Eco Referat

UniversitateaPOLITEHNICAdinBucureti
FACULTATEADEENERGETIC
UNIVERSITATEAPOLITEHNICADINBUCURETI
Promo ia iulie 2014
FacultateadeEnergetic
Departamentul: Hidraulica,Masini Hidraulice si Ingineria Mediului
Program de masterat: INGINERIA MEDIULUI IN ENERGETICA MS7
TEMA
lucr riidediserta ieamasterandului
HORNE (T LNG )L.RODICA
PROTECTIA MEDIULUI IMPOTRIVA POLUARII CU HIDROCARBURI IN ZONA

MARII NEAGRE SI A APELOR INTERIOARE . STUDII DE IMPACT SI DE CAZ.
GESTIONAREA UNOR ASEMENEA SITUATII DE URGENTA
Conduc tortiin ificprofesor:GRATIELA BRANZA

Masterand:Hornet(Talinga)L.Rodica
CUPRINS:
1. Definirea conceptului privind poluare a apelor cu hidrocarburi......................................3

2. Factorii care favorizeaza producerea poluarii a apelor interioare si a Marii Negre.....12
3. Monitorizarea riscului generat de poluare a apelor .......................................................23
4. Masuri de interventie pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de poluare...29
5. Modalitati practice, concrete de coordonare a interventiei in astfel de situatii de
urgenta. Studiudecaz:scufundareaimping toruluiDunafoldvar.....................................54
6.Concluzii.........................................................................................................................66
7.Bibliografie......................................................................................................................67
CAPITOLUL 1
DEFINIREA CONCEPTULUI PRIVIND POLUARE A APELOR CU
HIDROCARBURI
1.1 Poluarea apelor cu hidrocarburi

Poluarea marin cu hidrocarburi este definit asfel: introducerea n sistem de substan e
sau fluxuri de energie cu efecte nocive asupra:
-s n t iioamenilor,floreiifaunei;
-provocarea de distrugeri ale resurselor biologice;
-modificareacalit iiapei;
-reducereaactivit ilorrecrea ionale.
Apa, n general, constituie un mediu foarte sensibil la poluare, datorit propriet ilor sale
fizice de fluid mobil i dizolvant ideal, pe de o parte, iar pe de alta datorit atributului sau
biologic de suport al vie ii. La nivel local sau la scar planetar , rolul ei este determinant n
stabilirea unor echilibre climaterice, geomorfologice, ecologice, etc.
Dinzoriiexisten eisale,omulatrasfoloasebeneficedepeurmaapei,m rturiest ns i
istoriaciviliza iei,ap rut idezvoltat de-a lungulcursurilordeap orilamalulM rii.
n cteva mii de ani, Marea Neagr a devenit un vast cmp de activitate uman . De la
naviga ie i pescuit la exploatarea resurselor minerale i r zboaie, de la turism la cercetarea
stiin ifica, Marea Neagr suporta ast zi consecin ele avntului tehnico-economic al societ ii
umane.
Dac pn nu demult, raporturile omului cu Marea Neagr au fost relativ panice, n
limitele unui echilibru ecologic, n ultima vreme, aceste raporturi s-au deteriorat n sensul unei
agresivita isporitedinparteaomului.
Se tie c orice ecosistem posed o capacitate limitat de autoreglare i de ap rare
mpotriva unor factori perturbatori.
Odat dep ite anumite limite, ecosistemul intr intr-o faz de instabilitate, n interiorul s u
petrecndu-se o serie de modific ri ireversibile, care conduc n final, fie la o alt stare de
echilibru (dac factorii peturbatori sunt constan i), fie la degradarea complet a acestuia (dac
factoriiperturbatoriscap desubcontrol).
In ceea ce priveste ecosistemele M rii Negre, exist zone puternic afectate de activit i
umane, unde se inregistreaz puternice dezechilibre ecologice traduse prin dispari ia unor
vie uitoare i n mod special a unor specii valoroase de peti, prin degradarea rmurilor,
eutrofizarea apelor, etc.
Poluareaapelormbrac diferiteformei,lucrufoarteimportant,nusedatoreaz exclusiv
activit ilorlegatedeMareaNeagr .
Contaminarea mediului care ne inconjoara cu anumite materiale care pericliteaza
sanatatea oamenilor, nivelul calitativ al vietii sau modul de functionare natural al ecosistemelor
poarta numele de poluare. Poluarea afecteaza apa, aerul si solul in aceeasi masura. Poluarea
aerului se realizeaza in mare parte prin eliminarea hidrocarburilor obtinute din combustibili care
nu s-au ars.
Prin poluarea apei intelegem modificarea de orice tip a compozitiei sau starii apelor,
datorata activitatii nocive umane. Amestecurile lichide cele mai cunoscute de hidrocarburi sunt
petrolul brut si titeiul.
Poluarea apei de hidrocarburi este datorata in principal activitatilor aferente industriei
extractive de petrol. Fluidele receptionate de la platformele marine sunt procesate prin
intermediul unor conducte de amestec. Acestea separa amestecul, stocheaza titeiul in rezervoare,
care mai apoi este trimis spre rafinare.
Efecte ale procesului ce consta in poluarea apei de hidrocarburi sunt: gust si mirosul
neplacut al apei, impiedicarea absorbtiei oxigenului la suprafata (autoepurarea), toxicitatea pe
care acestea o au pentru flora si fauna acvatica, imposibilitatea utilizarii apei poluate la
alimentarea instalatiilor de irigatie, agrement, etc.
Industria de extractie si prelucrare a gazelor naturale si petrolului aduce beneficii
semnificative din punct de vedere economic, dar se constituie intr-o problema majora in ceea ce
priveste poluarea apei de hidrocarburi. Aceste modificari care depasesc limitele permise pentru
calitatea apelor provoaca regresia unor domenii precum agricultura si aduc mari prejudicii
sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor.
Cand un amestec de apa sarata si hidrocarburi ajunge intr-un parc colector, acesta este
deversat in anumite separatoare, al caror rol este sa mentina apa sarata jos si hidrocarburile sus.
Aceste separatoare sunt elementele esentiale cu care omul incearca sa combata poluarea apei de
hidrocarburi.
Poluarea apei de hidrocarburi a mediului marin si a celui de coasta este cunoscuta sub
numele de poluare estetica. Aceasta consta in degradarea peisajului datorata amplasarii
necorespunzatoare a industriei extractive sau de orice alt tip intr-un biotop virgin sau mai putin
modificat de om.
Construc iile hidrotehnice de pe apele interioare, aruncarea incontient la canal a unor
substan e chimice (detergen i i uleiuri), deversarea apelor tehnologice neepurate n ruri i
canaleipoluareacuhidrocarburisuntctevaexemplenacestsens.
Dintre multipleleformealepolu riimarine,ceacuhidrocarburide ineintietateaattn
plan cantitativ ct i n plan perceptiv. Vina principal o poart activitatea de transport naval
(peste40%dintotal),fieprinsc p riopera ionale,fieprinaccidentele unor barje petroliere.
Pe locul secund se situeaz devers rile apelor infestate cu hidrocarburi provenite de la
sp larea santinelor navelor, de la re eaua de canalizare urban , de la rafin rii sau de la alte
complexe industriale. Aparent paradoxal, accidentele conductelor de transport produse petroliere
i a platformelor de exploatare a hidrocarburilor, din Platforma Continental , sunt men ionate
abia pe locul al cincilea, responsabile cu doar un procent din cantitatea de petrol ce ajunge n
mare.Ct despreaspectulvizibil,poluareacuhidrocarburiesteceamaiocant ,celpu inpentru
opiniapublica.Estebinecunoscut imagineadramaticaap s rilormnjitecupetrol.
Existaomarediversitateafeluluincarepoatesaaparaisaevoluezepesuprafata M rii
Negre o pelicula de titei.
Atat metodele cat i mijloacele trebuie sa tina seama de aceste particularitati, nu dintr-o
simpladorintadeadaptabilitate(fiecarei situa ii sa-i corespunda o anumita metoda -lucru idealdar imposibil de realizat practic), ci dintr-o cerinta de flexibilitate (o metoda i mijloacele
aferente sa fie utilizate intr-o paleta cat mai larga de situatii).
De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea
este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra
omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca
exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe
4
din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara
larga, potrivit cerintelor.
Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul
rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In
sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele
alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a
acestora.
Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu
au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege
de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca
anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.
Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor
poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam
masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu
poluarea de maine.
Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin
imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze
pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce
le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta
de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei.
poluate de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea
smulge din mediul lichid.
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire
generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata
vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si
impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa,
dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile,
rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza
sedimente care inabusa fundul marii.
Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la
sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca
pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu
considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.
Hidrocarburile petroliere- compozi ieipropriet i
Petrolul este combustibilul cel mai important al societ ii noastre dar i sursa principal
pentruproduicamaterialesinteticeplastice,uleiurilubrifiante,bitumetc.Petrolulreprezint un
pericol pentrumediuacvaticdatorit scurgerilornoceanedintimpultransportului,scurgericare
seridic anuallactevamilioanedetone/an.Oceaneleaufostconsideratemult vremecaleacea
maiuoar dediluarearezidurilorindustrialeimunicipalecare s-auidepozitatnele.
Constituenul principal al petrolului l reprezint hidrocarburile (50-90%) formate din nalcani,alcaniramifica i,cicloalcani i hidrocarburiaromatice(20%).Opartedin hidrocarburile
aromatice sunt din clasa PAH-urilor din care benzopirenul este preponderent. Al i constituen i
sunt compui polari ce con in heteroatomi ca O, N, S. Compuii sulfului sunt numeroi ca de
exemplu: H2S, R-SH, R-S-Rideriva itiofenici.Dintrepropriet ile fizicealepetroluluipentru
mediu sunt importantedensitateamaimic dectunucevafacecapatadepetrols pluteascala
suprafa a apei ntinzndu-se pe suprafe e mare (grosimea stratului de petrol pe ap este de 0,1
5
mm), solubilitatea i volatilitatea. Petrolul formeaz cu apa emulsii : petrol/apa i

apa/petrol.Gustulhidrocarburilorpetroliereestefoartenepl cutpentrufiin auman .
Toate componentele i eiului sunt biodegradabile doar c vitezele sunt foarte
diferite.Att i eiulctiprodusulrafinatcon inovarietatedecompui toxici.Compuiicumasa
molecular mic nu sunt foarte periculoi pentru ap deoarece se evapor foarte repede.
Compuii cu masa molecular mare sunt pu in periculoase.Cei mai periculoi sunt compuii cu
masa molecular medie cum ar fi motorina.Pentru apele portuare limita pentru hidrocarburi
dizolvatenutrebuies excead 0,03ppm
Din punct de vedere al originii sursei poluante, aceasta poate fi localizata n cuprinsul
M riiNegre(spargereauneiconductepetroliere,spalareatancurilorunuipetrliere, accident naval
deproportii,etc.),langatarm(barjaesuata,devers riclandestinedesantinasaudereziduuri),la
gurile de varsare ale raurilor sau conductelor de canalizare urbana, pe plajele marine sau n
solurile aferente plajelor marine.
Dupa amploare, poluarea poate lua forma unor incidente (pentru rezolvarea carora sunt
suficiente mijloace simple aflate de regula n mod obligatoriu n dotarea poten ialului agent
poluator), accidente (cand cantitatea deversata depaseste posibilita ile de ac iune a unei singure
unitati de combatere a polu rii dotate corespunzator, necesitand i interventia unor alte unitati
similare) sau catastrofe (cand trebuie sa intre n functiune toate mijloacele existente n zona,
inclusiv cele din dotarea tarilor riverane vecine sau ale altor companii straine, specializate).
Fig. 1.1 Efectele poluarii cu hidrocarburi asupra pasarilor

Luptampotrivapolu riicuhidrocarburivizeaz douaobiectivestrategice:
-protec iaecosistemelormarine;
-limitareaconsecin eloridaunelor.
Primul dintreeleestedeterminatdenecesitateasalv riimediuluiinspecialaresurselor

biologice. ntruct mediul este perturbat nu numai pe durata polu rii, problema se extinde i
dupanl turareacauzelorcareauproduspoluarea,pentru refacerea echilibrului biologic.
Cel de-al doilea obiectiv,arescopreducerea,pn laeliminare,attadaunelordirecte,
ctialconsecin elorulterioarealeunuiaccidentdepoluare.
Ca daune directe, se men ioneaz cele economice: pierderi de produs, perturbarea
circula iei fluviale i a turismului n zon , compromiterea pescuitului, afectarea unor instala ii
industriale(nave,instala iiportuare),plataunoramenziidesp gubiri,precumiceleecologice
pe termen scurt (afectarea unor indivizi sau specii).
Dintre consecin e, mai importante sunt cele sociale (s n tatea public , ocul opiniei
publice, peturbarea unor activita i), cele politice (interne, dar mai ales externe), precum i cele
ecologice pe termen lung (ruperea unor lan uri trofice, diminuarea numeric a unor specii sau
genera ii,modific rimetabolice,etc.).
Factorii hidrometereologici: vanturile, valurile, curentii, starea atmosferica, au i ei un rol
determinantasuprametodelorimijloacelordeinterventie.
Daca mai adaugamicircumstan eleparticularealefiecaruiaccidentdepoluare(deexemplu,
daca este insotit sau nu de incendiu, daca ameninta zone speciale sau instala ii industriale de
importantadeosebitaetc.),precumifaptulcatoateceledemaisussuntvariabile n timp, vom
intelegemaiusordeceexistaaceastamarediversitatedemetodeimijloacedeinterventie.
1.2.- Clasificarea produselor petroliere
Petrolul este un amestec de hidrocarburi (gazoase i solide dizolvate n hidrocarburi
lichide), a c ror compozi ie poate varia de la un z c mnt la altul, sau n cadrul aceluiai
z c mntladiferitemomenteiadncimipentruunanumitforaj.Arencompozi iasapelng
hidrocarburi (n procente semnificative) i al i diferi i compui organici n propor ii mici, ce
con inN2, S, 02,precumimetalegrele(Fe,Ni,V,Cr)(Overstreet&Galt, 1995).
Petrolurile variaz dup natura hidrocarburilor (hidrocarburi parafinice, naftenice,
aromatice etc), dup compuii cu sulf, azot i dup s rurile diferitelor metale cu acizii organici
careintr ncomponen alor.
Hidrocarburile existentenpetrol facpartedinurm toareleclase: hidrocarburi saturate
(aciclice i ciclice) i hidrocarburi aromatice (Fig.II.1). Petrolul nu con ine hidrocarburi
nesaturate (acestea potap reans nuneleprodusedecracare).
a) Alcanii (parafinele) (CnH2n+2) sunt hidrocarburi saturate aciclice, ce se g sesc n
propor ia cea mai mare n petrol, cu prec dere n frac iunile uoare (metan - CH4, etan - C2H6,
propan - C3H8).Suntcompuiiner idinpunctdevederechimic(parum affinis afinitateredus )
i se caracterizeaz prin aceea c au to i atomii de C dispui n catene deschise liniare sau
ramificate. Ele pot exista n toate st rile de agregare: gazoas , lichid , solid i semi-solid
(gelatin ),nfunc iedenum rulatomilordecarbonpecare-lposed (Overstreet&Galt,1995).
Astfel, gazele de sond sunt alc tuite aproape numai din alcani inferiori, care se g sesc
amesteca i n z c mnt (adeseori ei erup din p mnt formnd gaze naturale). n frac iunile cu
puncte de fierbere mai nalte (frac iuni medii), propor ia de alcani scade. Parafina care este
format din alcani cu un num r mare de atomi de carbon (peste 16), se g sete n propor ii
ridicatenfrac iunilede ulei.
b) Cicloalcanii (naftenele) (CnH2n) sunt hidrocarburi saturate ciclice, ce se g sesc de
asemeneanpropor iemareisuntcaracterizateprinaceeac atomiideCsuntdispuinform
circular ,peunulsaumaimulteinele(ex.ciclopentan - C5H10, ciclohexan - C6H12). n petroluri
exist numai naftene cu cicluri de C5 i C6. n frac iunile inferioare se g sesc deriva i ai
7
ciclopentanuluiiciclohexanului,iarnfrac iunilesuperioaresuntprezentenaftenepoliciclicecu
2-6cicluri,nalec ror moleculeseg sescicatenealchilice.Secaracterizeaz prinrezisten i
densitateuormairidicat dectaparafinelor,laaceeaitemperatur defierbere.
c) Hidrocarburile aromatice (arene) se g sesc n propor ie mai redus dect celelalte
hidrocarburi.Eleaulabaz inelulclasicalbenzenului(cu6atomideC).Totui,propor ialorn
petrolvariaz n limite foare largi. Astfel, n frac iunileuoareseg sesc npropor iede4-20%
hidrocarburi aromatice monociclice; n frac iunile care fierb peste 200 C, crete con inutul n
compui cu mai multe nuclee aromatice. Cu ct con inutul n hidrocarburi aromatice din
frac iunilegreleestemaimare,cuattpetrolulrespectivcon inemaimultasfalt.
Fig. 1.2. - Clasificarea hidrocarburilor
Ca o caracteristic aa zis "pozitiv " a tipurilor de petroluri este aceea c n general,

