Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 2 3 4 5 MOD 1 2 3 4 5 MOD
FERICIT
VIOI
……..
7. Interpretarea rezultatelor
Se va realiza în funcţie de rezultatele obţinute,.
8. Concluzii
Se va decide asupra modificării dispoziţiei afective în funcţie de starea vremii.
BIBLIOGRAFIE.
Nowlis & Green (1965). Mood Adjective Check List. Journal of Personality and Social Psychology, 12, 345-364.
Radu, I., & col. (1991). Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca.
Anexa 1.1.
Instrucţiuni:
În cele ce urmează, sunteţi solicitat să notaţi pe liniile tabelului, pentru fiecare adjectiv, un asterisc, semnificând gradul de intensitate care vă caracterizează
în momentul de faţă.
De exemplu: “ Cât de fericit vă simţiţi astăzi?”
DELOC (0) PUŢIN(1) MULT (2) EXTREM(3)
FERICIT
VIOI
TENSIONAT
TIHNIT
INSPIRAT
ENTUZIAST
NELINIŞTIT
PASIV
SATISFĂCUT
ALERT
IRITAT
TENTAT SĂ LENEVESC
MULŢUMIT
PLIN DE ENERGIE
DEPRIMAT
PLICTISIT
ÎNCREZĂTOR
ODIHNIT
NERVOS
DEZINTERESAT
BINEDISPUS
VIGUROS
TRIST
APATIC
LUCRAREA 2
EVIDENŢIEREA ILUZIILOR OPTICO-GEOMETRICE
Astfel, experimentatorul va fixa fâşia dispozitivului la o anumită valoare, după care îi va prezenta subiectului dispozitivul, acesta fiind solicitat să
egalizeze cele două linii. Prezentarea stimulilor se va realiza în două moduri:
-serie ascendentă: în care lungimea segmentului va fi mai mică decât cea etalon (<10 cm), subiectul deplasând fâşia pentru a alungi segmentul
-serie descendentă: în care lungimea segmentului va fi mai mare decât cea etalon (>10 cm), subiectul deplasând fâşia pentru a scurta segmentul
Se vor prezenta subiectului un număr de 15 serii ascendente, respectiv 15 serii descendente, ordinea acestora fiind randomizată.
Experimentatorul va nota de fiecare dată, cu cât se abate lungimea estimată de subiect faţă de valoarea etalon. (se va nota valoarea în milimetri şi semnul
acestei abateri).
Pentru evidenţierea iluziei Delboeuf, cele 7 cartonaşe din seria a-II-a, se aşează pe masă în faţa subiectului, iar experimentatorul prezintă rând pe rând,
cele 11 cartonaşe din seria I. Subiectul va trebui să aleagă dintre cele 7 cartonaşe pe cel având raza egală cu a cercului interior din planşa prezentată de
experimentator.
În total se vor realiza 33 de expuneri, fiecare din cartonaşele seriei I, fiind prezentat de 3 ori.Ordinea de prezentare a acestora va fi randomizată. De
asemenea după fiecare prezentare, ordinea pe masa de lucru a celor 7 cartonaşe din seria II, va fi de asemenea randomizată, astfel încât subiectul să nu
recunoască un cartonaş ales anterior.
Experimentatorul va nota pentru fiecare stimul prezentat valoarea razei cercului selectat de subiect. De exemplu, dacă pentru cartonaşul cu o rază a
cercului exterior de 21 mm, subiectul alege cercul cu raza de 19 mm, experimentatorul îşi va nota în protocol, (21 / 19).
6. Prelucrarea datelor
Iluzia Muller-Lyer.
Rezultatele obţinute se vor nota într-un tabel, în funcţie de tipul seriei.(vezi tabelul 1).
Tabelul 1. Valorile erorii de estimare (mm), în funcţie de tipul seriei.
……..
15
Pe baza acestor date (în valoare absolută), se va determina mărimea medie a erorii, pentru seriile ascendente respectiv descendente,
Se va studia semnificaţia diferenţei dintre cele două medii, folosind testul t pentru eşantioane independente. Dacă această diferenţă este semnificativă
statistic, (p<0.05), se va calcula o mărime medie a erorii, (calcularea mediei celor două medii). Dacă diferenţa nu este semnificativă statistic,(p>0.05), cele
două medii se vor considera separat.
Iluzia Delboeuf
Rezultatele obţinute vor fi sintetizate într-un tabel, în funcţie de raza cercului exterior. (vezi tabelul 2).
Tabelul 2. Valoarea razei cercului ales de subiect, în funcţie de raza cercului exterior.
Raza cercului Determinarea I Determinarea a II-a Determinarea a III-a Media determinărilor M-18
exterior (M)
19
20
21
22
25
27
30
36
45
55
65
În cadrul tabelului se va nota raza cercului ales de subiect în cadrul celor trei determinări, media acestor determinări, precum şi eroarea de estimare comisă
de subiect (M-18).
