Poluarea marilor si oceanelor

1 Mai 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Articol de: Florescu Nevrie

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi
degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit
notiunii de poluare , subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman .
Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de catre om , direct sau
indirect , de substante ori de energie in mediu , care antreneaza consecinte prejudiciabile ,
de natura sa puna in pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale .

Deteriorarea mediului , desemneaza alterare caracteristicilor sanatatea umana , a vatama

resursele biologice si ecosistemele , a aduce atingeri agrementelor , ori a impiedica alte
utilizari legitime ale mediului .

Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezinta orice substanta solida , lichida,
sub forma gazoasa sau de vapori sau sub forma de energie ( radiatie electromagnetica
ionizanta , termica , fonica ) care , introdusa in mediu , modifica echilibrul
constituientilor acestuia fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale
mediului , reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si
antropizate , afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii , toate aceste fenomene
sunt cauzate in principal de poluarea apei , aerului si solului , supraexploatarea
resurselor , gospodarirea si valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea
necorespunzatoare a teritoriului .

Poluarea poate fi de doua tipuri :

 poluare naturala ;
 poluare artificiala .

Noi ne vom ocupa in continuare de poluarea artificiala .

Poluarea artificiala

Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane , sub influenta
factorului antropic . Initial , produsele poluante erau putine , de natura organica si usor
degradabile de catre microorganismele mediului ( bacterii si ciuperci ) . Pe masura
dezvoltarii industriei , a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii , poluarea s-a
extins , poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu ,
detergentii , pesticidele de sinteza , deseurile radioactive . Cand cantitatea de poluanti
depaseste cantitatea de neutralizare a mediului , ecosistemele sufera un proces de alterare
si de distrugere , rezultand zone lipsite total de viata .

I. Poluarea , in functie de natura poluantului , poate fi :

a. fizica – produsa de zgomot ( poluare sonora ) , care poate fi :

 produsa de substante radioactive ( poluare radioactiva ) ;

 produsa de apa calda , praf , particule de carbune .

a. chimica – produsa de compusi gazosi din industrie :

 ionii unor metale grele ;

 pesticidele folosite in agricultura ;
 detergentii .

a. biologica – rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni proveniti din

fermentatii , eutrofizarea apelor .

II. Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii , poate fi :

 poluarea aerului ;
 poluarea solului ;
 poluarea apei .

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale
peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea
normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor .
Pana la inceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei ,
pareau probleme de importanta secundara . Insa, in a doua jumatate a sec. XX , populatia
globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc in mediul
urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii .

Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane
km2 , ceea ce reprezinta 70,8 % , iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % .
Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar
del Plata , volumul total al apei existente pe Pamant , este apreciat la 1.400 milioane km3
repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu
reprezinta decat 2,7 % din cantitatea de apa a globului . Pe langa aceasta , trebuie
remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata
direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este
reprezentata de vaporii de apa din atmosfera ( 0,04 % ) , ghetari si calote glaciare ( 77,2
% ) , apa lacurilor si mlastinilor ( 0,35 % ) , apele subterane si umiditatea solului ( 22,41
% ) si in cursurile de apa ( 0,01 % ); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe
glob. In total apa dulce disponibila , nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de
apa de pe pamant . Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea
celei marine .

Influenta umana asupra oceanelor , variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai
afectate zone sunt recifele de corali , iarba marina , crangurile de mangrove , recifele si
platformele stancoase . Cele mai putine afectate ecosisteme , sunt zonele cu fund malos si
zonele de suprafata din larg .

Poluarea afecteaza toate oceanele globului , dar apele de coasta sunt mai afectate decat
cele din largul marilor , deoarece acolo exista , in prezent , mult mai multe surse de
poluare , de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens .

De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in
unele zone , se intensifica in mod periculos .

Amenintarea majora pentru sanatatea , productivitatea si biodiversitatea mediului marin ,

provine din activitatea umana desfasurata in zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80
% din incarcatura poluanta provine din scurgeri , din evacuari ale activitatilor
economice : industriale , agricole , turistice , orasenesti . Zonele de coasta si insulare
reprezinta zone economice producatoare de materii prime , bunuri materiale si de interes
turistic . Conform comisiei de experti in domeniul protectiei mediului marin ( GPA ) ,
valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine , este dubla fata
de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior . Aproape un miliard de
oameni locuiesc in mod curent in centrele urbane din zonele de coasta . Existenta lor
depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere . Poluarea mediului marin ,
distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de
coasta , afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate
sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate .

Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru
activitati comerciale . Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste
lucruri intr-un mod sustenabil , astfel incat , oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate
optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare .

Recunoasterea amenintarilor create de amplificarea poluarii marine , a condus la initierea

in 1995 la Washington a Programului G.lobal de Actiune ( GPA ) pentru protectia
mediului marin .

Programul a apreciat existenta si manifestarea a noua categorii de surse poluante :

 ape uzate de canalizare ;

 pesticide ;
 substante radioactive ;
 metale grele ;
 hidrocarburi ( produse petroliere ) ;
 nutrienti ;
  sedimente ( aluviuni ) ;
 gunoaie ( deseuri menajere ) ;
 alterarea fizica si distrugerea habitatelor .

In anul 2006 , oficiul de coordonare al programului GPA , a publicat un raport asupra

starii mediului marin , raport in care se evidentiaza tendintele , masurile si progresele
realizate in corelatie cu sursele de poluare mentionate si cu dezvoltarea economica in
diverse regiuni ale OCEANULUI MONDIAL .

Lucrarea elaborata in continuare , prezinta efectele comparative ale celor noua surse de
poluare nominalizate de GPA in urmatoarea succesiune zonala :

 OCEANUL ARCTIC ;
 ACEANUL ATLANTIC cu zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si
de Sud ;
 OCEANUL PACIFIC cu zonele Asiei de Est ;
 OCEANUL INDIAN cu zona Asiei de Sud , zona Golfului Persic , zona Africii de
Est ;
 MAREA NEAGRA

In limitele lucrarii si a literaturii consultate , nu au fost abordate zonele Atlanticului de

Nord-Vest , de Nord-Est si Sud-Vest , zonele Pacificului de Nord si Centrale , a Australiei
, coastele antarctice si Marea Mediterana , urmand ca acestea sa faca subiectul unor studii
de perspectiva .

