1

Poluarea mediului înconjurător:

Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
A. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
1. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
2. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
3. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
B. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
1. erupțiile vulcanice;
2. furtunile de praf;
3. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
3. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
4. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
5. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
6. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
7. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
8. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale –
Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
9. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
10. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
11. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
C. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
4. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
5. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
6. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
D. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
4. erupțiile vulcanice;
5. furtunile de praf;
6. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
13. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
14. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
15. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
16. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
17.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
18. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
19. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
20. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
21. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
22. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
E. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
7. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
8. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
9. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
F. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
7. erupțiile vulcanice;
8. furtunile de praf;
9. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
23. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
24. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
25. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
26. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
27.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
28. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
29. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
30. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
31. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
32. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
G. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
10. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
11. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
12. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
H. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
10. erupțiile vulcanice;
11. furtunile de praf;
12. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
33. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
34. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
35. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
36. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
37.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
38. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
39. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
40. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
41. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
42. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
I. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
13. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
14. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
15. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
J. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
13. erupțiile vulcanice;
14. furtunile de praf;
15. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
43. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
44. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
45. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
46. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
47.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
48. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
49. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
50. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
51. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
52. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
K. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
16. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
17. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
18. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
L. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
16. erupțiile vulcanice;
17. furtunile de praf;
18. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
53. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
54. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
55. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
56. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
57.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
58. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
59. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
60. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
61. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
62. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
M.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
19. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
20. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
21. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
N. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
19. erupțiile vulcanice;
20. furtunile de praf;
21. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
63. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
64. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
65. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
66. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
67.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
68. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
69. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
70. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
71. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
72. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
O. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
22. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
23. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
24. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
P. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
22. erupțiile vulcanice;
23. furtunile de praf;
24. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
73. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
74. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
75. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
76. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
77.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
78. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
79. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
80. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
81. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
82. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
Q. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
25. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
26. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
27. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
R. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
25. erupțiile vulcanice;
26. furtunile de praf;
27. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
83. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
84. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
85. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
86. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
87.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
88. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
89. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
90. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
91. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
92. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
S. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
28. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
29. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
30. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
T. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
28. erupțiile vulcanice;
29. furtunile de praf;
30. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
93. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
94. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
95. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
96. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
97.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
98. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
99. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
100. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
101. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
102.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
U. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
31. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
32. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
33. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
V. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
31. erupțiile vulcanice;
32. furtunile de praf;
33. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
103. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
104. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
105. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
106. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
107. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
108. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
109. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
110. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
111. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
112.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
W. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
34. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
35. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
36. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
X. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
34. erupțiile vulcanice;
35. furtunile de praf;
36. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
113. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
114. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
115. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
116. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
117. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
118. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
119. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
120. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
121. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
122.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
Y. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
37. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
38. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
39. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
Z. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
37. erupțiile vulcanice;
38. furtunile de praf;
39. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
123. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
124. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
125. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
126. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
127. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
128. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
129. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
130. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
131. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
132.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
AA. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
40. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
41. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
42. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
BB. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
40. erupțiile vulcanice;
41. furtunile de praf;
42. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
133. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
134. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
135. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
136. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
137. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
138. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
139. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
140. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
141. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
142.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
CC. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
43. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
44. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
45. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
DD. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
43. erupțiile vulcanice;
44. furtunile de praf;
45. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
143. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
144. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
145. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
146. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
147. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
148. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
149. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
150. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
151. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
152.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
EE. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
46. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
47. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
48. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
FF. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
46. erupțiile vulcanice;
47. furtunile de praf;
48. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
153. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
154. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
155. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
156. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
157. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
158. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
159. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
160. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
161. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
162.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
GG. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
49. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
50. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
51. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
HH. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
49. erupțiile vulcanice;
50. furtunile de praf;
51. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
163. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
164. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
165. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
166. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
167. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
168. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
169. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
170. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
171. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
172.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
II. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
52. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
53. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
54. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
JJ. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
52. erupțiile vulcanice;
53. furtunile de praf;
54. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
173. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
174. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
175. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
176. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
177. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
178. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
179. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
180. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
181. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
182.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
KK. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
55. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
56. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
57. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
LL. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
55. erupțiile vulcanice;
56. furtunile de praf;
57. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
183. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
184. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
185. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
186. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
187. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
188. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
189. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
190. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
191. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
192.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
MM. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
58. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
59. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
60. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
NN. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
58. erupțiile vulcanice;
59. furtunile de praf;
60. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
193. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
194. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
195. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
196. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
197. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
198. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
199. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
200. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
201. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
202.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
OO. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
61. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
62. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
63. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
PP. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
61. erupțiile vulcanice;
62. furtunile de praf;
63. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
203. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
204. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
205. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
206. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
207. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
208. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
209. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
210. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
211. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
212.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
QQ. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
64. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
65. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
66. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
RR. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
64. erupțiile vulcanice;
65. furtunile de praf;
66. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
213. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
214. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
215. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
216. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
217. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
218. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
219. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
220. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
221. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
222.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
SS. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
67. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
68. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
69. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
TT. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
67. erupțiile vulcanice;
68. furtunile de praf;
69. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
223. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
224. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
225. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
226. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
227. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
228. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
229. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
230. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
231. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
232.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
UU. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
70. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
71. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
72. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
VV. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
70. erupțiile vulcanice;
71. furtunile de praf;
72. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
233. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
234. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
235. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
236. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
237. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
238. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
239. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
240. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
241. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
242.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

