Raportul intre tipurile si subtipurile de medii naturale si interventiile antropice in Muntii Poiana Rusca

Zainescu Iulian Florin gr. 321

Cuvinte cheie: medii naturale,interventii antropice ,Muntii Poiana Rusca

1.

Asezare si limite:

Muntii Poiana Rusca sunt asezati in partea central vestica a Romaniei si se prezinta ca un horst bine individualizat ,intre Muntii Apuseni si Muntii Banatului. Sunt marginiti la sud-vest de depresiunea Caransebes, la vest de Dealurile Lugojului, la nord-vest de Depresiunea Faget, la nord de culoarul vaii Muresului, la est de Depresiunea Hategului si Culoarul Streiului si la sud de Culoarul Bistrei. Din punct de vedere administrativ se intind pe suprafata judetelor Hunedoara, Timis si Caras-Severin, cele mai importante orase fiind Hunedoara, Deva, Lugoj si Caransebes. Sunt marginiti la nord de raul Mures si Bega, la vest si sud-vest de raul Timis, la sud de raul Bistra si depresiunea Hateg, iar la est de raul Strei.

2. a)

Scurta prezentare geografica: Relief

Masivul Poiana Rusca se caracterizeaza printr-un relief nivelat n trepte si fragmentat n culmi lungi, ale caror inaltimi maxime oscileaza n jur de 1300 m. n zonele marginale din est, nord-vest si sudvest, si anume n regiunile Hateg Deva, Dobra Lugoj si Tincova Maciova, ntre zona muntoasa si depresiunile periferice se contureaza un relief de dealuri cu altitudini cuprinse ntre 200300 m. n stnga vaii Bega, ntre Margina si Traian Vuia, acest relief ondulat trece n terase fluviatile extinse. Zona periferica a masivului este marcata prin cmpiile aluviale si terasele rurilor Mures, Timis, Bega, Strei, Cerna si Bistra. Muntii Poiana Rusca sunt constituiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline in est si in nord , la contactul cu formatiile neogene includ o zona de calcare si de calcare dolomitice cu o lungime de aproximativ 20km si lata de 9 km desfasurata in vecinatatea orasului Hunedoara ( T. CONSTANTINESCU ,2010). n zona muntoasa propriu-zisa se disting doua unitati geomorfologice principale: n partea de vest, de la depresiunea Caransebesului pna la bazinele superioare ale raurilor Bega si Cerna, se contureaza un relief puternic modelat, cu pante accentuate, care urca relativ repede, mai ales din cmpiile aluviale ale Timisului si Bistrei, spre partea centrala a muntilor; jumatatea estica a masivului se prezinta, , sub forma unui platou nalt, ferastruit adanc de ape. Se recunosc mai multe trepte de nivelare

situate la altitudini de 400500 m in partile marginale, la 600800 m in partea mediana si la 9001000 m in aria centrala a masivului. Culmile largi din zona inalta a Muntilor Poiana Rusca, la altitudini de peste 1100 m, conserva un relief vechi, imbatranit, partial reactivat, sincron cu platoul fosil situat la est (KRUTNER,1984).

b)

Conditii climatie

Datorita suprafetei relativ mari pe care o ocupa, Muntii Poiana Rusca au un climat diferentiat, influentat n sud de zona nalta a Carpatilor Meridionali, n vest de zona depresionara cu tendinte mediteraneene, iar n nord si est de microclimatul luncii Muresului si al bazinului Strei. Aceasta situatie si diferenta naltimilor determina o distributie zonala etajata a principalelor elemente climatice n jurul zonei centrale nalte a masivului. Temperatura medie anuala variaza ntre 2C si 8C n zona muntoasa si ntre 9C si 11C n regiunile depresionare periferice din est, vest si nord. Temperaturiile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse -2C si -4C, iar ale lunii iulie intre 14 si 18 C. Precipitatiile sunt mai abundente, tot timpul anului, n partea centrala nalta a masivului, n regiunile Pades, Rusca, Ruschita, Vadu Dobrii, Poiana Rachitele, Alun si scad treptat spre zonele marginale si periferice Cantitatile de precipitatii atmosferice variaza intre 700 si 800mm in nord-est, iar in sectorul central al regiunii ajung la 13001350mm.

c)

