POLUAREA CU HIDROCARBURI METODE DE INTERVENTIE

Elementele esentiale care stau la baza interventiei n caz de poluare marin cu hidrocarburi se concretizeaz n:
Existenta unui organism de coordonare si
de organizare national (legal);

Personal specializat si antrenat; Echipamente specializate si fiabile; Plan de contingent, o strategie de 2

Faza de pregtire a interventiei este esential pentru limitarea rapid si eficient a pagubelor si a impactului ecologic, cuprinzand urmatoarele aspecte:

Supravegherea evolutiei poluantului; Planificarea operatiunilor de interventie; Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitti; Formarea echipelor de interventie, coordonatori, 3 specialisti, operatiuni.

Obiectivele principale ale interventiei sunt:

Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, rezervatiilor etc.). Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii. Reabilitarea zonelor poluate astfel inct din punct de vedere ecologic acestea sa revina la faza initiala.
4

Metodele de interventie in cazul unei poluri marine accidentale cu hidrocarburi:

Degradarea natural (nu se intervine); Transferul poluantului din tancurile avariate n barje, nave de stocare etc.; Arderea in situ; Dispersarea chimic n masa apei; Concentrarea si colectarea petrolului de pe suprafata apei; 5

APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE ESTE CONDITIONATA DE:

PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI
DEVERSAT PE APA/SOL,

CONDITIILE HIDRO-METEO, POLUANT cantitate/tip, TIPUL ZONEI POLUATE, TIPUL IMPACTULUI, RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,
6

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI

7

PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE I.2. EFECTELE POLUARII I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI PROCESE DE TRANSFORMARE
8

I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE

Platformele offshore de foraj si extractie

10

Transport naval de marfuri si persoane

11

Coliziuni, esuari, incendii, alte accidente.

12

Instalatii utilizate in operatiunile de incarcare/descarcare marfa

13

Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si

deversarile de ape uzate, provenite din: - aglomerarile urbane, - activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, - activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc.

14

* Surse provenite din atmosfera

* Sursele provenite din cauze naturale se refera la eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi 15

SURSE DE POLUARE: MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt

Total= 2.35 Mt/an
Deversari de la tarm 50%
1.175.000 tone

Transport 24%
564.000 tone

Din Surse atmosfera naturale 13% 11% Platforme 258.000 tone Offshore 2% 47.000 tone

305.000 tone

16

SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE

CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC ESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt din care : 1. Descarcari de la tarm(50%): - scurgeri pluviale, deversari ape uzate, - procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare, - activitati portuare: santiere navale.
17

2. Transport naval (24%): - incarcare descarcare, - bunkeraj, - coliziuni, - esuari, - sparturi in coca navei, incendii.
18

3. Atmosfera (13%): - gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma arderilor hidrocarburilor.

19

4. Naturale ( 11%): - eruptii naturale de gaze/hidrocarburi in mediul acvatic.

20

5. Platformele offshore ( 2%): - accidente in operatiunile de foraj, extractie, transfer marfa.

21

CLASIFICAREA NIVELELOR DE POLUARE (se refera doar la activitatile de transport

naval)
(conform clasificarilor OPRC)

MINORA = nivel 1 - mai mica de 7 tone MEDIE = nivel 2 - intre 7 - 700 tone MAJORA = nivel 3 - peste 700 tone
22

Cauzele poluarilor datorate transportului naval (24%) provin (cantitativ) din:

Curatirea tancurilor
Descarcari de la tarm 24%

Incarcare descarcare Terminale maritime Accicidente la petroliere Accidente altele decat la petroliere Deversari de santina

Naturale

Atmosfera

Platforme offshore

Docuri uscate

23

POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE CAUZE: Procentual numeric NIVELUL POLUARII

> 700 T 7-700 T <7T 0%

NIVEL 3 de poluare

Incarcare descarcare Bunkeraj

NIVEL 2 de poluare

Esuari Coliziuni

NIVEL 1 de poluare

25%

50%

75%

100%

Sparturi incendii
24
Source: ITOPF, 2002

Numarul cauzelor deversarilor in %

Numele navei Atlantic Empress ABT Summer Castillo de Bellver Amoco Caduz Haven Odyssey Torrey Canyon Urquiola Hawaiian Patriot Independenta Jakob Maersk Braer Khark 5 Aegean Sea Sea Empress Katina P. Assimi Metula Wafra Exxon Valdez