cantit ile de hidrocarburi aromatice, considerate cancerigene prezente n produsele petroliere
suntrelativmaimicidectcantit iledeparafinesaunaftene.
Dintre celelalte clase de substan e organice care se g sesc n petrol, se men ioneaz
compuii cu oxigen: acizigrai,acizinafteniciifenoli,careimprim petroluluicaracterulacid,
compuii cu sulf: hidrogen sulfurat, mercaptani etc. ce imprim petrolului miros nepl cut,
propriet icorosiveigustacru"saudulce"(ex.petrolulbrutextrasdinKuwaitesteconsiderat
acru" deoarece are un con inut de S aproximativ de 10 ori mai mare dect petrolul extras din
Louisianadesud,careesteconsideratdulce"),compuii cu azot, care au caracter bazic, diferite
substane organice cu stuctur complex con innd O2. S i uneori N2, denumite rini i
asfaltene.
Rinile (compuicustructuripolare)secaracterizeaz pringreut imoleculareridicate,
iar asfaltenele sunt definite mai mult n termenii solubifit ii lor, dect ai compozi iei. Astfel,
suntsolubilensolven iaromaticiiinsolubilensloven ialcani.Urm rindaceast ideesepoate
consideradesprecomportamentul fizicalpetrolurilorc poatedepindeprintrealtelederaportul
dintreconcentra iilearomaticialcani.
Cerurile de petrol (componente parafinice ale petrolurilor, cu greut i moleculare mai
ridicate,ceseg sescsubform cristalin cndpetrolulseafl subpunctuldepicurare)mpreun
cu rinile i asfaltenele sunt considerate de unii cercet tori componente cheie n procesul de
emulsificare (prin care o cantitate de ap sub forma de pic turi foarte mici sunt ncorporate n
petrolul deversat) deoarece au demonstrat necesitatea surfactan ilor i a particulelor solide
coloidalelainterfa apetrol- ap .
Prezen a acestor clase de substan e organice este important i pentru faptul c frac iile
nearomatice sunt n general mai solubileidecelemaimulteorimaitoxicedecthidrocarburile,
8
aspect foarte important n cazul devers rilor de petrol n ape dulci, unde capacitatea de dilu ie
poatefirestric ionat ,iardispersiancoloana deap ,poateafectaalimentareacuap potabil i
menajer . Referitor la toxicitate, n unele cazuri, pentru organismele acvatice, aceasta este mai
ridicat n apele dulci, dect n cele s rate, datorit descreterii capacit ii de men inere a
echilibrului osmotic.
Tipurile de petroluri se pot clasifica dup compozi ia chimic , dar i n func ie de
caracteristicile fizico-chimice primare necesare ntr-oprim faz aprocesuluideremediere.
Astfel, pe baza compoziiei chimice, respectiv a predomin rii unor categorii de
hidrocarburi, petrolurile au fost clasificate simplu n 3 tipuri (Beral & Zapan ; 1973):
1. Petrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat n alcani (pn la 78%), cum
sunt n general petrolurile americane
2. Petrol asfaltos, caracterizat prin procentul mare de hidrocarburi aromatice (n
frac iunileuoare)ctidesubstan easfaltoase,cumsuntpetroluriledinCaucaz;
3. Petrol de tip intermediar, caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de
alcaniihidrocarburiaromatice.
n nici un tip de petrol brut nu s-au identificat hidrocarburi nesaturate. Compozi ia
elementar a i eiuluivariaz pu in,njurulunorvalorimediideordinul:C85- 86 %, H = 11 13 %, O = 0,4-2 %, N = 0,2 - 0,6 %, S = 0,05 - 0,2%infunc iedetipulpetroluluii arade
origineprocentulhidrocarburilorvariaz dup cumsepoateobservantabelulII.1.
Industria petrolier caracterizeaz adesea i eiurile n func ie de sursa geografic ( i ei
Romnia, i eiKuweit, i eiAlaska,Venezuelaetc),deoareceaupropriet iunice, specifice zonei
geograficeputndvariadelafluiduorvolatil,lasemisolid.
O astfel de clasificare a tipurilor de petrol n func ie de sursa geografic nu ar fi
folositoarepentruremediereasitua iiloraccidentale,deoareceprimeleobserva iisunt toxicitatea,
stareafizic imodificarileceaparintimpsubinfluentaparametriloratmosferici.
Compozi iamediea i eiului(Albu&Brezeanu, 1974)
Tipul
petrolului
Hidrocarburi
[%]
Alcani
(Parafine)
Cicloalcani
(Naftene)
Arene
(Hidrocarburi
Aromatice)
Parafinos
46-61
22-32
15-25
Neparafinos
Semiparafinos
15-26
42-45
61-76
38-39
8-13
16-29
Semiasfaltos
27-35
36-47
26-32
Asfaltos
0-8
57-58
25-40
Tabelul 1.1
aradeorigine
USA (Pennsylvania,
California), Venezuela
Rusia, Ucraina, Belarus
Kuweit, Iran, Romnia
USA (Texas),
Mexic, Romnia
Indonezia,
India, Japonia
Deaceea,pentruscenariulder spuns,seconsider afimaiutil urm toareaclasificare:

ClasaA:Petrolurivolatileuoare
Aceste petroluri sunt foarte fluide, adesea limpezi,sempr tierapidpesuprafe esolide
sau ap , au un puternic miros, vitez de evaporare mare i de obicei inflamabile. Penetreaz
suprafe e poroase precum n mol i nisip i pot persista n roca de baz , nu tind s adere la
suprafe e, iar sp larea cu ap , n general, le ndep rteaz . Pot avea un grad ridicat detoxicitate
pentru oameni, peti i alte organisme biologice. n aceast clas pot fi incluse multe din
produselerafinateimultedin i eiurileuoaredecalitateridicat .
Clasa B: Petroluri nevscoase
Acestepetroluriauocomponen aceroas sauuleioas .Autoxicitatemairedus iader
mai bine la suprafe edectceledinclasa A,deipotfi ndep rtatedepesuprafe eprinsp lare
intens . La temperaturi ridicate, au tendin a s penetreze substratele poroase extinse i pot
persista. Evaporarea frac iilor volatile poate conduce la reziduuri de clas C sau D. n aceast
clas sencadreaz parafinelemediipn lagrele.
Clasa C: Petroluri grele, vscoase
Sunt caracterizate prin vscozitate,lipicioasesausmoloase,brunesaunegre.Sp lareacu
ap nu le ndep rteaz imediat de pe suprafe e, ns ele nici nu p trund uor n suprafe ele
poroase.Densitateaacestorpetroluripoatefiapropiat deceaaapei,faptpentrucareadesea,ele
sescufund .Influen aatmosfereisauevaporareafrac iilorvolatilepoateproducepetrolurisolide
sau smoloase din clasa D. Toxicitatea este sc zut , dar p s rile pot fi asfixiate sau necate prin
contaminare.Aicisuntinclusepetrolurirezidualei i eiurilemediiigrele.
Clasa D: Petroluri solide
Sunt relativ ne-toxice,nupenetreaz substratelepororaseisuntdeobiceinegresaubrun
nchis colorate. Cnd se nc lzesc, se pot topi i acoperi suprafe ele ce devin foarte greu de
cur at. Din aceast clas fac parte petrolurile reziduale, i eiurile grele, unele parafine nalte i
cteva petroluri degradate.
Aceast clasificare este dinamic pentru petrolurile deversate supuse ac iunii condi iilor
atmosferice i temperaturii apei datorit influen ei comportamentului i eiului i a produselor
petroliere rafinate n mediu. De exemplu, prin evaporarea frac iilor volatile ale petrolurlor din
clasaB,potdevenipetrolurideclas C.Dac apareosemnificativ sc deredetemperatur (de
ex. noaptea), petroluldeclas Csepoatesolidificaitransformanpetroldeclas D.Onc lzire
poatetransformapetroluriledeclas Dnpetrolurideclas C.
Oclasificaremaicomplex cecuprindeiproduselepetroliererafinate,conformcolec iei
STAS a produselor petroliere romneti (Biblioteca Standardiz rii, 1977) este schematizat n
Fig.1.3.
n Romnia predomin petrolurile parafino-nafteno-aromatice (52%), c rora le urmeaz ,
nordinea frecven ei,petroluriieparafino-naftenice (37%), nafteno-aromatice (8%)iparafinice
(3%).
Caracteristica petrolurilor romneti const n abunden a compuilor aromatici, cu
prec dere n frac iunile inferioare, fapt pentru care benzinele romneti con in 10-20%
10
hidrocarburi aromatice. De asemenea, caracteristic este con inutulfoarteredusdeasfalteneide

compuicusulf.
Produse
petroliere
Uleiuri
Gaze
minerale si
aditivi
combustibile
Produse
Unsori
petroliere albe
consistente
Bitumuri
Produse speciale
i emulsii de
bitum
i produse
diverse
Fig. 1.3. Clasificareaproduselorpetroliereromneti
11
CAPITOLUL 2
FACTORII CARE FAVORIZEAZ PRODUCEREA POLU RII A
APELOR INTERIOARE I A M RII NEGRE.
Num rulaccidentelorsoldatecudevers rideprodusepetrolieredepeste700tndecursul
ultimilor25deaniestef cutcunoscutdemaimultepublica iirenumite.Analizaacestorstatistici
indic faptulc ,dinanul1960ipn ast zi,napelem rilorioceanelorlumiis-au deversat n
totalaproximativ5500000tdepetrol(Vieites,a.,2004).ns ,totdinacestedate,sepoatetrage
i o concluzie pozitiv eviden iat prin sc derea num rului acestor accidente la nivel mondial,
faptdatoratstrategiilor,reglement riloritratatelor aplicate.
Datele furnizatedesurseinterna ionalearat c ,peplanglobal,num rulaccidentelorcu
hidrocarburiprodusedenavemaritimeasc zutcu60%nultimii25deani.(Ornitz,BEChamp,
M.A., 2002). Unele estim ri preliminare f cute pentru anul 1999, indic faptul c volumul de
petrol deversat (pu in peste 38 t) poate fi comparabil cu cel de 109000 t din 1998. i dei
cantitatea deversat este considerabil mai mic n 1999 fa de 1998, un studiu recent asupra
acestuifaptarat c oparte din aceste accidente din 1999, s-au produs n zone sensibile din punct
de vedere ecologic n perioade nepotrivite, precum timpul reproducerii. Spre exemplu, accidentul
produs n golful Biscay, asupra cargobotului maltez Erika a cauzat pe coasta de vest a Fran ei
pagubeserioaseasuprap s rilor,datorit perioadeincares-a produs.
Federa ia Interna ional a Polu rii produse de Proprietarii de Petroliere (ITOPF) a
ntocmit o baz de date a petrolierelor, transportoarelor i barjelor nc din 1970, ce acoper
accidenteleprodusepeapeledesuprafa ,conformc reia,sc dereadevers rilordehidrocarburi
men ionat anterioresteeviden iat prin:
- Numrul deversrilor majore (de peste 700 t): este n descretere dup cum se poate
observa idinFig.I.1. Lasfritulanilor'80 mediadevers rilor masiveasc zutdeaproximativ
treiorifa deceaatestat ndecadaprecedent .Din'70pn n'79cnds-a nregistrat o medie
de25,4devers ri/an,comparativcuperioada1980 - 1989cnd mediadeterminat a fost de 9,3
devers ri majore/an.Din2000 - 2009,figuraarat c descretereaatinge valoarea mediede3,3
devers ri/an;
- Cantitatea deversat: marea majoritate a devers rilor sunt de sub 7t, fapt pentru care
suntconsideratedevers riminor .Datelesuntincompletepentruacesttipdedevers ri,nschimb
pentrucelecaredep esc7tsuntdisponibile,iarcompara iilearat reducereacantit iidepetrol
deversat. Dup cum se poate observa i din Fig.2.1 n anul 1970 au fost deversate 330000 t
comparativ cu 1998, perioad n care s-au nregistrat 13000 t. Este dificil de apreciat faptul c
reducereaap rut sepoatedatoraregulamentelor/strategiilordeprevenirepeperioadarespectiv ,
datorit unuia dintre accidentele produse n aceast perioad , care poate schimba datele. Spre
exemplu n perioada 1990 - 1999 au fost 358 de devers ri peste 7 t, totaliznd 1138000 t, iar
830000 t (73%) au fost deversate numai n 10 accidente (adic doar sub 3%). Reprezent rile
12
pentru un anumit an pot fi deci serios deformate de un singur accident major (ex. 1979 - Atlantic
Empress 287000 t, 1983 - Castillo de Bellver 252000ti1991 ABT Summer 260000 t).
Fig. 2.1 - Num ruldevers rilordepeste700tproduselanivelulglobalnperioada1970 2009

(adaptat dup http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Fig. 2.2 - Volumul de petrol deversat la nivel global n perioada 1970 2009
n viitor, statisticile deversarilor de hidrocarburi pot fi serios influentate de urmatorii

factori: creterea popula iei i a consumului global corespunz tor de petrol, mb trnirea flotei
globale precumicretereatraficuluivaselorprinaceleaipunctedesufocare.
13
Protejarea, modernizarea navelor (sau alternative echivalente) sunt obiective de viitor.

Realitatea neschimbat a acestor factori sugereaz necesitatea creterii vigilen ei, continuarea
ac iuniideprevenireincipient aaccidentelornunumaiatuncicndpetrolulestedeversatprecum
imbun t ireacapacit iider spunsprinintegrareatehnologiiloritiin ei.
Trebuie men ionatfaptulc volumulpetroluluideversatreprezentatn figuriserefer la
tot petrolul deversat, ce-lincludeipecelpierdutnmediu,respectivcelarssaur maspefundul
vaselor.
Tabelul 2.1
Frecven aaccidentelorproduse
la nivel global in functie de cauzele producerii
(http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
nc rc ri/desc rc ri
Depozitare
Alteopera iuni
Total
Coliziuni
Ancoc ri
Sp rturialefuselajului
Echipamente defecte
Fociexplozii
Total
Alte cauze
Total
TOTAL GENERAL
< 7 tone
>7i>700tone
Operatiuni
3155
383
560
32
1221
62
4936
477
Accidente
176
334
236
265
205
57
206
39
87
33
910
728
Alte cauze
1983
44
1983
44
7829
1249
>700 tone
Total
36
0
5
41
3574
592
1288
5454
129
161
55
4
32
381
639
662
317
249
152
2019
22
22
444
2049
2049
9522
Seconstat aadarcamulteincidentesuntproduseprinopera iuniderutin denc rcaredesc rcareidepozitare,careaparnormalnporturisaulaterminaleledepetrolic majoritatea

incidentelorsuntmici(7tone)ceeacereprezint 88%,nceeacepriveteaccidentele, num rul
aceloraprovenitedin coliziuniiancor riestesemnificativ mai mare fa decelaldevers rilor
provenitedinsp rturialefuselajului,fociexploziisauechipamentedefecte,isepoatespunec
n procent de 86% incidentele din aceasta categorie reprezint cauzele devers rilor majore (de
peste 700 tone).
Majoritatea accidentelor cu petrol soldate cu devers ri sub 7 tone s-au produs la nivel
globalcaurmareanc rc rilor- desc rc rilor(40,3%).
14
Fig.2.3 Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepeplanmondialinperioada1970

2009 (< 7 t)
Fig.2.4 Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepeplanmondialinperioada1970

2009 (> 7 t si < 700 t)
15
Fig. 2.5 - Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepe plan mondial in perioada

1970 2009 ( > 700 t )
n tabelul 2.2seprezint o clasificare a celor mai mari accidente (din punct de vedere al
cantit iideversate)produsenlume,ncepndcuanul1967.
Tabelul 2.2
Topul celor mai mari 20 accidente cu petrol produse n lume n perioada 1967 2009
(adaptat dup
http://www.itopf.com/information%2Dservices/data%2Dand%2Dstatistics/statistics/)
Anul
Loca ia
Volumul
de petrol
deversat
x 103 [t]
1. Atlantic Empress
1979
Tobago, Indiile de Vest
287
2.
ABT Summer
1991
1300 km de Angola
260
3.
Castillo de
Bellver
1983
Saldanha Bay, Africa de Sud
252
Nr.
crt.
Numele navei
16
Nr.
crt.
Numele navei
Anul
Loca ia
Volumul
de petrol
deversat
x 103 [t]
4.
Amoco Cadiz
1978
OffBrittany,Fran a
223
5.
Haven
1991
Genoa, Italia
144
6.
Odyssey
1988
1300kmdeNouaSco ie,Canada
132
7.
Torrey Canyon
1967
Insulele Scilly, Marea Britanie
119
8.
Sea Star
1972
Golful Oman
115
9.
Irenes Serenade
1980
Golful Navarino, Grecia
100
10.
Urquiola
1976
La Coruna, Spania
100
11. Hawaiian Patriot
1977
500 km de Honolulu
95
12.
Independenta
1979
Bosfor, Turcia
95
13.
Jakob Maersk
1975
Porto, Portugalia
88
14.
Braer
1993
Insulele Shetland, Marea Britanie
85
15.
Khark 5
1989
200kmdecoastaAtlantic a
Morocului
80
16.
Aegean Sea
1992
La Coruna, Spania
74
17.
Sea Empress
1996
Milford Haven, Marea Britanie
72
18.
Nova
1985
Insula Kharg, Golful Iranului
70
19.
Katina P
1992
Maputo, Mozambic
66,7
20.
Prestige
2002
Galicia, Spania
63
35.
Exxon Valdez
1989
Prince William Sound, Alaska,