Istoria cercetarii in domeniul poluarii marilor si oceanelor , este legata de cercetarea in

general a Oceanului Planetar , astfel , majoritatea tarilor din zonele costiere si-au infiintat
de-a lungul timpului diverse forme institutionale adecvate , la diverse nivele de
organizare – institute , centre , statiuni si laboratoare de cercetari marine si
oceanografice . Initial profilul activitatii acestora cuprindea cercetarea in domeniile
biologiei , hidrologiei fizice si chimice , resurse marine si valorificarea acestora . Intre
aceste formatiuni stiintifice s-au dezvoltat relatii de colaborare , mai ales la nivel regional
, dar uneori acoperind si domenii geografice mai largi – de exemplu colaborarea
stiintifica intre INCDM Grigore Antipa cu institutii similare din bazinul Marii Negre :
Odesa , Sevastopol , Kerci , Batumi , Instanbul , Varna , cu Institutul de Oceanografie
Monaco ( pentru Mediterana ) si Institulul Oceanografic de la Woodshole SUA – Oceanul
Atlantic .

Poluarea marina apare de-odata cu prezenta umana in zonele costiere , dar manifestarile
pregnante apar in a doua jumatate a sec. XX . Diversitatea surselor de poluare , a
efectelor acestora ca intindere si intensitate , au declansat semnalul de alarma care a
condus , pe de-o parte la modificarea si adaptarea preocuparilor de cercetare la noile
cerinte , iar pe de alta parte la intarirea colaborarii dintre formatiunile de cercetare care
capata caracter institutionalizat in cadrul unor programe de cercetare regional , zonal ,
nationale si internationale .
Exemplificativ in acest sens , este evolutia si diversificarea activitatilor de cercetare la
INCDM Grigore Antipa Constanta .

Initial , Institutul Roman de Cercetari Marine ( IRCM ) Constanta , a fost fondat la

30.03.1970 prin unificarea institutiilor de cercetare marina existente la acea data in
Romania . Aceasta se reorganizeaza in anul 1999 ca Institut National de Cercetare
Dezvoltare Marina Grigore Antipa ( INCDM ) . Institutul este mostenitorul unei traditii
marcata prin continuitatea de 80 de ani de oceanologie , plecandu-se de la anul 1926 ,
apoi 1932 , momente de infiintare a primelor institutii de cercetare marina create de prof.
Ioan Borcea , respectiv prof. Grigore Antipa . In prezent , se constituie intr-o institutie
nationala reprezentativa , avand structura pluridisciplinara si interdisciplinara . Institutul
are ca obiect principal de activitate , efectuarea de cercetari fundamentale , aplicative , de
dezvoltare tehnologica in domeniile ecologiei , protectiei mediului marin , oceanografiei ,
ingineriei marine , precum si al gestionarii resurselor vii din Marea Neagra si din Oceanul
Mondial .

Prin atributele conferite de actul de infiintare , INCDM este operatorul tehnic al retelei
nationale de monitoring fizico-chimic , biologic , al apelor marine si de supraveghere a
eroziunii costiere . Institutul are diverse sarcini in cadrul organismelor internationale
UNESCO , CIESM , FAO , CGPM , CECAF , NATO , GEF , si ACCOBAMS .

In domeniul poluarii si protectiei mediului , Institutul are programe complete :

 Monitoringul integrat al mediului marin si costier sub coordonarea MMGA ;

 Conservarea ecosistemului marin , promovarea utilizarii sale durabile ( MedC ) ;
 Protectia si dezvoltarea durabila a resurselor marine vii ;
 Radioactivitate si radioecologie marina ( AIEA / LRM Monaco ).

Colaborarea intre institute a facut posibila si realizarea suportului organizatoric si

legislativ al luptei impotriva poluarii ca fenomen , ca manifestare si a efectelor sale , iar
in acest sens se mentioneaza infiintarea in 1995 la Washintong a PROGRAMULUI
GLOBAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN care a stabilit
categoriile de surse poluante si de la care au decurs in continuare programele zonale ,
regionale si internationale de protectia mediului marin .

SITUATIA ACTUALA – TENDINTE

OCEANUL ARCTIC

Fig. 1 Harta Oceanului Arctic

Marile Oceanului Arctic, aflate in vecinatatea Cercului Polar, cuprind o suprafata de 20
milioane km2 si le putem grupa in doua categorii. Prima categorie consta in ape specifice
recifelor de corali , iar a doua consta in ape oceanice adanci. Marile Arctice sunt mari
deschise, schimbul de apa e minim prin Stramptoarea Bering si extins in Marea Barent.

Conditiile climatice severe caracterizeaza aceasta zona. In functie de latitudine, noptile

polare dureaza intre 2 si 4 luni, la fel ca si zilele polare. Temperatura medie in timpul
iernii a apei variaza intre -20°C si -35°C. Cea mai mare parte a anului , Marile Arctice
sunt acoperite de gheata care pot atinge 2 m grosime. In zilele noastre , datorita incalzirii
globale, in fiecare vara linia de topire a ghetii se extinde progresiv spre nord.
Marile Arctice sunt influentate la scara larga de aportul de apa dulce dinspre continent.
Aceasta, transporta anual peste 150 mil. tone de substante organice si minerale in
suspensie sau ca solutie. In cea mai mare parte a anului , apa de la suprafata marilor din
aceasta zona are temperaturi de sub 0 ºC. Datorita faptului ca temperaturile sunt atat de
scazute, Oceanul Arctic poate capta poluantii atmosferici de la altitudinile mici. Poluarea
in Oceanul Arctic este datorata transferului atmosferic, curentilor oceanici si aportului de
ape de pe continent.

S-a determinat ca principalele surse de poluare sunt compusii organici, metelele grele si
degradarea fizica, acestea avand un risc mare; cu risc mediu de poluare sunt
hidrocarburile si deversarile radioactive , iar cu risc scazut sunt : apa menajera, nutrientii,
sedimentele si deseurile.

Compusii organici

Tabel.1. Poluarea ( valori medii/maxime ) sedimentelor de fund (ng/g ) in Golful Kola .

Poluare cu substante organice persistente. Comparatie intre anii 1994 si 2003 .

Golful Kola a-HCH ?- HCH DDT DDE DDD PCB

S-au inregistrat nivele relativ mari de poluare cu pesticide si poluanti industriali.

Datorita scaderii temperaturilor, compusii volatili care condenseaza in atmosfera sunt

absorbiti de particule si sunt dizolvati partial in apa si retinuti in gheata pentru o perioada
indelungata. Sunt afectate de compusii organici in special animalele din nivelurile
superioare ale lantului trofic .

