Principalele surse ale poluării în Delta Dunarii

1. Transportul fluvial
Circulația navala pe canale produce si alte efecte negative asupra ecosistemelor deltaice prin:
- eroziunea si spălarea malurilor datorita valurilor generate de circulația cu ambarcațiuni si viteze neadecvate; răscolirea si antrenarea sedimentelor proaspăt aduse
provocând creșterea cantităților de suspensii in apa;
-deranjarea zonelor de cuibărit sau hrănire a faunei ca urmare a valurilor ce au provocat producerea zgomotului si vibrațiilor;
-distrugerea florei si faunei prin antrenarea directa in instalațiile de propulsie.
Această situație a fost influențată de creșterea traficului naval, in special pe brațul Chilia al Dunării, poluarea provenita din traficul naval fiind determinata de faptul
ca nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente. In plus, porturile dunărene de pe teritoriul Rezervației nu sunt dotate cu instalații specifice
pentru preluarea si reciclarea reziduurilor petroliere, iar cele existente nu sunt exploatate corespunzător.
2. Activitățile industriale
Au un impact important asupra mediului deltaic, dar acesta se manifesta mai puțin din interiorul rezervației, cat mai ales din exterior. Diferite tipuri de noxe sunt
transferate pe teritoriul rezervației prin vectorii cei mai dinamici ai mediului de aer si apa.
Sursele industriale impurifica atmosfera mai ales prin procesul de combustie. Se constata ca 30% din pulberile de suspensie si 80% din gaze provin din procese de
combustie, diferența provenind din alte procese industriale (elaborare feroaliaje, pregătire materii prime, elaborare alumina).
Fumul, partea vizibila a eliminării in atmosfera a produșilor de combustie, este alcătuit din CO2,CO,oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehide, amoniac, cenușa, praf de
cărbune nears si funingine, gudroane, hidrocarburi, fluoruri, cloruri, sulfați, acizi organici, etc.
Unitățile industriale cu potențial ridicat de risc si poluare, sunt amplasate in municipiul Tulcea, zona industriala de nord-vest având implicații mu
3. Activitățile agricole
Activitățile agricole pot constitui de asemenea surse de poluare a mediului înconjurător prin folosirea in exces a îngrășămintelor chimice dar mai ales a pesticidelor
care se descompun foarte greu in sol si se acumulează in verigile superioare ale lanțului trofic
Cercetările întreprinse in ultimii ani arata persistenta poluării solului cu pesticide organe-clorurate (HCH si DDT), care se menține peste concentrațiile maxim
admise deși folosința lor a fost interzisa de mai bine de 10 ani. Nivelul crescut de HCH si DDT se regăsește si in apa de Dunăre chiar de la intrarea in RBDD si denota
faptul ca exista încă surse care aduc permanent aport de poluare in apele fluviului.
O alta activitate cu impact negativ asupra rezervației este activitatea de pompare a apei pentru irigații. Agricultura este reprezentata ca activitate cu potențial ridicat
de impact negativ si datorita sectorului zootehnic, in special in zonele limitrofe rezervației.
4. Așezările umane
Teritoriul RBDD este supus si impactului produs de așezările umane din teritoriu si zonele limitrofe prin apele uzate evacuate in rețeaua hidrografica a Deltei si
prin deșeurile menajere.
 Rezervația Biosferei Delta Dunării-Administratia Rezervației Biosferei Delta Dunării
(ARBDD)

1. Ce este Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării?

Odată cu declararea Rezervației Biosferei Delta Dunării (1990) a fost înființată și instituția pentru administrarea
patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației, precum și pentru refacerea și protecția
unităților fizico-geografice de pe teritoriul RBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este instituție publică, cu personalitate juridică, aflată
în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a cărei activitate se desfășoară în baza prevederilor Legii
nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), cu modificările și completările
ulterioare, a legislației privind protecția mediului, a legislației privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor, a florei și faunei sălbatice, a legislației privind pescuitul și acvacultura, a legislației
privind vânătoarea și fondul cinegetic, etc.

