reprezinta coeficientul de corectie in functie de folosinte si structura culturilor.

Cs – reprezinta coeficientul de corectie in functie de masurile si lucrarile antierozionale.