Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RISCURI MAJORE
1.1 Introducere
Cursul de fata este conceput astfel incat sa aduca niste cunostinte de baza despre risc in general
si despre riscurile majore ale mediului maritim in particular.
Ca si proiect, acest curs este parte din IUCRISKMAN si este legat de Marea Neagra, majoritatea
exemplelor si informatiilor din cadrul acestuia sunt date actualizate despre Marea Neagra si
mediul ei, [1].
In ultimii zece ani lumea a putut observa o evolutie incredibila. Daca acum o suta de ani o nava
care scoatea fum era considerat un lucru bun, in zilele noastre situatia este exact invers. Noi, ca
omenire, ajungem sa ne dam seama de problemele pe care le provocam impotriva mediului. Si
nu este doar cazul Marii Negre, al padurii tropicale sau al oricarei alte zone isolate dintr-un golf,
unde cantitati mari de combustibil au fost varsate. Azi, putem observa ca toate acestea sunt
legate intr-un mod incredibil. Astfel ca acum, mai mult ca niciodata, nu putem vorbi doar despre
Marea Neagra. Ceea ce se intampla in intregul ocean planetar afecteaza in cele din urma, in mod
direct, mediul Marii Negre. Si daca este mai dificil sa gasim legatura, am putea cel putin sa
utilizam informatiile obtinute in alta parte in lume – lectiile deja invatate – pentru a incerca sa
avem grija de marea noastra. Deci practic acesta este cazul nostru, acest curs avand scopul de a
ajuta prin a oferi cunostinte care sa duca in cele din urma, mai mult sau mai putin, la un mediu
mai curat, auto-sustenabil al bazinului Marii Negre.
In cele ce urmeaza vor fi scoase in evidenta de asemenea si principalele probleme ale Marii
Negre precum: poluarea, schimbarea climei, pescuitul excesiv, deversarea de nutrienti sau
substante care duc la eutrofizare etc. Vor fi utilizate anumite predictii pentru a pregati si proteja
ceea ce se poate intampla. De asemenea in cadrul acestui curs va fi luat in considerare si riscul:
ce reprezinta riscul, metode de a evalua riscul, de a-l diminua.
Si ultima dar nu cea din urma este legatura care se creaza intre riscul de mediu si reducerea
riscului de dezastru (DRR). De fapt, in cele din urma, la asta se reduce totul, la DRR. Eforturile
regionale si internationale in aceasta directie, de a reduce riscul de dezastru, de a ajuta si inspira
partile interesate (stakeholderii) sa faca pasi importanti pentru imbunatatire. Iar zona si mediul
Marii Negre are mare nevoie de imbunatatire.
Imaginea 1.1. Distributia spatiala a impactelor cumulative asupra ecosistemelor marine ale Marii Negre si
Mediterana, [3]
Toate cele de mai sus ne demonstreaza ca Marea Neagra si tarile vecine acesteia sunt un subiect
dificil nu numai din punct de vedere al mediului ci si din punct de vedere politic si economic.
Agricultura este o alta sursa importanta de poluare cu nutrienti. Marea schimbare in productia
agriculturii in timpul anilor 60 este asociata cu utilizarea unui numar mare de ingrasaminte si
pesticide pentru a asigura randamente ridicate. S-au stabilit ferme intensive de animale pentru a
asigura produse de origine animala mai ieftina. Ingrasamintele si rezidurile animaliere raman o
sursa majora de nistrati si fosfati din agricultura.
Mecanismul poluarii merita o atentie mai mare in ce priveste detaliile. Nutrientii esentiale, desi
non-toxici, creaza probleme deoarece componentele lor sunt usor de folosit de catre plante mici
plutitoare care se afla in apele de suprafata pentru functiile lor vitale. Efectul este foarte
asemanator cu cel al ingrasamintelor: stimuleaza cresterea plantelor mici care traiesc in apa si
care sunt cunoscute ca fiind alge plancton sau fitoplancton care efectueaza fotosinteza.
Proliferarea lor, cunoscuta ca fiind proliferarea algelor in Marea Neagra, prezinta amenintari
asupra ecosistemului in doua moduri.