Obiect de activitate
– Crearea și aplicarea unui regim special de administrare pentru:
– conservarea și protecția diversității biologice din ecosistemele naturale ale Rezervației Biosferei Delta Dunării
– dezvoltarea așezărilor umane și organizarea activităților economice în corelație cu capacitatea de suport a
ecosistemelor naturale din Delta Dunării
– asigurarea respectării prevederilor legislației în vigoare pentru protecția mediului înconjurător și a ariilor
protejate.
2. Principalele Atribuții ale ARBDD

Administrația Rezervației are următoarele atribuții:

– administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietății publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al rezervației și inițiază
programele de cercetare științifică în rezervație, pe baza planului de management, asigură măsurile necesare conservării și protecției geofonului și biodiversității;

– elaborează și implementează programele de reconstrucție ecologică a ecosistemelor din rezervație

– identifică, delimitează și propune autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor modificarea zonelor funcționale ale rezervației;

– stabilește nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potențialul lor de regenerare și cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

– îndeplinește funcția de autoritate de mediu, în condițiile legii, pe teritoriul rezervației;

– exercită controlul asupra îndeplinirii cerințelor privind măsurile de protecție a mediului;

– sprijină și protejează activitățile economice tradiționale ale populației locale;

– îndeplinește rolul de autoritate competentă pentru derularea procedurii privind evaluarea de mediu pentru planurile și programele de pe teritoriul rezervației;

– stabilește, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condițiile de desfășurare a activităților de valorificare a resurselor naturale regenerabile;

– promovează activități de cercetare și cooperare științifică internațională;

– organizează acțiunile de informare și educație ecologică;

– verifică îndeplinirea măsurilor de conservare pentru asigurarea statutului de conservare favorabilă, în conformitate cu legislația în vigoare;

– conlucrează cu Administrația Națională “Apele Române” în vederea gospodăririi apelor și efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare pentru implementarea cerințelor directivelor
europene;

– cooperează cu comisiile interministeriale și cu comitetele județene pentru situații de urgență;

– colaborează cu autoritățile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin conservarea și promovarea elementelor tradiționale de arhitectură, a materialelor de
construcție și a finisajelor exterioare;

– colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizație ale acestora;

– organizează acțiuni de voluntariat pe teritoriul rezervației;

– elaborează și implementează programe și proiecte de cooperare în context transfrontalier, regional și internațional;

– emite puncte de vedere referitoare la propunerile de reglementare sau de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Administrației Rezervației;
3. Proiecte ARBDD

Proiect LIFE Danube Free Sky

LIFE este singurul program la nivel UE dedicat exclusiv mediului și schimbărilor climatice, iar etapa ce se
va desfășura în intervalul 2021 - 2027 este cea mai ambițioasă de până acum. 3,5 miliarde EUR vor fi
alocate pentru activități ce țin de mediu, în timp ce 1,9 miliarde EUR vor merge către acțiuni pentru
combaterea schimbărilor climatice. Programul face parte din Pactul Verde propus de Comisia Europeană.

Obiective generale: stoparea pierderii serviciilor furnizate de biodiversitate si ecosisteme de-a lungul
Dunării prin acțiuni ce vizează protecția a 12 specii de păsări prioritare în UE

Obiective specifice: stabilirea rutelor de migrațiune în condiții mai sigure de-a lungul Dunării inițierea și
consolidarea cooperării și creșterea eficienței măsurilor adoptate la nivel transnațional;
contribuie la obiectivele Strategiei Uniunii Europene privind Biodiversitatea,
oprirea pierderii biodiversității și serviciile ecosistemice de-a lungul Dunării
reduce și previne mortalitatea directă și indirectă a păsărilor cauzată de
electrocutarea și coliziunile cu liniile electrice