Hidrografia

Bazinul hidrografic al Muresului dreneaza pe o suprafata de 1452 kmp intreaga jumatate estica a muntilor Poiana Rusca. Principalele rauri colectoare din aceasta arie sunt Cerna, Streiul si Dobra.Cerna este, dupa distanta pe care o parcurge prin masiv, 65 km, si suprafata de colectare, 740 kmp, raul cel mai mare al masivului. Izvoraste de sub vf.Rusca, fiind cunoscut pana in amonte de localitatea Lunca Cernii sub denumirea de Valea Bordului. In aval de Lunca Cernii traverseaza Cheile Cernei, apoi sesul aluvial pe care se afla vetrele asezarilor Hasdau si Dobaca, pentru a ajunge, printr-o vale sapata adanc, in lacul de acumulare Cincis.

d)

Populatia

Densitatea medie a populatiei este sub 15 loc / km . In jumatate estica densitatea se apropie de 20-25 loc/km, iar in cea vestica de 5-10 loc/km. In general se individualizeaza 2 arii cu aspect de geografie umana si economica distincte care pot fi separate in lungul unei linii ce ar unii localitatea Marga, din Culoarul Bistrei, cu Lapugiu de Jos, din Culoarul Lugoj-Ilia. Pareta de est se caracterizeaza printr-o frecventa mare a localitatilor, chiar in interiorul muntelui locuite de o populatie romaneasca cu particularitati etnografice distincte si cunoscuta local sub denumirea de Padureni

3.

Tipurile si subtipurile de medii naturale

Din punct de vedere al tipurilor de medii ,Muntii Poiana Rusca cuprind Mediul carpatic al altitudinilor medii cat si Mediul carpatic al culoarelor de vale, al depresiunilor si culmilor montane joase. Pentru primul tip de mediu , vegetatia este bine incheiata alcatuita dominant din paduri de conifere (mai ales molid) , paduri de amestec la sub 1200m care uneori devin precumpanitor fag (pe versantii sudici si masivele din Banat). Intalnim aici dominant spodosoluri si cambisoluri .Relieful este complex , spatiul alcatuind sectorul central si de baza al masivelor montane ; exista o imbinare de culmi in trepte separate de vai apartinand mai multor generatii (cu lunci si terase diferite ca numar si extindere ) ce au versanti cu forma complexa pe care procesele de siroire , torentialitate , alunecati sunt dependente de gradul de despadurire , panta si alcatuire petografica.Subtipurile sunt generate de rolul mai important pe care l-au avut in evolutia sitemului desfasurarea mai mare a unor tipuri de roci , frecventa unor procese geomorfologice sau formatiuni vegetale , amprenta activitatilor antropice etc. Se disting mediile pe roci cristaline( masivitate , vai inguste , versanti cu pante accentuate , bine impaduriti) , pe roci eruptive (androsoluri , paduri mixte) , mediul carstic (conifere , foioase , plante calcifile)(Ielenicz,2005). Al doilea tip de mediu , carpatic al culoarelor de vale , al depresiunilor si culmilor montane joase, cuprinde unitati aflate la altitudini de 400-800m.Depresiunile in majoritatea situatiilor sunt in lungul culoarelor de vale fiind rezultatul eroziunii diferentiate si ca urmare au dimensiuni mici si un relief de lunci si terase.Climatul montan este mai bland dar pe de-o parte cu nuantari clare intre cele doua grupari de forme(in depresiuni si pe vaile adanci sunt frecvente inversiunile de temperatura , geruri de durata si cu inregistrarea unor minime destul de scazute , ceturi frecvente , precipitatii de 800mm , iar pe muntii josi (temperaturi mai moderate , precipitatii de 600-800 mm cu diferentieri de la un sezon la altul). Climatul muntilor din Banat sunt destul de frecvent influentati de masele de aer mediteraneene. Urmarile nu constau doar in diferente de natura termica , in regimul de cadere al precipitatiilor ci se rasfrange in tipul de formatiuni vegetale , soluri etc. Gradul de antropizare este ridicat.In depresiuni exista nu numai numeroase sate dar si orase iar vatra acestora constituie aproape in intregime terenuri agricole. Muntii au la poale asezari iar in rest paduri , pasuni , fanete. Mai sunt si alte subtipuri de medii cu rol secundar precum cele de mlastini , lacuri , platouri carstice.(Ielenicz , 2005)

4.