Metale grele

Tabel. 2. Componente poluante din precipitatii si apele raurilor in zona de impact Kola .

Poluant Infiltratii Efluenti

Oceanul Arctic primeste metale grele din atmosfera , din rauri, din schimbul interoceanic
si din poluare locala. Particulele transportate prin atmosfera sunt principala sursa de
poluare. In Rusia din cauza ca minele si topitoriile sunt situate pe coasta, sedimentele de
metale ajung in oceane si sunt transportate de acestea. Aceste metale reprezinta un risc
major pentru regnul animal si vegetal .

Hidrocarburi

Cel mai mare risc este poluarea accidentala in urma extractiei sau a transportului
hidrocarburilor.

Substante radioactive
 O importanta sursa de poluare in trecut era
deversarea de substante radioactive in apa,
dar aceasta practica a fost stopata.

Ape menajere si nutrienti

Acestea doua reprezinta un risc de poluare

scazut datorita faptului ca aceasta zona este
putin locuita. Unele comunitati deverseaza
apa direct in ocean in timp ce altele au locuri
speciale pentru tratarea apei. Temperaturile
scazute determina o rata de descompunere
scazuta, astfel in Oceanul Arctic acesti
poluanti se descompun intr-o perioada indelungata .

Sedimente

Acestea intra in categoria problemelor locale si au o prioritate minima. Aceste sedimente

compromit integritatea habitatelor si ameninta sanatatea comunitatilor.

Deseuri

Existenta acestor poluanti reprezinta o problema mai ales pe coasta rusa a Oceanului
Arctic. Coastele nisipoase si cele stancoase aduna cantitati mari de deseuri lemnoase
ingreunand si navigatia in zonele respective. O alta problema o reprezinta cantitatile mari
de butoaie de fier abandonate pe coasta.

Bazandu-ne pe analiza problemei poluarii , in zonele indepartate de zonele de poluare, de

navigatie si de pescuit , apa este curata , iar ecosistemele se mentin intacte. Totusi , in
golfuri si in estuare , datorita activitatilor umane , exista poluare. Mediul marin a fost
contaminat radioactiv prin testarea armelor nucleare si prin dezafectarea flotei nucleare
rusesti .

ZONA CARAIBELOR

Fig.2. Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea statelor.

Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare , reprezinta o mare amenintare

asupra sanatatii, productivitatii si biodiversitatii mediul marin la nivel global. Situatia
este aceeasi in acesta zona. Riscul de poluare a crescut si aici ca urmare a intensificarii
activitatii antropogenice , nivelului de trai scazut, si dezvoltarii industriale, exploatarii
excesive a resurselor naturale precum si defrisarilor produse in aceste zone.

Deseurile sunt considerate a fi cea mai mare problema cu care se confrunta autoritatile in
acesta zona. Cresterea populatiei, intensificarea activitatilor industriale si turismul
continua sa creeze probleme infrastructurii prin aducerea de gunoaie. Referitor la cele
mai recente date , poluarea produsa din activitatile oamenilor prezinta cea mai mare
amenintare pentru mediul marin si de asemenea pentru sanatatea oamenilor.

De fapt , poluarea ecosistemului acvatic include alterarea habitatelor naturale precum si

intregul mediu din zona intinselor insule. Se estimeaza ca nivelul poluarii in aceasta
regiune este de 80-85 %. Aceasta are in vedere deseurile provenite din activitatile
agricole , industriale , alte ape reziduale care sunt transportate in mediu prin infiltarea in
aerul atmosferic si in sol .

Descrierea biofizica

Marea Caraibelor are o suprafata de 1.943.000 km2 si cuprinde multe complexe

productive si biologice , diverse ecosisteme cu recifuri de corali, fitoplancton, mangrove,
lagune si plaje. Marea Caraibelor are multe specii de pesti, iar in zona marii traiesc foarte
multe specii de pasari, toata acesta biodiversitate este afectata de factorii de poluare.

Populatia totala din regiunea SIDS ( Caribbean Small Island Developing States ) este de
33,8 mil. de locuitori cu o crestere anuala de 0,79 %. Densitatea ridicata a populatiei , in
special in zona de coasta, are trasaturi comune in aceste insule mari. In cateva dintre
aceste state , densitatea demografica are un excedent de 200 / km2 si creste progresiv la
580 / km2 in Barbados. Populatiile urbane concentrate mai mult in zonele de coasta a
cunoscut o crestere importanta in ultima decada atat in America Latina cat si in zona
SIDS .

Marile sectoare economice includ servicii industriale, agricultura, turismul, extractiile de

petrol si gaze naturale. Principala sursa de castig din aceasta zona o constitue agricultura
prin exportul de babane si trestie de zahar, de asemenea turismul joaca un rol important in
dezvoltarea economiei. Conform cu Caribbean Tourism Association in anul 2004, 10 mil.
de turisti au vizitat 12 dintre regiunile SIDS. Acest fapt are influente negative asupra
habitatelor naturale. De asemenea pescuitul excesiv afecteaza ecosistemul marin.

Deversarile

Apele menajere reprezinta o importanta sursa de poluare pentru mediul acvatic si este
privita ca principala cauza de degradarea a habitatelor si a distrugerii zonelor de coasta in
Caraibe. Ca rezultat al cresterii demografice , cresterii ratei saraciei si a existentei unor
sisteme de drenare si tratare a apei defectuoase, apele nefolositoare ajung in mediul marin
si creeza principala sursa de poluare. Ca o nota estimativa se apreciaza ca numai din
turism se genereaza 80 % din deseuri .

Deversarile apelor netratate produc disfunctii grave la nivelul ecosistemelor, al calitatii

apei si a mediului acvatic in general. Unul dintre efectele generate de aceasta problema
este cresterea numarului de alge care asfixiaza fitoplactonul si a numarului de bacterii
care ajung in apa si afecteaza viata pestilor si sanatatea oamenilor… de exemplu in Portul
Kingstom ajung aproape 30.000-40.000 m3 de apa menajera netratata pe zi si procentul
este in crestere datorita intensificarii turismului si a activitatilor industriale, precum si de
la navele care tranziteaza zona. Bacteriile care se dezvolta pun grav in pericol viata
oamenilor , plantelor si animalelor care traiesc aici.