Anul

Locatia

1979 Tobago 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 1978 Bretania, Franta 1991 Genoa, Italia 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie, Canada 1967 Insulele Scilly , Anglia 1976 La Coruna, Spania 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 1979 Bosphor, Turcia 1975 Oporto, Portugalia 1993 Shetland Islanda, Anglia 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic coasta Morocco 1992 La Coruna, Spania 1996 Milford Haven, Anglia 1992 Maputo, Mozambic 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 1989 Prince William Sound, Alaska, USA

Petrol deversat (t) 287.000 260.000 252.000 223.000 144.000 132.000 119.000 100.000 95.000 95.000 88.000 85.000 80.000 74.000 72.000 72.000 53.000 50.000 40.000 37.000

25

CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN ANUL RESPECTIV
650 600 550 500 450 (000's of tonnes) 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000

Atlantic Empress 287,000 tonnes

ABT Summer 260,000 tonnes

Castillo de Bellver 252,000 tonnes

Erika 20,000 tonnes

26

TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND FACTORUL DE RISC AL ZONEI

27

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE POLUARI MAJORE SUNT:

Cresterea cantitatii de petrol transportate, Caracteristicile locale de navigatie: densitatea

traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,

Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port,

incarcare descarcare marfa, bunkeraj,

Lipsa sistemelor de avertizare.

28

Analiza surselor de poluare este necesara pentru:

1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri legislative si actiuni de prevenire, 2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente (tip/cantitati/baze de interventie), 3. Stabilirea strategiei optime de interventie (onshore/offshore), 4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de poluare). 29

Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri :

Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de

interventie, Sisteme de siguranta in exploatare, intretinere, inspectii periodice , etc, Statii de epurare, Cadru legislativ, Personal specializat
30

Desi rare, poluarile majore provenite din transportul naval nu pot fi controlate (ca cele minore) dar pot fi prevenite prin aplicarea unor masuri de prevenire: - Cadrul legislativ adecvat, - Norme speciale de constructie a - Aparatura de navigatie, - Personal specializat, training.

navelor,

31

Evaluarea riscului ( factori)

Sursa de pericol:
- natura poluantilor, - cantitatea de poluant, - caracteristicile fizico-chimice ale poluantului, - gradul de toxicitate al acestuia, - caracterul inflamabil si exploziv, etc Vectorii de transfer: caracteristicile mediului agresat si conditiile hidro-meteo la momentul producerii poluarii. Tinta: mediu fizic, biologic sau socio32 economic

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE LA LITORALUL ROMANESC

Nivel maxim de risc : Constanta , Midia,

Mangalia;

Nivel mediu de risc :

trasee navale, ancorajele, traseele conductelor de transport titei , platformele PETROMAR;

Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai,

Neptun - Eforie, Corbu 33

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de risc 34

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de risc 35

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de risc

36

EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE NORD - nivel redus de risc

37

38

CAZURI DE POLUARE MARINA CU HIDROCABURI

POLUARI MAJORE Nivel 3 > 700 Mt

39

Haven : 144.000 t petrol (1991)

La 7 Mm de Genoa Franta s-a rupt in 3 parti. In urma exploziei au luat foc 10.000 t de titei. 35.000 t titei au poluat coastele Frantei si Principatului de Monaco. Au fost utilizati 2.000 m baraje. 40

Braer: 85.000 t petrol (1993)

Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland). Pierde toata marfa. Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a tarmului favorizeaza dispersia masiva a poluantului.

41

Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)

Esueaza pe coastele Tarii Galilor. Se incearca transferul marfii in tankul Borga. Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.

42

Sea Empres - poluarea tarmului

43

Erika: 30.000 t petrol (1999)

Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Frantei. Pierde 14.000 t in momentul initial. Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la 130m adancime cu circa 16.000t. 44

Erika: 30.000 t petrol (1999)

Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost colectate de pe apa doar 1.100 t poluant. 400 km de tarm a fost poluat. Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de curatire. 30.000 pasari au fost afectate Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline. 45

CAZUL PRESTIGE
DESFASURAREA ACCIDENTULUI INTERVENTIA OFFSHORE INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI RESURSELE UTILIZATE
46

Nava tanc petrolier 77.000 tdw.