Pe baza, valorilor erorii înregistrate de subiect, se va realiza un grafic în care pe abscisă se vor nota cele 11 categorii de stimuli din seria I, iar pe ordonată,
mărimea erorii (se va ţine seama şi de semnul acesteia).(Figura 4).
1.
2.
…….
10.
Se va studia semnificaţia diferenţei dintre timpii obţinuţi, folosindu-se testul t pentru eşantioane perechi.(comparaţiile se vor realiza două câte două).
7. Interpretarea rezultatelor
Se vor discuta rezultatele obţinute şi modul de verificare a ipotezei formulate.
8. Concluzii.
Se va prezenta în mod concis, modul în care s-a evidenţiat efectul STROOP în cadrul studiului.
BIBLIOGRAFIE
Stroop, J. R. (1935). Studies of interference in serial verbal reactions. Journal of Experimental Psychology, 18, 643-661.
Sugg, M., & Mc Donald, J. (1994). Time Course of Inhibition in Color-Response and Word-Response versions of the STROOP Task. Journal of
Experimental Psychology : Human Perception and Performance, 3, 647-675.
Anexa 3.1.
Stimulii se vor desena în culorile menţionate în paranteză
Concordanţă culoare-sens Listă neutră Co
Lista conflict
ROŞU
VERDE
GALBEN
ROŞU
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
VERDE
ROŞU
GALBEN
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
ALBASTRU
GALBEN
ROŞU
ALBASTRU
VERDE
ALBASTRU
ROŞU
GALBEN
VERDE
ROŞU
Lista neutra
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
⬛⬛⬛⬛
LUCRAREA NR. 4
INFLUENŢA NIVELULUI DE PROCESARE RESPECTIV A INTENŢIONALITĂŢII ASUPRA ÎNVĂŢĂRII
1. Cadrul teoretic
Teoriile asupra memoriei aduc în discuţie două aspecte importante : structura diferitelor sisteme mnezice respectiv modul în care se realizează procesările
în cadrul acestor sisteme. Structurile se referă la organizarea şi reprezentarea cunoştinţelor în memorie, în vreme ce procesele vizează modificările
înregistrate de informaţie în cadrul diferitelor stadii de prelucrare. Astfel, primul stadiu ce se declanşează în condiţiile prezentării stimulului de memorat
este numit encodare.. Ca urmare a encodării informaţia va fi stocată în cadrul sistemelor mnezice, ceea ce constituie a doua etapă. Redarea conţinuturilor
stocate, numită reactualizare constituie a treia fază în cadrul dinamicii prelucrării informaţiei în memorie.
Eficienţa memorării este influenţată de tipurile de procesări ce au loc în cadrul fazei de encodare. Pentru evidenţierea acestor procesări o metodă frecvent
utilizată constă în prezentarea aceleiaşi liste de cuvinte la diferite grupe de subiecţi, fiecare grup fiind solicitat să realizeze un anumit tip de prelucrare a
stimulilor. Aceste prelucrări pot avea complexităţi diferite, de la numărarea literelor din cadrul cuvintelor până la generarea unui adjectiv corespunzător
pentru fiecare item.
În cazul în care subiecţilor li se precizează faptul că în cadrul experimentului se urmăreşte studiul memoriei, aceştia vor avea tendinţa de a realizeza o
prelucrare mai laborioasă a stimulului. Prin urmare, pentru a preveni un astfel de efect, se va evita orice referire la scopul exact al sarcinii (situaţie numită
învăţare neintenţionată/incidentală). Consecutiv fazei de encodare , subiecţii vor fi solicitaţi să reactualizeze cât mai mulţi itemi reţinuţi. În condiţiile în
care subiecţilor din diferitele grupuri li se prezintă exact aceleaşi cuvinte, diferenţele obţinute vor reflecta influenţa gradului de procesare al stimulilor.
Pornind de la studiul diferitelor procesări ce au loc în faza de encodare a informaţiei, Craik & Lockhart (1972), propun un cadru general de abordare a
proceselor mnezice. Astfel, ei consideră că procesele perceptive respectiv atenţionale implicate în faza de encodare, vor determina modul în care
informaţia va fi stocată în memoria de lungă durată. Ei iau în discuţie existenţa unor niveluri de procesare de la analiza fizică a stimulului (de exemplu:
detecţia literelor în cadrul unui cuvânt), până la analiză semantică. Noţiunea de adâncime a procesării, esenţială pentru această teorie este explicată de
Craik (1973), prin “semnificaţia generată în urma analizei unui stimul ”.
