Impactul turismului in Delta Dunarii

Zainescu Iulian Florin, gr 320

REZERVAIA BIOSFEREI DELTA DUNRII

Cu o suprafa de 2.590 km2, Delta Dunrii include att suprafee de uscat (circa 15% din suprafa la un nivel normal al celor trei brae ale Dunrii, ce au transformat- o i o strbat) i terenuri mltinoase cu lacuri i grle. Braele principale ale Dunrii - Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor Dunrii la Ceatalul Izmail (Chilia n braul Chilia, braul Tulcea, acesta din urma bifurcndu-se la Ceatalul Sf. Gheorghe n Sulina i braul Sf. Gheorghe).

Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD).

Odat cu declararea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (1990) a fost nfiinat i instituia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naional al Rezervaiei, precum i pentru refacerea i protecia unitilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD). Conform Legii 82/1993 cu modificarile i completarile ulterioare, ARBDD reprezint o instituie public n subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor. Obiectivele principale urmrite de ARBDD n gestionarea ecologic a teritoriului rezervaiei sunt: conservarea i protectia patrimoniului natural existent; promovarea utilizrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervaiei; reconstrucia ecologic a zonelor degradate de impactul activitilor umane.

ATRIBUIILE Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii

Administraia Rezervaiei are urmtoarele atribuii:

a) evalueaz starea ecologic a patrimoniului natural, organiznd cercetarea tiinific, elaboreaz strategia de conservare i redresare i, dupa aprobarea acesteia de ctre Consiliul tiinific al Administraiei Rezervaiei, asigur msurile necesare pentru conservarea i protecia biodiversitii; b) stabilete i aplic msurile de reconstrucie ecologic a ecosistemelor deltaice i dispune msurile legale corespunzatoare pentru protecia, ameliorarea i refacerea strii de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; c) administreaz in mod direct domeniul public de interes naional din perimetrul Rezervaiei i ia msuri pentru refacerea i protecia unittilor fizico-geografice componente; organizeaz i exercit supravegherea i controlul modului n care sunt puse n aplicare i respectate dispoziiile legale n vigoare privind msurile de protectie stabilite n statutul Administraiei Rezervaiei i alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competena Administraiei Rezervaiei; d) n exercitarea atribuiilor sale Administraia Rezervaiei poate solicita institui ilor statului cu atribuii n combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul i sancionarea, potrivit legii, a faptelor savarsite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementarilor legale in vigoare. Institutiile solicitate au obligatia de a raspunde cererii Administratiei Rezervatiei; e) stabileste, impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, regulile de circulatie si acces pe bratele Dunarii pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime, iar pentru canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului regulile de acces si circulatie, exercitand controlul asupra modului de respectare a acestora. Capitania Portului Tulcea si Inspectoratul Politiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administratiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea masurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, in conformitate cu legislatia in vigoare; f) in cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale si cu sectorul privat: - elaboreaza obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila in Rezervatie (Planul de management al Administratiei Rezervatiei), prin care se promoveaza realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu si dezvoltare durabila, in

conformitate cu obiectivele Strategiei nationale pentru protectia mediului, ale Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila si ale Planului national de aderare la Uniunea Europeana; - elaboreaza si pune in aplicare strategii locale pentru mediu si dezvoltare durabila, in conformitate cu obiectivele si recomandarile Agendei 21, ale strategiilor si programelor de actiuni elaborate si puse in aplicare in cadrul Procesului Mediu pentru Europa; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, asigurand integritatea dimensiunii de mediu si a cerintelor ecologice in politicile si strategiile zonale si locale privind planificarea utilizarii, organizarea si amenajarea teritoriului si a asezarilor umane, cu luarea in considerare a structurii si valorii capitalului natural din teritoriu si utilizarea acestuia pe principiile dezvoltarii durabile; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si a programelor pentru protejarea intereselor populatiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor pentru apararea impotriva inundatiilor si a catastrofelor; g) emite acordul si autorizatia de mediu pentru desfasurarea activitatilor in perimetrul Rezervatiei de catre persoanele fizice si juridice, in conditiile legii si in concordanta cu cerintele conservarii biodiversitatii si a structurilor ecologice specifice, incluzand si procedurile de stabilire a obligatiilor de mediu in procesul de privatizare; h) evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop in care elaboreaza si pune in aplicare reglementari privind valorificarea resurselor naturale regenerabile si a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie; i) poate concesiona, in conditiile legii, activitatile de valorificare a resurselor naturale regenerabile si de utilizare a terenurilor, in scopul desfasurarii de activitati economice; j) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie;

