turbiditatea.

Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
A. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
1. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
2. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
3. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
B. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
 descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

4
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
1. erupțiile vulcanice;
2. furtunile de praf;
3. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

7
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
3. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
4. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
5. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
6. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
7. https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
8. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale –
Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
9. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
10. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
11. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
C. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
4. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
5. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
6. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
D. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
8
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

9
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
0
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

1
1
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

1
2
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

1
3
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
4. erupțiile vulcanice;
5. furtunile de praf;
6. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

1
4
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

1
5
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

1
6
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
13. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
14. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
15. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
16. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
17.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
18. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
19. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
20. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
21. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
22. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
E. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
7. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge pestele
și produce mirosuri pestițiale
8. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie prin
substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața apei
sub forma de spume plutitoare
9. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
F. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
1
7
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

1
8
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

1
9
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
0
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

2
1
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

2
2
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
7. erupțiile vulcanice;
8. furtunile de praf;
9. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

2
3
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

2
4
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

2
5
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
23. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
24. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
25. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
26. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
27.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
28. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
29. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
30. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
31. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
32. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
G. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
10. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
11. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
12. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
H. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
2
6
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

2
7
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

2
8
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

2
9
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

3
0
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

3
1
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
10. erupțiile vulcanice;
11. furtunile de praf;
12. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

3
2
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

3
3
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

3
4
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
33. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
34. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
35. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
36. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
37.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
38. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
39. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
40. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
41. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
42. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
I. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
13. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
14. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
15. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
J. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
3
5
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

3
6
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

3
7
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

3
8
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

3
9
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

4
0
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
13. erupțiile vulcanice;
14. furtunile de praf;
15. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

4
1
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

4
2
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

4
3
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
43. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
44. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
45. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
46. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
47.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
48. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
49. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
50. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
51. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
52. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
K. poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
16. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
17. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
18. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
L. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
4
4
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

4
5
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

4
6
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

4
7
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

4
8
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

4
9
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
16. erupțiile vulcanice;
17. furtunile de praf;
18. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
0
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

5
1
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

5
2
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
53. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
54. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
55. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
56. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
57.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
58. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
59. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
60. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
61. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
62. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27
turbiditatea.
Poluarea accidentale artificiale a apei au loc prin deversarea apelor uzate menajere, industriale,
de la unitățile agrozootehnice, etc. Un tip aparte de degradare a apelor de suprafața este poluarea
termica. Ea se produce prin descărcarea in râuri și lacuri a apelor calde folosite la răcirea instalațiilor
centralelor termice, ca urmare a modificării capacității de aerare si a concentrației de oxigen dizolvat.
După cum substanțele poluante afectează calitatea apei, se disting doua grupe de tipuri de poluare:
M.poluări care afectează proprietățile organoleptice si fizice ale apei
19. poluarea prin substanțe dezagreabile care consuma pana la epuizare oxigenul solvit, distruge
pestele și produce mirosuri pestițiale
20. poluarea prin substanțe solide, fie de natura anorganice, ducând la înnisipări si înnămoliri, fie
prin substanțe organice care favorizează depozitari de nămol ce fermentează și se ridica la suprafața
apei sub forma de spume plutitoare
21. poluări prin uleiuri, coloranți, descărcări de ape tulburi, care modifica aspectul fizic al apei
N. poluări care afectează proprietățile chimice si biologice ale apei
1. poluări prin compuși toxici, ca metale grele, plumb, staniu, cupru, zinc, fier, precum si cianuri care
rezulta de la întreprinderile de galvanizare sau de prelucrare a metalelor.
2. poluări prin compuși organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenți, pesticide,
antibiotice, etc, care pot avea proprietăți fizice si chimice nedorite care pot conferi apei gusturi si
mirosuri supărătoare.
3. poluări prin substanțe nutritive (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor
si planctonului, cu consecințe nefavorabile asupra calității apei
4. poluare cu germeni microbieni, viruși și paraziți care prezinta interes particular din punct de vedere
al sănătății publice
Cauzele care conduc la producerea poluărilor accidentale sunt:
 nerespectarea regulamentelor de funcționare-exploatare
 accidente tehnice
 braconaj
5
3
  descărcări intenționate
Poluările accidentale au o serie întreagă de urmări dezastruoase de ordin fizic, biologic, social și
economic:
 restricții la captare
 măsuri suplimentare de tratare a apei
 restricții la folosirea apei
 înlocuirea completă sau parțială a sursei
 întreruperea activității economice
 întreruperea alimentării cu apă a populației
 mortalitate piscicolă
 dezechilibre ecologice