USA
37
Opartedinaceste incidente,nciuda m rimii lor,auavutimpactminor,saunuauavut

deloc impact asupra mediului, avnd n vedere c petrolul nu a ajuns n apropierea rmurilor,
fapt pentru care unele din acestea nu sunt cunoscute publicului larg, spre deosebire de accidentul
produs cu vasul ,,Exxon Valdez,caredeis-a situat pe locul 35 n topul celor mai mari volume
de i eideversate,nceeaceprivetepagubele produseipopularizareaafostprintreprimele.
PoluareanzonaM riiNegre
nfiecarean,Dun readeverseaz nMareaNeagra280detonedecadmiu,60detonede
mercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone
dehidrocarburi.Alteapecaresevars nMareaNeagr Nipru, Nistru, Don,Kubanialtele
deverseaz miidetonedecadmiu,cupru,plumb,zinc,nitra iifosfor.Congresulputerilorlocale
iregionalealeConsiliuluiEuropeivors instituieoEuroregiuneaM riiNegre,ceeaceartrebui
17
s favorizeze dezvoltarea durabil a regiunii. Uniunea European dezvolt pe de alta parte

ini iativaSinergiaM riiNegre,careprivete ntrealteleproiectede mediu,politica maritim i
pescuiticaresebazeaz nspecialpecooperareatransfrontalier .
Cele ase state riverane M rii Negre au ratificat n 1992 o conven ie pentru protejarea
acesteia, care vizeaz un control mai eficient al resurselor sale. n ceea ce privete poluarea cu
petrolihidrocarburi,sepoatespunecaanalizelef cuteaudemonstratexistentaunor scurgeri de
petrolnapelem riiprovenitedela rilesituatede-alungulcoasteim rii,cam57.400tone.n
plus,scurgerileaccidentaledeparticuledepetrol,provinide ladeversareafluviuluiDun rea
aducnd un total de 110.840 tone/an. Trebuie specificat ns c n ultimii ani s-a observat o
tendin desc dereaniveluluipoluarensedimentelemarine.nciudafaptuluic tendin elesunt
nsc dere,poluareacupetroldinMareaNeagr ,estencontinuareprincipalapreocuparepentru
c a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol.Cheltuielile de transport
rezultate n urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt destul de
ridicate,deasemeneaGeorgiatransport cantit imaridepetrolialte hidrocarburi , iar riscurile
decontaminareaapeiserefer laeventualeleaccidentesaupoluareacupulberidegaze.
Numeroase accidente au loc n timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au fost
nregistrate n portul Constanta ntre anii 2000-2002 cnd au fost deversate 0,42 tone apa
menajer ,0,55tonecombustibil,0,1tone i eii0,3tonepetrolmineral,daroricumzonaafectat
afostdestuldemic .ntre2000-2003inBulgarias-au produs astfel de accidente , numai prin
unul singur s-au deversat 0,17 tone de hidrocarburi , nsa tot pe zone limitate. Astfel de accidente
s-au produs i n Rusia.n 2003, Bulgaria, Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty
Plan n cadrul protocolului pentru combaterea polu rii pe Marea Neagr . Georgia, Rusia i
UcrainaauaderatielelaPlann2005 2006. Devers riledepetrolauefectedramaticeasupra
ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor viilacompuiichimici.
Poluarea cu petrol afecteaz n mod deosebit specii ca p s rile mari i mamiferele
acvatice,caretr iesclasuprafa aapei.Petroluldeversatcon inehidrocarburi,caresuntsubstan e
poluante ce afecteaz i pe termen lung comunit ile marine. Unele studii au demonstrat faptul
c , n timp, mor mai multe animale i p s ri dect n momentul n care se produc catastrofele
ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. Cercet toriispanioliauefectuat
teste biochimice asupra pesc ruilor care tr iesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse
devers riidepetrolnanul2002,cndanaufragiatnavaPrestige.Eiaum surat16concentra ii
dehidrocarburidin esuturilep s rilor,pecarele-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care
au fost efectuate pe colonii de pesc rui care nu au fost supui dezastrului. La 17 luni dup
accidentulecologic,aufostob inuterezultatengrijor toare.Testelebiochimiceaurelevatleziuni
ale organelor interne vitale,rinichi i ficat,nrndulp s riloradulte.Puiiau fostafecta i ntr-o
maimic m sur ,efectelegravesurvenitenrnduladul ilorfiindjustificateprinfaptulc acetia
au fost expui contamin rii o perioada mai lung dupa deversare. Asupra alimenta iei nu a fost
sesizat niciun efect, principalele consecin e ale infest rii cu petrol f cndu-se sim ite prin
disfunc iileorganelorvitalealep s rilor.Hidrocarburilepotafectans nntregimecomponen a
lan urilor trofice. Oamenii de tiin sus in c , deocamdat , exist prea pu ine cercet ri asupra
expunerii mediului nconjur tor la poluarea cu petrol. O cunoatere mai bun a impactului pe
termen lung a devers rilor de petrol poate aduceun avantaj major n gestionarea i combaterea
efectelorasupramediuluiivie iimarine.
Cantitateadepetroldeversat nMareaNeagr caurmareaaccidentelorsausp l rilorde
nave,estemica,decirca136t/an,ncompara iecucantitateadepetrolcepoatefir spndit n
cazul unui petrolier ntr-o singur zi, sau de cele trei surse importante: domestic, industrial sau
Dun re(Tabelul2.1) .
18
Tabelul 2.3.Cantita iledepetroldeversatenMareaNeagr (tone/an).

Sursa de Bulgaria
poluare
Georgia
Romnia
Federatia
Rus
Turcia
Ukraina
Total
Domestic
5649,00
475,00
3141,10
5467,00
7,30
2121,90
30016,30
Industrial
2,72
78,00
4052,50
52,78
752,86
10441,00
157379,86
4200,00
5169,20
9369,20
165,70
1473,00
2638,70
38299,10
57404,06
Exploat ri
petroliere
Rauri
1000,00
Total
6651,00
78,00
7196,60
4418,48
760,16
Poluareaccidental depetrolnultimii10ani
=136,00 tone
Poluareatrasmis deDun re
=53.300,00 tone/an
TotalcantitatepetrolprinpoluarenMareaNeagr 110.840tone/an
Astfel din cele 110.000 tone de petrol ce se deverseaz anual nMarea Neagr ,52%adica
57.200tone/anlreprezint surseledepoluaredomesticeiindustrialedatorit sta iilordetratare
inadecvate sau manipul rilor greite a produselor petroliere, iar 48 % adic 52.800 tone sunt
transportate peDun re.
n polu rile cu petrol aparo serie de procese cunoscute (dispersie, biodegradare, evaporare,
emulsionare)carevorschimbacaracteristicileicomportamentulpetei.
Factoriicareafecteaz comportamentulpeteideproduspetroliersunt:
-caracteristicile fizice ale produselor petroliere: greutatea specific , vscozitatea i
volatilitatea;
-caracteristicilechimiceicompozi iaproduselorpetroliere;
-condi iile meteorologice (temperatura apei,cantitatea de precipita ii, viteza i direc ia
vnturilor,etc.);
-caracteristicile mediului acvatic (greutatea specific , curen ii acvatici, prezen a
bacteriilor,prezen asuspensiilorsolide,etc.)
-caracteristicilesoluluipoluat(al armului).
Tabelul 2.4.nearat importan arelativ aacestorprocesei timpullordeac iuneasupra
petei de titei.
19
Tabelul 2.4.Proceselefizicecareac ioneaz asuprapeteideproduspetrolier

Nr.
Fenomenul
Crt.
Timp de ac iune
Timp de ac iune f r
n combina ie cu alte alte procese
procese
1.
Evaporare
100 ore
10.000 ore
2.
Biodegradare
10.000 ore
3.
Dispersie
10 ore
100 ore
4.
Emulsionare
10 ore
10.000 ore
5.
Depunere
100 ore
10.000 ore
6.
Foto-oxidare
1000 ore
7.
mpr tiere
100 ore
8.
Plutire
10.000 ore
9.
Dizolvare
1 ora
10 ore
In condi iile n care o cantitate de circa un milion de barili de produse petroliere se

transport zilnic n regiunea M rii Negre, iar previziunile estimeaz ca aceast cantitate se va
dublanurm torii10ani,Romniaesteunadin rilecarearecunoscutcretereapoten ialuluide
riscpentrucazurilededevers riaccidentalecuprodusepetroliere.
Prin Ordonan ele de Urgen a 14/2000 i 15/2000 legisla ia romn a fost armonizat cu
cea interna ional . Aceste Ordonan e, ratific prevederile pentru cazurile speciale de poluare
accidental nbazinulM riiNegre.
Tocmai de aceea s-a ncercat n acest studiu:
-Determinarea spectrului solurilor poluate cu hidrocarburi - metodologii de depoluare a
solurilornfunc iedeanalizaspectofotometrica(absorban i,dispersan i).
-Evaluareapolu riiaccidentalecupetrol:reparti iapevertical (aer,apa,sol)ipeorizontal
nfunc iedefactoriimeteorologici.
-Evaluarea extinderii i deplas rii pe orizontal a unei polu ri accidentale cu petrol,
degradarea n timp,nfunc iedetipulhidrocarburii.
-Evaluareaimpactuluiuneipolu riaccidentalelalitoralulromnescalM riiNegre.
S-au luat n calcul sistemul sol, ap subteran , plaje, ap marin pentru a evalua toate
posibilit ile de depoluare i refacere a mediului afectat de eventualele polu ri marine cu
hidrocarburi.
Cauzelepolu riimediuluimarincuhidrocarburisuntanalizate,deregul ,nraportcucele
dou forme de poluare pe care le mbrac poluarea cu hidrocarburi a mediului marin:
opera ional i accidental . Poluarea opera ional este generat de devers rile ce se produc
neinten ionat, n urm toarele situa ii: pe timpul opera iilor de nc rcare-desc rcare a tancurilor
petroliere;petimpulopera iilordebuncherare(realizareaplinurilordecombustibilgreuiuor
20
pentrumotoarelenavei);petimpulvoiajuluinavei,prinevacuareabalastuluiiaapeidesantin
f r o epurare suficient ; pe timpul sta ion rii n porturi, cnd se nregistreaz scurgeri la
cur area petrolierelor n vederea trecerii la transportul altor tipuri de petroluri etc. Poluarea
accidental este cauzat de accidentele de naviga ie, dintre care cele mai semnificative sunt:
coliziunile, eu rile, naufragiile datorate ruperii corpului navei sau g urilor de ap , incendiile,
exploziile.a.
Surselepolu riim rilorioceanelorcupetrol
Pondere
Emisiiindustriale60,8%
Transportmaritim,excluzndtancurilepetroliere..14,4%
Emisiinaturale.10,2%
Accidentealetancurilorpetroliere....6,6%
Operareatancurilorpetroliere...4,7%
Produc iaOffshore.2,1%
Rafin rii/terminalepetroliere...1,2%
Sursa: United Nations Environment Programme (UNEP), 1990
Figura 2.6. Numarul deversarilor de petrol mai mare de 700tone,1970-2007 (sursa ITOPF, 2008)
21
Figura 2.7. Ponderea incidentelor cauzate de poluare (Sursa ITOPF, 2008)
22
CAPITOLUL 3
MONITORIZAREA RISCULUI GENERAT DE POLUARE A APELOR
i eiul las urme care nu pot fi terse ani n ir. De-a lungul timpului, catastrofele
ecologiceprovocatededevers rilemasivedepetrolaufostmaimultdectnumeroase.Surprinse
pemaredefutun ,petrolierelei-au pierdut busolaoriaufostavariate,princiocnireaccidental ,
dealtevaseaflatepemare,lasndnurmalorpeteimense,carenuaumaipututfiterse,uneori,
ani n ir.Petrolul,careeste insolubil napai multmaiuordectaceasta,nuapututfistrns,
uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele
avariatesau,purisimplu,stateleriveranezonelormaritimencares-au produs accidentele nu au
fostpreg titepentruafacefa catastrofelor.ncazurilefericite,petrolulapututfimpiedicats
nuajung lamalpriniscusin amarinarilorcareaureuit,ntimputil,s recuperezeis stocheze
n rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs n momentul
accident rii. Cu toate acestea, i eiul nerecuperat, r mas la suprafa a apei, se ntinde rapid i
formeaz op tur uleioas ,destuldegroas ,careplutetemult vremenlarg,afectndfaunai
flora din preajma.
Ecosistemele marine, poluate dublu.
Pentruacura aapeledepetroluldeversatnurmaaccidentelor,primamasur carepoate
fi luat este izolarea zonei cu ajutorul ambarca iunilor de salvare. Dac pompele aflate pe vas
suntnstaredefunc ionareiexist rezervoareneavariate,petrolulpoatefirecuperatdinap prin
pompare i restocat. Aceast opera iune, dac nu este mpiedicat de furtun , nu poate terge
definitiv urmele catastrofei. Decelemaimulteori,specialitiiapeleaz totlasubstan echimice,
denumitesolven i,caresuntmpr tiatedinelicopterpesuprafe eleafectate.Acetisolven isunt
destina i sp l rii apelor, dar, la rndul lor, m resc efectele polu rii i nici nu pot fi mpr tia i
uniform pe suprafe ele afectate de devers rile accidentale de petrol. n consecin a, ecosistemele
marinesuntexpuse,astfel,uneidublepolu ri.Un litrudepetrol,odat ajunspesuprafa aapei,
formeaz opat ac reim rimepoateatingedimensiunileuneijum t idintr-un teren de fotbal.
Grosimeaacestorpeteestevariabil ,nfunc iedecantitateadecombustibildeversat .
Consecintele poluarii mediului
Luptampotrivapolu riicuhidrocarburivizeaz douaobiectivestrategice:
-protec iaecosistemelor;
-limitareaconsecin eloridaunelor.
Primul dintre ele este determinat de necesitateasalv riimediuluiinspecialaresurselor
biologice.
ntructmediulesteperturbatnunumaipeduratapolu rii,problemaseextinde idupa
nl turareacauzelorcareauproduspoluarea,pentrurefacereaechilibruluibiologic.
Cel de-al doilea obiectiv,arescopreducerea,pn laeliminare,attadaunelordirecte,
ctialconsecin elorulterioarealeunuiaccidentdepoluare.
Ca daune directe, se men ioneaz cele economice: pierderi de produs, perturbarea
circula iei fluviale i a turismului n zon , compromiterea pescuitului, afectarea unor instala ii
industriale(nave,instala iiportuare),plataunoramenziidesp gubiri,precumiceleecologice
pe termen scurt (afectarea unor indivizi sau specii).
23
Dintre consecin e, mai importante sunt cele sociale (s n tatea public , ocul opiniei
publice, peturbarea unor activita i), cele politice (interne, dar mai ales externe), precum i cele
ecologice pe termen lung (ruperea unor lan uri trofice, diminuarea numeric a unor specii sau
genera ii,modific rimetabolice,etc.).
Datorit emana iilor de gaze ce se produc n tancuri, petrolul i produsele petroliere
prezint un ridicat pericol de incendii i explozii. De aceea, la bordul acestor nave se impun
m surideosebiteattdinpunctdevederealdot riicu instala iidegaz inert,deavertizareide
stingere a incendiilor, ct i al managementului pentru siguran a naviga iei i operarea m rfii.
Naufragiul petrolierului romnesc UNIREA, de 88 285 tdw, ce a avut loc n dreptul coastelor
Bulgariei, la 40 Mm sudsud- estdeCapKaliakra,pe13.10.1982,aavutdreptcauz incendiuli
exploziile provocate de acumul rile de gaze. Viciile ascunse ale navei, ale aparaturii i
instala iilor de la bord pot avea efecte dintre cele mai grave asupra petrolierelor. O serie de
petroliere rupte n dou , sau care au suferit avarii la instala ia de guvernare, la maini sau la
aparaturaderadioloca ieicares-ausoldatcunaufragiiaufostsuspectatedeviciiascunse.Dei
au fost invocate i alte cauze, n accidentele suferite de petrolierele Prestige, Erika i altele,
armatoriiausolicitatexpertizecares demonstrezec rupereandou anavelorrespective
s-ar datora viciilor ascunse.
ntre cauzele accidentelor frecvente de naviga ie ale tancurilor petroliere adeseori sunt
citateerorileumane.Seestimeaz c pestejum tatedinaccidenteledenaviga ieimplic greeli
alecomandan ilorsaualeechipajelor.nanumitecazuriaccidenteleputeaufievitatedac seluau
m surideprevenireaanumitorriscuri.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a
unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la
tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
protejeze mediul nostru.
Efectele poluarii apelor

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si
'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai
ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin
cate
putin,
lacul
se
colmateaza,
se
ingusteaza
si
dispare.
Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura
agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul
este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa
Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte
toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar
majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita
pesticidelor si a reziduurilor toxice.
Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur,
care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din
poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.
De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de
aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea
24
asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma
ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta
multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o
scara larga, potrivit cerintelor.
Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul
rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In
sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele
alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a
acestora.
Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles: rari sunt aceia care nu
au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege
de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata: se stie ca
anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.
Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor
poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam
masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu
poluarea de maine.
Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire
vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica
oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta
nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si
iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care
inabusa fundul marii.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a
unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la
tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in
aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua
lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.
Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin
imensitatea volumului ei, digera"totceputemsaaruncam inea;cualtecuvinte, intinderilede
apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in
cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de
secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.
25
A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am

facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de
impurificare.
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide,
lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile
de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru
pescuitul industrial, pentru industrie si turism.
Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare
raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta
categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile
alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni
mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai
putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe
agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte
restranse.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si
alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din
activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea
apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu
agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse
poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de
apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in
toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si

pesticidelor. La noi, de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale
pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB
(policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar
datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa
nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor
solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la
exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea
termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele
centrale termice si nucleare. Insa, ridicarea temperaturii apei,ca urmare a acestor deversari, poate
duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din
zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana;
animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului.
Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in
urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei
degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie
atomica sau de la cercetarile nucleare.
26
Figura 3.1 - Accidente navale