k) sustine si impune prin mijloacele prevazute de lege, in special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de productie si de consum, in sensul utilizarii durabile a resurselor materiale si energetice si al reducerii impactului negativ asupra mediului; l) participa, potrivit atributiilor si competentelor legale, la elaborarea si punerea in aplicare a programelor si proiectelor de cooperare cu organismele interne si internationale in context transfrontier, regional si international; m) elaboreaza si publica rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei; n) actioneaza prin toate mijloacele prevazute de lege si pe intregul teritoriu al Rezervatiei pentru protectia si ameliorarea starii mediului si a calitatii vietii, cu luarea in considerare a necesitatii punerii in aplicare pe plan local a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte, precum si pentru realizarea obiectivelor, programelor si planurilor de actiune dezvoltate in baza acestor conventii si acorduri; o) incurajeaza si dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societatii civile, cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu institutiile publice sau private care militeaza in interesul sustinerii si atingerii obiectivelor pentru mediu si dezvoltare durabila; p) organizeaza activitati cu scop instructiv, formativ si educational, asigura informarea curenta a populatiei si a autoritatilor locale cu privire la starea si evolutia calitatii mediului in Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media si publica materiale avand ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populatiei si a comunitatilor locale in sustinerea si aplicarea masurilor privind protectia mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate si ameliorarea calitatii vietii, combaterea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei salbatice in perioadele de prohibitie; q) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea actiunilor perturbatoare; r) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii; s) conlucreaza cu Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare.

4.2.Conceptul de REZERVAIE A BIOSFEREI

Biosfera este nvelisul scoartei terestre, al apelor si al atmosferei pe care se desfsoar viata si care sufer modificri sub actiunea omului. Rezervaiile biosferei reprezint teritorii ocrotite care conserv integralitatea, functionalitatea si alte nsusiri naturale ale unor ecosisteme naturale, care prin existenta lor contribuie la regenerarea continu ale resurselor fundamentale ale biosferei si n care populatia reprezint o component integrant. Denumirea de rezervatie a biosferei a fost adoptat n cadrul Programului "Omul si Biosfera" lansat n 1971 de ctre UNESCO, pentru a promova si demonstra relatiile armonioase dintre oameni si mediul nconjurtor. Managementul unei rezervatii a biosferei trebuie s ndeplineasc dou conditii principale: (1) are trei obiective esentiale: conservarea ecosistemelor naturale si a resurselor genetice, promovarea cercetrii; instruirii si educatiei pentru protectia mediului nconjurtor; sprijinirea populatiei si economiei locale. (2) este constient asupra oportunittilor de armonizare a cerintelor complementare si adeseori conflictuale ale celor trei obiective esentiale, elabornd o schem de zonare a rezervatiei cuprinznd cel putin trei categorii: zone strict protejate, consacrate conservrii unor ecosisteme si a resurselor sale genetice valoroase; zone tampon , care asigur atenuarea impactului antropic asupra zonelor strict protejate si unde sunt ncurajate unele activitti economice traditionale ale populatiei locale; zone de tranzitie, care asigur legtura dintre rezervatie si procesele de dezvoltare socio-economic regional.

Impactul turismului in regiune:

Turismul este, prin natura sa, legat de aproape toate celelalte sectoare socio-economice ale societii actuale. Aceasta este i situaia specific pentru Delta Dunrii. n acest caz, datorit faptului c delta formeaz un areal ecologic vulnerabil, impactul turismului este resimit la nivel economic, al aezrilor umane i habitatelor animale, n ceea ce privete echilibrul ecologic de toate tipurile, n sistemele de transport, chiar la nivelul ntregii societi. Deoarece turismul este motorul de dezvoltare, este necesar a se acorda o atenie special consecinelor acestei activiti asupra tuturor celorlalte sectoare ale societii.

Dintre efectele negative ce pot fi generate de prezena turitilor putem enumera: . Apariia de drumuri (i deteriorarea lor) . Zone de campare (i deteriorarea structurilor) . Deeuri . Aglomerri . Drumuri i vehicule pentru recreere . Efecte ale trecerii turmelor de animale prin anumite zone . Probleme cu deeurile generate de populaie . Tulburarea vieii slbatice, impactul asupra habitatului . Poluarea apei (fizic sau biologic) . Supradezvoltarea . Buruieni, ciuperci i specii exotice . Deeuri solide i rezultate din activitatea omului . Vandalism cultural . Ambarcaiuni care distrug bancurile de nisip i malurile . Pierderea habitatului . Emisii i poluarea aerului . Colectarea lemnelor de foc . Impact vizual i sonor . Pescuit n exces, pescuit al puietului . Impact asupra vegetaiei . Efecte negative asupra dunelor/bancurilor de nisip . Compactarea sau eroziunea solului . Creterea riscului la incendii . Afectarea siturilor arheologice . Distrugerea terenului (prin aciunea repetat a oamenilor sau cailor)

