Surse nepoluante de energie – CMR 7321

Cursul 1 Luni 6 octombrie 2014 14-16

1. Energia şi mediul ambiant. Efecte poluante ale producerii, transportului şi consumului de energie
2. Tehnologii nepoluante de producere a energiei electrice, Energia solară, Energia geotermică, Energie din biomasă
3. Consideraţii generale privind conversia electrochimica a energiei
3.1. Termodinamica de electrod
3.2. Tipuri de electrozi
3.2.1. Electrozi de ordinul I
3.2.2. Electrozi de ordinul II
3.2.3. Electrozi de ordinul III
3.2.4. Electrozi de amalgam
3.2.5. Electrozi de gaz
3.2.6. Electrozi redox
Cursul 2 Luni 13 octombrie 2014 14-16
3.3. Termodinamica pilelor galvanice (PG)
3.4. Parametri caracteristici pilelor galvanice
3.4.1. Capacităţile specifice
3.4.2. Densităţile de energie
3.4.3. Puterea pilelor electrochimice
3.4.4. Randamentul de conversie
Cursul 3 Luni 20 octombrie 2014 14-16
4. Clasificarea surselor electrochimice de energie
4.1. Criterii de clasificare a SEE
4.1.1. Caracterul regenerabil / neregenerabil al SEE
4.1.1.1. SEE primare
4.1.1.1.1. Pila Leclanché
4.1.1.1.2. Pila cu Magneziu
4.1.1.1.3. Bateria alcalină cu MnO2

Cursul 4 Luni 27 octombrie 2014 14-16

4.1.1.1.4. Bateriile cu oxid de argint
4.1.1.1.5. Bateriile Zn- Aer
4.1.1.1.6. Bateriile cu litiu
Bateria Li-SO2
Bateria Li-MnO2
4.1.1.2. SEE secundare
4.1.1.2.1. Bateria acidă cu plumb (1859 - Planté)
4.1.1.2.2. Bateria Nichel-Cadmiu
4.1.1.2.3. Bateria Nichel-Hidrogen
4.1.1.2.4. Bacteria Nichel-metal hidrură
4.1.1.2.5. Bateria Litiu-ion
Cursul 5 Luni 3 noiembrie 2014 14-16
4.1.1.2.6. Evoluţia producției de baterii
4.1.1.3. Pile de combustie
4.1.1.3.1. Introducere
4.1.1.3.2. Principiu de funcţionare al PC

1
Cursul 6 Luni 10 noiembrie 2014 14-16
4.1.1.3.3. Eficienta PC
Eficienţa PC este dată de: eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de
randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

4.1.1.3.4. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.5. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.5.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

2
PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

3
4.1.1.3.5.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

4
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

5
4.1.1.3.5.3. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

6
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

7
4.1.1.3.5.4. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

8
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

9
4.1.1.3.5.5. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

10
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

11
4.1.1.3.5.6. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

12
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

13
4.1.1.3.5.7. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

14
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

15
4.1.1.3.5.8. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.

16
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

17
4.1.1.3.5.9. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

18
4.1.1.3.6. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.7. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.7.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer

19
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

20
4.1.1.3.7.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

21
4.1.1.3.8. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.9. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.9.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer

22
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

23
4.1.1.3.9.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

24
4.1.1.3.10. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.11. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.11.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer

25
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

26
4.1.1.3.11.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

27
4.1.1.3.12. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.13. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.13.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer

28
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

29
4.1.1.3.13.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează Eficienţa PC este dată de:
eficienţa ideală; randamentul de tensiune şi de randamentul de curent.
Eficienţa ideală este eficienţa termodinamică dată de raportul G/ H şi
corespunde conversie totale a energie libere în energie electrică.
Randamentul de tensiune reflectă pierderea de tensiune datorată fenomenelor
de polarizare a electrozilor dar şi a căderilor ohmice de potenţial la interfaţă.
Astfel tensiunea teoretică a pilelor H 2 - O2 este de 1.23 V pe când tensiunea
reală variază între 0.6 şi 0.9 V.
Randamentul de curent este definit prin raportul dintre curentul observat şi
cel teoretic calculat pe baza presupuneri unei reacţii complete. Acesta este
inferior lui 1 dacă au loc în paralel reacţii secundare sau se petrece un scurt
circuit chimic în PC
Eficienţa globală a unui ansamblu (pachet) format din mai multe PC este
afectată şi de impactul elementelor periferice PC propriu-zise.

30
4.1.1.3.14. Clasificarea pilelor de combustie

Pilele de combustie pot fi clasificate în funcţie de temperatura de operare.