5
4
Poluările accidentale pot fi :
 „identificate” în situația în care se cunoaște cauza generatoare (tipul si concentrațiile de
poluanții) si localizarea sursei de poluare
 „neidentificate” în cazul când nu se cunosc cauzele generatoare si localizarea sursei, dar sunt
evidențiate efectele imediate ale acestora
 „locale” când s-a determinat sursa cauzatoare
 „de proveniență trans frontieră” în situația în care sursa este situată în afara
 teritoriului unei anumite țări „cu efect transfrontier” când sursa este amplasată pe teritoriul unei
țări, iar efectele poluării se pot reflecta în afara acestuia
Petrolul este una dintre sursele de energie globale. Transportul acestuia este realizat de către
vase petroliere uriașe pe rute maritime bine stabilite. In ultimii 50 de ani, au avut loc mai mult de 35 de
accidente care au implicat scurgeri accidentale de petrol din vasele petroliere, in diferite părți ale lumii.
Un astfel de exemplu este naufragiul petrolierului MV Prestige, încărcat cu peste 77000 tone de petrol
crud, care a avut in noiembrie 2002 la aproximativ 130 mile nautice de coasta Galiciei , in Nord-Vestul
Spaniei. Prestige transporta petrol greu, rezultat in urma rafinării petrolului crud, care a fost clasificat
drept petrol numărul 6 de către Agenția Americană de Protecție a Mediului (USEPA). Petrolul a fost
compus in mare parte din hidrocarburi saturate (22%), hidrocarburi aromatice (50%) , rășini și asfaltene
(28%). Luând în considerare considerațiile existente asupra acestor tipuri de substanțe, doua grupuri de
compuși trebuie evidențiate ca fiind foarte periculoase: compușii organici volatili (VOC) și
hidrocarburile aromatice policiclice (PAH). Primul grup a fost clasificat ca fiind toxic si unii
componenți sunt considerați agenți mutageni sau carcinogeni (benzen, stiren), iar toxicitatea acestora
este agravata de către volatilitatea ridicata, care facilitează pătrunderea acestora in organism. In ceea ce
privește PAH, principalele lor caracteristice sunt de asemenea de agenți mutageni si carcinogeni, prin
afinitatea acestora către centrele nucleofile din macromolecule mari precum ADN, ARN sau proteine.
După naufragiul navei Prestige, a mobilizare umana de mari proporții a avut loc pentru a curata
plajele, rocile si fauna, in încercarea de minimiza consecințele nefaste asupra mediului a acestei
catastrofe serioase. Suprafețe ridicate de coasta au fost poluate si multe animale din fauna marina a
pierit datorita valurilor negre. Localnicii s-au simțit neajutorați in timp ce au fost martorii distrugerii
peisajelor, dar si de a surselor principale de venit.
In afara de repercusiunile ecologice, un număr ridicat de oameni, constând in localnici,
voluntari din Spania si Europa si angajați a fost expus acestor agenți toxic in diferite perioade de timp
și in diferite moduri. Cunoscând faptul ca materialul genetic poate sa fie unul dintre țintele principale
ale expunerii la substanțele periculoase menționate anterior, s-au efectuat studii de genotoxicitate
pentru a identifica și defini efectele expunerii asupra sănătății umane.