4.3.Structura i obiectivele cadrului strategic teoretic propus

Cadrul strategic este structurat n: componente generice de dezvoltare, obiective strategice i aciuni prioritare. Exist un numr de 5 componente generice de dezvoltare dup cum urmeaz: 1. Susinerea activ a conservrii naturii i durabilitii ecologice precum i a valorilor socioculturale la nivelul comunitilor locale 2. Dezvoltarea produselor durabile, de Eco-produse i a managementului resurselor naturale 3. Activitatea de turism durabil i ecoturism - dezvoltare i management 4. Infrastructura turismului durabil i ecoturismului Activitatea de turism durabil i ecoturism - dezvoltare i management Presupune:

facilitarea stabilirii celor mai nalte standarde specifi ce activitii turistice, dezvoltarea i implementarea celui mai potrivit sistem de certifi care i acreditare, mbuntirea ofertei ecoturistice, eficientizarea educaiei ecoturistice, la nivelul tuturor grupelor int, examinarea necesitilor de ordin economic ale partenerilor i operatorilor din ecoturism, dezvoltarea unor metode/soluii prin care se poate menine viabilitate att la nivel individual ct i n asociaii.

Infrastructura turismului durabil i ecoturismului n cadrul acestei componente se urmrete ncurajarea (i acolo unde este cazul reglementarea) design-ului potrivit i amplasrii conforme cu principiile durabilitii i conservrii ecologice a infrastructurii construite, astfel nct impactul vizitatorilor asupra resurselor naturale s fie minim. n acelai timp s permit accesul acestora la o educaie ecologic consistent i n concordan cu obiectivele bio-regionale.

Presupune la nivel de component strategic ncurajarea unei prezentri etice a ofertei de produse ecoturistice n vederea satisfacerii ateptrilor vizitatorilor n concordan cu nivelurile cererii i ofertei.

Plan de aciune(pentru diminuarea i controlarea impactului turismului asupra Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii)
Premise Prin Hotrrea Guvernului nr. 413/2004 a fost nfi inat Autoritatea Naional pentru Turism n structura creia a fost inclus i Direcia General Autorizare. n urma eforturilor depuse s-a stabilit n linii mari o strategie de urmat bazat pe trei elemente principale :

elaborarea strategiei de ecoturism, cadru teoretic din punctul de vedere al autoritii guvernamentale de turism ; prezentarea acesteia tuturor factorilor interesai i organizarea unor dezbateri pentru a afla opiniile acestora ; efectuarea primelor demersuri pe plan internaional pentru stabilirea unui parteneriat n vederea continurii elaborrii strategiei.

Aciuni desfurate n vederea aplicrii prevederilor art.6 din Hotrrea Guvernului nr.230/2003 privind elaborarea strategiei de dezvoltare a ecoturismului n rezervaiile biosferei, parcurile naionale i naturale, n conformitate cu principiile de conservare a biodiversitii i de utilizare durabil a resurselor naturale i n concordan cu Programul naional de dezvoltare a produselor turistice, program care include i Programul Ecoturism nRomnia, Autoritatea Naional pentru Turism, prin Direcia General Autorizare a derulat pn n prezent urmtoarele activiti: Organizarea primelor discuii cu reprezentanii Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i ai Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere; Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureti - Facultatea de Geografie pentru elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare ;

Elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic; Dezbaterea strategiei cu reprezentanii Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, Academiei Romne i Autoritatea Naional pentru Turism, n data de 13 septembrie 2004; Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, n prezena reprezentanilor autoritilor locale, directorilor ageniilor de turism, unitilor hoteliere i de alimentaie public din judeul Tulcea, n 17 septembrie 2004; Organizarea unei ntlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului n data de 07 octombrie 2004. Scopul aciunii l-a constituit corectarea aspectelor privind strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei. La ntlnire au participat pe lng reprezentanii menionai anterior i reprezentani ai organizaiilor neguvernamentale naionale i internaionale din domeniul ecoturismului i ai Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Turism; Organizarea a dou seminare cu tema Strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei, n perioada 25-28 octombrie 2004 n Parcul Naional Retezat la Cabana Cheile Buii i n Parcul Naional Apuseni la Albac - Pensiunea Perla Arieului i au reunit reprezentani ai Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor , Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, Academiei Romne, Institutului Naional de Cercetare, Dezvoltare n Turism, asociaiilor neguvernamentale de ecoturism, specialiti din cadrul Facultii de Geografie-Universitatea Bucureti, ai Academiei de Studii Economice Bucureti, reprezentani ai Administraiei Parcului Natural Apuseni i Parcului Naional Retezat, ai autoritilor locale, precum i operatori din domeniul turismului; Editarea unei brouri Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare. Scopul aciunilor desfurate este prezentarea i dezbaterea cadrului teoretic pentru crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistic a Romniei. Aciuni viitoare a) Traducerea n limba englez a brourii Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare aa cum este gndit din punctul de vedere al autoritii de turism; b) Stabilirea unui parteneriat cu Organizaia Mondial a Turismului, respectiv cu toi factorii interesai din Romnia n vederea elaborrii n forma final a strategiei de ecoturism.

Bibliografie: Wikipedia.org

Ruxandra-Melina Petrescu-Mag, Protectia mediului in contextul dezvoltarii durabile, editura Bioflux, Cluj-Napoca, 2011