Algele minuscule de la suprafata formeaza un strat gros, semanand cu un nor, care estompeaza
lumina soarelui. In acest fel ele previn in totalitate sau partial ca lumina soarelui sa ajunga la
plantele mai mari de pe fundul marii – iarba de mare si patul de alge, care a randul lor incep sa
moara. Acest pat de vegetatie marina ofera mancare, adapost si un loc de inmultire pentru multe
vietati marine precum viermi, crustacee, pesti de fund etc. Odata cu distrugerea mediului lor de
viata ele pleaca sau mor micsorandu-se habitatul lor, ceea ce reprezinta mai putina mancare
pentru alte specii marine inclusiv mamifere si pasari. Totusi amenintarea nu se sfarseste aici.
O altă problemă majoră este evacuarea apelor de canalizare insuficient tratate, ceea ce duce la o
contaminare microbiologică și reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică. Substanțe
radioactive au fost introduse în Marea Neagră, în cantități mici de la instalațiile nucleare și în
cantități mai importante de la dezastrul nuclear centralei de la Cernobâl din 1986.
O forma neobisnuita de poluare de la nave este introducerea unor specii exotice, mai ales prin
schimbul de ape de balast sau a altor ape uzate. Introduse din greseala în Marea Neagră aceste
specii in unele cazuri proliferează în noul mediu din cauza lipsei de prădători naturali. Cel din
urma tip major de poluanti problematici este cel al deșeurilor solide, aruncate în mare de la nave
și din unele orașe de coastă. Orice deșeu plutitor sau semi-scufundat ajunge în mod inevitabil pe
malul marii. Prin urmare, plajele de la Marea Neagră au tendința de a acumula o mulțime de
gunoi, care este inestetic și prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor și a speciilor marine. [6]
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (Romania) care are o zonă tampon marină, se extinde
la o adâncime de 20 m și care acoperă 103.000 ha;
2 Mai: Vama Veche (Romania) este in intregime marin, acoperind 5,000 ha;
Parcul National Kholketi (Georgia) are o rezervă marina adiacenta care cuprinde o linie
de prelungire 6-8 km de coastă și acoperă 15742 ha
Zernov's Phyllophora Field Botanical Reserve (Zakaznik), declarat in noiembrie 2008,
care este in intregime marin si acopera 402,500 ha;
Rezerva Biosferei Chernomorskiy (Ucraina) include Golfurile Tendrivsky si Yagorlitsky
si acopera 74,971 ha (84%) din zona; si
Bolshoi Utrish (Rusia) are 2,530 ha de zona marina până la 40 m adâncime extindere 2
km în larg, [6].
2. MANAGEMENTUL RISCULUI
În toată viața sau activitățile noastre, toate persoanele sau organizațiile gestioneaza riscul
conștient sau inconștient, dar rareori în mod sistematic. Acest mod sistematic de gestionare a
riscurilor este dat doar de un standard. De aceea, în continuare, vom folosi principalele standarde
de management al riscului, folosite și foarte apreciate pe plan internațional, pentru a prezenta
modul în care ar trebui să gestionam riscul:
Când gestionați riscul, dovediti că va ganditi inainte si cel mai important, ca va ganditi inainte
într-un mod responsabil și echilibrat. Activitatea de a lucra sistematic, de asemenea, va
maximiza oportunitățile și va minimaliza amenințările. Procesul de management al riscului oferă
un cadru pentru a facilita luarea de decizii mai eficiente, [8]
In cea mai simpla definitie a sa, Managementul Riscului raspunde la o singura intrebare simpla:
- Ce ar putea sa mearga prost si ce avem de gand sa facem in aceasta privinta?
Exista cateva intrebari secundare care urmeaza intrebarii principale:
- Ce ar putea sa mearga prost in realizarea obiectivelor noastre?
- Ce ar putea sa mearga prost cu activitatile noastre?
- Cat este de probabil ca ele sa mearga prost?
- Cat de rau ar fi (adica ce impact ar avea) daca ele ar merge prost?
- Ce putem face sa prevenim ca ele sa mearga prost?
- Facem suficient de mult cu privire la ceea ce ar putea merge prost?
- Cine este responsabil ca noi sa raspundem corect la aceste intrebari?, [9]
Iata ce a spus Kevin W. Knight (AM Presedinte al grupului de lucru ISO 31000 & Presedinte al
comitetului de proiect ISO 31004 ISO Focus, in iunie 2009) despre acest standard: “ISO 31000
este in mod evident diferit fata de orientarile existente deoarece accentul este mutat de la ce se
întâmplă - evenimentul - la efectul asupra obiectivelor”.
