Universitatea Politehnic din Bucureti

Facultatea de tiinta i Ingineria Materialelor

Poluarea apelor

Student:Nstase Eusebiu Eduard

Grupa 1043C
Speciazarea: tiin a Materialelor

Poluarea apei

Impreun cu aspectul pur cantitativ al problemei, folosirea apei implic

alterarea calitailor sale fundamentale - poluarea ei. Evitarea polurii apelor i
epurarea celor uzate presupun opera ii deosebit de costisitoare care, alturi de
consumul propriu-zis, duc la creterea preului apei.
Problema polurii cursurilor de ap nu este specific unui continent sau
altuia, ci este un fenomen de rspundere general. Ceea ce difer este numai
coeficientul de poluare.
Evoluia fenomenelor de poluare a cursurilor de ap, schimbrile care au
loc cu privire la diversificarea surselor de poluare si gradul sporit de nocivitate a
lor, au condus la o evolutie in privin a mijloacelor si metodelor juridice de
combatere a acestei ,,boli" a civilizatiei moderne.
Poluarea apei a fost definit la Conferin a international privind situa ia
polurii apelor din Europa (Geneva, 1961), ca fiind ,,modificarea direct sau
indirect a compoziiei sau strii apelor unei surse oarecare, ca urmare a
activitatii omului, in asa masur ncat ele devin mai pu in adecvate tuturor sau
numai unora din utilizarile pe care le poate capata in stare natural". Ulterior, sau facut propuneri de completare a acestei definitii, cu precizri privind
folosintele afectate si aspectele extraeconomice, degradarea peisajului,
stnjenirea pescuitului sportiv, etc.
Legea apelor prevede c prin ,,poluare" se ntelege orice ,,alterare fizica,
chimic, biologic sau bacteriologica a apei, peste o limit admisibil stabilit,
inclusiv depairea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect
de activitai umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in
care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea".
Poluarea apei este produs de cel pu in cinci categorii de poluan i: de
natur fizic, chimic, biologic, bacteriologic i radioactiv rezulta i din diverse
activitai umane. Principalii ageni fizici cu rol in poluarea apelor sunt
reprezentai, in mare parte, de substanele radioactive si de apele termale
rezultate din procesele de racire tehnologic a diferitelor agregate industriale.
Sursele de contaminare radioactiva a apelor sunt: depunerile radioactive care
ajung in ap cu ploaia; apele folosite n uzinele atomice; de eurile radioactive
etc.
Poluarea termic apare n urma deversrii n apa a lichidelor calde ce au
servit la rcirea instalaiilor industriale sau a centralelor termoelectrice i
atomoelectrice. In prezent se apreciaz ca 20% din debitul apelor curgatoare din
lume este afectat de poluare termic.
Poluarea chimic se produce prin infectarea cu plumb, mercur, azot,
fosfat, hidrocarburi, detergeni i pesticide.
In concluzie, se poate spune ca o apa poate fi poluat nu numai atunci
cnd pe ea plutete petrolul, este colorat neplcut sau este ru mirositoare, ci i
atunci cnd, dei aparent bun, con ine, fie i intr-o cantitate scazut, substan e
toxice.

Avnd n vedere c poluarea apelor se poate produce nu numai

intenionat, ci de cele mai multe ori accidental, n Romania s-a organizat i
functioneaz Sistemul de alarmare n caz de poluri accidentale a apelor, SAPAROM 9.