Dintre toate formele de poluare, impactul cel mai sever asupra ecosistemelor marine l are
poluareacuhidrocarburi.Petrolul,deversatncantit imari,sentindepesuprafe econsiderabile
i afecteaz grav calitatea apei i via a marin . Consecin ele cele mai dezastruoase le-au avut
mareele negre produse n regiunile costiere i, n special, n zone unde pnza de petrol s-a
concentrat pe suprafe e reduse sau cu adncimi mici. Experimentele i observa iile efectuate n
cadrul unor devers ri accidentale de hidrocarburi au relevat faptul c toxicitatea diferitelor
produsepetroliere,cumarfi i eiulsauchiariproduselefinite,areefectefoartediferiteasupra
organismelor marine. n general, s-a observat c toxicitatea periculoas este cauzat de
concentra ia compuilor volatili din hidrocarburi, incluznd parafinele uoare i aromatice
(benzina,toluenul,xilenii,naftalina.a.).
Consecin ele ecologice ale mareelor negre cauzate de accidentele unor mari tancuri
petroliere,aleunorrafin riisituatenzonecostieresaualeunorplatformemarinedeextrac iea
petrolului, urmate de deversarea n mare a unor masive cantit i de petrol, s-au dovedit a fi
deosebit de grave i uneori chiar catastrofale pentru ecosistemele marine. Efectele polu rii cu
hidrocarburiaudecimatpopula iideflor ifaun marin dincelemaidiverse,attcagenurict
icaspecii:petibentaliipelagici,stridiiimidii,gasteropode,crustacee,delfini,foci,vidrede
mare,pinguini,fitoplanctonizooplancton,coloniidecorali,algemarineetc.S-ademonstratc
dozemoderatedepetroldiminueaz activitateadefotosintez aalgeloriafitoplanctonului.
Totodat , petii care tr iesc n zone contaminate acumuleaz hidrocarburi n esuturile
musculare, ceea ce i face neconsumabili (F. Ramade, 1999). Unele specii ale faunei marine din
rndul bivalvelor,petilor, crustaceelor, zooplanctonul, diverse microorganisme i bacterii etc.,
pot consuma sau absorbi anumite cantit i de hidrocarburi din zonele poluate. S-a dovedit c
27
esuturile multor organisme marine pot re ine o perioad ndelungat unele frac iuni din i eiul
deversat. n corpul petilor i al unor organisme marine, aceste frac iuni sunt transformate n
diferitesubstan eprinprocesemetabolice.Concentra iadehidrocarburidincorpullorcretemai
mult atunci cnd aceste vie uitoare se hr nesc cu microorganisme contaminate cu i ei, n
asemenea cazuri nregistrndu-seorat amortalit iimairidicat .Efectenegative,mergndchiar
pn la moartea organismelor, le-au avut i substan ele utilizate n lupta pentru combaterea
polu rii, n special dispersan ii pe baz de detergen i, ale c ror urm ri au fost, n unele cazuri,
mai grave dect efectele produse de pnza de petrol (cazurile Torrey Canyon, Exxon Valdez,
.a.).Oalt consecin apolu riistratuluisuperficialalm rilorioceanelorcuhidrocarburieste
alterareainterac iunilor ocean-atmosfer .Petrolulinfluen eaz negativ,pedeoparte,transferurile
demateriedincadrulcircuitelorbiogeochimice,iarpedealt parte,fluxuriledeenergiecaloric
lanivelulinterfe eidintreceledou medii.S-aevaluatc oton depetrol poate acoperi 12 km2
de ocean, ceea ce nseamn c , la cantitatea anual de milioane de tone deversate n ntregul
Ocean Planetar, suprafa a marin contaminat prin aceast form de poluare ar reprezenta zeci,
poate chiar sute de milioane de km2.
Figura 3.2 - Dezastre ecologice marine

nfunc iedenaturamicroorganismuluiialhidrocarburiloraromatice(dupatipulde i ei)
pots apar compuiintermediarifoartediveri,iarhidrocarburileheterociclicepotfidegradate
n aceeai m sur ca i cele aromatice. Primul factor care limiteaz biodegradabilitatea
hidrocarburilorestenum rulrestrnsalmicroorganismelorcapabiles lemetabolizeze.Altfactor
restrictivesteinsuficien aoxigenuluinecesarreac iilordeoxidarealebiodegrad rii.Asfel pentru
oxidareacomplet aunuimililitrudehidrocarbur suntnecesare3-4 mg de oxigen.
Asfel,unsolpoluatnanotimpulcaldestedegradatnaseluni.
n lunile noiembrie-martieactivitateadebiodegradareestenesemnificativ .Maximumde
degradare biologic are loc la temperatura de 30 C i cu un con inut de apa corespunz tor.n
condi ii optime, perioada de njum t ire a petrolului, determinat n func ie de CO 2, a fost de
130 de zile n cazul polu rii cu n mol de rafin rie i 600 de zile n cazul polu rii cu n mol
provenit din petrochimie.
28
CAPITOLUL 4
MASURI DE INTERVENTIE PENTRU GESTIONAREA SITUATIILOR DE
URGENTA GENERATE DE POLUARE
Strategia de interventie
Schita principala a strategiei care trebuie aplicata de catre autoritatile operationale ale
partilor contractante in interventia la poluarile accidentale ale mediului marin in cadrul planului
consta din:
evaluarea gravitatii accidentului, luand in considerare cel putin urmatorii factori:
zona de producere a accidentului;
tipul poluantului;
cantitatea de poluant deversata si/sau care poate fi deversata;
posibilitatea transportarii poluantului;
gradul de risc pentru viata umana si/sau potentialul risc pentru sanatate;
riscul de incendiu/explozie;
toxicitatea poluantului deversat;
potentialul de afectare a resurselor naturale;
potentialul de afectare a unor proprietati de valoare si/sau de a avea consecinte economice
grave;
activarea planului national de interventie si notificarea celorlalte parti contractante;
selectarea metodelor adecvate de interventie;
evaluarea resurselor de interventie disponibile si necesare;
activarea planului si solicitarea de asistenta;
implementarea metodelor alese pentru interventie, utilizand resursele proprii si pe cele
solicitate din partea partilor contractante asistente;
reevaluarea situatiei si modificarea aspectelor necesare pentru actiunile de interventie;
incheierea operatiunilor de interventie;
dezactivarea planului;
inapoierea personalului, echipamentelor si a altor mijloace oferite ca asistenta in tara lor
de origine.
Fazele interventiei
In sensul prezentului plan, operatiunile de interventie in caz de poluare au fost impartite in
patru faze distincte:
Faza I Notificarea
Faza II Evaluarea si activarea planului
Faza III Operatiunile comune de interventie pe mare
Faza IV Operatiunile comune de interventie la tarm
Se intelege de la sine ca, in functie de imprejurari, unele faze sau parti ale acestora se pot
suprapune.
29
Supravegherea poluarii accidentale.

Pentru supravegherea deplasarii frontului poluant si a comportarii acestuia, se va acorda
prioritate mijloacelor aeriene de supraveghere, altfel putand fi utilizate si alte mijloace (vapoare),
daca nu se dispune imediat de aparate de zbor.
Supravegherea deplasarii frontului poluant si a transmiterii rapoartelor relevante catre alte
parti, inainte de activarea planului, se afla in responsabilitatea partii in a carei zona de
responsabilitate s-a produs poluarea accidentala. Dupa activarea planului, aceasta responsabilitate
revine CSE, care va lua toate masurile necesare pentru a asigura supravegherea periodica a
deversarii, a deplasarii si comportarii acesteia, cu scopul de a evalua corect situatia si de a decide
asupra masurilor adecvate pentru interventie. In acest sens, CSE poate solicita asistenta de la alte
parti contractante.
Partile contractante sunt de acord sa permita, daca este necesar, zboruri peste teritoriul si
apele lor teritoriale ale aparatelor de zbor ale celorlalte parti, cu scopul de a supraveghea
deversarile in cadrul planului si urmand solicitarile specifice inaintate de partea contractanta in
ale carei ape teritoriale sau pe ale carei coaste s-a produs incidentul. In solicitarea sa, autoritatea
lider defineste precis scopul misiunii si planul de zbor.
Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se constata o saracire
vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica
oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta
nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si
iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care
inabusa fundul marii.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei
generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii
din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
Caile de reducere a poluarii apelor sunt:
-adoptarea de tehnologii cu efecte poluante scazute;
-scoaterea din uz a unor produse cu potential poluant ridicat
-intensificarea reaerarii apelor
-favorizarea actiunii ecologice de autoepurare (prin curatirea periodica a namolului organic)
-intarirea legislatiei care sa protejeze apele, de poluarea agentilor industriali si casnici.
30
Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se

descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte
substante inofensive.
In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi
eliminati,substantele biodegradabile nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil
atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare,
hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt
biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase
materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele
formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de
reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt
rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea
drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate
astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de
natural ca hartia si lemnul.
Poluarea poate fi indepartata si prin tratarea apelor. Apele reziduale sunt tratate in statii de
tratare a apei, numite statii de epurare (epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape
reziduale). Dupa ce se analizeaza compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape :
eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin decantare ; dupa aceasta se adauga
oxigen ; apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa
spre utilizare dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate.
Metodeiechipamentededepoluare
La ora actual , att pe plan international ct i na ional, metodele utilizate pentru
depoluareaapelorcontaminatecuhidrocarburiprovenitedindevers riaccidentaleauungradde
eficien maimultsaumaipu inridicatiseclasific n:
- metodedelimitareampr tieriiideizolareapeteidepetrol
- metodededepoluare/cur areaplicatepentrundep rtareaacesteia
Tehnicidelimitareampr tieriiideizolareapoluantului petrolier
Strategiile de limitare a mprtierii peliculei formate la suprafa a apei la deversarea
poluantuluipetrolier,serefer la:
1. ngr direa petei de petrol, prin oprire mecanic , dup care petrolul poate fi transferat
ntr-o unitate de nmagazinare;
2.Deviereamecanic apetroluluidinsprezonelecaretrebuiescprotejatedecontaminare;
3.Cretereagraduluidedispersiealpoluantului
4.Ardereapetroluluilasuprafa aapei
Oprireamecanic
Dac se dorete recuperarea petrolului deversat, este important limitarea mpr tierii,
careserealizeaz prinngr direaacestuia,ac iuneceartrebuis seproduc ncelmaiscurttimp
posibil. Scopul ngr dirii este de a ob ine grosimea necesar echipamentelor de recuperare sau
31
necesare aprinderii petrolului. ngr direa poate fi folosit i pentru devierea petei, ntr-o pozi ie
maipotrivit trat riipetroluluidectceaini ial .Unadintrevariantelesimpledendep rtareeste
colectareapetroluluideviatnapropiereaunei instala ii,remorcareaacestuia laodistan sigur
iardereasa.
Bariere flotante
Exist o mare varietate comercial de bariere/baraje limitaloare de produse petroliere,
realizate din plastic, metal, paie, sau alte materiale. Cele de dimensiuni mari sunt construite
pentru condi iile din apele de suprafa de mare ntindere (din largul m rilor i oceanelor), n
timp ce barierele de dimensiuni mai mici se potrivesc apelor amenajate sau apelor continentale
st t toare(golfuriilacuri),iarceledinmaterialegrelesuntutilizatencazulapelorcurg toare,
care au viteze de curgere mari i curen i puternici. Ele pot fi amplasate n diferite sec iuni
transversaledeperuri,nsec iuniledev rsarepentruampiedicadeversareanm ri,precumi
n alte zone sensibile din punct de vedere al impactului produs asupra mediului.
Rolul major al barierelor este de a limita extinderea polu rii pe suprafa a apelor. Unele
dintre ele, cum ar fi cele permanente, sunt reutilizabile dar nu sunt absorbante.
Bararea ntinderii peliculeiaredreptscop,dup caz:
- mpiedicarear spndiriiideplas riinecontrolateahidrocarburilorpesuprafa aapei;
- men inereantr-ozon strictdelimitat apeliculeidehidrocarburi;
- favorizarea opera iunilor de recuperare a hidrocarburilor i dirijarea peliculei spre
utilajele recuperatoare;
- mpiedicareap trunderiipeliculeinanumitezonesauinstala iideimportan deosebit .
Barajele absorbante reutilizabile, realizate din polipropilen au capacitatea de a absorbi
produsul petrolier de lasuprafa aapeiichiarsoluluiauocapacitatedeabsorb iefoartemare,de
pn la25- 30 ori greutatea lor de asemenea, aceste tipuri de baraje nu sunt toxice pentru om sau
mediulnconjur toriplutescpesuprafa aapeichiaricndsuntsaturate. Acestea pot fi folosite
n mai multe opera ii de depoluare, iar la finalizarea lucr rilor pot fi incinerate f r probleme,
cantitateadecenu ob inut ,fiindfoartemic .
Toatebarierelesecaracterizeaz printr-ocomponent scufundat iounaaflat deasupra
ape, (Fig.4.1). Ele au n comun o parte flotant ,balastul i o parte care poate sus ine tensiunea
aplicaubarierei.nfunc iedeconstruc ialor,potficlasificatenpatrucategorii.
32
Fig.4.1P r ileesen ialealeuneibariere

Barierele cu flotaie intern sunt construite, n general, din PVC i con in o spum
flexibil camijocdeflota ie.Toateacestebariereauunelementdetensiune,laparteadejos,iar
unele au n plus un element de tensiune, localizat deasupra.
Barierele umflate sub presiune sunt construite din PVC, neopren sau din material acoperit
cupoliuretan.Camerelesuntumplutemanualcuaeripotfisegmentatesaucontinue.
Barierele umflate mecanic suntconstruitedinaceleaimaterialecaibarierelecuflota ie
intern .Camerelesuntcomprimatecndbarierelesuntdepozitateisuntumflateprinventilelede
admisieaaeruluiatuncicndsuntpusenfolosin .
Barierele gard suntfabricatedinmaterialerigidesausemirigide.Flota iaesteasigurat de
blocuridespum sauplutitorinconsol .
Exemple din cele patru categorii de bariere sunt prezentate n Fig. 4.2
33
Fig. 4.2 Tipuri de bariere

Exist treiconfigura iicunoscutedeamplasareabarierelor (Fig 4.3). numite U, J sau V
pentruc reflect geometriav zut dedeasupra.Pefundulfiec reiconfigura iisepoatepunecte
un separator. Foarte important este ajustarea vitezei navelor astfel nct viteza relativ dintre
bariere i ap s fie suficient de mic (aproximativ 0,35 m/s pentru viteza componentei
perpendicularepebarier )pentruapreveniscurgereapetrolului.Dac vitezaestepreamare,apar
turbulen enjurulp r iiscufundateacestlucruconducndlascurgereapetroluluicolectatpesub
bariere.Pentruaevitaaceast situa ie,navele pot pluti de-alungulcurentuluideap ,potaveao
pozi iesta ionar sausepotdeplasacontracurentuluideap sprepozi iapeteidepetrolpentrua
ob ineovitez convenabil fa deap .Aplicabilitateapentrudiferiteleconfigura ii itipuride
bariereesteprezentat nTabelul 4.1.
Odescriereabarierelorplutitoarecuexemplificarenimaginiischi eesteprezentat n
Tabelul 4.2.
34
Fig. 4.3. Moduldeamplasareabarajelornfunctiedeloculpolu rii
Fig. 4.4. Configura iialebarierelornform deU,ViJ

Tabelul 4.1
Aplicabilitateadiferitelorbariereiconfigura iindiferitetipurideape
Utilizarea barierei
Flota ieintern
Umflare sub
presiune
Umflare
mecanic
Gard
Ape
linitite
U/V
Ape
amenajate
U/V
Ape de
suprafa
U/V
Ape
nghe ate
U/V
- eficient
- rezonabil
35
- ineficient
Tabel 4.2
Schematizarea tipurilor de bariere plutitoare
Foto
Descriereicaracteristici
Bariereultrarapide,cuautoumflare,carepotfidesc rcate
i montaterapid,precumidepozitatenspa ii mici;sunt
uordeutilizatcuprec derepentrucazurideurgen
Bariere de construc ie durabil , ob inute prin turnare,
umplutecuspum suntproiectates poat filasatenap
permanent; permitattre inereapoluan ilorlichizi,ctia
materialelor solide plutitoare; se folosesc n porturi i n
vecin tateaprizelordeap
Bariere de ruri, au caracteristici tehnice care la fac ideale
pentru utilizarea n curen i cu viteze foarte mari;
performan ridicat
Bariere de mal au o construc ie de form plan vertical

lestate la partea inferioar , ceea ce le face ideale pentru
utilizareanaperelativlinititeinapedemic adncime
Bariere de larg pentru limitarea devers rilor n codi ii de

valuri din largul m rilor i oceanelor, sunt uoare fiind
umflate cu aer
Bariere de izolare a malurilor se ataeaz la barierele
conven ionale i izoleaz plajele sau rmurile; pot
deasemenea fi folosite n ape de foarte mic adncime,
unde barierele normale nu sunt eficiente; camerele
inferioaresuntlestatecuap
36
Schi
Bariere de uz general sunt optime din punct de vedere al

costului i performan elor pentru orice condi ii
hidrodinamice
Bariere scufundate
Barierele obinuite nu ajung la o adncime destul de mare pentru a colecta i petrolul
dizolvatnap nacestcazpotfifolositeplasencombina iecubarierele.Osolu ieesteaceeade
ase formaoconfigura iedetipVideaseconectalaturilebarierelorcuoplas ,formndu-se
aanumitabarier -n vod.(Fig 4.5)
Fig. 3. 5 Barier -n vod

