APELE MĂRILOR ȘI OCEANELOR POTENȚIAL DE

DEZVOLTARE DURABILĂ

Enachi Saviuc Pavăl Ana Mihaela

Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza‟ Dorohoi

Din cele mai îndepărtate timpuri, oceanele și mările au jucat un rol important în
dezvoltarea culturii, identității și istoriei lumii. Cu toate că to ți oamenii știu cât de
importantă este apa, mulți dintre ei nu fac legătura cu faptul că cea mai mare parte a
acesteia este recirculată din aceane sub formă de ploaie sau zăpadă. Sunt îngrijora ți cu
privire la modificările climatice, dar nu sunt con știen ți încă de rolul oceanelor și mărilor
în reglarea acestora. De aceea ar trebui să avem o altă abordare în privin ța administrării
mărilor și oceanelor, care să nu se focuseze pe ce pot oamenii să extragă din mări și
oceane sau strict din punct de vedere sectorial, ci ca pe un întreg. Pănă acum
transportul maritim, industriile regiunilor de coastă, energia din larg și alte domenii
importante au fost dezvoltate separat, ceea poate avea consecin țe negative asupra
mediului marin sau oceanic, sau pot impune restrângeri dispropor ționale asupra
activităților maritime concurente. Această abordare trebuie să privească oceanele și
mările bazându-se pe cunoștințele solide despre acestea pentru ca ecosistemele lor să
poat fi conservate. Pentru atingerea acestui scop, este necesară mărirea cooperări și
coordonării și integrarea eficientă a politicilor legate de mări și oceane la toate
nivelurile.

Ar trebui să menținem și să îmbunătățim statutul resurselor care sstau la baza

tuturor activităților maritime și oceanice, Pentru aceasta este primordial un
management bazat pe cunoștințe științifice și practice, care să aibă în vedere două
caracteristici esnțiale. Prima, natura universală a oceanelor conduce la atât la
complementaritate, cât și la competiția dintre națiuni, iar cea de a doua se referă la
variația actorilor principali. Privind spre viitor, sectoarele cu cel mai mare poten țial de
creștere sunt cele a vaselor de croazieră, a porturilor, acvacultura, energia reciclabilă,
telecomunicațiile marine și biotehnologia marină. Transportul naval și porturile sunt
importante pentru comerțul internațional, dar și pentru alte sectoare, precum
construcțiile navale și echipamentul marin.

Marea joacă un rol major în competitivitate, durabilitate și siguran ța furnizării de

energie. De alt fel energia eoliană, curenții oceanici, valurile și fluxurile și refluxurile
acestora reprezintă o vastă sursă de energie reciclabilă. Dacă aceste surse sunt
exploatate cu succes, pot contribui la bunăstarea locuitorilor dezvoltarea ecobomică și
crearea durabilă de locuri de muncă din zonele de coastă. Dezvoltarea tehnologiilor
marine pentru exploatarea hidrocarburilor și a resurselor reciclabile, pentru cercetare
oceanografică și lucrări maritime, construirea vehiculelor și roboților submarini, etc.

Păstrarea unui mediu sănătos înseamnă păstrarea unei vieți bogate și diverse în
oceane și mări, incluzând și obținerea unui nivel al stocurilor de pe ște care să permită
pescuitul durabil. Politicile de mediu și cele de pescuit trebuie să fie parteneri, având
țeluri comune bazate pe știința biologică de top care încearcă să diminueze poluare de
pe uscat. Un mediu marin sănătos este necesar și pentru ca fructele de mare să
contribuie optim la nutriția și sănsătatea oamenilor.

Politica de siguranță maritimă are și ea un rol important în protejarea mediului

marin prin controlul portuar al statelor, monitorizarea traficului marin,
responsabilitatea statelor sub al cărui pavilion se află navele, investiga țiile accidentelor
maritime și răspunderea armatorilor. Transportul de energie pe mare, prin conducte
sau cu nave tancuri, creează oportunități economice, dar în acelasi timp prezintă și
probleme din perspectiva siguranței și impactul potențialelor accidente asupra mediului
înconjurător. Pentru un progres continuu în acest sens, este necesară evaluarea de risc a
eventualelor incidente în traficul maritim.

Creșterea la nivel mondial a prețului unor specii de pețti, sau starea de sărăcie
accemtuată a statelor riverane a accentuat conditiile socioeconomice defavorabile
conservării resurselor naturale și a biodiversității. Flora și fauna din mări și oceane sunt
afectate și de introducerea accidentală a unor specii străine, aduse prin apa de balast a
vaselor, care se înmulțesc rapid și conduc la dispariția altor specii, însă această
problemă poate fi rezolvată prin introducerea tehnologiilor necesare tratării apei de
balast.