Urmele de deseuri provenite in special din apele menajere, gasite in zona plajelor arata ca
acestea nu corespund sub nici o forma standardelor internationale cerute pentru protectia
sanatatii . Ministerul Sanatatii din Bahamas a interzis cetatenilor sa consume anumite
specii de pesti care , prin bacteriile pe care le-au luat din mediul acvatic, le-ar putea pune
viata in pericol .

Substante poluante persistente

In urma unor studii facute de catre cercetatori , s-a aratat faptul ca utilizarea pesticidelor
este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Desi organocloridele au fost interzise
in multe regiuni din zona SIDS , se considera ca inca mai sunt state care folosesc aceste
substante ca ingrasamant. Studiile facute au aratat de asemenea si existenta “Aldrin,
ondosulfan, lindane” in sedimentele din Portland, Portul Kingston si in sud-vestul Cubei,
zonele de coasta din St Lucia , dar si in viata marina din toate aceste tari.

In St Lucia , nivelul de pesticide din apa din sedimente , precum si din mediul marin
testat , se afla la nivelul minim detectabil , dar care afecteaza in mare masura padurile de
mangrove din regiunea Mamiku si contine 0,158 mg / kg diazinon. Pe de alta parte , o
contaminare mare cu pesticide ca dieldrin, aldrin, DDT si DDE au fost descoperite in
corpul pestilor dar si in mediul acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. O
concentratie totala de HCH 5,1 ng/l si dieldrin 4.1g/l a fost detectata in apele de suprafata
de pe coastele Santo Domingo din Republica Dominicana . Multe specii de pesti au murit
dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor .

Substante radioactive

Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul

inconjurator, deci este un mare factor de poluare. Aproape fiecare tara din acesta regiune
a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o
crestere din 1991. Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre
navele care tranziteaza zona , in special in Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si
reprezinta un mare risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre
tari au adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante , multe
dintre ele sunt inca vulnerabile .

Metale grele

Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si
mai ales industria petrolului, industria chimica , producerea si folosirea ingrasamintelor
.In 1995 , doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din
industrie. Hg, Pb precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari
prin aerul atmosferic. Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani
de zile in soluri si in aer. Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn .
Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour, Golful Lisad
(Trinidad), Golful Havana. Emisiile de metale grele provenite din activitatile industriale
au crescut intre 1994 si 1996, cu exceptia Fe, Pb si Zn care reprezinta un mare risc pentru
sanatatea si viata oamenilor .

Hidrocarburile

Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare precum si

prelucrarea lor . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone din aceasta regiune cum
ar fi in Trinidad care este cea mai mare producatoare de petrol si gaze naturale, apoi
Aruba – Bahamas, regiune ce este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens
si mai ales de tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre .

In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si prin

accidentele care se pot produce , in multe cazuri este totusi dificil de a se face diferenta
intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele provenite de pe uscat .

Nutrientii

Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul

inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare a deversarilor apelor netratate
corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte
substante care afecteaza ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in
apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS .

Depunerea de sedimente

Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din agricultura , din

exploatarea excesiva a solurilor , prin defrisari , dar si din activitatile casnice , au dus la
intensificarea depunerilor de sedimente. In multe din tarile regiunii, exploatarea nisipului
precum si constructiile din zonele de coasta , au dus la eroziunea coastelor pe portiuni
mari si la sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si a
devenit o mare problema mai ales in St Kitts, St Lucia, si St Vicent. Prin eroziunea
solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile transporta anual cca 300
mil. de tone de sedimente in Marea Caraibelor.

Materialele solide trasportate in aceasta regiune , au un puternic impact negativ asupra

mediului. Pagubele produse habitatelor naturale , recifelor de corali , sunt datorate
nivelului mare de sedimente. De asemenea , s-a constatat si tulburarea apei care reduce
activitatea recifelor de corali si a fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii
solare in apa . De asemenea , biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a
lispei de oxigen si lumina. De exemplu , in Antigua si Barbuda , nivelul ridicat de
tulburare a apei din zona de coasta , precum si dezvoltarea excesiva a algelor din apa si
de pe stanci , duce la distrugerea multor vietuitoare si impiedica dezvoltarea vietii marine
in conditii normale. Depunerea excesiva de sedimente este o consecinta a distrugerii
padurilor de mangrove care este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din
apele dulci in apele marii .

Deseurile

Marea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune, are ca rezultat aducerea
de namol precum si alte materiale nefolositoare, ne-biodegradabile in mediul marin.De
exemplu, in Trinidad si Tobago, cantitatea de deseuri menajere a scazut de la 44 % in
1980 la 27 % in 1994 , in timp ce plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . In
general, deseurile sunt compuse din plastic , sticla , containere de metal , hartie si alte
materiale solide . Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a
apelor uzate. Ca urmare , substantele nefolositoare sunt transportate in grupurile de
mangrove , in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor raurilor si ajung in cele din
urma in zonele de coasta in apele marine.

In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult structura
substantelor organice, anorganice si nebiodegradabile . Metodele de care dispun
autoritatile , nu sunt suficiente pentru modificarea compozitiei deseurilor solide, iar
generalizarea problemei deseurilor este o consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii
economice, si mai ales in zona de coasta .

Degradarea fizica si distrugerea habitatelor

Padurile de mangrove , fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol extrem de

important in regiunea SIDS. Distrugerea acestor ecosisteme afecteaza iremediabil
biodiversitatea si viata marina. Pagubele produse habitatelor naturale prin eroziunea
suprafetelor de coasta , includ de asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in
zona. Distrugerea mangrovelor , a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra
purificarii apelor dulci , a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar si
asupra turismului. Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare a recifelor de
corali , lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine. Zonele cu grad de risc ridicat
in acest sens sunt estul regiunii, sudul si in Antilele Mari.

De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor de corali si

acest proces a inceput intre anii 1970 – 1980. Eroziunea solurilor produce pagube majore
asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile antropice cat si prin fenomenele
naturale care se produc in zona , cum ar fi de exemplu El Nino care transporta particule
de praf de-alungul Oceanului Atlantic. Conform celor mai recente date , s-a constatat ca
in 1983-1985 si 1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf , ceea ce
a produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii.

Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales habitatele
de corali , are in vedere dezvoltarea algelor, utilizarea diferitor tipuri de nutrienti in
agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si alti nitriti si care duc la
dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii .
 AFRICA DE VEST , CENTRALA SI DE SUD

Africa Centrala si Africa de Vest

Intinderea regiunii include coastele si apele marine din partea de Vest

si Centrala a Africii, tarile (WACAF) de la Oceanul Atlantic la
Desertul Sahara si de la malurile Lacului Chad si Angola la Senegal . Tarile care
formeaza aceasta regiune sunt Angola, Benin, Burkina, Faso, Cabinda, Cameron,
Republica Africana Centrala, Chad, Congo,Coasta de Azur, Guineea Ecuatoriala, Liberia,
Mali, Mauritania, Nigeria, Niger, Senegal, Sierra Leone si Togo. Desi Insula Capului
Verde face parte din Africa de Vest, bazinul sau de drenare construit de oameni , a limitat
impactul asupra mediului marin .

Exista dovezi clare de degradare a mediului marin in special in regiunea Canary, Guineea
.

Oricum, cea mai recenta si de incredere informatie care ar putea fi folosita pentru
evaluarea extinderii poluarii , este foarte greu accesibila la nivel national si regional.
Demografia , urbanizarea , industrializarea, activitatile agricole si economice desfasurate
in aceasta zona au ca rezultat exploatarea de catre om a zonelor de coasta. Deversarile de
substante poluante provenite de la rafinariile de prelucrare a petrolului, de la fabricile de
textile, alimentare sau de la industriile de bere , reduce calitatea apei in aceasta zona.
Principala problema cu care se confrunta regiunea este degradarea calitatii apei, si
distrugerea habitatelor naturale afectand speciile migratoare si pe cele nemigratoare ,
revarsarea fluviilor in ocean, mediul din largul oceanului prin emanarea pulberilor;
aducerea de noroi, poluarea plajelor; deseurile provenite din activitatile industriale si
menajere.

Fig.3. Tarile de coasta ale Africii de Vest si Centrale

Degradarea calitatii apei rezulta din actiunile antropice, incluzand apele menajere,
deseurile provenite din procesele industriale, agricole si de asemenea ale urbanizarii
zonei de coasta .

Poluarea fizica e produsa ca urmare a dezvoltarii sistemului de habitate ca si pescuitul

excesiv care afecteaza in mare masura biodiversitatea marina .

Vorbind la modul general , tarile din WACAF sunt foarte putin dezvoltate desi dispun de
multe resurse naturale considerabile , ele incearca sa se apropie de noul sistem de
industrializare. Majoritatea populatiei traieste la un nivel ridicat de saracie care reprezinta
principalul motiv al degradarii regiunilor marine si de coasta precum si a apelor dulci.
Stadiul de saracie este mai accentuat in zonele rurale ceea ce favorizeaza deplasarea
masiva catre zonele urbane. Cele mai importante zone industriale sunt localizate in
regiunile de coasta producand astfel degradarea mediului prin factorii poluanti.
Prin aplicarea acestui sistem agresiv de dezvoltare se produce principala sursa de poluare
care afecteaza in mod continuu apele de coasta la WACAF .

Sisteme de canalizare si nutrienti

Cele mai multe orase din zona de coasta a WACAF , au un sistem deficitar de canalizare,
iar in unele cazuri aceste sisteme nici nu exista , astfel incat termenul de sistem de
canalizare este impropriu folosit. Astfel , in aceste circumstante se utilizeaza termenul de
apa verde si apa neagra. Gana si Nigeria reprezinta doua dintre tarile care produc astfel de
apa “grey water” si “black water”; exemplu , Nigeria a produs 280 de mil. de m3 de apa
menajera in anul 2003 in conditiile in care nu dispune de un sistem eficient de
canalizare .

Tabel 3. Apele folosite si apele uzate netratate care ajung in cateva orase de coasta din
zona WACAF

Oras – Tara Ape uzate din capitale( l/zi ) % ape uzate tratate

Poluarea organica

Desi cateva categorii de pesticide folosite in Africa sunt produsi chimici organici cu un
grad inalt de pericol de infestare , sunt aplicate rudimentar de catre oameni si in
apropierea zonelor de locuit.

” Scheren and Ibe” 2002 au raportat o semnificanta actiune de poluare cu organocloruri

asupra sedimentelor din WACAF .

Studiile au aratat ca regiunea Leki Lagoon prezinta cel mai inalt nivel de poluare din
acest stat .

Tabel 4.Nivelurile tipice de compusi organiclorini din zonele de coasta si in sistemul

lagunar din regiune

Aldrin Dieldrin Endrin Heptachlor Lindane DDT PCB

Metale grele

Cea mai importanta sursa de poluare cu metale grele sunt emisiile si deseurile provenite
din procesele de industrializare. Metalele grele ce patrund in circuitul de producere a
hranei , cauzeaza importante deficiente sanatatii persoanei. Neexistand un sistem eficient
de prelucrarea a acestora , se produc scurgeri necontrolate . Astfel Scheren and Ibe a
detectat in 2002 mari concentratii de metale grele in zonele de coasta ale regiunii
WACAF acolo unde exista o mare aglomeratie urbana. Aceasta ar putea fi o consecinta a
dezvoltarii limitative a industrei cu exceptia statelor bogate .
Tabel 5. Nivelurile tipice de poluanti cu metale grele din zonele lagunare din Guineea

Cadmiu Crom Cupru Fier Mercur Magneziu Plumb Zinc

Hidrocarburi

In acord cu multitudinea de beneficii pe care o aduce dezvoltarea industriei petrolului ,

trebuie avut in vedere si amenintarile emanatiilor aparute ca urmare a exctractiei si
asocierea cu impactul negativ pe care il are asupra ecosistemului. Activitatile miniere din
zonele de apa din apropierea coastei , precum si extractiile de petrol sunt principalele
surse de poluare cu hidrocarburi, datorate , in principal, fisurilor produse in tevile de
forare si infiltrarea acestora in soluri si deversarea lor in apa..

Poluarea cu petrol este una dintre cele mai frecvente si cu efectele cele mai nocive. Fiind
purtate de curentii marini, scurgerile petroliere, afecteaza apele, zonele de locuit din
apropierea coastei si de asemenea si alte regiuni care nu sunt producatoare de petrol .

Sedimentele

Dinamica si marimea fluxului de sedimente antrenate in regiunea WACAF nu sunt foarte

bine cunoscute .

Morales , in 1979 noteaza ca o mare parte din sursele se sedimente de pe langa rauri sunt
transportate si depozitate la scara larga de catre vanturile desertice care aduc particulele
de praf. Mari cantitati de vapori de praf (13mil. de tone pe sezon) sunt transportate in
principal din desertul Sahara si Sahelian si depozitate in apropierea marii si in regiunile
din jurul oceanului Atlantic.