Berme
Dac petrolulestedeversatpeghea ,pentruaprevenimpr tiereasepotcreabermede
obicei realizate din z pad i preferabil, se acoper cu un material plastic pentru a preveni
mbibareaghe iicupetrol(0kland,2000).
Baraje naturale
Baraje de paie
Barajele de paie sunt formate din balo i de paie nveli i n plas de srm . Acestea sunt
folosite n general n cazul depolu rilor produse pe ruri avnd avantajul att al rezisten ei la
vitezamaredecurgereaapei,cticapacitateadeabsorb ieaprodusuluipetrolier.Acesttipde
barajeesteutilizatlanoi n ar ,fiindom sur rapid de limitareamprtieriipeteidepetrol,
aplicat ncazulplanurilordeurgen .
37
Baraje de pmnt
Pentru a re ine o cantitate ct mai mare de petrol deversat, la noi n ar se recurge n
paralel cumetodabarajelordepaieilaconstruireaunorbarajedep mntncaleapoluantului.
Deviereamecanic
Barierele limitatoare pot fi folosite i pentru devierea petrolului dinspre zonele sensibile
spre zone n care accesul pentru recuperarea petrolului este mai favorabil.
nacestcazbarieraseafl npozi iesta ionar iprinurmarecurentultrebuies fiesubo
anumit limit pentru a preveni trecerea petrolului pe sub barier . Prin ajustarea unghiului
barierei, aceasta poate permite trecerea curen ilorcuvitezedeaproximativ1m/s.
Pulverizarea/dispersareadesubstan echimice
Folosireasubstan elordedispersie(substan etensioactive)esteconsiderat afiometod
rapid der spunscupoten ialridicatdeintensificareagraduluidispersiei naturale. Din punct de
vedere tehnic, aplicarea dispersan ilor este mai avantajoas comparativ cu arderea la suprafa
saucur areamecanic .
Cercet rile referitoare la metoda dispersiei arat c limitele opera ionale ale aplica iilor
privindaceast tehnic ,depindde:
- aplicarea metodelor;
- echipament;
- mediam rimilordepic turidedispersant;
- condi iiledemediu(staream rii,salinitate,temperatur );
- densitateapetroluluiidozajul;
- distribuireapetroluluilasuprafa aapeim rii.
Un impactmajorneficien adispersan ilorlauurm toriifactori(Ornitz&Champ,2002):
- Punctuldelichefiereal i eiului;
- Vscozitateap cureiiaemulsiilor;
- Con inutuldeap dinemulsii;
- Stabilitatea emulsiei.
Majoritatea produselor petroliere rafinate sau nerafinate, n urma ac iunii dispersan ilor,
vor forma emulsii. Procesul de degradare a petrolului este nso it de o cretere a vscozit ii
acestuia,careinfluen eaz desigurpunctuldelichefiere,conducelacretereacon inutuluideap
din petrol precum i la degradarea stabilit ii emulsiei. Toate aceste modific ri tind s fac
petrolulmaipu indispersabilpem sur cevscozitatealuisauaemulsieiatingevalorilelimit .
Valorilelimit depinddetipuldepetrolidecondi iiledemediupredominante.
Utiliza i corespunz tor, dispersan ii chimici pot fi o metod eficient n combaterea
polu rilor cu petrol, acetia fiind capabili s nl ture rapid mari cantit i de hidrocarburi de pe
suprafa a apelor, existnd chiar situa ii n care dispersan ii sunt singura solu ie viabil pentru
ndep rtareapetelordepetrol.
38
Dispersiachimic
nso ete procesul de dispersie natural prin reducerea tensiunii superficiale la interfa a
petrol/ap facilitndprocesuldespargereapeliculeidec trevaluri,npic turimici.
Dispersan ii moderni suntob inu i dintr-un amestec de substan etensioactive i solven i
(ITOPF, 2005, Technical Information Paper). Solventul ndeplinete dou func ii de reducere a
vscozit ii surfactantului care face posibil difuzarea i permite penetrarea surfactantului n
pelicula de petrol.
Moleculeledesurfactantsuntcompusedindou p r i:opartelipofilic (cuabsorb iede
petrol)iopartesolventultransport idistribuiesubstan atensioactiv prinpelicul ,lainterfa a
petrol/ap unde moleculele componente (lipofile i hidrofile) se rearanjeaz , producndu-se (ca
urmare a sc derii brute a tensiunii superficiale) spargerea peliculei n mai multe pic turi, sub
ac iunea valurilor. Reunirea pic turilor este mpiedicat de moleculele tensioactive de la
suprafa apic turilor(Fig.4.6).
A.Pic turiledispersatececon insurfactan isuntmpr tiatepesuprafa apetrolului
B. Solventul introduce surfactantul n pelicula de petrol
C. Moleculele tensioactive migreaz c tre interfa a petrol/ap , reducnd aici tensiunea
superficial
D.Pic turilemicidepetrolsedesprinddinpelicul
E.Pic turilesuntdispersatedeamesteculturbulentl sndlasuprafa aapeidoarluciul
Fig. 4.6. Procesul de dispersie chimic

39
Fig. 4.7 mpr tiereadispersan ilorcuajutorulambarca iunilor
Fig. 4.8 mpr tiereadispersan ilorcuajutorulavionului
De obicei, micile particule de produs petrolier nu sunt vizibile cu ochiul liber, iar
dispersiarealizat aparenap asem n toruneipenedefum.
Dispersan iipotfimpr tia idinambarca iuni,avioaneielicoptere(Fig.4.7iFig.4.8).
Cu un suport opera ional bun, suprafe e foarte mari de petrol deversat pot fi tratate rapid i
eficient. Acetia, ns , nu vor avea nici un efect dac vscozitatea petrolului este mai mare de
10000cSt,saudac temperaturaminim decurgereapetroluluiestemaimarecu15-20 C dect
temperatura apei. Aceasta nseamn c intervalul de timp n care se pot folosi dispersan i este
limitat. Dezagregarea va modifica petrolul, astfel nct vscozitatea i temperatura minim de
curgerevorcrete.
40
Aadar,pentruaaveaeficien maxim ,dispersan iitrebuiempr tia inaintecapetrolul

s devin vscos nurmaevapor riisau naintea formariiemulsiei,Exist totuiuneletipuride
petrol, cum ar fi combustibilul petrolier greu i cel nerafinat vscos care sunt mai greu de
ndep rtatprinaceast metod .
Pentruaputeadispersaopelicul depetrolestenecesar oanumit cantitatede energie
folosit la amestecarea petrolului cu apa. n practic , aceasta nseamn c ambarca iunea de
pulverizaretrebuies p trund n i eilasuprafa cu2m/s pulverizndiagitndzona. i eiul
trebuie urm rit pentru a vedea dac dispersia are loc, caz n care viteza ambarca iunii poate fi
m rit cu cte 0,5 m/s pentru a afla viteza optim pentru dispersie, cuprins ntre 2 i 4 m/s.
Filmele sub iri de i ei brut proasp t se disperseaz uor la o vitez a ambarca iunii de 4 m/s.
Dispersia peliculelor de produse petroliere mai groase i mai vechi, care sunt susceptibile de
pulverizare,necesit vitezemairedusealeambarca iuniipentruam riraportuldintredispersant
i i ei.Unele i eiuribrutenvechitepotdevenirezistenteladispersaredincauza caracteristicilor
i a vechimii lor (timpul scurs de la deversare). Aceasta se observ uor dup o ncercare de
prob cu o vitez a ambarca iunii de 2 m/s (doza maxim de dispersant), prin aceea c la
suprafa pot fi v zute pic turi mari de i ei. Culoarea emulsiei formate n urma dispersiei,
variaz de la brun nchis la brun deschis n func ie de i ei si de timpul ct a fost suspus la
ac iunea vremii. Dac dup tratare, pot fi observate pic turi mari de i ei (1 cm sau mai mult)
acestaarat c dispersia nu se produce.
Optimizarea compozi iei dispersan ilor prin modele de amestec i metode de r spuns la
suprafa reprezint o abordare important cu rol semnificativ n eficien a tehnicii de limitare a
mprtierii poluantului petrolier deversat. Astfel, s-a ajuns la concluzia c amestecul obinuit
bazat pe echilibrul hidrofil-lipofil (EHL) 9-11 nu este o modalitate util n optimizarea
dispersantului,datorit eeculuilu riinconsiderareainterac iunilormoleculareputernicedintre
surfactan i(Brandvik & Daling. 1998).
Utilizareacontrolat adispersan ilorpoatereduceimpactulmasivprodusasupramediului
iresurseloreconomicencazuluneidevers ripetroliere.
Oricum, pn n momentul n care se va realiza transferul particulelor de petrol de la
suprafa aapeininteriorulcoloaneideap ,sevaimpuneoevaluareatent arisculuideafectarea
altorresursesensibiledindiferitelep r ialemediuluiacvatic.Dinacestemotive,naintedease
aplicaaceast metod ,trebuieconsultaterecomand riledinplanuldeurgen ,ncaresespecific
zonele de interes special unde nu este permis pulverizarea de dipersan i i este necesar
ob inereainforma iilorreferitoarelatipul i eiuluiimplicat,durataperioadeideplutireaacestuia,
precumicondi iiledestareaapeicucareaintratncontact.
Arderea lasuprafa
Datorit dificult ilor logisticedecolectaredepesuprafa a m rii idedepozitare,oalt
alternativ ar fi re inerea petrolului de c tre bariere speciale rezistente la ardere i apoi arderea
lui.
Arderea la fa a locului a petroluiui este definit ca fiind controlarea arderii petrolului
dinap ,rurisaumlatini,princaredirectaarderea i eiuluiesteprocesulcelmaieficientpentru
ndep rtarea hidrocarburilor din ap , prin cele mai actuale tehnologii (http://www.mms.gov).
Ini ial,interesularderiilasuprafa aapeiavenitdinexperien aprecedenteloraccidentemajorede
poluarecupetrol, ncadrulc roraaufostatacateiremediabil florai faunaapelor.Caurmarea
acestorpolu ris-audescoperitmetodededepoluareamediuluicurezultatedenalt calitate,dar
41
cucosturipem sur .Eficien aacesteimetodedepindeattdecondi iilemeteorologice,ctide

propriet ilefizico-chimice ale petrolului deversat.
Criteriileurm ritenprocesularderiilafa aloculuipotfi(Ornitz&Champ,2002);
1. Degradarea petrolului;
2.Reac ialogistic ;
3. Vremea;
4.Distan apn lazonelepopulate.
Au fost nregistrate i accidente de ardere a hidrocarburilor datorate unei utiliz ri
necorespunz toare, care au avut ca urmare arderi de plante sau incendii ce au pus n pericol
mediul nconjur tor. O utilizare corect a acestui proces este foarte eficient , iar ansele s se
produc accidentedatoratearderiilasuprafa suntdestuldelimitate.
Condi iile naturale care afecteaz succesul arderii petrolului deversat se bazeaz pe trei
criterii:
a.Timpuldeladeversarepn laardere(evaporareaidispersiapetrolului);
b. Gradul de emulsificarecafactorlimitant(influen atdeprezen aapei);
c.Condi iilecareafecteaz opera iunea(vremea).
Primeleobiectivecaretrebuieavutenvederenmomentulefectu riiacesteiopera iisunt

protec ia mediului nconjur tor, a resurselor vie ii, i a s n t ii omului dar i siguran a i
eficien arapidit ii ndep rt riipetroluluide lasuprafa aapelor.Utilizareaaceastei metodeeste
indicat n cazurile n care deversarea s-a produs n zone sensibile, slab energizate, n care alte
metode nusuntattdeeficienteincarerapiditateandep rt riiesteprimordial .
Succesul acestei metode este determinat de trei grupe de factori cheie lega i de
propriet ilefizico-chimice ale petrolului deversat:
A Factori referitori la aprindereicombustie cesuntdependen idegreutateamolecular ,
presiuneavaporilor,vitezadevaporizare,punctuldeaprindere,punctulde fierbere,temperatur
ivnt.
B. Factori referitori la modific rile propriet ilorpetrolului datorate degrad rii n timp a
acestuia,degradarecareestenso it deevaporareiemulsificare
C. Factoriceserefer laconsidera iitehniceiopera ionalece includ rezisten alafoca
mijloacelortehnice(vaseibaraje)icapacitateadeaprindereasurseideaaducetemperatura de
lasuprafa a i eiuluilatemperaturadeardere
Pentru a se putea estima timpul de ardere al petrolului (Ornitz & Champ, 2002) este
necesar a se determina:
a. Timpul necesar pentru pierderea prin evaporare pentru a putea stabili limita pentru
evaporareipentruacomparaperioadadetimpcutimpulestimatpentruardere, inndcontde
vntidetemperaturaapei.
b.Con inutuldeap dinpetroluldeversatis secomparecucon inutuldeap admisdin
i ei.
42
c.Cantitateadec ldur necesar pentruaprindere,pentruaaducetemperaturasuprafe ei

petroluluilavaloareacorespunz toarepunctuluideaprindere,astfelc petrolulvaardentimpul
estimat pentru combustia peliculei.
Aadar, arderea unei pelicule sau a unei por iuni din pelicula de petrol la fa a locului,
dup ce acesta a fost ngr dit este o tehnic ce func ioneaz cel mai bine n cazul petrolurilor
proaspete, n condi ii meteorologice de calm relativ. Totui, n practic , aceast tehnic nu este
indicat n majoritatea devers rilor provenite din surse de naviga ie, datorit dificult ii
men inerii unei grosimi suficiente pentru ardere. Grosimea stratului r mas dup ardere, pe
suprafa a apei va depinde att de natura petrolului ct i de condi iile externe. Din acest motiv,
ardereaestecuattmaieficient cuctpeliculadepetrolestemaigroas nmomentulaprinderii.
Unele lichide petroliere, n special cele degradate, sunt foarte greu sau chiar imposibil de aprins,
deoarece majoritatea componen ilor petrolului deversat se evapor foarte repede. Deoarece
aprinderea petrolului necesita un sistem bine pus la punct, opera ia se face, de obicei, din
elicopter sau de pe un vas, preferabil fiind telecomandarea de la mare distan . Exist ns i
cazurincaremaiconvenabil esteutilizareaapriz toarelormanuale.
Prin aceast metod , poluarea este transferat n atmosfer , iar reziduurile sunt diluate
rapid.Cutoateacestea,consecin eleasupras n t iiisiguran eipopula ieisuntmariiserefera
la poluarea atmosferei respirabile cu radicali liberi, produi rezulta i n urma arderii
hidrocarburiloricaracteriza iprintr-otoxicitatefoarteridicat ,apari iarisculuidempr tierea
focului precum i la faptul c ntotdeauna dup ardere va r mne O cantitate mare de reziduri
grele la suprafa a apei, care se pot depune avnd poten iale efecte pe termen lung asupra
ecosistemuluiacvatictotui,cercet riexperimentaleauar tatfaptulc aceast metod nuaravea
un impact sever asupra mediului(gazeledeardereemanatenatmosfer nurmaarderii arfi n
cantit i mai mici dect cele rezultate prin evaporarea i eiurilor, iar calitatea ecosistemului
acvatic ar fi neafectat de c ldura arderii), dac s-ar recurge la modele matematice bazate pe
m sur torianterioareaiparametrilorap iaer.
Metodedendep rtare/cur area poluantului petrolier
Tehnicilede ndep rtare/cur areapeliculei formatelasuprafa aapei nurmadevers rii
poluantuluipetrolier,serefer la:
1. Re inerea poluantului prin absorb ie, procedeu realizat cu ajutorul materialelor
absorbante;
2. Recuperareamecanic depesuprafa aapei,
3. Recuperareamanual depesuprafa aapei;
4. Sp larearapid ncazulcontamin riimalurilor/plajelor;
5. Metode naturale decur are.
Alegerea celei mai potrivite metode de depoluare este foarte important i depinde de
datele ct mai exacte referitoare la incident.
n cazul m rilor i oceanelor, aplicarea tehnicilor de cur are nu este ntotdeauna
necesar , deoarece exist situa iile n care petrolul r mne n larg, unde poate fi dispersat i
eventualdegradatprinprocesenaturaledebiodegradare,neafectnd rmurile,nastfeldecazuri,
pentru a confirma prognozele estimate este suficient monitorizarea evolu iei petelor de petrol,
43
metod aplicat ncazurilemarilordevers riap rutede-alungulazecideani.nceeaceprivete

rurile, chiar o mic deversare, n special de petrol greu rafinat sau nerafinat foarte persistent,
poate necesita un efort major i rapid, mai cu seam dac sunt amenin ate resursele naturale
sensibile la acest tip de poluare.
Absorban i
Capacitatea de absorb ie a produselor absorbante trebuie stabilit experimental pentru
fiecare tip de produs petrolier (ex. i ei brut, benzin , .a.), astfel nct sa poat fi estimat
consumuloptimdeprodusabsorbantiefecteleindusecalit iiapei.Refolosireaproduselordup
utilizare se poate face cu bune rezultate dup presare si uscare prealabil . De asemenea,
utilizatorultrebuies seasigurec dispunedemijloacelenecesaredesolu ionareaelimin riisau
reintegr riinmediuaprodusuluifolosit.
Folosireadincencemaifrecvent amaterialelorabsorbantepentrueliminareaefectelor
polu rilor accidentale ale apei i solului, impune luarea unor m suri privind reglementarea
utiliz rii acestora pe plan na ional pentru confirmarea eficien ei, eficacit ii i inexisten ei
riscurilordepoluareindus (Miescu,2002).Estenecesar ntocmireauneidocumenta iicares
con in toate categoriile de materiale absorbante existente pe pia , domeniul de utilizare i
m suriledeprecau ie.Dezvoltareadematerialeabsorbanteartrebuis constituieoalt prioritate
pentru cercetare. Trebuie g site materiale autohtone, eventual deeuri, care prin prelucrare s
constituieabsorban ieficien ideinterven iencazdepolu riaccidentalecusubstan etoxicesau
periculoasepentrumediuicares satisfac idinpunctdevederealpre uluidelivrare.
Absorbantii chimici/sintetici
Teste realizate n laborator au eviden iat modificarea calit ii apei la utilizarea
absorban ilor SS, HS i BG pentru ndep rtarea motorinei, n sensul introducerii de materii n
suspensie n concentra ii relativ reduse (produs absorbant dezintegrat n particule fine) i
introduceriidesubstan eorganice(probabilmotorin emulsionat )(Miescu.2002).
Absorban iisintetici(produinRomniaistr in tate),utiliza ipentrudepoluarea
apelor poluate cu petrol:
- OILDEPOLPLAST
- brevetatdeOSIMBucureti;
- ab/adsoarbeproduselepetrolieredepeap isol;
- fabricat din materiale plastice;
- capacitatedeab/adsorb iecca1:6;
- nebiodegradabil;
- seelimin prinincinerare.
- MIXSORB
- ab/adsoarbe foartebineproduselepetroliere n pelicul sub irede peap /sol,suprafe e
dure(pardoseli,pere i,piese,diversealteobiecteetc.);
- arencompozi iematerialesintetice;
44
- capacitatemaredeab/adsorb ieaprodusuluipetroliersubform depelicul sub ire,nu