Tipuri de interventii antropice in regiune si disfunctionalitatile induse

Muntii Poiana Rusca gazduiesc importante bogatii ale subsolului, n special minereuri de fier, plumb, zinc, cupru, talc si marmura. Aceste substante minerale utile, cunoscute si exploatate de multa vreme, au dus la dezvoltarea unor importante centre miniere cu traditie la Teliuc, Ghelari, Deva, Ruschita si Muncelu Mic, care n parte (Teliuc si Muncelu Mic) au fost active deja la nceputul secolului II e.n. sub stapanirea romana.

n Muntii Poiana Rusca, toate activitatile miniere s-au desfasurat n subteran, minele fiind deschise prin puturi verticale si/sau galerii orizontale. Ca urmare, ntregul masiv este mpanzit de mine

de explorare si exploatare, unele nchise cu multi ani n urma (nainte de anii 70), altele dupa anul 1990.De aceea, exploatarea sulfurilor si oxizilor de fier a dus la o crestere a radioactivitatii n zona. Cu atat mai mult cu cat, spre deosebire de procesul de prelucrare a uraniului, n care se acorda o deosebita minimalizare pierderilor de uraniu, n aceste cazuri, nefiind produs final, uraniul se regaseste n steril. n general, pentru aceste mine nu s-au facut masuratori de radioactivitate. Roci cu mineralizatii uranifere se regasesc n haldele de steril ridicand nivelul de expunere la radiatii ionizate. (Rogobete , 2006). Exploatrile miniere au condus la o cretere a nivelului de radioactivitate prin aducerea la suprafa a minereurilor i mai ales prin extragerea lor. Pe valea Nocea i Lozna, unde s-a exploatat crbune, s-a gsit un nivel de radioactivitate de 4,5 ori mai mare decat fondul natural, ceea ce sugereaz existena unor elemente radioactive.Drumurile pot avea o radioactivitate mai mare decat fondul natural,datorit folosirii sterilului din min la construcia lor.Este necesar o ecologizare corect a zonelor miniere abandonate pentru c ele reprezint un real pericol pentru populaia uman i animalele din zon. Marmura este una din bogatiile de seama ale Muntilor Poiana Rusca. Extractia se realizeaza prin carierele de la Ruschita si Alun, din masive de calcare care provin din metamorfozarea unor recifi si a depozitelor calcaroase perirecifale de varsta devoniana dezvoltate pe un relief submarin de roci vulcanice bazice. In special marmura de Ruschita este cunoscuta n tara ntreaga datorita structurii decorative si a culorilor n nuante de alb si roz. In ultimii ani marea cariera de la Ruschita, datorita avansarii spre nord a fronturilor de exploatare, a iesit din calcarul stratificat roz si n prezent se extrage marmura alba masiva si marmura slab rubanata cu cenusiu. Economia rurala din aceasta regiune montana are ca profil crestera animalelor, fiind cunoscuta ca o zona excedentara pentru lapte, carne si lana. Produsele animaliere contribuie in mare parte la asigurarea necesarului solicitat de centrele industriale din Tara Hategului si Depresiunea Petrosani. Baza furajera se reflecta in structura septelului prin predominarea bovinelor si a ovinelor. Cresterea pasarilor si porcinelor este mai putin semnificativa ca urmare a ponderi reduse a terenurilor arabile, si mai des, a cerealelor.

5.

Analza spatiala a mediilor naturale si antropice din Muntii Poaiana Rusca

Pentru efectuarea analizei am realizat o harta a suprafetelor(land cover) in Muntii Poiana Rusca. Am folosit programul Arc Gis 10.1 unde au fost introdus datele Corine Land Cover 2006 privind acoperirea terenurilor in Romania . Am desenat un perimetru ce contine grupa Muntilor Poiana Rusca si selectata doar suprafata din interiorul lui . Pe harta sunt reprezentate mediile de padure (prin culoare verde) ,de pasune (prin culoarea galben-portocaliu) , mlastinile , suprafetele agricole (galben deschis), elementele de hidrografie (rauri , lacuri culoarea albastra) ,suprafetele miniere(purpuriu) si suprafetele construite (rosu). Limita Muntilor Poiana Rusca este trecuta printr-o linie punctata gri. Totodata am realizat si o diagrama circulara pentru a vedea mai bine proportia fiecarei suprafete in parte.

La o prima analiza se poate constata preponderenta suprafetelor ocupate de paduri . Distributia zonala a vegetatiei este determinata de variatia conditiilor de clima, de altitudine si de constitutie a solulu .Padurile sunt concentrate si mai unitare mai ales in partea vestica a grupei montane. In est , sunt fragmentate de culoarele de vale unde terenurile sunt folosite pentru agricultura si de prezenta asezarilor umane si cailor de comunicatii . Altitudinile cele mai mari corespund cu aparitia padurilor mixte si de conifere , in partea centrala . Pasunile naturale corespund in mare parte zonelor de creasta cu altitudi mai ridicate , dar le regasim si pe unele suprafete mai joase. Mlastinile sunt zonele umede prezente la altitudi scazute. Terenurile agricole sunt raspandite in special in zonele joase de vale unde intalnim culturile de cereale sau in zonele mai inalte si mai inclinate unde apar suprafetele pomicole , viile dar si pasunile. Acestea le regasim preponderent la limita exterioara a gruparii. Suprafetele construite sunt reprezentate de sate , comune dar si cele doua orase Deva si Hunedoara . Sunt distribuite in unitatile mai joase , favorabile. Suprafetele miniere le regasim in est , in apropierea oraselor.In continuare voi comenta distributia procentuala a suprafetelor