Perioada de derulare: 01.09.2020-28.02.2026

Activități specifice
a. Prevenirea coliziunilor păsărilor cu liniile electrice
Coliziunea păsărilor cu liniile electrice se întâmplă adesea deoarece păsările nu sunt capabile să detecteze la timp liniile aflate în direcția lor de zbor. Accidentele
datorate coliziunii cu liniile electrice de suprafață se pot întâmpla pe rețelele electrice de distribuție sau transport. În mod frecvent, acestea pot fi observate în special
în zonele deschise unde liniile electrice traversează habitatele de hrănire și cuibărit ale păsărilor. Cele mai mari riscuri sunt pentru speciile de păsări mari, grele, cu
manevrabilitate redusă, adică cele cu anvergura mare a aripilor, cum ar fi dropiile, pelicanii, păsările de apă, cocorii, berzele, etc.
Riscul de coliziune este mai ridicat pe timpul nopții, la amurg sau în zori, în condiții meteorologice care determină o vizibilitate redusă (ceață, ploaie, vânt puternic
etc.). Astfel de ciocniri în mare viteză au consecințe fatale pentru păsări.
La începutul proiectului este esențială o monitorizare coordonată a liniilor electrice supraterane potențial periculoase pentru a determina secțiunile cele mai
periculoase pe care vor fi instalate ulterior deviatoare de zbor.

Rezultate obținute
În primele luni ale proiectului, peste 80 de agenți de teren din toate țările proiectului au fost instruiți cu privire la modul de realizare a monitorizării inițiale și de
bază. Monitorizarea inițială a avut loc în perioada ianuarie – aprilie 2021, având ca scop identificarea sectoarelor cu cele mai periculoase linii electrice din zonele
selectate. Peste 1.380 km de linii electrice de diferite voltaje au fost identificate în timpul monitorizării inițiale în toate țările partenere în proiect. În urma
monitorizării inițiale au rezultat trei categorii de linii electrice: potențial periculoase, ce necesită verificări suplimentare și nepericuloase.
Ca rezultat, se va întocmi o hartă a liniilor electrice cu risc din zonele prioritare, cu specificarea secțiunilor de linii electrice selectate pe care vor fi instalate
deviatoare de zbor pentru păsări.
Până la finalul proiectului, aproximativ 245 km de linii electrice prioritare vor face obiectul măsurilor de atenuare a pericolelor, prin creșterea vizibilității lor.

b. Prevenirea electrocutării
Păsările se află în pericol de electrocutare mai ales în timp ce aterizează pe stâlpii utilitari și intră simultan în contact cu un fir, sau când ating simultan cei doi conductori.
Cel mai mare risc este asociat în primul rând liniilor electrice de medie tensiune care sunt foarte atractive pentru multe păsări din zonele rurale deschise, fără arbori înalți.
Cea mai ridicată rată a mortalității datorată electrocutării se înregistrează în principal pentru păsările de dimensiuni medii și mari, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a
face contacte simultane cu elementele neprotejate ale construcției stâlpului.
Rezultate obținute
În cadrul monitorizării inițiale au fost identificați cei mai riscanți stâlpi de electricitate.
După colectarea tuturor datelor necesare și evaluarea rezultatelor, vor fi luate măsuri de prevenție.
Electrocutarea s-a dovedit a fi un factor important în ce privește mortalitatea păsărilor de pradă. Datele sunt evaluate continuu și se va alege cea mai bună soluție tehnică pentru
izolarea stâlpilor periculoși.
c. Acțiuni de monitorizare
Vor fi utilizate camere foto și video precum și sisteme cu vedere pe timp de noapte pentru a crește eficiența detectării și a determina amplitudinea mortalității
păsărilor. Vor fi elaborate instrucțiuni tehnice (schema internațională de monitorizare) pentru implementarea acțiunilor proiectului, care vor fi adoptate de toți
partenerii pe durata proiectului. Slovacia, Serbia, România și Croația vor testa în jur de 400 cadavre de păsări găsite în proximitatea liniilor. Astfel, se va putea
deduce efectul activităților ilegale prin observarea comportamentului păsărilor și a mortalității cauzate de liniile electrice.