las iriza iipeap ;
- par ialbiodegradabil;
- seelimin prinincinerare;
- selivreaz nsacideplasticdecca.100,5kg.
- ROMSORB
- ad/absorbantdeprodusepetrolieredepeap /sol;
- arencompozi iefibrevegetale+materialesintetice;
- capacitatemaredeab/adsorb ie;
- par ialbiodegradabil;
- seelimin prinbiodegradareiincinerare.
- BIOSORB
- ab/adsorbantdeprodusepetrolieredepesuprafa aapei/sol;
- arencompozi ie fibreanimale(deeurideln )ipentruoeficien mai bun sepot
ad ugaimaterialesintetice(20-30%);
- capacitatemaredeab/adsorb ie;
- biodegradabil sau par ial biodegradabil cnd se folosesc materiale sintetice se elimin
prin biodegradare;
- RAW Absorbent (http://mariusc.3x.ro/iso/CATALOG.pdf)
- realizatdinpolipropilen prelucrat itratat termic;
- are o mare capacitate de absorb ie a hidrocarburilor deversate accidental pe ap , sol,
suprafe esolide;
- ratadeabsorb ie:1/20;
- poate fi utilizat la depolu ri ale apelor i solurilor(produs cu comportare excelent pe
ap );
- pluteteuntermennedefinitpeap ,chiaridup satura ie;
- secolecteaz foarteuordepeap isol,
- dup utilizare se depoziteaz n locuri de colectare a deeurilor, se poate incinera n
instala iiautorizate;
- nebiodegradabil
Absorban iidetiptampon
Sunt convenabili datorit greut ii mici i costului redus. Au capacitate de absorb ie a
produselor petroliere de pn la 25 de ori greutatea lor. Sunt eficien i i n cazul produselor
petrolierecestaulabazaob ineriisolven ilor,vopselurilor,uleiurilorvegetaleiaaltorchimicale
insolubile n ap , dar sunt eficien i pentru cantit i mici de poluant, cu prec dere pe ape slab
energizate.
45
Absorban inaturali
Din categoria absorban ilor naturali, cei mai folosi i, pentru depoluarea apelor de
hidrocarburi, sunt SPILL-SORB/ PEAT SORB/NATURE SORB (produsul este acelai, dar
difer producatorii) i ENVIROPEAT. Tehnologiile de depoluare care utilizeaz aceti
absorban i, sunt simple, nu necesit utilaje speciale sau personal calificat, hidrocarburile
absorbite fiind biodegradate.
- SPILL-SORB/PEAT SORB. cunoscutcaabsorbantulmileniului,este100%naturali
biodegradabil. Re ine i ncorporeaz definitiv poluan ii, astfel c produsele absorbite nu se pot
scurge. Este total integrabil n natur , netoxic, nu necesit colectarea lui din teren; are o
capacitate de absorb ie: de 8 - 12 ori greutatea lui i nu este abraziv fiind capabil s absoarb
pn i vaporii de benzin din atmosfer , ce pot fi n pericol de explozie, reducnd vaporii cu
propriet idearderedela100%la10%dup aplicare(http://www.peatsorb.com/)
Acest absorbant este un muchi de turb recoltatdin zonele ml tinoase ale Canadei de
Nord, fiind eficient pe uscat sau pe ap mai ales n apropierea rmului (malurilor). n stare
natural ,muchiuldeturb Sphagnum areuncon inutdeap de85%- 90%. n urma unui proces
specialdeuscarepn launcon inutdeap de7%,ischimb caracteristiciledevenindhidrofob
i avnd capacitatea de a ncapsula o gam larg de poluan i, care nlocuiesc apa. Are greutate
mic motiv pentru care este i uor de manipulat i de transportat. Este un produs cu aspect
fibros, cu greutateaspecific de60- 90 g/l, nu se autoaprinde, este stabil n timp, are pH = 4 - 6,
prin ardere producnd numai 2% cenu . A trecut procedura testului caracteristicilor toxicit ii
antivegetative,testulfiltruluiculoriiitestuldeeliberarealichidelor.
- ENVIROPEAT este un produs 100% natural i biodegradabil, cu aspect fibros i
culoare maronie, rezultat prin deshidratarea termic n condi ii aerobe a muchiului de turb
(Spliagnum), care provine din Noua Zeeland . El absoarbe produse petroliere i derivatele
acestora, erbicide, pesticide, cerneluri, snge, gr simi animale etc. Dac se asigur condi iile
optime, cum ar fi: prezen a oxigenului i a temperaturii de 10 -12 C, la care se adaug i
elemente nutritive (fosfat, azot, potasiu), acesta sebiodegradeaz prinactivitatea microbian , n
maximum 120 zile.
Singurele deosebiri ntre cele dou tipuri de absorban i sunt cele referitoare la ara de
provenien , i la durata necesar pentru biodegradare. Astfel, SPILL SORB (PEAT SORB)
provine din zoneleml tinoasealeCanadeideNord,ntimpceENVIROPEATprovinedinNoua
Zeeland . mpr tia i manual sau mecanic pe suprafa a poluat re in i ncapsuleaz , aproape
instantaneu, produsele petroliere n celulele vegetale ale muchiului de turb deshidratat. n
paralel, ncepeunprocesbiochimicderupereastructurilorchimicealehidrocarburilordec tre
enzimeleprodusedeflorabacterian existent nap ,acizii humicidinstructuracelular avnd
rol de catalizator.
Absorbantulsecomport caogazd cere ineicontroleaz procesuldebiodegradaren
prezen a oxigenului, a unei temperaturi de minim 10 - 12 C i a umidit ii, procesul de
biodegradare decurge normal. Elementele biogene, ca azotul, potasiul i fosforul, stimuleaz
acest proces. Fiind hidrofobiacetiabsorban iplutesclasuprafa aapeiidup ceintr ncontact
cu produsele petroliere le absorb aproape instantaneu. Ei pot fi mpr tia i n mod direct pe
suprafa aapeisaupotfincorpora inbaraje/saltelu eplutitoare.Recuperarealorserealizeaz cu
echipamente uoare, prev zute cu site fine, barajele i saltelu ele recuperndu-se direct n
46
continuare, absorban ii satura i cu hidrocarburi, pot fi folosi i drept combustibili n centrale

termice. Cantit ile de absorbant saturat, nerecuperate de pe suprafa a apei se biodegradeaz n
timp,f r aafectacalit ilemediului.Deasemenea,absorban iinaturalipotfiutiliza infiltrarea
ipurificareaapeloruzatecarecon incoloran iimetalegrele.Testeleauar tatc dup numai
dou treceri ale apei uzate printr-o saltea ce con ine absorbant natural, concentra ia metalelor
greleafostadus nlimiteacceptabile.Dup utilizare,absorbantulapututfimanevratncondi ii
desiguran iincinerat.
n concluzie, avantajele utilizrii absorbanilor biodegradabili pentru depoluarea apelor
contaminatecuhidrocarburiaromaticepoliciclicesunturm toarele:
- absorban ii ac ioneaz cu succes la depoluarea apei, nu sunt abrazivi, fiind 100%
naturaliibiodegradabili;
- produsele absorb i ncorporeaz definitiv poluan ii, pe care i biodegradeaz , f r a
permite scurgerea acestora;
- 1 kg de produs absoarbe 8-12 litri poluant;
- fiindproduinaturali,netoxici,totalreintegrabilinnatur ,nuesteobligatoriecolectarea
lor din teren;
- dup depoluareapapoatefiredat categorieidefolosin ini ial ;
- tehnologiile de depoluare cu aceti absorban i se realizeaz n situ i nu presupun
folosirea unor utilaje speciale sau personal nalt calificat;
- dac seasigur condi iileoptime,cumarfi:prezen aoxigenuluiiatemperaturiide1012C, la care se adaug i elemente nutritive (fosfat, azot, potasiu), ENVIROPEAT se
biodegradeaz prinactivitateamicrobian ,nmaximum120zile.
Cercet riexperimentaleauar tatc utilizarea grafitului exfoliat ca absorbant al petrolului
deversat poate fi o metod foarte eficient i rapid de cur are a apelor contaminate. S-a
demonstrat experimental (Toyoda & Inagaky, 2000) c grafitul exfoliat de greutate specific
aparent de6kg/m3 poateabsorbi76g i ei/ggrafitexfoliat,naproximativ2minute,comparativ
cuabsorban iirealiza idinpolipropilen saupoliuretancareaucapacitateadeabsorb iedepn
ia 20- 30 g i ei/g polipropilen sau poliuretan. De asemenea, avantajul utiliz rii grafitului
exfoliat, const n faptul c absoarbe doar i eiul, spre deosebire de absorban ii sintetici, care
absorbpetrolulmpreun cuapaicarenupotabsorbipetrolurifoartevscoase,precumcelede
clas BsauC.
Recuperareamecanic depesuprafa aapei

Procesul de cur are mecanic , ce const n recuperarea produsului petrolier de pe
suprafa aapeisebazeaz pedou variabilediferite.Primaserefer laschimbareapropriet ilor
petrolului (n func ie de vreme), iar cea de a doua, la condi iile de mediu, operabilitatea,
tehnologia, i echipamentul folosit. Ambele ns , depind de factorii de mediu: viteza de
mpr tiere a vntului, curen ii, vizibilitatea, starea i temperatura apei. n mod normal se
folosesc bariere pentru a devia pata de petrol n calea separatoarelor.
Eficacitateacur riimecanicepoatedepindede:
- eficien adispozitivuluidecur are;
47
- eficacitateasistemuluiceincludevasul,separatorul,ibarieralimitatoare;
- raportuldintrepetrolulrecuperaticelmpr tiat;
Metodelederecuperaremecanic sepotmp r intreigrupe:
- Separatoarenmicare(dispozitive cu benzi colectoare)
- Separatoaresta ionare(skimmere)
- Cisterne cu vid (autovidanje) - aceast metod esteconsiderat afiimproprierecuper rii
de pe mare)
Separatoarenmicare
Caracteristicaprincipal aacestortipurideseparatoareestesimpl iconst n faptulc
ele se pot deplasa. Unele au motoare proprii, n timp ce altele sunt mpinse sau tractate de alte
vase (Fig. 4. 9).Separatoarelepotfifolositeincondi iideghea (concentra iesub30%).
Fig. 4.9Tipurideseparatoarenmicare
n cazul dispozitivelor de recuperare a produselor petroliere care folosesc benzi
absorbante din polipropilen, elementul specific const n banda absorbant continu , format
din fii sub iri de polipropilen , care este trecut prin rolele de stoarcere pentru recuperarea
48
produsului petrolier. Utilitatea const n faptul c partea cur at " a benzii, revine n zona cu
produs petrolierdelasuprafa aapeipentruacontinuaopera iaderecuperareaacestuia.
i eiulrecuperatderoleledestoarcereestecolectatntr-un bazin de produs din care este
transferat cu ajutorul unei pompe, ntr-un rezervor intermediar, ntr-o autocisterna sau ntr-un
vehicul similar.
Acesteechipamentepotfi folosite napecuadncime foartemic ,cutoatec plajasau
albiaunuirucupietrisaurocicumuchiiascu itepotaveaunefectabrazivasupramaterialului
dincareesteconfec ionat bandacolectoare.
Suprafe e netede, cum ar fi malurile nierbate i rocile netede nu au efecte d un toare.
Suntindicateafifolositepentrun l imialevalurilorpn lacirca0,6m(***,1993).
Cercet rirecentealearhitectului navalChristianGaudin,arat c orecuperaremecanic
eficient apetroluluideversatarficelmaibinerealizat prinutilizareaunuivascolector"OilSea
Harvester" - OSH (Fig.3.10),untrimarande138mlungimei38ml ime,formatdintr-un corp
centralidou laterale,careauroldestabilizareavasuluilavitezealevntuluiilavalurifoarte
mariicarenplus,creaz canalede8mlungimedeap calm ,ncareserecupereaz petrolul.
Originalitatea dispozitivului const n aceea c n interiorul canalelor este amplasat sistemul
benzilortransportoarecuperiipentrupetrolurifoartevscoaseiunskimmer/colectortipstavil
pentru petroluri uoare. Vasul poate fi de asemenea echipat i cu dispozitive pentru tratarea
petrolului recuperat.
Fig. 4.10Vaspentrurecupararea i eiuluideversatpemare

Eficacitateadispozitivuluiserefer la faptulc recuperareava fi mult mai semnificativ
cantitativ (99% din cantitatea deversat ), dar i mai rapid , chiar i n condi ii nefavorabile de
vreme, testeleefectuatecuacesta,demonstrndc poateajungefoarterapidlaloculdevers rii,de
undepotfirecuperatepn la250t/h,capacitateaacestuiadestocare,fiinddemaxim6000t.
49
Separatoaresta ionare
Atunci cnd petrolul deversat estere inut,sepoate folosiun separatorsta ionarpentrua
colectapetrolulidealtransferantr-o unitate de depozitare (Fig.4.11).
Tipuri de skimere
Cilindru rotativ
Perie de franghi rotativa
Cilindru rotativ cu perie
Cilindru rotativ cu discuri
Baraj autonivelator
Fig.4.11Tipurideseparatoaresta ionare
50
Skimmere-le sunt dispozitive de separare/colectare, cu rol de ndep rtare a petrolului de