In proportie de 64% intalnim padurile . Datorita altitudinilor joase , cele mai mari suprafete(60%) sunt ocupate de paduri de foioase(cu fag ,carpen si mesteacan) . In partea centrala , unde altitudinile sunt in jur de 1000 m apar si paduri de amestec de fag (Fagus silvatica), brad (Abies alba) si molid (Picea abies) , insa repartitia lor este mult mai scazuta de 3,5% si de numai 0,5% pentru padurile de conifere. Suprafetele agricole le regasim in proportie de 26% si au inlocuit in cea mai mare parte foste suprafete de paduri din zonele joase favorabile culturii cerealelor. n zona colinara periferica a masivului se extind, local, cu precadere n bazinul Bistra, livezi cu ciresi, pruni, uneori si nuci. Pasunile naturale se regasesc intr-un procent destul de insemnat , de 5% . Pe platoul muntilor Poiana Rusca se dezvolta pajisti montane cu paius rosu teposica si iarba vntului, care odata cu scaderea treptata a naltimii trec spre est n pajisti colinare. Dintre fructele padurii amintim fragii (Fragaria vesca), ntlniti cu precadere la marginea padurii si n luminisuri; zmeura (Rubus idaeus) care se raspndeste din ce n ce mai mult n urma taierii intensive a padurilor; mura (Rubus hirtus) la marginea taieturilor n vai si n tufisuri pe zona de platou; coacazele (Bruckenthalia spiculifolia), merisoarele si afinele (Vaccinium myrtillus), care coboara n unele regiuni cu soluri alcaline potasice, ca de exemplu n regiunea Vetel, pna aproape de zona periferica a masivului.Pe versantii sudici a vailor din partea de est a muntilor Poiana Rusei se ntlneste rar liliacul salbatic (Siringa vulgaris). Suprafetele construite in procent de 4.5 %sunt semnificative si sunt date de prezenta oraselor in nord est precum si de asezarile umane rurale din vai. In procente mult mai putin semnificative sunt elementele de hidrografie (0.5%) , cea mai mare suprafata fiind ocupata de lacurile Surduc si CIncis.,Mlastinile , si suprafetele miniere sunt insemnificativve .Acestea din urma au o extindere mult mai mare in subteran , prin puturi verticale si/sau galerii orizontale.

6.

Concluzii

Muntii Poiana Rusca sunt caracterizati de mediul carpatic al altitudinilor medii cat si de mediul carpatic al culoarelor de vale, al depresiunilor si culmilor montane joase ,fiind impuse de caracteristicile specifice de relief , clima si sol. Padurile ocupa o suprafata foarte insemnata de 64% , foioasele fiind dominante . Muntii Poiana Rusca gazduiesc importante bogatii ale subsolului( minereuri de fier, plumb, zinc, cupru, talc si marmura) dar acestea se exploateaza in mine subterane ce afecteaza mai putin mediile naturale de la suprafata . Totusi exista in continuare probleme cauzate de exploatarile miniere care au condus la o crestere a nivelului de radioactivitate prin aducerea la suprafat a minereurilor i mai ales prin extragerea lor.

Bibliografie:

1.Constantinescu , T. (1966): RECHERCHES HYDROGOLOGIQUES CONCERNANT LES EAUX SOUTERRAINES DU KARST DE LA ZONE HUNEDOARA, International Association of Scientific Hydrology. Bulletin, 11:1, 147-160

2.Gh. Rogobete et all , 2006 ,RELATION BETWEEN EXPLOITATION MINES RADIOACTIVITY IN THE MASSIF POIANA RUSCA , Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperata ,73-79

3.Ielenicz , Mihai ,2005 , Geografia fizica a Romaniei .cap. Medii geografice naturale

4.Krutner, Hans-Georg , 1984 ,Muntii Poiana Rusca, Editura Sport-Turism , Bucuresti

5.Octavian Floca ,1957 ,Regiunea Hunedoara, Editura Fara