5
5
 Fig . Naufragiul petrolierului MV Prestige la data de 13 noiembrie 2002

Un alt incident de mediu datorat scurgerii de petrol a avut aprilie 2020, când a avut loc o
explozie la platforma petroliera Deepwater Horizon, localizata in Golful Mexic. Platforma petroliera a
fost grav afectata de o explozie cauzata de o scurgere de gaze la capacul betonat al unui put care urma
sa fie exploatat. Deși s-a activat mecanismul de siguranța prin care se întreruperea circulația petrolului
prin conducte, conductele au cedat datorita presiunii ridicate din interiorul lor. Prin urmare, petrolul s-a
scurs in apele Golfului Mexic si au ajuns sa acopere un areal de aproximativ 150000 km2. In efortul de
a curata petrolul din apa, aproximativ 7000 m3 de disperanți ( substanțe care emulsionează petrolul,
permițând o metabolizare mai ușoară a acestuia de către bacterii) au fost pompați direct in pata uriașă
de petrol. Pe măsură ce petrolul a început sa contamineze plajele din Louisiana, acesta a trebuit
îndepărtat manual; mai greu a fost de curățat zonele mlăștinoase si estuarele, datorita vegetației bogate.
Pana in luna iunie, inclusiv plajele din Mississippi , Alabama si Florida au fost poluate (aproximativ
1800 km de plaje). Datorita poluării, perspectivele economice in statele de pe coasta Golfului Mexic au
fost îngrozitoare, deoarece deversarea accidentala a afecta multe industrii de care depindeau rezidenții.
Mai mult de o treime din apele federale din golf au fost închise pescuitului in momentul de vârf al
scurgerii, din cauza temerilor legate de contaminare. Recuperarea a fost graduala, pe măsură ce petrolul
a început să se disperseze, porțiuni ale golfului au început să fie redeschise pentru pescuit începând cu
luna iulie, iar pana in octombrie, majoritatea arealului afectat a fost considerat ca fiind sigur.

Fig. Arealul afectat de scurgerea de petrol de la platforma petroliera Deepwater Horizon

5
6
 Scurgerile accidentale de petrol provoacă daune ridicate florei si faunei acvatice, dar mai presus
de toate, afectează resursele de apa. In plus, asemenea incidente sunt caracterizate prin daune materiale
asociate cu pierdere unui produs de baza: petrol sau produse petroliere. Prin urmare, problema
prevenirii poluării apei prin scurgerii accidentale de petrol sau produse petroliere este de maxima
importanta. Prevenirea poluării accidentale a mediului, inclusiv scurgerile de petrol, trebuie sa includă
oprirea fluxului de petrol sau produse petroliere in mediu, eliminarea scurgerii si a consecințelor.
Fiecare din acest punct reprezintă propriul sau sistem complex de masuri organizatorice si mijloace
tehnice, al cărui conținut depinde de diverși factori care nu sunt identici pentru orice scurgere de petrol
posibila.
O alta poluare accidentala importanta a apei a avut in urma accidentului nuclear de la centrala
Fukushyma Daiichi din Japonia, din data de 11 martie 2011. Acest accident nuclear, impreuna cu cel de
la Cenobil din 1986 sunt singurele accidente nucleare de nivel 7 pe Scala Internațională a
Evenimentelor Nucleare (INES). Accidentul a fost cauzat de cutremurul si tsunami-ul Tohoku . In
momentul in care a fost detectat cutremurul, in reactoarele active ale centralei au fost oprite, in mod
automat, reactiiule de fisiune nucleara. Datorita acestor opriri, dar si a altor probleme ale retelei
electrice, generatoarele de urgenta diesel au fost pornite. Aceste generatoare diesel au furnizat curentul
electric necesar pompelor care circula agentul de racire. Aceasta circulatie a agentului de racire a fost
vitala pentru a disipa caldura care continua sa se produca chiar si dupa incetarea reactiilor de fisiune
nucleara. Totusi, cutremurul a provocat aparitia unui val tsunami de aproximativ 14m (mult mai inalt
decat zidul de protectie al centralei de 5.7m), care a inundat partile inferioare ale reactoarelor 1-4.
Inundatia a cauzat avaria generatoarelor de urgenta si sistarea curentului electric catre pompele de
recircular ale agentului de racire. Prin urmare, au rezultate trei topiri nucleare, trei explozii de hidrogen
si eliminare de contaminanti in Unitatile 1, 2, si 3, intre 12 si 15 martie 2011. In perioada imediat
urmatoare, aproximativ 154000 de rezidenti au fost evacuati din comunitatile din preajma centralei
nucleare. De asemenea, cantitati ridicate de ape contaminate cu cesiu-137 au ajuns in Oceanul Pacific.
Pentru a limita poluarea, o bariera din sol inghetat a fost construită, dar in iulie 2016, aceasta bariera a
cedat. Din octombrie 2019, apa contaminata a fost pastrata in interiorul centralei si a fost purificate
pentru indepartarea radionuclizilor, cu exceptia tritiului. In scurt timp, o treime din apa contaminata a
fost purificata, iar in anul 2021, se avea in vederea deversarea apelor purificate in Oceanul Pacific.