pe suprafa a apei pentru a nu se mpr tia pe zonele de coast . Acest lucru se realizeaz dup
concentrareaprodusuluipetrolierpesuprafa aapei,cuajutorulbarierelorlimitatoare, astfel nct
peliculas ating grosimiconsiderabilepentruaputeafiseparat.
Skimmerele (colectoarele de i ei) Komara au fost concepute pentru recuperarea
produselorpetrolieredinzonerelativad postite,cumar fiporturile,docurile,estuarele i apele
de coast . Separatorul func ioneaz dup principiul suprafe elor adezive. El este format din
discuri rotative pe care ader i eiul care este recuperat apoi cu ajutorul unor lame racloare i
dirijat ntr-un recipient central. Aceste dispozitive suntindicatepentruvaluricun l imepn la
circa 0,6 m.
Capacit iderecuperareuzuale:
produseuoare- benzine/motorineceformeaz peliculecugrosimeade6mm- 2,4 t/h
i eiuribruteiemulsiiceformeaz peliculecugrosimeade12,5mm- 8 t/h
p curiiemulsii
Capacitatea maxim de recuperare a colectorului este atins de regul prin folosirea
vitezeimaximederota ieadiscului,chiarcurisculdeaantrenanmaterialulcolectatmaimult
ap . Tura iile mai mici ale discurilor sunt indicate cnd grosimea stratului de produs este mic
sau dac este sub form de emulsie de ap n ulei, care ader pe discuri numai la tura ii mici.
Colectorul recupereaz majoritatea combustibililor lichizi i a emulsiilor de vscozitate medie.
Aceste produsedevinfoartegreusauimposibilderecuperatlatemperaturisc zutealeaeruluii
aleapei,saudup operioad ncareprodusulpetrolierafostsupusdegrad rii.Astfeldeproduse
auoculoareneagr saumaronchis, iar latemperaturi joasealeapelordecoast ,elenuse mai
mpr tie pe suprafa a apei aa ca i eiurile brute proaspete, formnd de obicei bulg ri mici de
produs.
ngeneral,cuctstratuldeprodusestemaigros,cuattcretedebitulderecuperare.De
aceea este necesar ca produsele petroliere s fie ngr dite cu ajutorul barajelor flotante, sau al
dispersan ilorcaredetermin filmedesuprafa .
napelead postite,adic ndocuriiporturi,vntuldetermin adeseadirec iancareeste
mpinsprodusulpetroliericontribuiela ngroareastratuluideprodus.Bariereleflotantetrebuie
folositedac sepoatepentruamprejmuiprodusulndirec iavntuluiipentruam rigrosimea
stratului de produs petrolier. n unele cazuri de vnt slab sau n lipsa vntului, barajele flotante
trebuiefolositeastfel ncts seoptimizezeamplasareautilajelorderecuperare.Altedeeuride
dimensiuni mari cum ar fi cheresteaua sau gr mezile mari de alge pot afecta func ionarea
discurilor de recuperare sau chiar le pot distruge. De aceea esterecomandabilcautilajeles fie
ncadratecupersonalpentruanl turaresturile.
Cisterne cu vid (autovidanje)
Pentrurecuperareaproduselorpetrolieredepesuprafa aapeisepotfolosiiautovidanje.
Aceste vehicule sunt folosite de obicei pentru agoliprinpomparedrenurile, haznalele i fosele
septice. Ele sunt potrivite pentru a recupera benzine i motorine, i eiuri brute proaspete i
majoritateaemulsiilorde i eibrut,precumiacombustibililorlichizimedii,darsuntneadecvate
pentru uniicombustibililichizigrei,vscoi.
Prezint dezavantajul c , atunci cnd produsul este n strat sub ire, pot colecta cantit i
mari de ap . De aceea trebuie f cuttot posibilul pentru a m ri grosimea stratului de produs cu
ajutorul barajelor, n ape linititesepoatefolosicusuccesun baraj micpentruam rigrosimea
51
stratului de produs. Cap tul furtunului trebuie men inut mereu n plan orizontal pentru a
minimiza cantitatea de ; ap liber colectat odat cu produsul petrolier. Pentru recuperarea
deeurilorpetrolieredepesuprafa aapeisepotfolosicusuccesicisternedelaferme.
Depoluareancazulcontamin riimalurilor/plajelor
Recuperareaproduselorpetroliere,auleiurilormineraleiadeeuriloracestoradeversate
accidental n ap , cnd acestea se g sesc sub form de iriza ii sau pelicule foarte sub iri pe
suprafa aapelor,serealizeaz nfaz final prinfolosireaabsorban ilor.Odat cepetrolulafost
aduspe rmuri,eforturiledecur areaacestoraartrebuidirec ionalemai ntic tresuprafe ele
cu concentra ii mari, respectiv cu petrol mobil, care, pe de alt parte, ar putea direc iona mai
departepoluantulc trezonelenvecinate.Deobicei,ncazulmalurilorcontaminateseutilizeaz
o combinare a tehnicilor de cur are, ce include metode manuale i mecanice de remediere,
cur area cu pompe de vid, sp larea cu ap la temperaturi i presiuni ridicate sau sc zute,
inundareaunorzoneichiartergereacucrpeimaterialeabsorbante.
Este foarte important alegerea metodei celei mai apropiate nivelului de contaminare i
tipului de rm, care poate fi de la plat mlos, plaje nisipoase i pietroase i pn la maluri
stncoase la fel de bine ca structurile antropice (stabilopozi).
Cur areacupompedevid
La recuperarea deeurilor de produse petroliere sunt necesare pompe, dar este pu in
probabil ca n acest scop s se poat folosi pompe tradi ionale pentru lichide cu vscozitate
sc zut (deexempluapasaualtelichideuoare).Folosireaacestoraarfiposibil doarpentru i ei
brutproasp ticucon inutmicdeap iresturimateriale.
Pentru unele produse petroliere i emulsii vscoase sunt adecvate pompe pentru lichide
vscoase. Pompele nu fac fa att de bine ca vehiculele cu vacuum n cazul amestecurilor
uleioase foartevscoase,ns ,suntmaipotrivitepentruzoneleizolateipor iuniledeplaj care
sunt prea moi pentru utilajele cu vacuum. Aceste pompe fac fa unei game destul de mari de
corpurisolidedarnunaceeaim sur cavehiculelecuvid(***,1993).
Cur areacujetdeap
Odat ce petrolul a fost adus pe rmuri, eforturile de cur are a acestora ar trebui
direc ionatemaintic tresuprafe elecuconcentra iimari,respectivcupetrolmobil,care,pede
alt parte,arputeadirec iona mai departepoluantulc trezonele nvecinate.Deobicei, ncazul
malurilor contaminate se utilizeaz o combinare a tehnicilor de cur are, ce include metode
manualeimecanicederemediere,precumsp lareacuap latemperaturiipresiuniridicatesau
sc zute,inundareaunorzoneichiartergereacucrpeimaterialeabsorbante.
Metodenaturaledecur are
A) Bioremedierea
Esteometod deremediereapetroluluidepesuprafa aapelor,ceconst nbiodegradarea
microbiologic ahidrocarburilor n cadrulunuiprocesnatural, n func iedetemperatur ,pH,i
de prezen a unor diverse microorganisme sau nutrien i, cu prec dere N, P, K, iar absen a
tehnologieidemodificaregenetic permiteutilizareaacesteimetodenmulte riaflatencursde
dezvoltare (Abu & Ogiji, 1996).
Oechip decercet toridelaInstitutuldeCercet ritiin ificedinSpaniaadescoperitc
anumitebacteriidepecoastaGali ieisuntcapabiles eliminenmodnaturalpetroluldeversatn
52
timpul naufragiilor. Exper ii n domeniu au observat c aceste vie uitoare minuscule, aflate n
ecosistemulmarin,potdegradanmodnaturalcompuiipetrolului.
Odat deversatenmare,hidrocarburilesuport diversetransform ri,printrecareceamai
important este biodegradarea. Cu toate c numeroi compui ai petrolului sunt n mare parte
biodegradabili, exist totui elemente chimice, ce intr n componen a acestui combustibil, care
suntdificildeeliminat.Pentrustudiullor,oameniidetiin auluatprobedintr-ozon afectat i
le-auanalizatnlaborator,nparalel,aureconstituitartificialcondi iiledepoluarecupetroliau
comparatambelesitua ii.Rezultateleob inute nprimulcazauconfirmatexisten abacteriilori
contribu ia acestora la degradarea i eiului. n al doilea caz, procesul degrad rii, dei existent, a
fost mult mai lent, nereuindu-se dect par ial cur area apei n care a fost v rsat petrolul n
condi iidelaborator.
Contribuind la mbun t irea procesului de degradare natural , aceast metod a strnit,
numeroaseinteresenultimiidouzecideani,darnc ,nus-ademonstratafitehnologicposibil
saubeneficiar pentruproiectederestaurarelascar mare.
B)Dispersianatural
O anumit parte din cantitatea de hidrocarburi deversat , se va dispersa n mod natural.
Acest fenomen se va produce atunci cnd energia de amestecare petrol-ap datorat valurilori
vntuluivafisuficient s nving tensiuneasuperficial lainterfa apetrol/ap astfelncts se
produc ruperea peliculei de petrol n pic turi de diferite dimensiuni. De obicei, pic turile mai
marivorrevenilasuprafa isevorunintreele,fomndoalt pelicul ,iarpic turilemicivor
r mnensuspensiencoloanadeap ,deundevorfidispersatedatorit turbulen eiicuren ilor
desubsuprafa aapei.
Acest proces depinde att de tipul hidrocarburii ct i de condi iile de mediu, fiind
specificngeneralm riloragitate,cuvaluricaresespargivntdepn la5m/s.
Recuperareadeperuri,m riioceaneicur area rmurilorsuntmetodededepoluare
care genereaz cantit i de petrol substan iale i deeuri petroliere care necesit transport,
depozitaretemporar inunultimulrndeliminareprinmetodeacceptatedemediu.ncheierea
fazei de cur are se continu apoi cu unele opera iuni, cum ar fi: reprocesarea n rafin rie a
petrolului lichid precum i a apei petroliere, utilizarea deeurilor petroliere ca material brut, n
unele procese industriale i de asemenea pot fi stabilizate pentru utilizarea n proiectele de
construc ii,camaterialbrutsecundarcucostsc zut.Multemetodedenl turareincludardereai
ngroparea.
53
CAPITOLUL 5
MODALIT I PRACTICE, CONCRETE DE COORDONARE A
INTERVEN IEI N ASTFEL DE SITUA II DE URGEN .
STUDIU DE CAZ: SCUFUNDAREA IMPING TORULUIDUNAFOLDVAR
(PAVILION UNGARIA)
Figura 5.1 Scufundarea mping toruluiDunafoldvar
Nava mping tor Dunafoldvar, sub pavilion Ungaria, s-a scufundat smb t 05.04.2014
peCanalulDun re-MareaNeagr lakilometrul29+500,nzonalocalit iiPoartaAlb ,dup ce
echipajeledepompieri,depeap si mal, s-auluptatmaibinede12ores sting unincendiuce
izbucnise la bord, n timp ce vasul tranzita magistrala de navigatie.
Zona unde s-ascufundatmping torulsubpavilionungurescafostpoluat peosuprafa
deaproximativ400demetrip tra i,perimetrulrespectivfiinddelimitat cu baraje antipoluante. In
zon a fost instalat o retea dubl de baraje Depol, flotante, pentru a mpiedica scurgerea de
hidrocarburi,navaavndntancuriledecombustibilpeste90detonedemotorin . S-a intervenit
de asemenea cu materialecusubstan eabsorbante,cubatistedecolectareahidrocarburilor.
54
Fig 5.2. Instalarea unor baraje flotante in jurul navei Dunafoldvar

RAPORT Administra ia Bazinal de Ape Dobrogea-Litoral (06.04.2014) privind
incendiul izbucnit n data de 04.04.2014, ora 21.20 la bordul imping torului Dunaufoldvar
(pavilion Ungaria) ce forma un convoi cu 6 barje, n fil dubl , nc rcate cu 10.825,01 tone
minereudefier,cesedeplasapeCanalulDun re-MareaNeagr ,nsensul Agigea Cernavod
(n dreptul Km. 28 + 800) cu destina iaportulLinz:
- pentru stingerea incendiuluiauintervenitnavapompierPeteradindotareaC.N.
AC.N.S.A.,iardepeuscat4mainidepompieri;
- primelem suripreventivempotrivapolu riiaufostluateimediatdecatreS.C.
BRANICS.R.L.,societateabilitat ,ceainconjuratzonaaccidentului cu un baraj plutitor
antipoluant;
- n data de 05.04.2014 - ora10.30,laonouaopera iunedestingereaincendiului
mping torulDunaufoldvars-a scufundat pe malul stang al C.D.M.N.;
impingatorul era asistatdecatreunaltimpingatoriobarj careasigur men inerea la
suprafa a5%dincorpulnavei(parteancareseafl guriledeaerisiredelatancurile
cu carburant);
- dindeclara iileoficiale,f cutelaintrareapeC.D.M.N.,rezult c nsantin seafla
cca.0,5mcap desantin ,iarlabordseafl unsaccugunoimenajerirecipien igoi,n
care s-a aflat carburant, fapt ce a condus la poluarea apei n zona accidentului (n
interiorul barajului plutitor antipoluant);
- starea navei a fostverificat cuscafandriconstatndu-secanuexist fisurincorpul
mping torului,iartancuriledecarburantsuntinchiseetan.
Pentru prevenirea i combaterea polu rii acccidentale a apelor canalului, C.N. A.C.N.
S.A. a aplicat procedurile stabilite prin Planul de prevenire i combatere a polu rilor
accidentale.
Au intervenit operativ agen ii economici, abilita i pentru astfel de opera iuni, S.C.
BRANIC S.R.L.iS.C.ENVIROTECHS.R.L.;
55
Pananprezentceledouasociet iauparticipatcu/ iauefectuaturmatoarele:

- 3 barci;
- 7 autoutilitare;
- 2mainitransportpersonal;
- 3 autovidanje;
- 1 grup electrogen;
- 5 proiectoare;
- 1.100mbarajplutitorantipoluantcuDn300mmifustade30cm,amplasatn
doua rnduri n jurul perimetrului;
- 1.500 m baraj plutitor absorbant de produs petrolier;
- 3.000 batiste absorbante de produs petrolier;
- 7 tone absorbant degradabil de produs petrolier;
- s-au colectat cca. 1 tona deseuri provenite de la incendiu;
- s-au colectat 1.600 saci din plastic cu apa in amestec cu absorbant de produs petrolier;
- personal participant 43 muncitori;
- s-aasiguratpermanen apentruduratade24ore/zi.
Se estima c ranfluareamping toruluisevavarealizancursdeos pt mna,dec treo
societateabilitat .
Nuseconstat urmealepolu riinafaraperimetruluinconjuratcubaraje.
Fig 5.3. Vedere de ansamblu in cazul prezentat
56
Fig. 5.4. Etapa de ranfluarea a mping torului

M surintreprinsendatade07.04.2014:
-zona n care s-ascufundatmping torulafostnconjurat cu3barajeplutitoareantipoluante,
dublate de baraje absorbante de produs petrolier;
-namonteinavaldezonaaccidentuluilaodistan de50ms-aumontat2barajesubform
dearip dubl ,barajeabsorbantedeproduspetrolier;
-pemaluldreptalCanaluluiDun re-MareaNeagr aufostidentificateozon cuvegeta ien
care s-aobservatexisten airiza iilordeproduspetroliercarecareafostnconjurat cuunbaraj
absorbantdeproduspetrolierpeolungimede70metriiopat dehidrocarburi,careafost
izolat cubarajedere inereibarajeabsorbantepeolungimedecca.300m;
- s-ampr tiatmaterialabsorbant(peambelemalurintotal1500kg)is-aucolectat3mc.lam
solidi1mc.lamlichid;
-n data de 08.04.2014 s-aconstituiunComandamentdeUrgen pentruastabiliprocedurade
lucrupentruinterven iancazulranflu riinavei.
Naviga ianzon sedesf oar peunsingurfir,curestric iidevitez ladep iriintlniripeo
distan de2km(1kmamontei1kmaval).
- s-au montat alte barajeabsorbantedeproduspetrolier,subform dearip ,pedistan edeaprox.
1kmnavaldeloculpolu rii,pemalulstng;
- pe malul drept s-aunconjuratzonelecuvegeta ie ncares-aconstatatexisten a iriza iilorde
produspetrolierisecolecteaz vegeta iastuficola.Totodat secura malurile;
- n amonte, pe malul stng, s-au mai instalat dou baraje absorbante de produs petrolier sub
form dearip iunbaraj,pemaluldrept;
57
- s-au aplict n continuare substan e absorbante de produs petrolier, biodegradabile i s-au

colectat cele impregnate;
- s-aconstatatprezen airiza iilordiscontinue n interiorulzonei inconjurate cu cele trei rnduri
debaraje;nexteriorulzoneinuseobserv prezen airiza iilordeproduspetrolier.
- s-au montat patru baraje absorbante de produs petrolier, sub forma de ,,carje,, n aval i n
amonte de zona unde este nava scufundat .
-peparcursulzilei,datorit vntuluicareabatutpozi iaacestorbarajeafostmodificat iaufost
scoase o parte din acestea fiind contaminate.
- laora20existaudouabarajeamonteidou barajenavaldaripatruranduridebarajein jurul
ambarca iunilordepe malul stng.Zonaestecurat ,ncea mai mareparte,darlucr rilese vor
continuaiin data de 09.04.2014.
-pe malul drept al canalului Dun re - Marea Neagr au fost curata i 3 metri cubi de vegeta ie
contaminat ,ceafostdepozitat pefoliiurmndafiridicat deofirmaspecializat .
- s- auadministratsubstan eabsorbantedeproduspetrolier,biodegradabile,ninteriorulbarajelor
existente (care izoleaz nava) i ulterior, au fost colectate substan ele impregnate cu produs
petrolier.
- firmadepoluatoareanlocuitbarajele"crj "sile- arepozi ionatastfel:
barajenamonte,sprebifurca ie;
maimultebaraje"crje"naval,pn lakm26+000carevorfischimbate(nlocuite)
n cursul zilei de 10.04.2014.
- nzonancareseafl epavanusemaiconstat pierderideproduspetrolierdininteriorulnavei;
- situatia este sub control, zona fiindsupravegheat npermanen dec treCNA.C.N.ifirma
depoluatoare.
58
Fig. 5.5.Recuperarea poduselor absorbante contaminate folosite

- petotparcursulzileiau fostschimbatebarajelecufustiabsorbantele contaminate cu altele
noi;
- s-a administrat material absorbant i batiste absorbante de produs petrolier n interiorul
barajelordectrepersonalulCNA.C.N.SAifirmadepoluatoare;
- namonteinavaldezonaexistmaimulternduride barajetip,,crj .
Iriza iilepersist ninteriorulbarajelor,darsuntdincencemaireduse.
nceeacepriveteinstituireaComandamentuluideUrgen ,acestanus-a putut alctui deoarece
agentulnaveiacomunicatfaptulcarmatoriiiasiguratoriinaveinuaufinalizatnc procedura
dencheiereaunuicontractpentruexecutareaopera iuniide ranfluare.
Pn ladatade15.04.2014,ora19.00,laopera iuneadedepoluareauparticipat21depersoanei
aufostfolositeurm toarelemateriale:
- 325 kg praf absorbant;
- 100 buc. batiste absorbante;
- 50litrisolu iedispersant Bio.
nzonauac ionat:1vidanj,3brcii4autoutilitare.
Au fost nlocui i 111 ml de baraj absorbant amonte i aval de locul accidentului. Zona este
supravegheatnpermanen dec trereprezentan iiCNA.C.N.SAiaifirmeidepoluatoare.
InspectoriiABADLmonitorizeazicoordoneazac iuniledesfuratenzon.
59
ndatade17.042014,nuaufostsemnalateiriza iideproduspetroliernafarazoneinconjurate
cu cele 6 baraje absorbante de produs petrolier. La solicitarea armatorului, A.N.R. - C pitania
Zonal Constan aaprelungittermenulderanfluareanaveipn ladatade29.04.2014.
-s-a ac ionat cu o echip de 23 muncitori i s-au nlocuit 90 ml baraj absorbant de produs
petrolier, ;
- au fost utilizate pentru depoluare 290 kg substan absorbant de produs petrolier
(biodegradabil ),100debatisteabsorbantedeproduspetroliercareulterior,dup impregnare,au
fostcolectate,25litridesolu iedizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100);
-afostcolectatunvolumde0,25mclam solid.
- s-aac ionatpentrudepoluarecu10muncitori;
- s-au nlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier, biodegradabil;
- au fost utilizate:
- 150kgsubstan absorbant deproduspetrolier,biodegradabil ;
- 50 batiste absorbante de produs petrolier ;
- 25litridesolu iedizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100).
Utilajefolosite:3b rcii3autoutilitare.
M surintreprinse n data de 22.04.2014:
-s-a ac ionat cu 22 de muncitori i s-au nlocuit 24 ml baraj absorbant de produs petrolier,
biodegradabil;
- aufostrecuperate0,25mclam solid.
Au fost utilizate 400 kg substan absorbant de produs petrolier (biodegradabil ), 25 batiste
absorbantedeproduspetrolier,10litridesolu iedizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100).
Utilaje folosite:
- 3b rci;
- 4 autoutilitare;
- 1 autovidanj .
- s-a ac ionat cu 21 de muncitori i au fost utilizate 13 kg de substan absorbant de produs
petrolier (biodegradabil ), 25 de batiste absorbante de produs petrolier, 20 de litri de solu ie
dizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100),s-au nlocuit 135 ml de baraj absorbant.
Utilajefolosite:ovidanj ,3b rci,4autoutilitare.
S-auconstatatncontinuareiriza iipesuprafa aapei,darninteriorulbarajului.
- s-aac ionatcu16muncitoriis-au inlocuit 60 ml baraj absorbant de produs petrolier,
biodegradabil; au fost utilizate:
- 250 batiste absorbante de produs petrolier;
S-a intervenit cu:
60
- 1vidanj ;
- 3b rci;
- 3 autoutilitare.
- s-a ac ionat cu 16 muncitori i s-au nlocuit 90 ml baraj absorbant de produs petrolier,
biodegradabil;
- au fost utilizate: 260 kg substan absorbant de produs petrolier, biodegradabil , 150 batiste
absorbantedeproduspetrolier,15litridesolu iedizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100)
S-aintervenitcu:ovidanj ,3b rcii3autoutilitare
- s-a ac ionat pentru depoluare cu 16 muncitori care au au nlocuit 60 ml baraj absorbant de
produs petrolier, biodegradabil i au fost utilizate 280 kg substan biodegradabil absorbant
biodegradabil ,75buc idebatisteabsorbante;
- utilaje folosite:3barci,3autoutilitare,oautovidanj .S-acolectatunmetrucubdelamsolid.
Zona este supravegheat n permanen de c tre reprezentan ii C.N. A.C.N. S.A. i ai firmei
depoluatoare. Inspectorii ABA Dobrogea- Litoral monitorizeaz i coordoneaz ac iunile
desf uratenzon .
S-aac ionatcu16muncitoriis-au inlocuit 45 ml baraj absorbant de produs petrolier,
biodegradabil;
- au fost utilizate: - 60kgsubstan absorbant deprodus petrolier, biodegradabil si 75 batiste
absorbante de produs petrolier;
- s-a ac ionat cu 16 muncitori i s-au nlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier,
biodegradabil. Au fost utilizate: 150 kg de substan absorbant de produs petrolier,
biodegradabil , 210 batiste absorbante de produs petrolier; 120 litri de solu ie dizolvant de
produs petrolier (tip SUPER 100).
S-aintervenitcuovidanj ,3b rci,3autoutilitare.
M surintreprinsen data de 09.05.2014:
S-aac ionatcu13muncitoriis-au nlocuit 24 ml baraj absorbant de produs petrolier,
S-a intervenit cu:
- 1vidanj ;
- 3b rci;
- 3 autoutilitare.
Dup opera iunea de ridicare a navei, nceput smbata 9.05.2014 ora 9:00, n data de
12.05.2014, la ora 17:00 a avut loc ridicarea la suprafa (puntea principal a navei se afla
deasupra nivelului apei din canal la aprox. 70 cm ).
- s-a ntervenit cu 2 pompe de 350 mc/ h, 1 pompa de 150 mc/ h si 6 pompe de 20 mc/
61
h ( aprox. 970 mc/ h );