Poluant orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas

sau sub form de energie, radiaie electromagnetic, ionizant, termic,
fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific echilibrul
constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor
materiale
Poluarea introducerea direct sau indirect a unui poluant care poate
aduce prejudicii sntii umane i/sau calitii mediului, duneaz
bunurile materiale ori cauzeaz o deteriorare sau o mpiedicare a utilizrii
mediului n scop recreativ sau n alte scopuri legitime. Este fenomenul
prin care se produc modificri calitative negative ale proprietilor naturale
ce au urmare scoaterea parial sau total a resursei din ciclul folosinelor.
Poluarea se poate defini n termeni att de largi, nct denumirea s fie,
din punct de vedere practic, manevrabil : de exemplu, prin includerea
aciunilor de folosire exagerat, sau subsolicitare a resurselor. n general,
se prefer ca definiia s se refere la mediul nconjurtor, i nu la resurse.
Poluarea s-ar putea, deci, defini ca fiind orice aciune dunatoare mediului
nconjurtor. ns aceast definiie nlocuiete sarcina definirii polurii cu
alte dou sarcini mai dificile, i anume, definirea noiunilor mediu
nconjurtor i aciune dunatoare.
Definirea tiinific ideal a polurii ar consta dintr-o list cuprinztoare
a tuturor standardelor i criteriilor cu ajutorul crora s-ar putea determina
precis n ce msur un mediu specific este deteriorat i la ce nivel agentul
care a produs deteriorarea poate fi considerat inadmisibil.

Poluarea poate fi artificial sau natural.

Sursele de poluare artificiale sunt :

Organizate :
ape menajere
ape uzate industriale
ape uzate agricole
Neorganizate
Apele menajere rezult din:
utilizarea apei n locuine, instituii, hoteluri, uniti sanitare etc i
au un coninut de: microbi cu risc epidemiologic, detergeni i
sruri minerale, materie organic etc;

apa provenit din canalizarea pluvial care are coninut ridicat

n suspensii i materie organic.
Apele uzate industriale provin de la uniti industriale, unde sunt
utilizate n scop tehnologic, ca agent de rcire sau de salubritate i
conin un numr mare de substane chimice i sunt deosebit de toxice.
Apele uzate agricole rezultate din gospodriile zootehnice sau din
irigatii, ap pluvial sau excedentar pe suprafeele agricole canlizat
prin reele de desecare, drenaj. Au coninut de germeni microbieni ,
substane chimice utilizate n agricultur (pesticide), au grad de
ncrcare n material aluvionar.

Sursele de poluare artificiale neorganizate constituie reziduuri ale

activitii umane care ptrund necontrolat n apele de suprafa i n cele
subterane, reziduuri menajere necanalizate, aruncate direct n apele de
suprafa, sau antrenate prin infiltraii, scurgeri accidentale de la sonde
petroliere, conducte de transport etc)

Poluarea natural a apei reprezint ptrunderea n ap a unor impuriti ,

substane materiale care apar ca urmare a producerii unor fenomene cu caracter
geologic ( vulcani , cutremure ), meteorologic (uragane, furtuni de praf, inundaii)
sau cu caracter complex (alunecri de teren ).
O substan poate fi considerat poluant pentru c se afl ntr-un loc
nepotrivit, la un moment nepotrivit i ntr-o cantitate nedorit.
Substane periculoase reprezint orice substane clasificate ca
periculoase de legislaia specific n vigoare n domeniul chimicalelor.
Substane prioritare sunt substane care reprezint un risc semnificativ
de poluare asupra mediului acvatic i prin intermediul acestuia asupra
omului i folosinelor de ap, conform legislaiei specifice din domeniul
apelor.
Substane prioritar periculoase substane sau grupuri de substane
care sunt toxice, persistente i care tind s bioacumuleze i alte
substane sau grupuri de substane care creeaz un nivel similar de risc,
conform legislaiei specifice din domeniul apelor.
Modurile principale prin care substanele poluante pot afecta omul, direct sau
indirect, sunt urmtoarele :
efecte imediate de intoxicare, n urma expunerii unui poluant toxic,
venind n atingere cu omul, cu plantele i cu animalele, prin aer,
ap, sau hran;
efectele resimite dup o durat mai lung de timp , n urma
expunerii prelungite a unui poluant aflat n condiii inferioare limitei
de toxicitate imediat;
efecte imediate sau dup o durat mai lung de timp, datorit
interferenei mai multor poluani sau a un poluant cu factori
dependeni de individ, cum ar fi, de exemplu, malnutriia sau boala;
efecte genetice, pe care un poluant le poate induce n celulele unui
individ cu care vine n contact, efecte care se pot manifesta i la
descendeni, uneori, putnd fi resimite de mai multe generaii;