47

* Traseul navei Lituania-

Singapore * 13/11/2002 la 45km Finisterre (Spania) trimite un SOS

48

*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita furtunii puternice nava este avariata, incepand sa piarda titei din tankurile 3&4; * 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata; *Salvatorii remorcheaza nava in larg; *La 250km in larg nava se rupe in doua si se scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m adancime

49

Consecinte 660 mile de litoral poluat Poluarea afecteaza 3 state Poluarea afecteaza 7 regiuni

50

OPTIUNI DE INTERVENTIE Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu dispersanti; Furtuna nu permite interventia in zona offshore; Au fost totusi unele incercari de interventie offshore dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse; Singura optiune ramane interventia pe litoral.

51

Poluarea coastei spaniole

700 km de tarm poluat; Zona poluata a cuprins tipuri diferite de tarm: - stancos; - plaje cu nisip - pietris si galete - estuare - constructii hidrotehnice - mlastini

52

Impact Economic - Pescuit - Turism Ecologic - Crustacee - Pasari - Pesti

53

Comportamentul poluantului Depunere pe tarm

Patrundere in substrat

Amestecarea cu nisip
54

Tarm stancos

Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu aburi Depoluare manuala Depoluare vacuumatica Acces dificil 55

Pietris si galete
Pompare vacuumatica Manuala Transportul si spalarea pietrelor poluate Degradare naturala

56

Plaje cu nisip Nisipul amestecat cu titei este preluat mecanic si curatat Urmele ramase sunt preluate manual

57

Tarm mlastinos Zona vulnerabila/biodiversitate Biodegradare naturala Colectarea manuala a titeiului vascos

58

Constructii hidrotehnice

Usor de curatat: spalare cu aburi sub presiune Impact negativ asupra turismului
59

Resurse umane/participanti

Asistenta din partea unor organizatii: OSRL,

CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch Depollution, etc.

Localnici, voluntari, armata, pescari, garda

de coasta, etc.

60

Logistica

Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti

4000 ca suport indirect; Un total de 350.000 kituri de protectie (costume individuale de protectie); 160.000 unelte de interventie manuala; 1.200 ore de zbor; Circa 350 piese constand in echipament specializat de interventie, utilaje de transport, etc.
61

Deseuri amestecate/diverse

Deseuri lichide/semilichide

62

Depozite temporare de stocare

63

Interventie cu utilaje mecanice

64

Recuperare manuala

65

CONCLUZII
FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU. PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O
STRATEGIE DIFERITA

NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU

FIECARE CAZ IN PARTE

NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE

INTERVENTIE.
66

I.2. EFECTELE POLUARII

67

Grad de sensibilitate/vulnerabilitate

Vulnerabilitate = suma efectelor negative

induse de poluant in zona.

Vulnerabilitatea include si potentialul de

autoaparare al zonei

Cartarea gradului de vulnerabilitate este

necesara protejarii zonelor sensibile si stabilirii tehnologiei de interventie
68

TIPURI DE IMPACT
Economic Ecologic Social Politic
69

IMPACTUL ECONOMIC
Impactul economic se refera la efectele negative
induse activitatilor economice, in cazul unei poluari accidentale sau cronice.

TIPURI de ACTIVITATI Industriale Turistice Pescuit industrial, sportiv si acvacultura, Transport naval Extractie, foraj
70

TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de distractie, agrement, etc)

Statiune turistica
Turismul sursa importanta de venit, genereaza impozite pentru alimentarea bugetului de stat.

port turistic
71

plaja MAMAIA

Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei; Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement poate provoca daune pe termen lung; Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce in perioada sezonului.

plaja poluata
72

Capacitatea totala de cazare

28.000 locuri

Numarul total de unitati turistice 80 din Mamaia Numarul total de unitati turistice 26 din Constanta Unitati 4-5 stele Unitati de 1-3 stele Numarul turistilor /an Turisti straini Durata medie a sejurului 16 90 378.000 52.000 5 7 zile

Gradul de ocupare pt. Statiunea 77% 73 Mamaia

Activitati industriale
Santiere navale

Terminale petroliere
Operatiuni portuare

74

TRANSPORT NAVAL
persoane

marfa

sursa de venit ; aprovizionarea cu materii prime.

75

Activitati - posibile surse de poluare

Incarcare/descarcare marfa

Transport hidrocarburi

76

In caz de poluare

Activitatile industriale au un caracter permanent. Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare ridicata pe toata durata anului. Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor industriale.