- toat zona este nconjurat cu baraj plutitor antipoluant cu fusta 30 cm i dublat de baraj
absorbant de produs petrolier.
- nafarabarajelornuseobserv iriza iideproduspetrolier.
- zonar mnencontinuaresubobserva iaiconsultan ainspectorilorABADL.
- dupa ranfluarea completa a navei, aceasta se va deplasa n convoi la dana 98- 99 (dana de
ateptare) a Portului Constan a, tranzitnd Canalul Dunare Marea Neagr cu toate aprob rile
necesareob inute.
M surintreprinse n data de 11.05.2014:
S-a ac ionat cu 16 muncitori i s-au nlocuit 21 ml baraj absorbant de produs petrolier,
S-a intervenit cu:
- 1vidanj ;
- 3b rci;
- 3 autoutilitare.
nzonascufund riinaveis-aac ionatcu13muncitoriis-au inlocuit 200 ml baraj absorbant de
produs petrolier, biodegradabil; au fost utilizate:
- 100 kg substanta absorbanta de produs petrolier, biodegradabila
- 15 litri de solutie dizolvanta de produs petrolier (tip SUPER 100)
mping torulDunaufoldvara fostranfluat ndatade14.05.2014.iar nurmaac iuniide
ranfluare, apele CDMN nu au fost poluate suplimentar.
Opera iuneaaleas s-abazatpeprincipiuldocplutitor.Aufostfolositedou barje,ncare
s-aintrodusap ,acesteafiindscufundatela1,5- 2metri.ntretimp,pesubmping tors-au tras
un lan i o parm metalic groas , care au fost legate de barje n momentul n care au fost
scufundate. Cu ajutorul a dou pompe de mare capacitate, s-a scos apa din barje, iar odat cu
aceast opera iune, s-a ridicat i nava. Pe tot parcursul opera iunilor de ranfluare a navei,
CNACNaasiguratderulareansiguran atraficuluinzon ,peunsingursensdenaviga ie,cu
vitez redus ,astfelncts fieevitatentlnirilentrenave.
Au fost prelevate probe de ap , i s-a nceput ac iunea de colectare finala a barajelor
absorbante de produs petrolier, biodegradabile, situate n aval de zona accidentului, pe ambele
maluriireecologizareamalurilor.
62
Fig 5.6. Impingatorul Dunaufoldvar repus pe linia de plutire

n data de 14.05.2014, la ora 01.30 mping torul Dunaufoldvar a acostat n dana 98 a
PortuluiAgigea,iarnaceeizi- la ora 18.30 s-aobservatexisten auneipeliculesub iriiaunor
uoare iriza ii de produs petrolier, n lateralul navei, n dana 99. S-a intervenit cu substan e
absorbante biodegradabile.
nzonascufund riinaveis-aac ionatcu13muncitoriis-au inlocuit 200 ml baraj absorbant de
S-a intervenit cu:
- 2 barci
- 2 autoutilitare
n zona scufund rii navei s-a ac ionat cu 8 muncitori i s-au inlocuit 6 ml baraj absorbant de
S-a intervenit cu:
- 1barc
- 3 autoutilitare
n cursul zilei de 20.05.2014 s-acontinuatopera iuneadedepoluarenzon .S-a intervenit cu 1
barc i3autoutilitareis-a ac ionatcu9muncitori.Aufostutilizateurm toarelemateriale:
- 10kgsubstantaabsorbant deproduspetrolier,biodegradabil ;
- 9mlbarajabsorbant(nzon existadeja200mlbarajabsorbantdere inere
produs petrolier, biodegradabil);
- 15litridesolu iedizolvant deproduspetrolier(tipSUPER100)
63
Cap.6 Concluzii
Cel mai important in cazul unui accident privind poluarea cu produse petroliere este
interventia rapida cat si analiza factorilor majori de risc, de accea se impune respectarea intrutotul
a coordonarii si cooperarii a tuturor factorilor implicate.
La nivel de Marea Neagra putem vorbi de :instruirea si exercitiile comune in cazul unui accident
la nivel national cat si la nivel international
Partile contractante organizeaza periodic (cel putin o data pe an) cursuri de formare si/sau
exercitii comune. Obiectivele de baza ale acestor cursuri de formare si exercitii sunt:
-
imbunatatirea nivelului cooperarii si coordonarii in cadrul personalului operational, in special

al echipelor de interventie ale diferitelor parti contractante;
- testarea structurii de comanda a planului;
- atingerea unui nivel satisfacator al comunicarii in cadrul personalului, in special al echipelor
de interventie desemnate sa ia parte la operatiunile comune de interventie;
- dobandirea de cunostinte cu privire la operatiunile de manuire a echipamentului, produselor si
a altor mijloace care ar putea fi utilizate in cadrul operatiunilor comune de interventie;
- asistenta acordata personalului diferitelor parti contractante in acumularea de experienta ca
urmare a muncii in echipa.
Partile contractante gazduiesc, de asemenea, in mod alternativ asemenea cursuri si
exercitii. Tara gazda organizeaza cursurile de formare si/sau exercitiile si furnizeaza suportul
logistic necesar; totusi, cheltuielile pentru participanti si pentru mijloacele angrenate in cadrul
exercitiului comun sunt suportate de partile contractante respective. Programul, durata si alte
detalii relevante privind instruirea si exercitiile se decid la reuniunile anuale periodice ale
partilor.
Structura de comanda
Structura de comanda pentru operatiunile comune de interventie este prezentata in
diagrama 1.
Structura de comanda este formata din 3 componente:
a) comanda operationala, care consta in luarea deciziilor privind strategia de interventie,
definirea sarcinilor diferitelor grupuri sau echipe si unitati si in exercitarea intregii comenzi si
coordonari asupra tuturor resurselor implicate in operatiunile comune de interventie. Dupa
activarea planului, comanda operationala asupra operatiunilor comune de interventie este
exercitata de catre autoritatea operationala a statului lider (autoritatea lider) prin intermediul
CNE care, odata ce planul este activat, isi asuma rolul de CSE;
b) controlul operational, care consta in transmiterea ordinelor catre grupuri specifice de echipe si
unitati, in conformitate cu strategia si sarcinile definite prin comanda operativa. Controlul
operational asupra resurselor nationale se exercita de catre CNE ai partilor contractante
respective. Controlul operational asupra resurselor statului lider este exercitat de catre un
inlocuitor al CNE(Comandamentul National Operativ), care, pe perioada activarii planului, isi
asuma rolul de CSE(Comandamentul Suprem Operativ).
64
Interventia in caz de poluari accidentale in cadrul zonei de responsabilitate a fiecarei parti

contractante se efectueaza in conformitate cu dispozitiile planului national de interventie al
statului lider, exercitata prin CSE.
Pentru a facilita buna functionare a operatiunilor comune de interventie, partile se
informeaza reciproc cu privire la elementele esentiale din cadrul planurilor nationale de
interventie proprii, in special acele elemente care descriu:
-
organismul national de interventie;

sursele posibile de poluare cu produse petroliere, resursele vulnerabile la acestea si prioritatile
de protectie;
resursele alocate pentru interventia in cazul poluarilor accidentale, disponibile la scara
nationala;
regulile privind utilizarea agentilor de dispersare;
reglementarile nationale privind eliminarea deseurilor petroliere;
suportul logistic disponibil in interiorul tarii.
c) comanda tactica, care consta in directionarea si supervizarea actiunilor fiecarei echipe si

unitati. Comanda tactica se exercita de catre liderul fiecarei echipe sau de catre comandantul
fiecarei unitati care ia parte la operatiunile de interventie.
Rapoartele post-incident
Dupa incheierea operatiunilor de interventie, atat la nivel national, cat si in cadrul
planului, CNE si/sau CSE pregatesc raportul final, care va include:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
descrierea incidentului si a evolutiei sale;

descrierea masurilor de interventie luate;
descrierea asistentei oferite de celelalte parti contractante;
evaluarea operatiunilor de interventie incheiate;
evaluarea asistentei oferite de celelalte parti contractante;
descrierea si analiza problemelor intalnite in interventie;
recomandari privind posibilele imbunatatiri ale acordurilor existente si, in particular, ale
dispozitiilor planului.
Raportul final poate sa mai contina costurile suportate in timpul interventiei de fiecare
parte contractanta si o estimare a pagubelor economice si asupra mediului.
65
BIBLIOGRAFIE
1] Studiul unui canal navigabil Cernavod -Constan a, Buletinul tiin ific al colii Politehnice,
AurelB rgl zan,OctavianSmighelschi
2] Coleta de Sabata, Ioan Munteanu- Remember: Profesori ai colii Politehnice Timiorene,
Timioara:EdituraHelicon,1993, ISBN 973-9133-44-4, p. 217
3] Memorialul Durerii, Lucia Hossu Longin, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007
4]ProgramulNa ionaldeMonitorizareafactorilordeterminan idinmediuldevia imunc
5] Revista dezvoltarii durabile, an IV, nr. 22, iulie-august 1998
6]RaportdesecuritatepentruS.C.ROIAMONTAN GOLDCORPORATIONS.A
7]Raportulprivindstareafactorilordemediunjude ulConstan apentruanul2005
8] Proiect de cercetare tiin ific - Consecin e ale modific rilor geo - climatice asupra
dezvolt riidurabile nDobrogea,CoordonatorproiectRomeoBoneagu(Direc iaHidrografic
Maritim )
9] Revista presei 16-18octombrie2010,realizat deAdministra iaNa ional ApeleRomne
10]Ghidprivindtermeniiutiliza inreglementarea,autorizareaicontrolulactivit ilornucleare,
acordurileiconven iilendomeniulnuclear(AnexalaOrdinulCNCANnr.342/24.09.2008)
11] Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare i management ale
bazinelor hidrografice Administra ia Na ional Apele Romne, Institutul Na ional de
HidrologieiGospod rireaApelor
12] Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a
Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic Februarie 2003 Agen ia
Na ional deProtec iaMediului
13] Plan de interven ie pentru Marea Neagr anexat protocolului privind cooperarea n
combaterea polu rii M rii Negre cu petrol i alte substan e nocive n situa ii de urgen InstitutulNa ionalde Cercetare - DezvoltareMarin GrigoreAntipa
14] Principii directoare pentruDezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european elaborate
de catre Comitetul naltilor Functionari - Conferinta europeana a Ministrilor responsabili cu
Amenajarea Teritoriului (CEMAT).
15] Studiul evolutiei interfatei a doua fluide imiscibile vascoase cu aplicatie la poluarea cu petrol
produsa pe curgerile cu suprafata libera, DeliaMihaela Popescu, Universitatea Politehnica
Bucuresti-2008, p.145 154.
66
16] ASCE Task Committee on Modeling of Oil Spills of the Water Resources Engineering
Division, (1996), State-of-the-Art Review of Modeling Transport and Fate of Oil Spills, Journal
of Hydraulic Engineering, Vol. 122, No. 11, pg. 594-609, ASCE
17] Nistoran, D.E.,Moatar,F.,Manoliu,Mlonescu,C.S,(2008),Hidraulic Tehnic ,Editura
Printech,pg.82,Bucureti,Romnia
18] Pomerleau, R., (1995), Riverine Emergency Management Model (REMM), U S Army Corps
of Engineers
19] Popa, R., (1997), Elemente de hidrodinmica rurilor, Ed.Didactic iPedayogic ,R.A.,
pg. 70-76,Bucureti,Romnia
20] Popa, R., (1998), Modelarea calitii apei din ruri, Ed. H*G*A*, pg 157-219,Bucureti,
Romnia
21] Tkalich, P., (2000), Numerical simulation of oil spills and oil combating techniques, Oil and
Hydrocarbon Spills II: Modelling, Analysis and Control, Proceedings of the Second International
Conference OIL SPILL 2000", Las Palmas de Gran Canaria, Spain, WIT Press, Southampton,
UK
22] Tkalich, P., Xiaobo, C., (2001), Accurate Simulation of Oil Slicks, Computer Technology
and Oil Spills, pg. 1133-1137, International Oil Spill Conference
23] Tkalich, P., Huda, M.D.K, Gin, K.Y.H , (2003), A multiphase oil spill model, Journal of
Hydraulic Research, Vol. 41, No. 2, pg. 115-125, International Association of Hydraulic
Engineering and Research
24] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC - RAS Hydraulic Reference Manual, Version
4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A.
25] U.S. Army Corps of Engineers, (2008), HEC -RAS River Analysis System, User's Manual,
Version 4.0, USACE software, Washington DC, U.S.A.
Xiaobo C et. al., (2003), Development and Application of Oil Spill Model for Singapore Coastal
26] Waters, Journal of Hydraulic Engineering, Iulie, pg. 495-503, ASCE
67

Eco Referat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eco Referat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UniversitateaPOLITEHNICAdinBucureti

PROTECTIA MEDIULUI IMPOTRIVA POLUARII CU HIDROCARBURI IN ZONA

Conduc tortiin ificprofesor:GRATIELA BRANZA

1. Definirea conceptului privind poluare a apelor cu hidrocarburi......................................3

1.1 Poluarea apelor cu hidrocarburi

mm), solubilitatea i volatilitatea. Petrolul formeaz cu apa emulsii : petrol/apa i

Fig. 1.1 Efectele poluarii cu hidrocarburi asupra pasarilor

Primul dintreeleestedeterminatdenecesitateasalv riimediuluiinspecialaresurselor

Fig. 1.2. - Clasificarea hidrocarburilor

Ca o caracteristic aa zis "pozitiv " a tipurilor de petroluri este aceea c n general,

Compozi iamediea i eiului(Albu&Brezeanu, 1974)

Deaceea,pentruscenariulder spuns,seconsider afimaiutil urm toareaclasificare:

hidrocarburi aromatice. De asemenea, caracteristic este con inutulfoarteredusdeasfalteneide

Fig. 1.3. Clasificareaproduselorpetroliereromneti

Fig. 2.1 - Num ruldevers rilordepeste700tproduselanivelulglobalnperioada1970 2009

n viitor, statisticile deversarilor de hidrocarburi pot fi serios influentate de urmatorii

Protejarea, modernizarea navelor (sau alternative echivalente) sunt obiective de viitor.

Seconstat aadarcamulteincidentesuntproduseprinopera iuniderutin denc rcaredesc rcareidepozitare,careaparnormalnporturisaulaterminaleledepetrolic majoritatea

Fig.2.3 Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepeplanmondialinperioada1970

Fig.2.4 Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepeplanmondialinperioada1970

Fig. 2.5 - Reprezentareagrafic apolu riloraccidentalecupetrolprodusepe plan mondial in perioada

Tobago, Indiile de Vest

Saldanha Bay, Africa de Sud

Insulele Scilly, Marea Britanie

Golful Navarino, Grecia

11. Hawaiian Patriot

Insulele Shetland, Marea Britanie

Milford Haven, Marea Britanie

Insula Kharg, Golful Iranului

Prince William Sound, Alaska,

Opartedinaceste incidente,nciuda m rimii lor,auavutimpactminor,saunuauavut

s favorizeze dezvoltarea durabil a regiunii. Uniunea European dezvolt pe de alta parte

Tabelul 2.3.Cantita iledepetroldeversatenMareaNeagr (tone/an).

Tabelul 2.4.Proceselefizicecareac ioneaz asuprapeteideproduspetrolier

In condi iile n care o cantitate de circa un milion de barili de produse petroliere se

Figura 2.7. Ponderea incidentelor cauzate de poluare (Sursa ITOPF, 2008)

Efectele poluarii apelor

A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si

Figura 3.1 - Accidente navale

Figura 3.2 - Dezastre ecologice marine

Supravegherea poluarii accidentale.

Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se

Fig.4.1P r ileesen ialealeuneibariere

Fig. 4.2 Tipuri de bariere

Fig. 4.3. Moduldeamplasareabarajelornfunctiedeloculpolu rii

Fig. 4.4. Configura iialebarierelornform deU,ViJ

Bariere de mal au o construc ie de form plan vertical

Bariere de larg pentru limitarea devers rilor n codi ii de

Bariere de uz general sunt optime din punct de vedere al

Fig. 3. 5 Barier -n vod

Fig. 4.6. Procesul de dispersie chimic

Fig. 4.7 mpr tiereadispersan ilorcuajutorulambarca iunilor

Fig. 4.8 mpr tiereadispersan ilorcuajutorulavionului

Aadar,pentruaaveaeficien maxim ,dispersan iitrebuiempr tia inaintecapetrolul

cucosturipem sur .Eficien aacesteimetodedepindeattdecondi iilemeteorologice,ctide

Primeleobiectivecaretrebuieavutenvederenmomentulefectu riiacesteiopera iisunt

c.Cantitateadec ldur necesar pentruaprindere,pentruaaducetemperaturasuprafe ei

metod aplicat ncazurilemarilordevers riap rutede-alungulazecideani.nceeaceprivete

- capacitatemaredeab/adsorb ieaprodusuluipetroliersubform depelicul sub ire,nu

continuare, absorban ii satura i cu hidrocarburi, pot fi folosi i drept combustibili n centrale

Recuperareamecanic depesuprafa aapei

Fig. 4.10Vaspentrurecupararea i eiuluideversatpemare

Perie de franghi rotativa