Imaginea 2.1. Riscul si alte probleme complementare, la intersectia dintre probabilitate si rezultat [11]
In conformitate cu standardul, Managementul riscului este identificarea, evaluarea si
prioritizarea riscurilor (definit in ISO 31000 ca si efectul incertitudinii asupra obiectivelor)
urmate de aplicarea coordonata si economica a resurselor pentru a minimaliza, monitoriza si
controla probabilitatea si/sau impactul evenimentelor suparatoare sau sa maximalizeze realizarea
oportunitatilor. [9]
Imaginea 1.4. Detaliile celor trei componente critice ale ISO 31000:2009– direct din standard
Dupa cum s-a putut observa mai sus, cele trei componente critice de care trebuie sa se tina cont
sunt de fapt etape care trebuie parcurse pentru o activitate eficienta de management al riscului. In
primul rand principiile ne dau regulile de baza. De exemplu, daca nu obtii valoarea dintr-o
evaluare a riscului, de ce o mai faci? De asemenea, cateva directive de urmat sunt evidentiate
prin aceste principii, care sunt prezentate in continuare apoi luate unul cate unul si explicate
2.6.6. Managementul riscului trebuie sa aiba la baza cele mai bune informatii
disponibile
Intrările în procesul de management al riscului sunt bazate pe surse de informații cum ar fi datele
istorice, experienta, feedback-ul părților interesate, observare, previziuni și a avizului experților.
Cu toate acestea, factorii de decizie ar trebui să se informeze, și ar trebui să ia în considerare,
limite de date sau de modelare utilizate sau posibilitatea de divergență între experți.
Acest principiu arată un pic ca un avertisment. Se recunoaște faptul că informația este de multe
ori limitata, costisitoare și imperfect.
Cu toate acestea, un bun management al riscului va lua în considerare informații din mai multe
surse, inclusiv din observare, experiență, previziuni și experți.
Pentru început - utilizati informații "rezident" cu proprietarii de risc, care este ușor accesibil
Dacă este nevoie de mai multe informații - petreceti mai mult timp, faceti mai multa cercetare,
angajati specialiști.
Cantitatea de informații pe care o adunati trebuie să fie proporțională cu nivelul de risc sau
incertitudine.
Mai mult risc / incertitudine, mai multe informații necesare.
Schimb de considerații - Costul vs beneficiul de mai multe informații
Impactul informațiilor imperfecte cu privire la decizii
In concluzie:
- Intrările în procesul de management al riscului sunt bazate pe surse de informații cum ar
fi datele istorice, experienta, feedback-ul părților interesate, observare, previziuni și a
avizului experților.
- Informațiile costă bani. Informația perfecta nu este întotdeauna posibila.
- Incepeti cu resursele / expertiza pe care le aveți sau câștigati cu ușurință.
- Mariti nivelul de informații pe masura ce nivelul de risc crește.
“ce” vom face – evaluarea riscului, raportarea riscului, ateliere de risc, instruire etc
“cum” le vom face – criterii de risc, zone de risc, ca si grup?, cerinte de documentatie,
“cand” – frecventa, puncte de declansare
“cine”- proprietarul riscului, managerul riscului, auditul intern, Directorul General, Consiliul
Atunci cand adaptati – stabilirea contextului si angajamentul (partii interesate) stakeholderului
este critica.
Context
Cel mai greu domeniu
Profunzimea si amploarea programului managementului de risc
Toate celelalte le va completa ulterior
Mai multe despre părțile interesate atunci când vorbim despre "Managementul riscului este
transparent și complet"
In concluzie:
- Managementul riscului este aliniat cu context și profilul de risc intern și extern al
organizației.
- Apetituri pentru risc diferite & masuratori diferite
- Contextul ramane unul dintre cele mai dificile domenii.
2.7.3. Responsabilitatea
Toți proprietarii de risc responsabili sunt clar identificati și are autoritatea autoritatea și resursele
pentru a gestiona riscul. Responsabilitatea consiliului de a pune in aplicare cadrul
Responsabilitatea proprietarilor de risc la toate nivelurile organizației este identificat în mod clar
Procesele de măsurare a performanței trebuie să fie la locul lor Procesele de raportare și de
escaladare trebuie să fie stabilite în mod clar
2.7.5. Resurse
Atunci cand se folosesc bani pentru managementul riscului, acest lucru reprezinta o investitie, nu
o cheltuiala.
