UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU’’ ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ŞI

PROTECŢIA MEDIULUI

Poluarea marilor si oceanelor

Coordonator: Student:
Şef lucrări Liana Cuc Mihaela Cristea
I.S.B.E. anul III

2012/2013
 CUPRINS

pagina

1. Generalitati ............................................................................................................ 3

2. Poluarea artificiala ............................................................................................... 3

3. Influenta umana asupra oceanelor ......................................................................... 4

4. Efectul poluarii asupra ecosistemelor .....................................................................6

5. Poluarea accidentala ................................................................................................6

6. Golful Mexic- cel mai mare accident petrolier marin ............................................ 7

Bibliografie .................................................................................................................. 8

2
 1. Generalitati

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul îsi
degradeaza propriul sau mediu de viata. Poluarea este introducerea de catre om, direct
sau indirect, de substante ori de energie în mediu, care antreneaza consecinte
prejudiciabile, de natura sa puna în pericol viata organismelor vii.
Poluantul reprezinta orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de
vapori sau sub forma de energie (radiatie electromagnetica ionizanta , termica , fonica)
care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituientilor acestuia fizico-chimice si
structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si rezistentei
biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al
calitatii vietii. Toate aceste fenomene sunt cauzate în principal de poluarea apei, aerului si
solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin
amenajarea necorespunzatoare a teritoriului.
Poluarea poate fi de doua tipuri:
 poluare naturala;
 poluare artificiala.

2. Poluarea artificiala

Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane, sub

influenta factorului antropic. Initial, produsele poluante erau putine, de natura organica si
usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacterii si ciuperci). Pe masura
dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a
extins, poluantii s-au înmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu,
detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive. Când cantitatea de poluanti
depaseste cantitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un proces de alterare
si de distrugere, rezultând zone lipsite total de viata.
Poluarea , în functie de natura poluantului , poate fi:

3
  Fizica, produsa de zgomot (poluare sonora ), care poate fi: produsa de
substante radioactive (poluare radioactiva); produsa de apa calda, praf ,
particule de carbune;
 Chimica, produsa de compusi gazosi din industrie: ionii unor metale
grele; pesticidele folosite în agricultura; detergentii;
 Biologica, rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni proveniti
din fermentatii, eutrofizarea apelor.
Apa, sub multiplele ei forme, reprezinta unul dintre cele mai importante elemente
ale peisajului geografic atât pentru utilizarea directa pentru om, cât si pentru activitatea
normala a biosferei, fiind evident, indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor.
Pâna la începutul sec. XX, cererea de apa, calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei,
pareau probleme de importanta secundara . Însa, în a doua jumatate a sec. XX , populatia
globului este între 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc în mediul
urban. Evident, nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii.

3. Influenta umana asupra oceanelor

Influenta umana asupra oceanelor variaza dramatic de la un ecosistem la altul.

Cele mai afectate zone sunt recifele de corali, iarba marina, crangurile de mangrove,
recifele si platformele stancoase. Cele mai putine afectate ecosisteme, sunt zonele cu fund
malos si zonele de suprafata din larg.
Poluarea marina apare deodata cu prezenta umana in zonele costiere, dar
manifestarile pregnante apar in a doua jumatate a secolului XX. Diversitatea surselor de
poluare, a efectelor acestora ca intindere si intensitate, au declansat semnalul de alarma
care a condus, pe de-o parte la modificarea si adaptarea preocuparilor de cercetare la
noile cerinte, iar pe de alta parte la intarirea colaborarii dintre formatiunile de cercetare
care capata caracter institutionalizat in cadrul unor programe de cercetare regional, zonal,
national si international.
Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de coasta sunt mai afectate
decat cele din largul marilor, deoarece acolo exista, în prezent, mult mai multe surse de
poluare, de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens.

