Poluarea

Mării Negre

DUMITRAȘCU SIMONA
AMB 1
 Marea Neagră este o mare semiînchisă din bazinul atlantic,
componentă a Mării Mediterane, de care se leagă prin mările
Marmara şi Egee şi strâmtorile Bosfor şi Dardanele.Marea
Neagra are o chimie specifica, care o diferentiaza de orice
alta mare de pe planeta. Ceea ce o face cu adevarat speciala
este ca, n timp ce alte mari si oceane care contin oxigen
dizolvat in apele lor, n Marea Neagra nu exista deloc oxigen
sub adncimea de 100 metri. Poluarea Marii Negre reprezinta
o problema majora in tara noastra, avand efecte negative
atat asupra mediului inconjurator, cat si asupra oamenilor.
În ultimele trei decenii Marea Neagră a suferit o degradare
important a resurselor natural.
Este poluat litoralul
românesc?
• Dacă vorbim de plaje, putem
spune că deșeurile au fost
scăpate de sub control. Pe
lângă deșeurile uzuale, au fost
scoase din apă chiar și
frigidere. De asemenea, au
început să apară din ce în ce
mai multe deșeuri de tip
medical, precum seringi.Din
păcate, foarte mulți localnici
consideră că plaja este un coș
de gunoi, în ideea că vine
marea și spală. În sezonul
estival, gradul de poluare cu
deșeuri este strâns legat de
modul în care administratorul
plajei își face treaba.
 Cât de afectată este fauna marină?
•
Afectat nu este doar mediul marin, ci și omul. Plasticul ajuns în mare
se descompune în particule foarte mici și este ingerat de
viețuitoare. Nu se digeră, nu este asimilat și rămâne în corp. Asta
înseamnă că, atunci când mâncăm pește, consumăm și niște
microparticule de plastic. De asemenea, toate pesticidele și
îngrășămintele pe care le spală Dunărea ajung în Marea Neagră.
Ca să ne facem o idee, DDT-ul, un pesticit foarte toxic folosit până
acum 15 ani, încă se regăsește în testele efectuate acum. Asta
arată că orice substanță chimică care ajunge în mare în prezent,
va fi și peste 10-20 de ani. Asta înseamnă că fauna marină a
bioacumulat și DDT-ul. Practic, poate exista în peștele pe care noi îl
consumăm pe grătar.
Principalele constatări sunt următoarele:
• -> 83% din gunoiul marin găsit în Marea Neagră este plastic, respectiv sticle,
ambalaje și pungi.
• -> Dunărea și Nistrul aduc în mare între 6 și 50 de obiecte pe oră.
• -> cantitatea de gunoi marin din Marea Neagră este aproape de două ori mai
mare decât în Marea Mediterană (90,5 litri / km2, față de 50 de litri / km2).
• -> microplasticul este prezent în sedimentele Mării Negre atât în zona de coastă, cât
și la adâncimi de peste 2.000 m.
• -> concentrațiile unor substanțe chimice periculoase pentru viața marină și umană
depășesc valorile pragului lor de toxicitate.
• Printre aceste substanțe s-au numărat benzo(a)piren, mai multe pesticide,
insecticide și, de asemenea, mercur și substanțe ignifugante la pești.
• În plus, au fost identificate 124 de substanțe chimice periculoase pentru ecosistemul
maritim și sănătatea umană, inclusiv poluanți organici persistenți, metale, pesticide,
biocide, produse farmaceutice, ignifuganți, poluanți industriali și produse de îngrijire
personală.
 Avem în zona litorală
românească specii pe cale
de dispariție?

• Din ce în ce mai multe specii de peşti din Marea

Neagră sunt în pericol de dispariţie. Printre
aceştia se numără sturionii, a căror populaţie a
scăzut cu circa 70%, delfinii, calcanii, căluţii de
mare şi rechinii, au avertizat specialiştii de la
Institutul Naţional de Cercetare Marină.
Cele mai afectate sunt speciile ce îşi au habitatul
în zona costieră, în apele de mică adâncime.
Cauzele principale ale acestei situaţii sunt
braconajul şi poluarea. În ultimii 30 de ani, Marea
Neagră a pierdut deja câteva specii de
vieţuitoare cum ar fi: foca, crevetele, unele scoici
şi zeci de specii de plante.
Ce specii am avut si nu
mai există acum în
marea noastră?
De exemplu, prin anii '60 au dispărut
stridiile de Marea Neagră. Am avut și
foci în apele noastre. Acum sunt multe
specii în pericol. Dacă în anii '80 erau
20 de specii de pești de interes
comercial, astăzi vorbim doar de
cinci, şase specii – sprot. Cu ceva ani
în urmă marea era plină de pălămidă,
sturion sau zărgan. Potrivit raportului
anual al Institutul Naţional de
Cercetare - Dezvoltare Marină
„Grigore Antipa", pe Lista Roșie a
Uniunii Internaţionale pentru
Conservarea Naturii, în Marea Neagră
sunt 220 de specii evaluate cu diferite
grade de risc de dispariție. Dintre
acestea, 23% au fost identificate ca
fiind pe cale de dispariție.
Sfârșit