Rezultate obținute
Anterior monitorizării inițiale, a fost conceput și distribuit tuturor partenerilor și personalului de teren un plan de monitorizare. Planul definește în special
principalele reguli și recomandări pentru monitorizarea în teren și transcrierea datelor.
Monitorizarea inițială a definit situația de la care pornește proiectul privind următoarele date colectate: parametri tehnici ai liniilor electrice și date despre
păsările electrocutate.
Pentru fiecare stâlp de electricitate au fost colectate date tehnice împreună cu alți factori abiotici și biotici despre structura peisajului înconjurător și habitatul
important pentru păsări. Informațiile înregistrate pentru fiecare stâlp includ: coordonatele GPS, tipul, numărul de circuite pe linie, materialul din care este realizat
stâlpul, numărul de separatoare verticale ale liniilor, numărul de izolatori pe conductor, poziția izolatorilor, prezența și tipul izolatorilor și starea lor actuală de
calitate. Toți stâlpii au fost fotografiați pentru verificarea datelor colectate în teren. Toate rămășițele păsărilor moarte au fost îndepărtate din zonă în timpul acțiunii
de monitorizare inițială pentru a preveni dublarea numărătorii în cadrul monitorizării de bază.
Camere video, binocluri și dispozitive pentru vedere nocturnă sunt folosite în observarea reacțiilor păsărilor în preajma liniilor electrice nemarcate. Această
observare a păsărilor este parte din monitorizarea de bază, ce include și studiul mortalității în secțiunile de linii electrice selectate.

d. Conștientizare publică, diseminare și activități de networking

Este important să informăm grupurile țintă, precum și publicul larg, despre proiectul și activitățile noastre. Vor avea loc în mod regulat activități de
conștientizare publică care vor urmări promovarea proiectului și a rezultatelor acestuia, precum și a importanței rețelei Natura 2000, atât pentru publicul larg, cât și
pentru stakeholderi. Se va asigura transferul metodelor / tehnicilor / soluțiilor aplicate în proiect și către alte regiuni, țări, organizații și experți.

Rezultate obținute
În noiembrie 2020, comunicatul de presă referitor la lansarea proiectului a apărut în toate țările participante în proiect. Mai multe comunicate de presă au fost
publicate la nivel național și au avut loc două conferințe de presă, ce au avut ca rezultat aproximativ 200 de apariții în media. Totodată au fost instalate panouri de
informare cu descrierea proiectului și a principalelor acțiuni.
4. Recunoașterea internațională

Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Convenţia RAMSAR .

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1991 .

Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005, 2010 şi 2020).

Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina 1999.
 Răspunderea juridică în ceea ce privește regimul de protecție și
conservare a rezervației biosferei „Delta Dunării“
Încălcarea normelor cu caracter general in materia dreptului mediului atrage trei tipuri de răspundere si anume, răspunderea civila, contravențională sau penala., după caz. Se pot stabilii totodată si forme ale răspunderii juridice pentru nerespectarea interdicțiilor sau
obligațiilor cu privire la ariile protejate sau monumentele naturii.
Răspunderea contravenționala este forma de răspundere juridica ce intervine cel mai frecvent in situația nerespectării regulilor privitoare la protecția acestor factori naturali de mediu, ori de cate ori faptele comise întrunesc contravenții.

A. Răspunderea contravențională
Fapte contravenționale in acest domeniu:
 Neasigurarea de către autoritățile administrației publice locale a informației agenților economici, a populației si a turiștilor cu privire la existenta in zonă de arii protejate si monumente ale naturii
 Neluarea masurilor de interdicție a accesului in zonele protejate, a vehiculelor de către administratorii acestora
 Nerespectarea de către deținătorii cu orice titlu a statutului suprafețelor limitrofe ariilor protejate si monumentelor naturii
 Culegerea, deținerea, comercializarea de plante si animale declarate monumente ale naturii
 Desfășurarea in zonele protejate, de activități fără acord sau autorizație de mediu

Constituie totodată contravenții la regimul Biosferei Deltei Dunării următoarele fapte, (art. 12, pct. 1-34, din Legea 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării“)
B. Răspunderea penala
Intervine în situația comiterii, in mod voluntar sau involuntar, de fapte ilicite in astfel de condiții încât, conform legii penale aceasta sa constituie infracțiuni. Prin luarea in considerare a gradului de pericol social al acestor fapte, sancțiunile ce se aplica sunt amenda penala si închisoarea.

C. Răspunderea civila
Este acea forma a răspunderii ce intervine atunci când prin fapta ilicita săvârșită se cauzează un prejudiciu patrimonial, ce se impune a fi reparat. Problema răspunderii reparatorii pentru pagubele ecologice produse se soluționează conform principiului ”poluatorul plătește”., iar răspunderea civila este
de regula, obiectiva, independent de culpa. Răspunderea poate fi de asemenea, una solidara, in cazul pluralității de autori, răspunzând astfel in mod solidar pentru dauna ecologica cauzata.