Astfel PC de temperatura joasă funcţionează la maximum 250 0C pe când cele
de temperatură ridicată sunt operate la cca. 600 0C. Un alt criteriu de clasificare
este cel legat de electrolit cu menţinea că există o excepţie cea a PC cu metanol.
De asemenea trebuie precizat că exceptând unele PC alcaline majoritatea
utilizează un electrolit imobilizat într-o matrice sau este el însuşi solid.
4.1.1.3.15. Pile de combustie de temperatura joasă

4.1.1.3.15.1. Pilele de combustie alcaline (PCA)

PCA a fost inventată în 1950 când s-a realizat un sistem de 5kW utilizând drept
electrolit o soluţie 30 % KOH funcţionând la 200 0C şi o presiune de 50 atm iar
combustibili au fost gaze pure. PCA au fost folosite de programul aerospațial
american Apollo pentru care s-a realizat PC cu electrolit o soluţie 85 % KOH
funcţionând la 230 0C şi o presiune de 3.3 atm iar combustibili au fost tot gaze
pure puterea acesteia era de 1.5 kW şi o durată de funcţionare de 11000 ore.
PCA funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + 2OH− → 2H2O + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.46)
½ O2 + 2e− + H2O → 2OH− (reducerea oxidantului la catod).
(4.47)
Ionul mobil este ionul OH- care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu hidrogenul nereacţionat.
Combustibili sunt puri deoarece prezenţa CO 2 în sistem duce carbonatarea
electrolitul alcalin ce poate obtura porii electrozilor gaz-difuziv.
PCA utilizează electrozii poroşi pe bază de carbon. Pe acesta sunt depuşi
electrocatalizori pe bază de platină pentru ambele reacţii. Sunt însă utilizaţi şi
Ni şi Ag pentru reacţia anodică respectiv catodică. Suprapotenţialul de transfer

31
de sarcină pentru ambele reacţii este ce cca. 0.1 V. Interconectarea se realizează
utilizând conductori din nichel.

32
4.1.1.3.15.2. Pilele de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
(PCMSP)
PCMSP mai sunt cunoscute şi sub denumirile de pile de combustie cu
electrolit polimeric, pile de combustie cu membrană schimbătoare de ioni, sau
pile de combustie cu electrolit polimeric solid. Cea dintâi PCMSP a fost
realizată în 1963 de către firma General Electric. Puterea pilei era de 1kW şi a
fost folosită pentru programul aerospațial american Gemini când s-a folosit o
membrană schimbătoare de ioni pe bază de polimer polistiren sulfonat iar
combustibili au fost gaze pure.
PCMSP funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.47)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O (reducerea oxidantului la catod)
(4.48)
Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează de la anod la catod. Apa
generată la catod este eliminată împreună cu oxigenul nereacţionat şi azotul
(dacă se foloseşte aer la catod). Celula elementară a PCMSP este denumită şi
ansamblu membrană-electrod (eng. MEA).

33
Combustibili sunt aerul şi hidrogenul. PCMSP utilizează electrozii poroşi ce
conţin o structură de bază din carbon acoperită cu un amestec de Nafion şi
platină. Electrocatalizorul pentru catod poate fi şi un amestec binar Pt-Ru sau
Pt-Ru-Sn care are mai multă toleranţă la CO. Conductivitatea Membranelor
Nafion depinde de conţinutul de apă (raportul număr de molecule de apă /
număr de grupări sulfonice). De aceea se folosesc combustibili umidificaţi.
Densitatea de curent este de ordinul a 1 A/cm2.
PCMSP poate fi folosită şi în varianta în care combustibilul anodic este
metanolul. În acest caz reacțiile de la electrozi sunt:
Anod: CH3OH + H2O → CO2 + 6H+ + 6e−
(4.49)
Catod: 3/2 O2 + 6H+ + 6e− → 3H2O
(4.50)

34
 Oxidarea metanolului are loc în mai multe etape cu formarea unor
intermediari adsorbiţi precum -CHO sau –CO pe electrocatalizor. Aceste specii
electrosorbite determină o dezactivare ce micşorează eficienţa PC. Funcţie de
electrolit PC foloseşte un amestec metanol-apă la 80 oC sau un amestec gazos la
temperatură mai ridicată. PC cu metanol care funcţionează la: 130 oC, densitatea
de curent de cca. 400 A/cm2 iar tensiunea pe celula elementară este de 0.5 V.

4.1.1.3.15.3. Pila de combustie cu acid fosforic (PCAF)

Pentru a elimina efectul carbonatării ce apare în cazul electroliţilor alcalini s-
a propus folosirea unui acid drept electrolit.
PCAF funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 → 2H+ + 2e− (oxidarea combustibilului la anod) (4.51)
½O2 + 2e− + 2H+ → H2O
(4.52) Reducerea oxidantului la catod constă în utilizarea aerului în acest
scop. Ionul mobil este ionul H+ care se deplasează de la anod la catod graţie
prezenţei acidului fosforic 100 % imobilizat într-o matrice de tip SiC-
polytetrafluoroetilenă (PTFE).
Combustibili sunt pe de o parte aerul la catod şi hidrogenul obţinut prin
reformarea hidrocarburilor de exemplu din gazele naturale. O folie din grafit
serveşte drept suport pentru electrodul poros pe care s-a depus electrocatalizorul
format dintr-un amestec de platină şi PTFE. PCAF funcţionează la 160 şi 220 oC
realizând o eficienţă de 40 %.