Oceanele și mările influențează și variațiile climatice, acționând ca regulatori

climatici, fie în mod direct, prin transferarea căldurii sau indirect prin absorb ția
dioxidului de carbon. Calotele de gheață joacă de asemenea un rol esen țial în sistemul
climatic global. Deoarece încălzirea climei din regiunea arctică este mult mai pronun țată
decât în alte locuri ale planetei, blocul de gheață arctic s-a scufundat cu aproximativ
20% în ultimii ani. Dacă acest lucru nu este luat în considerare, flora și fauna arctică vor
suferi schimbări majore, la fel și lanțul trofic, de la algele unicelulare până la pe ști și foci.
Porturile și a zonele de coastă vor deveni din ce în ce mai vulnerabile la furtuni, ceea ce
va avea repercursiuni și asupra turismului. Se anticipează schimbări majore în ceea ce
privește speciile marine, abundența lor și modul în care vor fi distribui ți în mări și
oceane va influența industria pescuitului. Dioxidul de carbon indus de acidificarea
ocenului poate conduce la un declin mondial în zonele propice creșterii recifurilor de
corali, schimbări majore ale ecosistemului ce pot afecta lan țul trofic și la o reducere a
capacității oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon. Schimbările climatice asupra
oceanelor și mărilor, asupra mediului înconjurător în ansamblul său, vor influen ța
negativ dezvoltarea economică și socială, implicând costuri semnificative.
 Biotehnologia albastră se referă la noi produse ce pot fi ob ținute prin exploatarea
bogăției biodiversității marine, contribuind la dezvoltarea multor sectoare industriale,
de la cultura acvatică până la sanătate și de la produse cosmetice la cele alimentare.

O altă problemă o reprezintă educația și pregătirea profesională a personalului

din domeniul navigației și al pescuitului. Astfel educația și pregătirea profesională în
aceste domenii ar trebui proiectate în așa încât să furnizeze potențiali recruți de cea mai
înaltă calitate, care să permită multiple posibilități de angajare.

De asemenea, oceanele și mările generează venituri prin intermediul turismului,

de aceea un nivel ridicat al protecției zonelor de coastă și a mediului marin, sunt
esențiale pentru sustinerea eoturismului. Turismul pe vasele de croazieră și bărcile de
agrement contribuie la dezvoltarea zonelor de coastă și a insulelor.

Zonele de coastă și insulele sunt elemente importante de activitate și de scucces a

turismului datorită îmbunătățirii competitivității în afaceri, prin satisfacerea nevoilor
sociale și sporirea moștenirii naturale și culturale a ecosistemelor locale. Diversificarea
produselor și serviciilor turistice poate contribui la competitivitatea destinațiilor din
zonele de coastă și din insule, în special atunci când turiștilor le este oferită
oportunitatea de a se bucura de locații ecologice și culturale precum și de diverse atracții
marine precum urmărirea mamiferelor marine, scufundările și arheologia subacvatică
sau procesul de menținere a sănătății și talasoterapie. Această diversificare produce
beneficii precum surse de venit alternative pentru foștii pescari din comunitățile de
coastă și crearea de noi activități pentru încurajarea conservării și dezvoltării moștenirii
zonei. Diversitatea poate contribui la extinderea sezonului turistic, la dezvoltare și la
crearea unor noi locuri de muncă și poate reduce impactul asupra mediului economic și
social cauzat de concentrarea turismului doar în câteva luni ale anului.

Deteriorarea mediului oceanic și marin a devenit din ce în ce mai evidentă în

întreaga lume. Amenințările provin din pescuitul excesiv și tehnicile distructisive de
pescuit, aruncarea deșeurilor menajere și industriale, poluarea sonoră produsă de nave,
activitate acustică submarină, apariția speciilor invazive, dar și urbanizarea în zonele de
coastă.

Poluarea și pescuitul iresponsabil au dus la diminuarea resurselor biologice, a

diversității specilor, a cantităților de pește și a cadrului natural al ecosistemului. La
acestea s-au adăugat capturarea accidentală în timpul activităților de pescuit legal sau
ilegal cu utilizarea unor metode și instrumente abuzive, poluarea apelor mărilor și
oceanelor cu produse petroliere și ape reziduale, ceea ce a dus la îmbolnăvirea
populației de pește și la perturbarea habitatului lor natural.

Creșterea la nivel mondial a prețului unor specii de pețti, sau starea de sărăcie
accemtuată a statelor riverane a accentuat conditiile socioeconomice defavorabile
conservării resurselor naturale și a biodiversității. Flora și fauna din mări și oceane sunt
afectate și de introducerea accidentală a unor specii străine, aduse prin apa de balast a
vaselor, care se înmulțesc rapid și conduc la dispariția altor specii.
 În ultimii ani conceptul de dezvoltare durabilă a devenit un obiectiv strategic
pentru întreaga umanitate, însă punerea lui în practica trebuie realizată în funcție de
specificul fiecarei zone.

Bibliografie:

1. Ivanoiu Mircea, Sandu Veneția, Dezvoltare durabila, Ed. Universitatea Transilvania,

Brașov, 2005,

2. Mihai Costica, Borze Mioara, Dimensiuni ale dezvoltarii durabile in Romania, Ed.
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2009.