Un bun management al riscului va face organizatia mai eficienta, dar necesita resurse dedicate,
care pot include:
- Oameni: aptitudini, experienta si competenta
- Timp and fonduri: pentrua executa procesul
- Procese, metode si unelte definite
- Sisteme de informatii
- Programe de constientizare, educatie si antrenament
Organizatiile nu au suficiente resurse sa trateze toate riscurile. Dupa obtinerea listei cu toate
riscurile potentiale, urmatoarea etapa logica este aceea de a le analiza si a le prioritiza. Cateva
riscuri pot necesita un plan de actiune detaliat iar altele necesita doar o monitorizare periodica.
Organizatia poate accepta cateva dintre riscuri fara nici o actiune. In aceasta etapa de analizare a
riscurilor vom examina cum sunt analizate si prioritizate riscurile. Acesta este procesul de
cuantificare a evenimentelor cu risc, documentat in etapa precedenta, astfel incat organizatia se
poate concentra pe riscurile critice. Pentru o analiza a riscului se realizeaza analiza cantitativa si
calitativa. Analiza calitativa a riscului este una subiectiva si se realizeaza usor si rapid. Unele
dintre uneltele ajutatoare la analiza calitativa sunt probabilitatea si matricea de impact.
Imaginea 2.11. Tabel model al probabilitatii care poate fi folosit in evaluarile de risc calitative
Imaginea 2.11 ilustreaza un tabel model pentru atribuirea unui numar indicand probabilitatea.
Odata ce am atribuit un numar pentru probabilitatea a riscului si unul pentru impactul riscului,
acestea sunt reprezentate grafic pe matricea de probabilitate si impact. Un astfel de exemplu
simplu este ilustrat in imagine. Haideti sa privim la cel patru patratele ilustrate in imaginea 2.12.
Tratarea riscului este adeseori un ciclu de: Optiuni de control, Evaluarea riscului rezidual,
Acceptati?, Tratati riscul?, Optiuni de control, Evaluare…
“comunicare siconsultanta”
“procese continue si complete pe care organizatia se obliga sa le ofere, sa le imparta sau sa
obtina informatii si sa se angajeze in dialog cu partile interesate (stakeholderii) cu privire la
managementul riscului
NOTA 1 Informatiile se pot referi la aspecte legate de existenta, natura, forma, probabilitate,
semnificatie, evaluare, acceptabilitate, tratare
NOTA 2 Consultanta este un proces bidirecțional de comunicare de informatii între o organizație
și părțile interesate asupra unei probleme înainte de a lua o decizie sau de a determina o direcție
cu privire la acest aspect. Consultarea este un proces care are impact asupra unei decizii prin
influență, mai degrabă decât prin putere; și o contribuție la procesul de luare a deciziilor, nu de
luare a deciziilor în comun.
Odata ce am analizat riscurile, urmatoarea etapa in managementul riscului este accea de a
planifica raspunsul la risc pentru fiecare risc identificat. Cand planificam un raspuns la risc avem
tendinta de a reduce impactul si sansa riscurilor negative si sa intensificam impactul si sansa
riscurilor pozitive, [16]
Bibliografie
[1] Joint Operational Programme “BLACK SEA BASIN 2007-2013” Contract: 2.2.1.73194.264
MIS-ETC 1459 “Creation of Interuniversity centre for risk management and assessment for
prevention of ecological and technological risks in the Black Sea” - IUCRISKMAN
[2] wikipedia.org
[3] Micheli F, Halpern BS, Walbridge S, Ciriaco S, et al. (2013) Cumulative Human Impacts on
Mediterranean and Black Sea Marine Ecosystems: Assessing Current Pressures and
Opportunities. PLoS ONE 8(12): e79889.
[4] http://www.unep.ch
[5] http://www.eosnap.com
[6] http://www.blackseascene.net
[7] State of the Environment 2011 Committee. Australia state of the environment 2011.
Independent report to the Australian Government Minister for Sustainability, Environment,
Water, Population and Communities.Canberra: DSEWPaC, 2011.
http://www.environment.gov.au)
[8] Kevin W Knight AM - ISO 31000:2009 - ISO/IEC 31010 and ISO Guide 73:2009 - New
Standards for the Management of Risk. Powerpoint presentation
[9] UNIVERSITY OF LONDON GUIDE TO RISK MANAGEMENT, 2011
[10] Dorothy Gjerdrum, ARM-P, CIRM Chair, US ISO Technical Adv Group, powerpoint
presentation
[11] Source for figure 1: O’Riordan, T, and Cox, P. 2001. Science, Risk, Uncertainty and
Precaution. Senior Executive’s Seminar – HRH the Prince of Wales’s Business and the
Environment Programme. University of Cambridge.