1
 Poluarea mediului înconjurător:
Pentru a trăi în condiții mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante,
arbori, minereuri, cărbuni, sare, petrol, gaze naturale, apă. Din utilizările acestor resurse naturale
(primare) au rezultat și produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au
fost permanent evacuate în natură. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile
naturale ale unor elemente, altele însă se tot acumulează, producând perturbații ecologice. Un alt
fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, dispariția unor specii de plante și animale. Activitățile
antropice au provocat și schimbări topografice și de climă, ce au avut puternice repercusiuni asupra
mediului, unele pozitive (împăduriri, îndiguiri), altele însă negative (defrișări, asanări, eroziunea
solului).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a dezechilibrelor
ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdări, a degrada). Cauzele apariției
poluării pot fi sintetizate astfel:
• utilizarea haotică a rezervelor naturale;
• acumulări în mediu de substanțe neutilizabile;
• apariția de substanțe noi, la care ritmul de consum și de reciclare de către organisme este
mult inferior ritmului de apariție;
• creșterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;
• dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor și a agriculturii;
• apariția centrelor urbane suprapopulate.
Tipuri de poluare
După proveniență
poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;
poluare industrială: agricolă, din transporturi,
menajeră;
După natura poluanților
poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;
poluare chimică: cu carbon și derivați acestuia, cu compușii sulfului, fluorului sau ai azotului,
compuși cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale
biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat
concepute;
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau
bacteriologice ale apei, produse prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamități naturale si în urma căreia apa devine improprie folosirii
posibile înainte de poluare. De obicei poluarea accidentală se caracterizează prin intensitate mare si
scurtă durată.
Poluări accidentale pot fi: naturale si artificiale. De asemenea, in funcție de componenta mediului pe
care o afectează, poluările accidentale pot : ale apei, solului si aerului.
Poluarea accidentala a apei
Poluarea accidentale naturala a apei se produce prin încărcarea excesiva a apelor cu săruri sau
2
substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundenta in zona malurilor este, de
asemenea, o sursa de poluare naturala manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor si
plantelor căzute in apa, ceea ce conduce la creșterea valorilor indicatorilor compușilor fenolici și
cianurici.

3
Aversele de ploaie contribuie la modificarea calității apei in corelație cu durata acestora si
caracteristicile bazinului de recepție (panta versanților, litologia, gradul de acoperire cu vegetație, etc).
Odată cu creșterea debitelor de apa creste și cantitatea de substanțe dizolvate si suspensiile care măresc
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
WW.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
73. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
74. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
75. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
XX. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

7
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
73. erupțiile vulcanice;
74. furtunile de praf;
75. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

8
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

9
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
0
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
243. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
244. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
245. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
246. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
247. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
248. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
249. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
250. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
251. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
252.https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

10