5
7
Fig. Harta poluarii cu apele contaminate cu Cesiu-137 deversate in Oceanul Pacific

5
8
Poluarea accidentala a aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme.

Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenușă și fum în atmosferă:
• surse artificiale
• surse naturale
Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
• surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de
construcție, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicați, argile, calcar, magnezit, ghips).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcție se detașează, sub aspectul exercitat
asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intră în fabricarea cimentului,
sunt piatra calcaroasă amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate două procedee de
fabricare:
• procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmițate în mori speciale şi
trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
• procedeul umed, în care materialele prime se amestecă cu apă, apoi în stare umedă se macină
în mori speciale, după care partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul
este același ca la procedeul uscat.
Există, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenușă și/sau fum în atmosferă:
19. erupțiile vulcanice;
20. furtunile de praf;
21. incendierile naturale ale pădurilor.
Erupțiile vulcanice generează produși gazoși, lichizi și solizi care schimbă local și nu numai
microrelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influențe negative și asupra purității atmosferice.
Cenușa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic și alte numeroase gaze sunt suflate în
atmosferă, unde formează nori groși ce pot pluti până la mari distanțe față de locul de emitere. Timpul
în care aceste suspensii rămân în atmosferă poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază că
cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestră provine din activitatea vulcanică. Despre aceste
pulberi se presupune că au și influență asupra bilanțului termic al atmosferei, împiedicând dispersia
energiei radiate de Pământ către Univers și contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de
efect de seră, produs de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă.
Dintre cele mai devastatoare poluări accidentale ale aerului, amintim:
 scurgerea chimica a 45 tone de gas toxic de izocianat de metil de la o fabrica de insecticide din
Bhopal, India, la data de 3 decembrie 1984. Gazul a ajuns deasupra zonei dens populate din
împrejurimea fabricii, ucigând imediat mii de oameni si creând panica, datorita faptului ca alte
zeci de mii de oameni au încercat sa se evacueze din Bhopal. Numărul final de morți a fost estimat
a fi intre 15000 si 20000 de oameni, iar alți 500000 de supraviețuitori au suferit probleme
respiratorii, iritații oculare sau orbire sau alte maladii datorita faptului ca au fost expuși la gazul
toxic.