[12] IEC 31010:2009 Risk management -- Risk assessment techniques
[13] ISO 31000:2009, Risk Management—Principles and Guidelines.Geneva: International
Standards Organisation, 2009.
[14] ISO Guide 73:2009 Risk management – Vocabulary
[15] ISO 14001 Environmental Management Systems
[16] Introduction to risk management, youtube presentation on qualitygurus.com channel
(http://www.youtube.com)
[17] Popa Constantin, Panaitescu Fanel –Viorel, Voicu Ionuț - Short introduction concerning the
Black Sea oil pollution risk - Maritime University, Constanta, Romania – Article presented at the
first IUCRISKMAN seminar, Constanta
CUPRINS
1. RISCURI MAJORE....................................................................................................................1
1.1 Introducere.............................................................................................................................1
1.2. O vedere Socio-Economica si politica a zonei Marii Negre.................................................1
1.3. Amenintari majore................................................................................................................3
1.3.1. Sanatatea Marii Negre si Eutrofizarea...............................................................................3
1.3.2. Informatii cu privire la poluarea Marii Negre...................................................................6
1.3.2.1.Efecte ecologice ale poluarii............................................................................................6
1.4. Ce este riscul.........................................................................................................................6
1.5 Riscuri majore viitoare pentru mediul marin.........................................................................7
1.5.1. Problema schimbarii climatice..........................................................................................7
1.5.2. Predictii asupra principalelor riscuri pentru mediul marin, în următorii 20-50 de ani......8
1.5.3. Eforturi la nivel regional si international pentru salvarea Marii Negre.............................9
1.5.3.1. Zone Marine Protejate..................................................................................................10
2. MANAGEMENTUL RISCULUI..............................................................................................12
2.1. Introducere. Cum se lucreaza cu riscul?............................................................................12
2.2. Elemente de istorie cu privire la standardul ISO 31000.....................................................12
2.3. ISO Guide 73:2009 – Definitii legate de managementul riscului......................................13
2.4. Domenii de aplicare pentru standardele managementului de risc......................................15
2.5. Descriere generala a standardului managementului de risc................................................15
2.6. Principiile de management al riscului................................................................................16
2.6.1. Managementul riscului creeaza si protejeaza valori........................................................17
2.6.2. Managementul riscului trebuie sa fie parte integranta din procesele organizationale.....17
2.6.3. Managementul riscului trebuie sa faca parte din luarea deciziilor..................................18
2.6.4. Managementul riscului trateaza in mod direct incertitudinea..........................................18
2.6.5. Managementul riscului trebuie sa fie sistematic, structurat si incadrat in timp...............19
2.6.6. Managementul riscului trebuie sa aiba la baza cele mai bune informatii disponibile.....19
2.6.7. Managementul riscului trebuie sa fie adaptabil...............................................................20
2.6.8. Managementul riscului trebuie sa ia in considerare factorul uman.................................21
2.6.9. Managementul riscului trebuie sa fie transparent si complet..........................................21
2.6.10. Managementul riscului trebuie sa fie dinamic, iterativ si receptiv la schimbare...........22
2.6.11. Managementul riscului trebuie sa fie capabil de imbunatatire continua si dezvoltare. .22
2.7. Cadrul de dezvoltare al managementului riscului..............................................................23
1.7.1. Intelegerea entitatii analizate in contextul ei...................................................................24
2.7.1.1. Analiza PESTLE...........................................................................................................25
2.7.2. Stabilirea politicii de management al riscului.................................................................25
2.7.3. Responsabilitatea.............................................................................................................26
2.7.4. Integrarea in cadrul proceselor organizationale...............................................................26
2.7.5. Resurse.............................................................................................................................26
2.7.6. Stabilirea comunicarii interne & externe si mecanismele de raportare...........................26
2.8. Implementarea managementului de risc.............................................................................27
2.8.1. Procesul de management al riscului................................................................................27
2.8.1.1. Tehnicile de evaluare a riscului....................................................................................30
2.8.1.2. Tratarea riscului............................................................................................................33
Bibliografie................................................................................................................................35
CUPRINS......................................................................................................................................37