 efecte indirecte ale poluantului asupra omului, care pot rezulta din
reducerea posibilitilor de hran, deteriorarea condiiilor de locuit
sau perturbaii ale climei.
Principalele substane care contribuie la poluarea apei i proveniena
acestora
Tabelul Nr.1.
Nr.
Poluantul
Proveniena
crt.
1 Bioxid de carbon ( Arderea crbunelui folosit drept combustibil n producerea
CO2)
de energie, nclzire i temperaturi.
2
Bioxid de sulf Diverse procese industriale, arderea combustibilului pentru
( SO2 )
producerea de energie
3
Floruri
Diverse procese industriale (producia de aluminiu, oel,
ngrminte pe baza de fosfai, hidrocarburi fluorizate,
fabrici de crmid), arderea crbunilor, etc.
4
Mercur
Diverse procese industriale (fabricarea hrtiei, a
substanelor de combatere a duntorilor n agricultur,
minerit), laboratoare medicale i de cercetare.
5
Plumb
Industria chimic, topitorii de plumb, producia i folosirea
pesticidelor, vopsitorii, acoperiri galvanice, industria
minier.
6
Cadmiu
Industriile minier, metalurgic, chimic (fabricarea
acumulatoarelor, aliajelor, vopselelor i materialelor
plastice).
7
Cianuri, Crom
Ape reziduale, evacuate de secii de acoperiri galvanice.
8

Fosfai

Azotai, Azotii

10

Alchil-Sulfonai
( A.S )
Hidrocarburi
clorizate
( Pesticide)
Azbest

11
12

Apa uzat oreneasc, detergeni, splarea terenurilor

agricole tratate cu ngrminte.
Apa uzat oreneasc, diverse industrii, ngrminte
agricole.
Detergeni n apele uzate oreneti i industriale.
Splarea terenurilor i plantaiilor tratate cu pesticide, ape
uzate industriale.

Operaii miniere, producia de fibre din minereuri,

fabricarea materialelor pentru frne i a conductelor din
azbest.
13
Hidrocarburi Combustia materialelor organice, evacuri de la unitile de
policiclice aromate
prelucrare a gazelor, rafinrii, industria chimic.

14

Ulei, Benzin

Accidente navale, splarea terenurilor poluate, rafinrii, etc.

15

Substane
organice
degradabile
Deeuri solide

Canalizri. Reziduuri menajere. Ape uzate provenite din

industrie i agricultur.

16

Activiti casnice, comerciale, oreneti i industriale.

17

Organisme
Excreii umane i animale (splarea canalizrilor i
patogene
terenurilor agricole), hran i ap contaminate.
18 Radiaii ionizante Diverse procedee medicale. Producia de arme i testarea
(incluznd
acestora. Producia de energie atomic. Folosirea
radionuclizi)
radioizotopilor i surselor de radiaii n industrie i
cercetare.
19
Cldur
Centre populate mari; ap de rcire; centrale
termoelectrice i nucleare.
Principalele substane care contribuie la poluarea apei i proveniena
acestora (1)
Tabelul Nr.2.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

6
7

Poluantul

Proveniena

Suspensii

Fabrici de hrtie i carton, fabrici de celuloz, de

conserve, de bere, abatoare, tbcrii, etc.
Fabrici de zahr, mine, laminoare, fabrici de sticl, etc