Exista o stransa legatura intre depunerea de sedimente , alterarea fizica a solului si

distrugerea habitatelor . Mangrovele sunt capcane in calea depunerilor de sedimente .

Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor

Alterarea fizica si distrugerea asezamintelor in regiunea de coasta WACAF , este foarte

obisnuita in special in vecinatatea raurilor, muntilor si lagunelor. Este evidenta eroziunea
malurilor, modificarea vegetatiei precum si a mangrovelor, modificand de asemenea
sistemele hidrologice , infiltrarea apei precum si colectare apei din canale.

O estimare recenta arata ca mai mult de 50 % din regiunile cu mangrove din Nigeria , au
fost distruse ca urmare a exploatarii petroliere .

Tabel 6.Totalul estimativ de deseuri solide si namoluri provenite din industrie si din
gospodarie in zona Portului Harcourt (tone/an)

Industrii medii si mari Industrii mici

Africa de Sud

Fig.4. Tarile care fac parte din regiunea sudica a Africii

Fig.5. Angola
Ca o consecinta a razboiului civil , majoritatea pupulatiei din Angola s-a mutat catre
coasta oceanului Atlantic unde si-au construit locuinte de-a lungul zonei de coasta . 20%
din populatia totala locuieste in capitala tarii Luanda, de asemenea , exista aglomeratie
urbana si in alte orase de coasta .

Cu o clima predominant semi-arida , regiunea de coasta din sudul Angolei , are o

agricultura foarte putin dezvoltata , ceea ce determina orientarea populatiei sa se
deplaseze catre zona de coasta a marii .

Fig.6. Namibia

Riscurile poluarii din zona de coasta a Namibiei este in general scazuta si pana in prezent
reprezinta principala veriga de dezvoltare a zonei de coasta.

Pontetialele riscuri asupra mediului sunt:

 poluantii organici biodegradabili produse de uzinele de prelucrare a pestelui in

Walvis Bay;
 poluarea cu petrol asociata cu traficul navelor in Walvis Bay si Luderitz;
 deseurile si scurgerile provenite din canalizari ale navelor care acosteaza prin
porturi;
 accidentele de deversare a apelor menajere .

Forarea de pietre pretioase din zonele de coasta si marine , dintre Luderitz si muntele
Orange River , este probabil principala activitate responsabila de modificarea habitatelor
si de unele pagube produse de-a lungul coastei Namibiei .
Fig.7. Africa de Sud

Principalele riscuri de poluare marina sunt:

 transporturile maritime si posibilele accidente care pot avea ca rezultat deversari

de produse chimice sau alte produse care pot afecta mediul marin;
 sistem de canalizare impropriu;
 deversarile unor produse provenite din industrie sau alti factori care provin din
atmosfera.

Sisteme de canalizare

In Angola , data fiind starea accentuata de saracie , atat infrastrusctura cat si sistemele de
canalizare sunt defectuoase.

Deversarile apelor menajere precum si cele provenite din alte activitati industriale , nu
sunt supuse unui sistem de neutralizare, ajungand in mediul marin in vecinatatea Luandei
precum si in zona altor orase de coasta cum ar fi: Benguela, Lobito, Cabinda care au avut
o dezvoltare importanta in ultimii 10 ani.

In Namibia , poluarea mediului marin provenita din deversarile apelor menajere nu este
atat de consistenta intru-cat densitatea populatiei nu este foarte mare de-a lungul coastei.
Fiind o zona unde apa nu abunda , apele reziduale sunt tratate si de obicei refolosite .

Zonele amenajate pentru plaja din centrele urbane din Africa de Sud cum ar fi Cape Town
si Durban sunt atent monitorizate de autoritatile locale. In alte regiuni este ridicata
problema contaminarii apei ducand la limitarea calitatii apei si avand efecte negative
asupra turismului .

Tabel 7. Volumul estimativ a fluxului de substante nefolositoare deversate in mediul

marin in Sudul Africii

Felul Volum estimat (milion m3/an )

Poluantii organici

In sudul Africii , in zonele bazinelor de colectare a apei de langa rauri , agricultura este
principala cale de indeletnicire si probabil cea mai importanta sursa de trai , iar mediul
marin e afectat in principal de utilizarea ingrasamintelor.

In Angola , nivelul de trai este destul de scazut si riscul de contaminare cu substante

pesticide este mai redus decat in Namibia , unde datorita urbanizarii , cresc factorii de
poluare. De asemenea , in regiunile subtropicale ale Africii de Sud , unde exista invazie
de tantari , se utilizeaza substante pentru combaterea lor, substante care afecteaza mediul
marin .

Metale grele si hidrocarburi

Activitatile care au ca obiect metalele grele si petrolul afecteaza in egala masura mediul
marin. In sudul Africii , principalele activitati care duc la alterarea mediului marin prin
exploatarea acestor resurse sunt:

 apele provenite din activitatile industriale, ape care contin impuritati de

hidrocarburi si petrol;
 ape menajere provenite din zonele puternic urbanizate;
 transporturile fluviale si cele maritime .

In Namibia , unii poluantii sunt introdusi in mediul marin in principal prin activitatile
care au loc in porturi dar , totusi nu se poate vorbi despre pagube considerabile de-a
lungul coastei.

In Angola rafinariile de petrol si alte alte activitati petroliere sunt localizate in numeroase
locuri de-a lungul coastei si sunt considerate importante surse de poluare cu metale grele
si hidrocarburi.

Raul Congo , aflat in partea nordica a Angolei , este considerat singura cale de navigatie
in Republica Democrata Congo si prin urmare reprezinta un factor mare de poluare dar ,
este dificil de cuantificat in prezent care ar fi pagubele produse prin transportul continuu
de petrol si metale grele .

Nutrientii
Principala sursa de poluare cu substante anorganice , nitrogenati si fosfati , asupra mediul
marin din Africa de Sud include:

 sistemele neperformante de canalizare;

 navigatie fluviala si exploatarea bazinele de acumulare pentru agricultura;
 apele provenite din industrie, deversari , prelucrarea intensiva a pestelui.