77

Extractie si foraj

Platforme de extractie/foraj Transport petrol prin conducte submarine si terstre

78

PESCUIT INDUSTRIAL (pescuit cu unelte fixe si active)

Productia de peste: - 3 milioane tone in 1900 - 86 milioane tone in 1989

Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca marime si ca dificultate in a le captura.

79

Efectele poluarii asupra pescuitului - contaminarea organismelor marine cu

poluant, - interzicerea accesului navalor de pescuit in zona poluata in vederea evitarii contaminarii cu poluant a uneltelor de pescuit, si a corpului navelor, - interzicerea accesului in zonele poluate pentru evitarea accidentelor cauzate de intoxicare cu vapori sau a celor provocate de explozii, - inchiderea porturilor pescaresti cu baraje antipetrol in vederea protejarii acestora

80

MARICULTURA (midii, stridii, etc)

Baraj antipetrol de protectie

81

EFECTELE ECOLOGICE
efectele induse depind de urmatorii factori:

volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale

poluantului, conditiile hidro-meteo, anotimpul in care se produce dezastrul, prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea deplasarii poluantului, topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei, relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al acestora. 82

In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice ce rezulta in urma unei poluari, includ :

schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului, schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui
intreg ecosistem datorita efectului combinat toxicitate/sufocare/inabusire Impactul poate fi indus prin actiunea directa a poluantului actiunea indirecta a poluantului activitatea de depoluare 83 comportamentul individual ale organismelor si speciilor,

CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in functie de tipul tarmului)

poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi

In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina, poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,

poluantul pluteste pe tarm, migrand in diverse directii

84

Ecotoxicologia
Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in apa: alchene, benzene si naftalene Doza letala = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 mg/1 Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate genera efecte letale imediate 1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator, 10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore, 20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului de protectie, 100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse. 200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la nivelul ochilor si a gurii, 700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare, 1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul creierului, survine moartea in circa 3 5 minute de expunere. 85

Efectele poluarii cu petrol asupra pestilor

- mortalitatea la pestii adulti este foarte rara in cazul poluarilor cu petrol; - larvele sunt cele mai expuse. Peste contaminat cu petrol

In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii icrelor .

Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri : Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore; Poluare in timpul sezonului de reproducere; Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru 86 speciile pe cale de disparitie.

Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor

Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de mediul acvatic Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora = hipotermia/scaderea flotabilitatii individului

Inecul si hipotermia sunt considerate ca fiind principalele cauze ale efectelor letale pe care poluarea cu petrol le are asupra pasarilor. 87

Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta parte cunsumului hranei contaminate.

Depunere petrolului pe coaja oului in perioada de incubatie provoaca anomalii in dezvoltarea embrionului sau chiar moartea acestuia.

Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin afectate in caz de poluare accidentala cu petrol. 88

Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor

Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele Expunerea la petrol se poate produce prin: - contact fizic direct cu poluantul din coloana de apa, care pluteste pe suprafata apei, sau care este depus pe tarm, - ingestia hranei contaminate, - inhalarea vaporilor toxici. Animalele a caror protectie termica este asigurata de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat de depunerea poluantului pe acestea. 89 In acest caz se instaleaza hipotermia.

Delfini ingestie, intoxicare

Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii corpului.

90

Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea mucoaselor

Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin contaminarea verigilor lantului trofic 91

MOLUSTE axfixie, acumulare in organism

92

Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru organismele marine

Sensibilitate Alge slaba Efecte imediate degradarea tesuturilor in zona de contact axfixie axfixie Efecte pe termen lung refacere lenta in timp

moluste

puternica

acumulare in organisme acumulare in organismele filtratoare in functie de timpul de contact

forme puternica fixate pe roci

93

Sensibilitate pesti slaba pentru adulti puternica pentru larve si juvenili Variabila, puternica pentru cele acvatice variabila puternica pentru plonjori

Efecte imediate la contact direct axfixie prin contaminarea branhiilor Contaminarea externa, ingestie, hipotermie, intoxicare. contaminarea penajului intoxicare prin ingestie distrugerea oualor

Efecte pe termen lung parasirea zonei poluate influenta deosebit de grava pentru pestii bentonici prin contaminarea sedimentelor Decimarea populatiilor, disparitia surselor de hrana, pestele. Decimarea populatiei, parasirea zonei.

mamifere

pasari

94

Durata de refacere a bentosului din zona litorala

12 ani

Refacere medie Refacere totala

6 ani

2 ani Adapostit Semiadapostit Semiexpus Cresterea expunerii la energia valurilor Expus

95

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE

Rezervatia marina de la Mangalia

96

EFECTE SOCIALE

Poluarea zonelor populate poate avea efecte

negative asupra organismului uman, asupra starii de sanatate a populatiei,

Evacuarea zonei, Poluarea zonelor populate produce efecte

negative de imagine asupra comunitatii respective.
97

EFECTE POLITICE
In cazul in care poluarea depaseste
granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate.