Suspensii
decantabile (nmol)
Substane organice
Abatoare, fabrici de conserve, tbcrii, fabrici de
( CBO5 )
prelucrare a pielii, de spun, de celuloz, etc.
Substane dizolvate Fabrici de ulei, industria chimic, (ngrminte, sod ),
mine de crbune, staii de dedurizare i demineralizare,
etc.
Aciditate
Fabrici de ulei i margarin, fabricarea acizilor grai
( pH 6,5 )
sintetici, de spun, secii de acoperiri metalice, fabrici de
armament, industria chimic, mine, fabrici de vscoz,
etc
Baziciditate
Fabrici de textile, secii de acoperiri metalice, industria
( pH 8,5 )
chimic, fabrici de lapte, tbcrii, spltorii, etc.
Uleiuri i grsimi
Fabrici de lapte, margarin, uleiuri vegetale, abatoare,
vopsitorii, spltorii, prelucrarea metalelor, fabrici de
prelucrare a crnii, fabrici de conserve, etc.
Substane toxice Tbcrii, fabrici de prelucrarea pielii, secii de acoperiri
galvanice, fabrici de armament, industria chimic, fabrici
de fabricare a insecticidelor, pesticidelor, etc.

9
10
11
12

Substane
radioactive
Detergeni
Culoare

13

Organisme
patogene
Miros

14

Nutrieni

15

Temperatur

Mine de uraniu, laboratoare, spitale, centrale nucleare.

Fabrici de spun, de detergeni, de textile, spltorii, etc.
Fabrici de hrtie, tbcrii, de vopseluri, mtase
artificial, secii de acoperiri galvanice, etc.
Fabrici de finuri proteice furajere, de ulei, zone de
depozitare necontrolat a deeurilor animale, etc.
Tbcrii, fabrici de drojdie, distilerii, fabrici de prelucrare
a petelui, abatoare, fabrici de finuri proteice furajere,
prelucrarea lignitului, etc.
Fabrici ce produc eflueni ce conin, n ntregime, sruri
anorganice, industria celulozei i hrtiei, industria chimic
anorganic, etc.
Centre populate, centrale termice i nucleare, secii de
splare a sticlelor, spltorii, n general, toate industriile.

Substanele poluante pot fi clasificate astfel:

a. substane n suspensie (dupa cum se observ n tabelul nr.1, substanele
aflate n suspensie nu apar ca o clasa anume);
b. substane organice oxidabile biologic;
c. substane organice rezistente la aciunea de biodegradare; n aceast
clas se includ detergenii anionici (anionul rezultat n urma disocierii constitue
radicalul tensioactiv al moleculei), cationici, neionici (avnd grupri hidrofile care
nu se disociaz) i amfolitici (avnd grupri hidrofile cu caracteristici att bazice,
ct i acide). Detergenii sintetici anionici se folosesc mai frecvent, fiind mai ieftini
i avnd proprieti favorabile biodegradabilitii. Din aceast clas mai fac parte
fenolii, pesticidele i ierbicidele. Fenolii, derivai hidroxilici ai benzenului, sunt
prezeni n apele uzate evacuate de uniti ce prelucreaz crbuni, produse
petroliere, instalaii de distilare sau conservare a lemnului. Pesticidele i
ierbicidele sunt ntlnite n apele de suprafa i subterane, ca urmare a aplicrii
pe scar larg n agricultur i silvicultur. Majoritatea pesticidelor
(hidrocarburilor clorurate) sunt suspecte de a fi cancerigene (aldrinul, clordanul,
dieldrinul, endrinul, heptaclorul, lindanul). Ierbicidele, mai putin toxice, imprim
ns un gust neplcut apei.
d. substane anorganice toxice; din aceast clas fac parte: arsenul, beriliul,
borul, cadmiu, cianurile, cromul, mercurul, seleniul, etc.;
e. srurile anorganice solubile;
f. substane radioactive;

g. nutrieni ai algelor; pentru formarea algelor este necesar prezena a circa

20 - 30 elemente, incluznd C, H, O, S, N, P, Fe, Mg i numeroase alte metale,
care ar trebui s existe n urme. Azotul i fosforul sunt cele dou elemente mai
importante, favoriznd formarea i dezvoltarea algelor, conform ecuaiei de mai
jos:

Formele de azot din apele uzate provin din substanele fecale, industria
chimic i textil, de distilare a crbunelui, n vederea producerii de gaz i cocs.
Concentraiile mari de fosfai n ap se datoreaz poluarii cu excreii, resturi
menajere, detergeni, ngrminte, etc.
Prezena acestor nutrieni n apele evacuate n emisari duc la apariia
fenomenului de eutrofizare, care este de asemenea, considerat un element
pentru aprecierea gradului de poluare.
Eutrofizare
Eutrofizare reprezint mbogirea apei n nutrieni, n special n compui
cu azot i/sau fosfor, determinnd o cretere accelerat a algelor i a altor forme
vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorit a echilibrului
organismelor prezente n ap i asupra calitii apei. Reprezint un proces
complex , datorit mbogiri apei cu substane nutritive pentru plante , se
produce proliferare exagerat a algelor i a altor plante acvatice , n paralel cu
deterioararea calitii apei , sub raport igienic i estetic.

10

Clasificarea substanelor poluante din tabelele nr. 1 si 2, astfel nct s

scoat n eviden mai degrab natura poluanilor dect sursa polurii, ar fi
urmatoarea:
microorganisme patogene;
substane n suspensie;
substane organice oxidabile biologic;
ageni toxici;
substane organice rezistente la aciunea de biodegradare;
substane radioactive;
sruri anorganice solubile (salinitate);
nutrien ai algelor;
poluani termici.
Poluanii organici (insecticidele, ierbicidele, acizii humici, eterii aromatici,
hidrocarburile, detergenii, etc.) nu pot fi - n general - determinai fiecare n parte
prin analize bine puse la punct i de aceea, de multe ori, se detecteaz global.
Directiva Cadru a Uniunii Europene 2000/60 prevede atingerea strii bune
(ecologic i chimic) a apelor pn n anul 2015, pentru toate Statele Membre.
De asemenea, Directiva Cadru definete o nou categorie de ape (exceptnd
rurile, lacurile, apele de tranziie i apele marine litorale) i anume apele cu
regimul puternic modificat antropic.
Corpurile de ap puternic modificate sunt acele corpuri de ap de suprafa
care datorit alterarilor fizice (modificri ale caracteristicilor hidromorfologice ale
corpurilor de ap) datorate activitilor umane i-au schimbat substanial
caracterul lor natural.
Schimbrile substaniale ale caracteristicilor apelor fa de regimul natural
nseamn:
Modificri semnificative, att morfologice ct i hidrologice;
11