Asa cum am mai discutat , factorii de poluare actioneaza diferit pe regiunile din Africa de
Sud , astfel incat in Angola precum si in alte orase de coasta , datorita cresterii numarului
de locuitori , se poate vorbi de un grad de poluare mai ridicat. Activitatile agricole nu se
practica la scara larga, motiv pentru care poluarea cu nutrienti nu afecteaza in mare
masura mediul. Studiile recente facute de World Commission on Water for the 21th
Century , releva ca printre alte rauri si Raul Congo este totusi destul de putin poluat in
ceea ce privesc nutrientii.

In Namibia , sursa de poluare cu nutrienti este mult mai puternica datorita sistemelor de
canalizare care evacueaza apa cu impuritati provenite de la rafinarii sau alte activitati
industriale . 16 fabrici in Walvis Bay si 7 in Luderitz devarsa nutrienti in mediul marin ,
ceea ce afecteaza destul de grav conditiile de viata subacvatice. Desi exploatarea pestelui
in aceste zone este foarte mare, lucuitorii sunt oarecum dependenti de industria pestelui.

Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti este prezentata in

tabelul 8.

Miscarea nutrientilor este demonstrata prin cresterea excesiva a unor plante ce formeaza
fitoplancton in estuare, mai mult decat in zonele adiacente mediului marin. Aceasta
particularitate se evidentiaza in timpul sezonului uscat, cand apele raurilor se aduna in
estuare si nivelul de nutrienti creste si persista timp indelungat .

Tabel. 8. Modificarea mediului in functie de cresterea deversarilor cu nutrienti

Felul Depunerea estimativa de nutrienti (tone/an)

Depunerea de sedimente

Aceasta actiune a mediului include: navigatia fluviala , practicarea unei agriculturi destul
de agresive, defrisarea terenurilor care duce la eroziunea solului , etc.

Fiind o zona semi-arida , multe rauri din Africa de Sud sunt condamnate reducand stratul
de sedimente in mediul marin , dar pe de alta parte , practica necorespunzatoare a
agriculturii duce la cresterea depunerii de sedimente in mediul marin .

Degradarea fizica si distrugerea habitatelor

In Angola , eroziunea solului este considerata a fi principala cauza de degradare fizica si

de distrugere a habitatelor. Pe langa factorii naturali de eroziune cum ar fi furtunile si
interventia antropica duce tot la astfel de actiuni. Cauzele sunt legate de dezvoltarea
excesiva a populatiei care , pentru a-si procura mijloacele de trai , actioneaza negativ
asupra mediu in general si asupra mediul in special .

Datorita climei , debitele raurilor au scazut foarte mult, rezervele de apa sunt foarte
limitate si afecteaza sistemul ecologic .

In regiunea Africa de sud principalele cauze ale degradarii mediului sunt :

 cresterea populatiei care foloseste o agricultura defectuasa;

 sistemele de drenare a apei sunt depasite;
 apele deversate care provin de la activitatile industiale nu pot fi neutralizate;
 navigatia excesiva si lipsa de organizare a autoritatilor.

OCEANUL PACIFIC

Asia de Est

Fig. 9. Marile Asiei de Est

Marile Asiei de Est cuprind marile din vestul Oceanului Pacific: Marea Galbena, Marea
Chinei de Est, Marea Chinei de Sud , Marea Sulu, Marea Celebes si Marile Indoneziei.
Industrializarea rapida si cresterea economica au modificat semnificativ mediul in aceste
mari. Majoritatea poluantilor provin din surse de pe uscat. In majoritatea tarilor, mai mult
de 60 % din habitate au fost modificate, determinand astfel pierderea diferitelor specii .

Mediul Marin

Coasta si mediul marin din regiunea de est a Asiei se confrunta cu trei mari pericole:

 poluarea, atat din surse de pe uscat cat si de pe mare;

 pericol direct asupra mediului ecologic prin pescuitul excesiv si extragerea
necontrolata a resurselor;
 modificarea coastei datorita turismului si constructiilor urbane.

Vom vorbi in special despre prima categorie din cele enumerate mai sus.

Tabel. 9. Surse de poluare si contributia lor in mediile acvatice in cateva tari din Marea
Chinei de Sud : ( I: inalt ; M:mediu; S:slab )

Sursa Cambodgia China Indonezia Malaezia Filipine Thailanda Vietnam

Ape menajere

Nivelul de tratare a apei menajere in aceasta regiune este scazut, astfel cantitati mari de
apa menajera netratata este deversata in mediul marin. Cantitatea de apa menajera creste
o data cu cresterea populatiei si a urbanizarii .

Poluanti organici

Poluarea datorata agriculturii si acvaculturii este considerata a fi a doua categorie

importanta de poluare in aceste regiuni, incluzand fertilizatorii si pesticidele. In Asia de
sud-est, in special in Malaezia si Thailanda, au fost descoperite sedimente de sulfati si
hidrocarburi de gudron, ceea ce demonstreaza utilizarea recenta a acestor substante. De
asemenea vopseaua antivegetativa folosita pentru nave este toxica pentru moluste si
pentru larvele acestora .

Tabel. 10. Raportul de concentratii de Cd,Cu,Pb si Zn (µg/g).in Midia, in Perna conform

studiilor din regiune.

Locatie Greutate baza Cd Cu Pb Zn

Substante radioactive

Nu exista foarte multe informatii recente legate de acest tip de poluare, dar exista doar
cazuri izolate, dependente de gradul de actiune al valurilor, de geologia coastei. In
Indonezia centrelele nucleare se folosesc cu scopul de a conserva zacamintele de petrol si
de gaz si pentru a inlatura pericolele poluarii datorita folosirii acestora .

Metale grele

O mare cantitate de metale grele provine din apele care strabat Vietamul si care se varsa
in ocean. Mercurul industrial, in concentratie mare , reprezinta un pericol pentru
organismele din Golful Thailandei. In Thailanda s-au instalat cel putin 5000 de containere
unde se pot recicla bateriile si telefoanele mobile. Acestea contin metale grele, in special
cadmiu, nichel si cobalt, care daca ajung in organism pot provoca boli grave. In
Thailanda, anual aproximativ 9 milioane de baterii sunt aruncate in mediu, ajungand
astfel in mare. S-a gasit mercur in diferite specii de mamifere marine .

