Accidente petroliere

maritime

Masterand: Marculescu Liviu Alexandru

Profesor : Conf.univ. dr. Ing. Marius Stan

Specializare: IEOUP
Materie : Logistica in exploatarea utilajului petrolier

1
 Prin constructia lor , navele tancuri petrolier sunt destinate productiei,stocarii si transportului de
titei sau produse petroliere.
Tipuri de nave utilizate in industria Offshoore:
Principalele tipuri de nave petroliere utilizate in industria offshoresunt:
 FPSO (Floating Production,Storage and Offloading System) nava pentru productie,stocare si
transport);
 FSO ( Floating Storage and Offloading System) nava pentru stocare si transport;
 FSU ( Floating Storage Unit) nava pentru stocare.
Dintre conditiile specifice impuse instalatiilor caracteristice navelor tancuri petrolier se
mentioneaza: prevenirea incendiilor si a poluarii apei de mare, vehicularea rapida a marfii la
incarcare/descarcare, prevenirea degradarii marfii transportate.
In Iunie 1859 s-a construit prima platforma de extractie In 1861 s-a desfasurat primul transport
full cargo titei traversand Atlanticul cu nava "Elizabeth Watts" In perioada 1869 - 1872 nava Charles
de 800 tdw a executat transportul de petrol intre America si Europa in aproximativ 60 recipiente
rectangulare din otel fiecare avand o capacitate de aprox. 13 tone.
Incepand cu 1920 in evolutia constructiva a tancurilor petroliere apare o alta noutate si anume
amenajarea in partea superioara a cargotancurilor a unor tancuri de dimensiuni reduse, denumite
tancuri de vara, ce permiteau navelor sa transporte o cantitate mai mare de marfa atunci cand navigau
la linia de incarcare de vara si puteau fi mentinute goale cand se naviga la linia de incarcare de iarna.
Navele petroliere prezintă riscuri mai mari de accidente,
în cazul transporturilor maritime, datorită tonajului mare al
navelor, unele petroliere având 450-550 mii tdw şi lungimea
de 300-350 m. Cele mai grave și cu cele mai mari consecințe
sunt accidentele petrolierelor. În incidentele majore de poluare
este implicat întotdeauna petrolul. Practica obișnuită de spălare
a tancurilor petroliere reprezintă echivalentul a 8 până la
20 milioane de barili de petrol pe an, care s-ar deversa în
oceane
în mod deliberat. Poluarea cu petrol a mărilor poate apărea
când
au loc accidente pe platformele de forare. Dezastre mari pot fi
cauzate de avrierea tancurilor unor petroliere uriașe sau la
scufundarea lor. Fig1: Nava petroliera Exxon Valdez

Sursele poluarii Oceanului Planetar cu petrol

2
 Deşi sursele terestre furnizează cea mai mare parte a petrolului ce poluează oceanele şi mările
lumii, depăşind cu mult toate celelalte surse luate împreună, incidentele cu cele mai grave consecinţe
s-au datorat transportului maritim.
Dezastrele ecologice produse de accidentele de navigaţie ale unor tancuri petroliere (ex. Torrey
Canyon, Amoco-Cadiz, Ex-xon Valdez, Prestige ş.a.), demonstrează că riscurile pe care le implică
transportul maritim sunt cu mult mai ridicate decât cele generate de alte surse.

Fig 2 : Torrey Canyon Fig 3 : Petrolierul Prestige

Din 1974 şi până în 2007 s-au înregistrat 9351 incidente de poluare cu petrol, ca urmare a
deversărilor operaţionale şi accidentale provenind din transportul maritim, însă din acestea,
majoritatea (83,5%) sunt din categoria celor considerate minore, cu deversări mai mici de 7 t.
Procentul deversărilor de peste 700 t reprezintă doar 3,7%, iar accidentele de navigaţie deţin o
pondere de 46,6% din total. În această perioadă s-au înregistrat 573 coliziuni, 580 eşuări, 709
accidente ca urmare a cedării corpului navei (ruperea navei, găuri de apă etc.), 133 explozii şi 2361
accidente din alte cauze sau din cauze necunoscute.
Accidentele de navigaţie deţin un procent de 46,6 % din totalul celor 9351 accidente.