4
 De mai bine de doua decenii, degradarea mediului marin capata un aspect global,
iar in unele zone, se intensifica in mod periculos. Amenintarea majora pentru sanatatea,
productivitatea si biodiversitatea mediului marin, provine din activitatea umana
desfasurata în zonele de coasta si insulare. Mai mult de 80% din incarcatura poluanta
provine din scurgeri, din evacuari ale activitatilor economice: industriale, agricole,
turistice, orasenesti. Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare
de materii prime, bunuri materiale si de interes turistic. Conform comisiei de experti în
domeniul protectiei mediului marin (GPA), valoarea totala a bunurilor si serviciilor din
zonele ecosistemelor marine, este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele
terestre de interior. Aproape un miliard de oameni locuiesc în mod curent în centrele
urbane din zonele de coasta. Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea
ecosistemelor costiere. Poluarea mediului marin, distrugerea habitatelor submineaza
folosirea durabila a marilor, oceanelor si zonelor de coasta, afecteaza sanatatea umana
prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive
marine contaminate.
Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere, extractia de resurse si
pentru activitati comerciale. Scopul protectiei mediului marin actual, este sa facem aceste
lucruri intr-un mod sustenabil, astfel incat, oceanele sa ramana într-o stare de sanatate
optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare.
Istoria cercetarii in domeniul poluarii marilor si oceanelor, este legata de
cercetarea in general a Oceanului Planetar, astfel, majoritatea tarilor din zonele costiere
si-au infiintat de-a lungul timpului diverse forme institutionale adecvate, la diverse nivele
de organizare– institute, centre, statiuni si laboratoare de cercetari marine si
oceanografice. Initial profilul activitatii acestora cuprindea cercetarea in domeniile
biologiei, hidrologiei fizice si chimice, resurse marine si valorificarea acestora. Intre
aceste formatiuni stiintifice s-au dezvoltat relatii de colaborare, mai ales la nivel regional,
dar uneori acoperind si domenii geografice mai largi– de exemplu colaborarea stiintifica
intre INCDM Grigore Antipa cu institutii similare din bazinul Marii Negre: Odesa,
Sevastopol, Kerci, Batumi, Instanbul, Varna, cu Institutul de Oceanografie Monaco
(pentru Mediterana) si Institulul Oceanografic de la Woodshole SUA– Oceanul Atlantic.

5
 4. Efectul poluarii asupra ecosistemelor

Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de coasta sunt mai afectate
decat cele din largul marilor deoarece acolo exista in prezent mult mai multe surse de
poluare, de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens.
In particular, in jurul Europei si a coastei estice a Americii de Nord, platformele
continentale din apele putin adanci au fost exploatate de catre om pentru stridii, midii si
fermele piscicole care au devenit astfel vulnerabile pentru bacteriile toxice, alge si
poluanti. Platformele sunt folosite si pentru explorarea titeiului care mareste riscul
devarsarilor si poluarii. O alta forma obisnuita, din ce in ce mai intalnita, a poluarii
oceanelor este inmultirea exagerata a algelor si a planctonului.

5. Poluarea accidentala

Daca la poluarea aerului imaginea simbol este oferita de arborii perforati de ploile
acide, la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate mareele negre, adica
poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte
dezastruoase asupra florei si faunei marine.
Starea de calitate a resurselor de apa este conditionata atat de modul de utilizare a
acestora ca surse de alimentare cu apa a populatiei, industriei si altor folosinte, cat si de
utilizarea resurselor ca receptori ai apelor uzate evacuate dupa utilizare. Una din masurile
importante pentru mentinerea calitatii resurselor de apa o reprezinta activitatea de
prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
Poluarea accidentala este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice,
biologice sau bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza
asemanatoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitati naturale si in
urma careia apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare. Poluarea
accidentala este, de cele mai multe ori, de intensitate mare si de scurta durata.

6
 6. Golful Mexic- cel mai mare accident petrolier marin

La 22 aprilie 2010 s-a produs cea mai mare catastrofa naturala maritima
cunoscuta. Aceasta a fost provocata de compania petroliera British Petroleum (BP), după
scufundarea platformei Deepwater Horizon, în Golful Mexic. Datorita acestei catastrofe
sunt deversaţi zilnic între 30.000 şi 60.000 de barili de ţiţei, din puţurile aflate la o
adâncime de 1.500 m. Mareea neagra a ajuns pe coasta statului Louisiana si ameninta
Florida si Cuba. Petrolul a afectat deja 681 de km de litoral, în Louisiana, Mississippi,
Alabama şi Florida.
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de
petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru
ambiental provocat de om din istorie.
“Mareea Neagra” ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga coasta meridionala si
sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate
oceanele lumii. Potrivit celor mai “negre” previziuni, aceasta catastrofa va continua sa
ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic intr-o
zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune
permanente si distrugerea.

7
 Bibliografie

1. http://www.scribd.com/doc/75375282/poluare
2. http://www.dimitriecantemir.ro/pdf/cursuri/Anul%20II
%20fr/Sem.III/Mediu.pdf
3. http://facultate.regielive.ro/proiecte/ecologie/15.html
4. http://www.scribd.com/doc/86894362/Factorul-Antropic-Asupra-
Apelor-Marine