4.1.1.3.16. Pile de combustie de temperatură ridicată

4.1.1.3.16.1. Pile de combustie cu topitură de carbonaţi (PCTC)
Pile de combustie cu topitură de carbonaţi a fost realizată în 1951 folosind
drept electrolit un amestec de carbonat de sodiu şi oxid de wolfram, ulterior
acest amestec a fost înlocuit de un altul format din carbonaţi de litiu, sodiu şi

35
potasiu fixat într-o matrice din MgO sinterizat. Asemenea amestecuri se
caracterizează printr-o conductivitate ionică foarte bună la cca. 700 oC.
PCTC funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + CO3 2− → H2O + CO2 + 2e− (oxidarea combustibilului la anod)
(4.53)
1/2O2 + CO2 + 2e− → CO32− (reducerea oxidantului la catod, aerul este
oxidantul cel mai obişnuit).
(4.54)
Ionul mobil este ionul CO32− care se deplasează de la catod la anod. Apa
generată la anod este eliminată împreună cu CO2, posibile urme de CO şi
hidrogenul nereacţionat. De aceea este convenabil să fie folosit în PCTC drept
combustibil gazele naturale sau alte hidrocarburi.
Materialul electrocatalitic folosit la realizarea electrozilor în PCTC este
nichelul. Catodul are tendinţa de a se oxida în primele ore de funcţionare, iar
oxidul de nichel este solubil în topitura de carbonaţi. Din această cauză apar
două efecte nedorite: (i) se formează particule de nichel în electrolit ce pot duce
la scurtcircuitul electronic al electrozilor şi (ii) catodul se micşorează. Pentru a
împiedica aceste efecte se utilizează o topitură mai puţin corozivă şi un catod
mai stabil ce conţine fier şi cobalt. Anozi de nichel conţin în mod uzual crom.
PCTC funcționează la 650 oC şi nu este nevoie de o reformare exterioară a
metanului acesta se întâmplă la anodul PC. Reacțiile care au loc la anod sunt
(fig 4.zz):
CH4 + H2O → 3H2 + CO (4.55)
3H2 + 2CO32− → 3H2O + 3CO2 + 6e−
(4.56)
iar o posibilă reacţie secundară este:
CO + CO3 2− → 2CO2 + 2e−
(4.57)

36
Reformarea metanului se produce la 650 oC, o temperatură inferioară celei
uzuale de cca. 800 oC. Dezavantajul este că viteza de generare a hidrogenului
prin reformare este mai mare decât viteza de consum în reacţia electrochimică
de oxidare.

4.1.1.3.16.2. Pile de combustie cu oxid solid (PCOS)

Electrolitul cel mai uzual folosit în construcţia PCOS este un amestec de
zirconiu şi ytriu (8-10 % molare). Acesta este un oxid ionic conductor cu o
conductivitate bună la cca. 1000 oC. În aceste condiţii oxidarea anodică este
favorizată dar sunt probleme dificile legate materialele care se pot folosi la
această temperatură. Funcţionarea PC la această temperatură înaltă poate fi
exploatată prin utilizarea apei rezultate ca agent termic în sisteme ciclice de
producere a energie.
PCOS funcţionează pe baza reacţiilor:
H2 + O2− → H2O + 2e− când combustibilul este hidrogenul
(4.58)

37
CO + O2− → CO2 + 2e− când combustibilul este CO
(4.59)
CH4 + 4O2− → CO2 + 2H2O + 8e− când combustibilul este CH4
(4.60)
iar la catod: 1/2O2 + 2e− → O2−
(4.61)
Ionul mobil este ionul O2− care migrează prin electrolit de la catod la anod.
Principiul de funcţionare al PCOS este prezentat în fig.zzz

Diverse tipuri de combustibil şi de oxidant sunt potrivite pentru alimentarea

PCOS fără a fi necesară reformarea metanului.
Anodul este din Ni cermet iar compozitul Ni cu oxizi de zirconium şi ytriu
asigură o conductivitate electrică ridicată, proprietăţi electrocatalitice şi bune
proprietăţi mecanice, termale şi stabilitate chimică.
Catodul constă din oxizi micşti conductor cu perovskiţi având o structură
cristalină.

38
Materiale folosite pentru inerconectare sunt ceramice pe bază de Cr şi La, aliaje
pe bază de crom sau oţel austenitic dacă temperatura nu depăşeşte 850 oC.
Multe din materialele care intră în structura PCOS sunt scumpe.

39