3
 Fig 4 : Platforma Deepwater
Adevăratele catastrofe ecologice au fost însă provocate de accidentele de navigaţie în care au
fost implicate marile petoliere, în urma cărora, nu de puţine ori, cantităţie deversate de unele nave au
depăşit 50 000 t, ajungând chiar la 287000 t, ca în cazul petrolierului Atlantic Empress.
În perioada 1974-2007, deversările majore de hidrocarburi de peste 700 tone au avut, în
principal, cauze accidentale: coliziuni –573, eşuări -580, accidente datorate avarierii corpului navei -
709, incendii şi explozii -133, alte cauze sau cauze necunoscute -2361).
După anii 1970, în care s-au înregistrat cele mai multe deversări din istoria omenirii, media
calculată pe zece ani a deversărilor de peste 700 tone a scăzut de la un deceniu la altul.

Fig 5 : Incendiul petrolierului Atlantic Empress

Numarul deversarilor de petrol intre anii 1970-2007

4
Cantitati de petrol deversate in perioada 1970-2007 din cauza accidentelor de navigatie

Tabel 2. Accidente de navigatie ale tancurilor petroliere cu deversari majore

5
 Studiul împrejurărilor în care s-au produs accidentele de navigaţie ale petrolierelor arată că
peste jumătate din accidente s-au datorat condiţiilor hidrometeorologice grele, cele mai multe
producându-se în Golful Mexic, coastele nord-estice ale SUA, Marea Mediterană, Marea Mânecii,
Marea Nordului, vestul Peninsulei Iberice, Marea Japoniei şi coastele sudice ale Africii, pe timpul
sezoanelor cu frecvenţă ridicată a acestor fenomene.
Aceşti factori au constituit cauza unora din celebrele accidente istorice, ca în cazurile: Torrey
Canyon, Amoco Cadiz, Prestige, Castillo de Bellver ş.a.
Peste două treimi din accidentele luate în considerare s-au produs în perioada rece a anului,
când furtunile pe mare sunt mai violente: în emisfera nordică în perioada octombrie-martie , iar în
emisfera sudică din martie până în octombrie.

Fig 8 : Tancul petrolier ATB Summer 1991

Exxon Valdez
Exxon Valdez a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat în Alaska ducând la
vărsarea unui volum mare de petrol în apă afectând în mod grav mediul înconjurător. În urma acestui

6
accident Compania de vapoare Exxon şi-a schimbat denumirea în Sea River iar petolierul Exxon
Valdez în Sea River Mediteranean transportând acum petrol prin Oceanul Atlantic.
Petrolierul nu mai are voie să treacă prin Prince William Sound locul unde a naufragiat.
Accidentul a avut loc la scurt timp după plecare sa de la terminalul ţevii de petrol Trans Alaska
la 9.12 PM 24 martie 1989.

Fig 9 : Petrolierul Exxon Valdez

În ocean s-a revărsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de înot.
Petrolierul transporta cam 1.264.155 barili de petrol. În comparaţie cu alte revărsări ExxonValdez a
produs unul din cele mai grave accidente din S.U.A., situându-se în lume pe locul 50 în materie de
petrol revărsat pentru că în materie de distrugeri provocate mediului înconjurător este pe primul loc.
Timpul scurgerii, izolatul şi spectaculosul loc de natură, distanţa pe care s-a răspândit,
abundenţa animalelor sălbatice au dus la un dezastru. În urma scurgerii 1300 mile au fost foarte
contaminate cu un strat gros de petrol, şi moderat (impact foarte evident), 1100 mile au fost uşor şi
foarte uşor contaminate.