Impactul politic este mai accentuat in cazul in care

tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor si conventiilor internationale care sa le acorde asistenta si protectie in caz de poluare.

98

 Studierea tipurilor de impact posibile a se produce

intr-o zona poluata este necesara in vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,

La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,

Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate sunt utilizate la: * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie; * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie; * Stabilirea strategiei de interventie.

99

I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM

100

TIPURI DE TARM
IMPERMEABILE Tarmuri stancoase Structuri artificiale PERMEABILE Tarmuri mlastinoase, Tarmuri cu nisip si pietris
101

TARM IMPERMEABIL Poluantul nu se infiltreaza in substrat

Tarmuri stancoase, structuri portuare/costiere: teren accidentat, acces dificil, fauna si flora saraca ( se concentreaza in zona superioara), zona nu e vulnerabila la poluare, poluantul se disperseaza si se degradeaza in timp. faleze / platforme / stanci / structuri artificiale
102

Faleze stancoase expuse la valuri

Roci mai mari de 250 mm Panta mai mare de 30 Efect de spalare exercitat de valuri 103

COLONIILE DE PASARI SUNT AMPLASATE IN ZONA SUPERIOARA A FALEZEI

104

DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI

De regula nu se intervine, terenul fiind accidentat, exista pericolul de accidente. 105

Platforma expusa la valuri

Linia trmului prezint crevase, Varietate ecologic redusa, Petrolul se fixeaz sub forma de benzi, Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.
106

Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la baz amenajri

realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatr avnd dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.

107

Structuri de protectie
Amenajarile de protectie sunt create in scopul diminuarii eroziunii in zonele rezidentiale sau de interes turistic/economic.

108

 Poluantul se depune sub forma de benzi, Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.

109

Interventia: spalare cu jet de apa/vapori/dispersanti

110

Tarm stancos adapostit, depozite de scoici, Bogata diversitate de plante si animale marine

depozite de scoici

111

Poluantul este acumulat in crevase si in stratul superficial de sediment. Fiind ferit de valuri, poluantul persista timp indelungat in zona.

112

Interventia consta in: Recuperare manuala, spalare cu apa la presiune joasa la temperatura mediului, Refacerea ecologica. 113

CONCLUZII
Avantaje: poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se
infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, realizand autocuratirea sitului. Dezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este dificil/imposibil, pericol de accidente. MODURI DE INTERVENTIE Recuperare manual grosier, Recuperare mecanic prin metoda aspiratiei vacuumatice, Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor, Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte, Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire ( dispersanti). 114

TARM PERMEABIL
Textura sedimentului permite patrunderea poluantului in substrat

Tarmuri mlastinoase, estuare,

delta, Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si pietris
Zonele sunt vulnerabile la poluare, datorita inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de valuri pe suprafete mari in interiorul tarmului 115

TARM MLASTINOS Trmuri saturate cu ap, canale, Solul este instabil chiar si n cazul circulatiei pietonale, Accesul in zon este extrem de dificil

Delta
116

Fauna si flora prezint o varietate si o densitate deosebit accentund sensibilitatea si importanta zonelor de acest tip. Zona este extrem de sensibil mai ales primvaravara, n timpul cuibritului si a depunerilor de icre.

117

Petrolul ader rapid la vegetatie

Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa. 118

Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm, formand bltiri sau plcinte vascoase, poate afecta masiv ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.

119

METODE DE INTERVENTIE Biodegradarea n prezenta bacteriilor Depoluare manuala Depoluare prin aspiratie vacuumatica Utilizarea adsorbantilor Nu se intervine

Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de sediment. 120

TARMURI CU NISIP SI PIETRIS

Tarm cu plaje de nisip:
- nisip fin: 0,1-1mm, - nisip grosier: 1-2 mm, - nisip cu pietris: 2-250 mm, - galete

Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se

poate infiltra in substrat sau poate ramane la suprafata.
121

Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoici format din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%). Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei .

122

Plaje cu nisip grosier Granulatia nisipului n aceste zone este de circa 1 2 mm Plaje nguste, situndu-se de-a lungul falezelor, Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si mijloacelor de transport.

123

Plaje cu nisip fin Granulatia nisipului este de circa 0,1 1mm, Ofera posibilitti de acces avnd un substrat solid si stabil, Plaje catalogate ca plaje turistice.

124

COMPORTAMENTUL POLUANTULUI IMPACT

BENZI PARALELE CU MALUL POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA

125

Poluant pe o plaje cu nisip fin

Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se benzi paralele cu malul.

Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm

Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 30 cm adancime

Impact economic/imagine
126

Poluant pe o plaja cu nisip grosier

Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-s benzi paralele cu malul.

Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul penetreaz la o adncime de circa 25 40 cm, Aportul de nisip provoaca afundarea petrolului la adancimi de circa 60 cm.

127

Tarm cu galete poluat

Petrolul se strecoar printre pietre pn la stratul impermeabil unde se constituie n bltiri subterane neexpuse ochiului, Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural petrolul depus, ntr-o proportie mrit datorit actiunii abrazive produs de valuri.

Plajele adpostite sunt mai sensibile. 128

Metode de interventie recomandate Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse situri, datorit pantei line si a granulatiei sedimentelor. Poluantul se combin cu nisipul, producnd astfel cantitti mari de deseuri poluate. Interventia pe plaje trebuie s previna combinarea poluantului cu nisipul, sa aib n vedere splarea cantittilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia dup splare la aceleasi cote (n aceleasi cantitti) si la aceeasi granulatie ca si in faza initial n vederea evitrii eroziunii. 129

INUNDARE

MANUALA

Depoluarea plajelor cu nisip

MECANICA

COMBINATA

130

Depoluarea in zone cu galete/pietris

ABSORBTIE VACUUMATICA

SPALARE CU APA LA PRESIUNE JOASA

SPALARE CU APA SAU VAPORI LA PRESIUNE RIDICATA

DISPERSANTI 131

CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE

Factori: economic, biodiversitate, social, politic Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de
autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, constructii hidrotehnice)

Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic

pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale de interventie.
132

TIPUL TARMULUI ROMANESC

IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA
DE CIRCA 54 KM - faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip grosier si pietris la baza (Cap Aurora Agigea), - structuri portuare, - constructii hidrotehnice paralele cu plajele turistice, - plaje ( turistice) cu nisip fin (Mamaia). Zona cu vulnerabilitate medie. 133

Vama Veche

Plaje cu nisip grosier Mangalia

Constructii hidrotehnice, amenajari de protectie

134

Costinesti
Faleza de leos cu plaje inguste la baza

Faleza cu plaja de pietris

135

Eforie Cap Tuzla

Plaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.

136

Constanta
Amenajari de protectie

Structuri portuare

Mamaia Plaje cu nisip fin

137

Corbu faleza stancoasa

138

 IN PARTEA NORDICA
PE O DISTANTA DE CIRCA 190 KM - campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m), - campie aluvionara mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m), Zona foarte139 vulnerabila.

Periboina

Portita

Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),

Periboina

140

Zaton

Sahalin

141

Sfantul Gheorghe
Delta Dunarii Campie aluvionara mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m).

142

143

Zona sudica pe o lungime de circa 54 km de la Vama Veche la Midia; 3 porturi cu activitati industriale 3 santiere navale, terminale petroliere 1 combinat petrochimic

2 mari orase si o serie de

1 rezervatie naturala, transport naval, activitati de

pescuit industrial, O retea de aces terstru si naval

statiuni turistice, circa 30 km plaje turistice, 3 porturi turistice,

Baze cu echipament si personal specializat de interventie

144

ZONA SUDICA VAMA VECHE - MIDIA

IMPACT ECONOMIC SI SOCIAL

145

Zona nordica pe o lungime de circa 190 km de la Midia la bratul Musura este caracterizata prin:

Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii Mici localitati de pescari Lacuri litorale Pescuit cu unelte fixe Nu exista o retea de drumuri si nici acces cu mijloace navale. Nu exista baza de depoluare

146

ZONA NORDICA MIDIA - BRATUL MUSURA

IMPACT ECOLOGIC

147

148