 Modificri importante, profunde i extinse spaial, ce sunt foarte dificil, i

uneori chiar imposibil de a le restaura. n aceste cazuri, asa cum s-a
menionat anterior, obiectivul de mediu este de a atinge potenialul
ecologic bun;
Schimbri permanente i nu temporare sau intermitente;
Modificrile sunt datorate anumitor folosinte specifice .
Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor
acvatice are ca obiect Protecia apei in dreptul intern
Romania este plasata intr-un continent sarac in ape dulci utilizabile si in
mod normal, penuria continentului se reflecta si asupra ei.
Din punct de vedere cantitativ, volumul total al apelor interne de suprafata
este in medie de 37 miliarde m.c. anual. Din acest debit total anual al raurilor in
regim natural (neamenajat) doar 5 miliarde m.c. apa pot fi utilizati, distributia in
timpul anului a acestui volum fiind si ea deosebit de inegala.
Rezerva de apa subterana este de 8 miliarde m.c. din care numai 4 - 4,5
miliarde m.c. pot constitui surse de alimentare cu apa.
In anul 1990, cerinta de apa potabila a depasit deja rezervele noastre.
In conformitate cu Legea nr. 137/1995 mentinerea si ameliorarea cantitii
si productivitii naturale a acestora, in scopul evitarii unor efecte negative
asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale".
In Legea apelor (nr. 107/1996 modificata i completat prin Legea nr. 310/2004)
se arata ca apele fac parte integranta din domeniul public" si se considera ca
fiind aciuni de interes general, ridicandu-se la rang de principiu, protectia,
punerea in valoare si dezvoltarea durabil a resurselor de ap, precum si
interzicerea polurii in orice mod a acestora.
Protectia juridica a apelor se realizeaza sub doua aspecte: cantitativ si
calitativ. Desigur, cele doua aspecte nu pot fi izolate.
Protectia cantitativa poate fi denumita si protectia rezervelor de apa.
In vederea protejarii din punct de vedere cantitativ a apelor tarii, conform
reglementarilor cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 1001/1990, organele
centrale si locale ale puterii executive, agentii economici, alte persoane juridice
au obligatia de a lua masuri pentru reducerea cerintelor si respectiv a
consumului de apa, prin cresterea gradului de recirculare sau de folosire
repetata a apei, precum si pentru evitarea pierderilor de apa, prin intretinerea
corespunzatoare a instalaiilor, instituind in acest scop, controlul permanent al
folosirii apei in procesele de productie.
Impreuna cu protectia cantitativa, calitatea si puritatea apei, reprezinta o
cerinta de interes national.
In acest scop, se interzic evacuarea, aruncarea sau injectarea, in apele
de suprafata, subterane sau marine, de ape reziduale, deeuri sau produse de
orice fel, care pot schimba caracteristicile apei, evacuarea apelor tratate sau
epurate in apele statatoare, depozitarea pe malurile sau in albiile cursurilor de
apa sau a lacurilor, de gunoaie ori deseuri industriale, de orice fel, folosirea de

12

ingrasaminte chimice sau pesticide la distante mai mici de 300 m fa de malurile

cursurilor de apa si lacurilor.
Pentru protejarea si folosirea izvoarelor, organele de gospodarire a apelor,
organele locale ale administratiei publice, persoanele fizice si juridice, au
obligatia sa execute lucrarile de amenajare, curatire, intretinere si decolmatare,
precum si a celor necesare in vederea protectiei impotriva poluarii.
Normele de calitate a apelor se aproba, prin standarde, la propunerea
Ministerului Mediului. Cele privind calitatea apei potabile se aproba la
propunerea Ministerului Sanatatii.
Autoritatea centrala pentru protectia mediului elaboreaza, in scopul
protectiei apelor si a ecosistemelor acvatice, inclusiv a populatiei umane in cazul
poluarilor accidentale si transfrontiere norme tehnice, standarde de calitate a
apelor, standarde de emisie, cerintele de evacuare, epurare a apelor uzate si
limitarea de evacuari de efluenti in ape, precum si procedura de autorizare
pentru exploatarea surselor de apa si a ecosistemelor acvatice, realizarea
constructiilor hidrotehnice pentru lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor
de apa, de irigatii si de desecare-drenaj.
Aplicarea masurilor privind protectia apelor, ca urmare a activitatilor de
navigatie, revine autoritatilor pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile de
navigatie, cu respectarea prevederilor conventiilor internationale in domeniu la
care Romania este parte.
Persoanele fizice si juridice sunt obligate, potrivit legii, sa ceara acordul
si/sau autorizatia de mediu pentru activitatile prevazute in anexa II la lege; sa
respecte standardele de emisie si de calitate a apelor, prevederile din acord si
autorizatie si sa puna la dispozitia laboratoarelor autorizate, la termenele
stabilite, probele de apa pentru analiza; sa nu arunce si sa nu depoziteze pe
maluri, in albiile raurilor si in zonele umede, deseuri de orice fel si sa nu
introduca in acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substante
periculoase; sa nu spele in apele naturale autovehicule, utilaje sau ambalaje
care au in continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrefianti, substante periculoase
sau pesticide; sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de
asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu
termen in acordul si autorizatia de mediu si sa monitorizeze zona de impact; sa
se doteze, in cazul detinerii de nave, cu platforme plutitoare sau foraje marine,
cu instalatii de stocare sau tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor
uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; sa
amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau
neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe
navele fluviale si maritime si sa constituie echipaje de interventie in caz de
poluare accidentala a apelor i a zonelor de coasta; sa nu evacueze ape uzate
de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de
pe acestea nici un fel de deseuri.
Reglementarile Legii protectiei mediului se completeaza cu cele cuprinse
in Legea apelor si alte acte normative cu caracter special.
Astfel, Legea apelor prevede si o serie de restrictii cum sunt, de exemplu :
interzicerea punerii in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea

13

celor existente, darea in functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la

obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate care
maresc gradul de incarcare a apelor uzate, fara punerea concomitenta in
functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare, ori fara realizarea
altor lucrari i masuri care sa asigure pentru apele uzate evacuate respectarea
prevederilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor; aruncarea sau
introducerea in orice mod, in albiile cursurilor de apa, in cuvetele lacurilor sau
baltilor, in Marea Neagra si in zonele umede, precum si depozitarea pe malurilor
acestora, a deseurilor de orice fel; depozitarea in albia majora a materialelor sau
deeurilor radioactive etc.
De asemenea, o serie de obligatii specifice sunt prevazute in legatura cu
folosirea rationale, si protejarea calitatii resurselor de apa, de catre diferitii
utilizatori.
Constituind o resursa naturala cu mare valoare economica in toate
formele sale de utilizare, conservarea, refolosirea si economisirea apei sunt
asigurate prin aplicarea, atat de stimuli economici, mai ales pentru cei ce
manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, cat si
prin aplicarea de penalitati celor ce risipesc sau polueaza resursele de apa.
Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si
calitative a apelor include sistemul de plati, bonificatii i penalitati, ca parte a
modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii pe
principii economice a Regiei Autonome ,,Apele Romane".

Protectia fluviilor si a altor ape internationale

Problemele poluarii si protectiei apelor capata o importanta international

in cazul fluviilor care, curgand pe teritoriile mai multor state, sunt folosite de catre
statele riverane respective.
Protectia calitatii apelor pe plan international include o vasta si
multilaterala activitate de cooperare si colaborare care, in functie de anumite
conditii concrete, imbraca fie forma tratatelor bi si multilaterale, fie forma
organismelor internationale speciale.
Desi practica international conventional in domeniul utilizarii apelor
internationale si in general, cooperarea dintre state a evoluat destul de lent, azi,
interesul crescand al statelor de a preveni si diminua poluarea si efectele ei
nocive se manifesta cu putere in cadrul organizatiilor internationale,
guvernamentale si neguvernamentale. Putem da ca exemplu, institutiile
specializate ale O.N.U., cum sunt: U.N.E.S.C.O., O.M.S. si altele, in a caror
preocupare stau, printre altele, si aspectele variate ale poluarii si protectiei
apelor.
In acelasi timp, au fost create si organisme internationale speciale pentru
combaterea poluarii anumitor fluvii si lacuri, iar in alte situatii, statele au ineheiat

14

o serie de tratate in vederea reglementarii juridice a problemelor puse de

contaminarea apelor.
Este important sa mentionam ca inca din anul 1911, Institutul de Drept
International a dat o rezolutie in care se arata ca ,orice alterare a apei si
evacuarea in ape a substantelor daunatoare este interzisa".
Cu toate eforturile facute nu se poate spune ca exista in dreptul
international reguli unanim admise si obligatii pe plan mondial, cu privire la
poluarea apelor. Cateva principii generale sunt insa unanim acceptate, de
exemplu, principiul indivizibilitatii bazinului hidrografic de care trebuie legat si
principiul bunei vecinatati.
Incepand cu a doua jumatate a secolului XIX s-au incheiat acorduri si
conventii cu privire la protectia fluviilor, lacurilor, a faunei si florei, a fondului
piscicol, la combaterea poluarii, tinand seama de factorul care a general
poluarea, precum si in legatura cu combaterea inundatiilor.

15