Fig 10. Poluarea apei cu petrol Fig 11. Poluarea apei cu petrol

Acoperământul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh până la un mic sat Chignig din
Peninsula Alaska după cum se vede şi de pe harta alăturată. Cea mai complicată treabă a fost
curăţarea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate plajele au fost curăţate, unele având petrol şi acum. La
curăţire au participat 10000 oameni, 1000 de vase şi de 100 de avione, helicoptere. Totuşi valurile din
timpul ierni au avut un rol mai mare în curăţire decât cei 10000 de oameni.

7
 Exxon susţine că a cheltuit cam 2.1 miliarde $.
Nici astăzi nu se ştie câte animale au murit dar se aproximează în jurul a 35000 păsări, 1000
pescăruşi. Se consideră că multe rămăşiţe au dispărut în stratul de petrol .
Se estimează în jurul a 250000 păsări de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1miliard de icre somon,
hering.

Fig 12. Curatarea tarmului Fig 13. Consecinte asupra speciilor marine
Explozia platformei Piper Alpha
Intr-o seara de iulie din 1988, in jurul orelor 22.00, cand mare parte din echipajul de 226 de
oameni se retregea spre cabine, o scurgere de gaze de pe platforma Piper Alpha din Marea Nordului a
luat foc. Sistemul de alerta si pompele pentru stingerea incendiilor nu au functionat.
Au urmat trei explozii pe masura ce gazul adunat in conductele platformei izbucnea in flacari.
La 1 dimineata, aceasta s-a scufundat in mare. 167 de oameni si-au pierdut viata, iar restul au
ramas cu rani multiple.

Fig 14. Incendiul de pe platforma petroliera Piper Alpha

8
 Amoco Cadiz
În martie 1978, o nava care transporta 220.000 tone de petrol a eșuat lângă un sat de pescari din
Bretagne, numit Portsall.
Avea 340 m, cu 65 m mai lungă decât Titanic.
Este pe locul 4 la cea mai mare deversare de petrol în mare din toate timpurile.
Accidentul navei Amoco Cadiz fusese provocat de o defecțiune la sistemul de direcție, dar
ulterior a fost acuzat și capitanul navei, pentru că greșise, neactionând destul de repede în vederea
salvării navei.

Fig 15. Scufundarea tancului petrolier Amoco Cadiz

În cazul navei Amoco Cadiz însă, s-a produs situația cea mai gravă: toate containerele s-au
spart și tot petrolul s-a scurs în mare.
Vântul puternic a dispersat petrolul de-a lungul țărmului, pe o porțiune de mai multe sute de
kilometri.
Francezii au încercat să evite înaintarea spre țărm a peliculei de petrol, indicând un baraj cu
ajutorul unor geamanduri de plastic, dar acesta, datorită furtunilor și valurilor, nu a avut efectele
scontate.
În privința plajelor, petrolul s-a infiltrat în nisip la o adâncime de 50 cm, deci acesta nu se putea
pur și simplu aduna.
Poluarea a avut aici efecte dezastruoase.

Fig 16 & fig 17. Efectele poluarii asupra pasarilor

9
Prevenirea accidentelor petroliere navale:
 Implementarea de standarde ridicate de securitate și siguranță la bordul navelor;
 Pregătirea continuă și adecvată a ofițerilor și echipajului;
 Interpretarea atentă și precaută a prognozelor meteo;
 Implementarea de tehnologii moderne de prognoză și navigare;
 Respectarea permanentă a regulilor și regulamentelor implementate la bordul navei.

Bibliografie:
 http://totb.ro/cele-mai-devastatoare-dezastre-din-istoria-petrolului/
 http://www.academia.edu/8740733/Poluarea_apei_cu_hidrocarburi
 https://www.scribd.com/doc/189498691/transportul-produselor-petroliere#scribd
 http://www.ecology.md/md/section.php?section=news&id=3692#.VTZYl_D1jIV
 http://785.ro/wp-content/uploads/efectele-deversarilor-de-petrol-asupra-mediului-
acvatic-.pdf
 Stan, M., Utilaj petrolier, Editura Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, 2010
 Stan, M., Curs Logistica in exploatarea utilajului petrolier.

10