Teoria elaborată de către Craik & Lockhart (1972), subliniază faptul că procesarea unui stimul este cu atât mai adâncă cu cât se trece de la caracteristicile
fizice spre cele semantice sau conceptuale, un nivel mai adânc al procesării determinând o memorare mult mai eficientă . Manipularea experimentală a
nivelului de procesare a unui stimul se poate realiza prin tipul de sarcini la care subiecţii sunt solicitaţi să răspundă.
Astfel, în condiţiile în care subiecţilor li se prezintă anumite cuvinte ei vor prelucra aceşti stimuli la nivel fizic în cazul în care vor trebui să decidă dacă în
cadrul cuvintelor sunt prezente anumite litere, o prelucrare fonologică pentru situaţia în care se decide asupra unei rime a cuvântului respectiv o prelucrare
semantică pentru situaţia în care se solicită o evaluare a semnificaţiei cuvântului.
Autorii modelului au propus existenţa numai a trei niveluri ale procesării: perceptiv, verbal respectiv semantic, dar studiile ulterioare au demonstrat că
numărul nivelurilor de procesare este mult mai mare.
O consecinţă importantă a operaţionalizării conceptului de nivel al procesării se referă la relaţia dintre nivelul de adâncime al prelucrării şi intenţionalitatea
memorării fiind posibil ca aceleaşi informaţii să fie memorate în mod intenţionat, în cazul în care ne propunem efectiv acest lucru sau întâmplător (cazul
învăţării incidentale).
2. Ipoteză
Performanţa în cadrul învăţării intenţionate este superioară celei neintenţionate doar în măsura în care antrenează o prelucrare mai laborioasă a stimulului.
3. Design experimental:
Se va utiliza un design experimental factorial de tip 2 X 2 cele două variabile independenta luate în studiu fiind: nivelul de procesare ( cu
două modalităţi: semantic respectiv fizic), şi intenţionalitatea învăţării ( învăţare neintenţionată respectiv intenţionată). Se vor lua în studiu 4 eşantioane
cuprinzând un număr egal de subiecţi, conform tabelului 1.
Variabila dependentă este procentul cuvintelor reactualizate corect, obţinut prin raportul dintre numărul cuvintelor reactualizate corect şi numărul total al
cuvintelor prezentate inmulţit cu o sută.
Tabel 1
Design-ul experimental al studiului
Semantic Fizic
4. Materiale necesare:
Se va utiliza aceeaşi listă de cuvinte, conţinând 30 de itemi, pentru toţi subiecţii (vezi anexa 1). Sunt necesare de asemenea foi de răspuns.
5. Procedură
Subiecţilor li se oferă pe bileţele cuvintele din cadrul listei cu o rată de prezentare de 3 sec per cuvânt . Prima variabilă manipulată este gradul de elaborare
al procesării.Astfel, subiecţilor din eşantioanele II, respectiv IV, li se cere să menţioneze de fiecare dată, pe o foaie de răspuns numărul de vocale ce apar
în cadrul cuvintelor prezentate (prelucrare fizică). Subiecţii din eşantioanele I respectiv III, vor fi solicitaţi să menţioneza pe o scală cu 5 trepte de tipul
următor:
Foarte
scopul experimentului este acela de a lua decizii lexicale sau de a evalua caracterul plăcut/neplăcut al unor cuvinte. Extrem
neplăcu
După 2 minute de la encodare , subiecţilor li se cere să redea cât mai multe dintre cuvintele prezentate. de plăcut
6. Prelucrarea rezultatelor:
t
Se va utiliza ANOVA bifactorială, sau testul t, studiindu-se efectul celor două variabile cât şi al interacţiunii lor.
7.Interpretarea rezultatelor:
Se vor discuta diferenţele obţinute între grupuri, studiindu-se: efectul nivelului de adâncime a procesării, efectul intenţionalităţii cât şi influenţa exercitată
de interacţiunea acestor factori.
8. Concluzii:
Se precizează gradul în care ipoteza propusă a fost verificată prin rezultatele obţinute.
BIBLIOGRAFIE:
Eysenck, M.; Keane, M.T. (1995). Cognitive Psychology: A Student’s Handbook
(3-rd edition). Psychology Press.
Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă. Editura Gloria. Cluj- Napoca.
Anexa 4.1.
Lista cuvintelor utilizate în cadrul experimentului.
1. CASĂ
2. AUGUST
3. CUŢIT
4. PENAR
5. FOTOLIU
6. ZAHĂR
7. LAMPĂ
8. CAFENEA
9. PĂIANJEN
10. SONERIE
11. PRIETEN
12. TABLĂ
13. FURNAL
14. PĂSTOR
15. ZĂPADĂ
16. PĂPUŞĂ
17. DALTĂ
18. ACOPERIŞ
19. VACANŢĂ
20. VÂNĂTOR
21. ARBORE
22. CUIER
23. CULOARE
24. PORTOCALĂ
25. POIANĂ
26. TABLĂ
27. MUNTE
28. SOARE
29. ŞCOALĂ
30. VAPOR