5
9
 
Fig . Fabrica de pesticide din Bhopal, India
 poluarea rezultata in urma emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibilului cu plumb in
motoarele termice. Plumbul din gazele de eșapament ataca inima, rinichii si sistemul nervos si ,
in mod particular, afectează dezvoltarea cognitiva a copiilor. De asemenea, mai contaminează
solul, praful urban si recoltele. In Statele Unite ale Americii, poluarea a condus la un nivel
ridicat de plumb in 9 cazuri din 10 de copii. Începând cu anul 1973, SUA a început sa elimine
de pe piața benzina cu plumb, iar pana in anul 2006, procentul de copii care au avut nivel ridicat
de plumb in organism a scăzut la 1%. Doar noua tari din lume mai folosesc benzina cu plumb,
printre care Afghanistan, Irak si Coreea de Nord.
 Erupția vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda din urma cu 12 ani, când acesta a trimis un val
de cenușa vulcanica la peste 9 km in înaltul cerului. Deși erupția in sine nu a fost foarte mare, a
avut un impact masiv asupra transportului aerian european pentru aproximativ o luna. Cenușa
vulcanica a conținut o cantitate ridica de particule microscopice de roca vulcanica dura, care
poate provoca pagube însemnate oricărui avion. Aceste particule sunt foarte greu de detectat si
nu apar pe imaginile radar.
 Accidentul nuclear de la Cernobîl din data de 26 aprilie 1986, când unul dintre reactoarele
centralei nucleare s-a topit in timpul unor teste. Treizeci de oameni au murit in acel accident,
135000 au fost evacuați si s-au eliberat radiații de peste 100 de ori mai mult decât in cazul
bombelor nucleare detonate asupra orașelor Hiroshima si Nagasaki. După mai bine de 35 ani,
zona de excluziune de 19 mile pătrate din jurul centralei este încă nelocuita. Deși s-a eliberat o
cantitate uriașă de materiale radioactive (praf radioactiv conținând uraniu, plutoniu, cesiu-137,
stronțiu si alte metale), cea mai mare parte a radiațiilor a rămas in interiorul centralei. In aceea
ce privește impactul asupra sănătății, din 1992 pana in 2002, in Belarus, Rusia si Ucraina s-au
înregistrat mai mult de 4000 de cazuri de cancer de tiroida la copii si adolescenți in vârstă de
pana la 15 ani. Majoritatea cazurilor au fost atribuite concentrațiilor ridicate de iod radioactiv
regăsit in lapte. Mai mult de 5 milioane de persoane locuiesc in zonele afectate din Belarus,
Rusia si Ucraina, care au fost clasificate ca fiind contaminate cu radionuclizi. De asemenea, s-
au înregistrat leziuni la nivelul pielii, probleme respiratorii, infertilitate si defecte de naștere in
anii de după accident.

6
0
In ceea ce privește conservarea centralei nucleare, la câteva luni după accident, reactorul a fost
închis într-o carcasa de beton, conceputa pentru a absorbi radiațiile si combustibilul nuclear
rămas. Totuși, sarcofagul a fost construit ca si o soluție temporara, care sa dureze minim 20 de
ani. In iulie 2019 s-a finalizat construcția unui sarcofag menit sa dureze 100 de ani. Construcția
noului sarcofag a durat aproape 10 ani si a costat 1.5 miliarde de euro.

Fig. Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, imediat dupa explozia din 26 aprilie 1986.

Fig. Noul sarcofag finalizat in iulie 2019

6
1
Bibliografie:
1. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnică, Bucureşti
1992. 2.“Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
63. Environmental risks of accidental pollution during oil spills at water transport
64. Genetic Damage Induced by Accidental Environmental Pollutants
65. https://www.britannica.com/event/Deepwater-Horizon-oil-spill#ref294125
66. https://www.britannica.com/event/Bhopal-disaster
67.https://www.allianz.com/en/press/extra/knowledge/environment/100818-20-pollution-disasters-past-
present-and-future.html
68. Sistemul de Gospodărire a Apelor Neam- Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale – Anexa la Planul judetean de aparare, 2016-2020
69. Fukushima Radiation in U.S. West Coast Tuna | NOAA Fisheries
70. Fukushima nuclear disaster - Wikipedia
71. :: WorstPolluted.org : Projects Reports
72. https://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_New_Safe_Confinement#cite_note-27

10