Hidrocarburi

In Asia si in Oceanul Pacific , o sursa importanta de poluare este poluarea cu hidrocarburi

de la bordul navelor. Sunt raportate frecvent pete de hidrocarburi deversate accidental de-
a lungul rutelor de navigatie ale navelor petroliere, sau in locurile de incarcare sau
descarcare a acestor tipuri de nave. In Stramtoarea Malaca au fost raportate 490 de
accidente maritime in perioada 1988-1992, in urma lor rezultand cantitati mari de
deversari de hidrocarburi.
In Japonia , cea mai intalnita forma de poluare a mediului marin este cea cu hidrocarburi.
Anual au loc 150-180 de incidente maritime urmate de poluare cu hidrocarburi. De
asemenea si de pe continent poate exista o astfel de poluare datorata densitatii populatiei,
exploatarilor miniere si gradului mare de industrializare in zonele de coasta .

Tabel. 11. Cererea de petrol de tarile selectate ( barili/zi )

Tari 1993 2000 2005 Cresterea anuala ( % )

Nutrienti

Zonele agricole, precum si zonele urbane produc o cantitate mare de deseuri organice
astfel , filtrele din zonele de coasta nu pot face fata in neutralizarea acestora . Raurile care
strabat Cambodgia, China, Malaezia, Thailanda si Vietnamul aduc 636.840 tone de
nitrogen in zonele de coasta.
In 1999 , in Marea Galbena, Marea Bohai si Marea Chinei de Est au fost deversate 1.500
milioane de tone de reziduuri, dintre acestea cei mai importanti poluanti fiind nitratii si
fosfatii.

Distributia inegala a populatiei in zonele costale a dus la o deversare inegala a poluantilor

in zonele costiere.

Se discuta urmarirea maselor de nutrienti pentru a se putea explica deplasarea acestora

atat orizontal cat si vertical pe rutele navale dintre Vietnam si Filipine.

In general, eutrofizarea marina majora , in Marile Asiei de Est , s-a inregistrat doar in
zonele costale si in estuarele Filipinelor si Thailandei, in special in ariile unde se
deverseaza cantitati ridicate de reziduuri menajere si cele rezultate din activitatea
agricola. Impactul eutrofizarii este in special vizibil in zonele cu o redusa circulatie a apei
.

Tabel. 12. Circulatia nutrientilor (tone/an) din regiunea BOD, nitrogenatii si fosfatii din
cateva rauri care se scurg in zona sudica a Marii Chinei

Tari/rauri BOD Total Nitrogen Total fosfor

Cambodgia
Lacul Tonle-Sistemul 6,022 1,084 303
de Rauri
Rauri de coasta - - -
Mekong 4,64 894 255
China
Guangdong 566,385 340,050 3,768
Quangxi 57,668 8,602 507
Hainan 140 - -
Thailanada 299,224 130,044 7,137

Marea Chinei de 1.015,936 636,840 58,202

Sud

Sedimente

Sedimentele constituie un poluant major in regiune , dar in momentul de fata , se dispune

de foarte putine date cu privire la cantitatea de sedimente ce intra in sistemul acvatic, sub
forma de namol.

Doua treimi din totalul mondial de sedimente depozitate in ocean , se face in aceasta
regiune datorita unor factori ca : miscarea placilor tectonice, precipitatiile abundente,
pantele abrupte si a eroziunii solurilor. Defrisarile excesive din Indonezia, Malaezia,
Filipine si Thailanda contribuie la accentuarea eroziunii in aceste zone.
Depunerile de sedimente afecteaza in special zonele coralifere si intinderile subacvatice
de ierburi marine. Al doilea efect pe care il au asupra intinderilor de apa este diminuarea
vizibilitatii si prin urmare a cantitatii de lumina si la adancimea la care ajunge aceasta.
Chiar si schimbari mici in ceea ce priveste cantitatea de lumina ce ajunge pe fundul
marilor poate influenta modul si felul de crestere al vegetatiei marine.

Diferite specii de corali pot supravietui dupa ce au fost acoperite de un strat de namol
cateva ore sau chiar cateva zile pentru exemplarele adulte dar , o acoperire de lunga
durata are ca finalitate moartea acestora.

In urma unor calcule , s-a demonstrat ca daunele asupra vietii marine, produse de
sedimentele rezultate in urma deforestarii, depasesc cu mult profitul ce se obtine in urma
acestei operatiuni.

Deseurile

Deseurile plutitoare contituie o problema majora la nivel global. Acestea sunt purtate pe
distante mari de vanturi si curenti, fiind intalnite in zone izolate departe de o sursa
evidenta de provenienta.

Ca in orice alta parte a lumii, deseurile din apele Asiei de Est, sunt in general produse de
activitatile acvatice ce implica nave comerciale, de pasageri, de pescuit, a platformelor
petroliere si a crescatoriilor de peste. Deseurile de provenienta terestra sunt produse de
deversarile necontrolate a acestora in rauri sau canale, deversari ce provin de la facilitati
industriale si urbane.

Populatia ce locuieste in zonele costale ale Cambodgiei, Chinei, Indoneziei, Malaeziei,

Thailandei, Vietnamului si Filipinelor produce anual 66 de milioane de tone de deseuri
solide.

Deseurile plutitoare sunt poluantii principali ai marilor din aceasta zona .

Tabel 13. Compozitia deseurilor colectate de pe plaja din NE Asiei

Materiale colectate
% dupa numar % dupa greutate
Plastic
72.2 48.7
Poliestiren
18.5 5.7
Sticla/ceramica
3.5 11.8
Alte obiecte
2.2 21.2
Hartie
1.6 1.4
Metale
1.0 3.9
Cauciuc
0.7 4.6
Panza
0.3 2.9

Alterarea si distrugerea fizica a habitatelor.

Aceasta se produce in cazul fenomenelor naturale cum ar fi: furtuni puternice sau
cutremure, dar si din pricina modificarilor costale cum ar fi: construirea de diguri, canale,
faleze sau porturi.

Zonele acoperite de mangrove sunt distruse pentru a se face loc fermelor piscicole. Zone
intinse sunt folosite pentru cresterea algelor marine utilizate in industria alimentara sau
farmaceutica distrugandu-se astfel ecosistemele existente in acele zone. Linia tarmului
este schimbata continuu de catre escavarile facute pentru a extrage nisip, pietris sau alte
materiale necesare in industria constructiilor.

20 pana la 25 % din numarul total de specii de alge marine au avut de suferit in urma
produselor rezultate din industria de extragere si prelucrare a petrolului si a gazelor
naturale.

In unele cazuri s-a intamplat ca din cauza furtunilor puternice si a tsunami-urilor , intregi
habitate sa dispara si unele specii sa migreze spre alte zone.

Din mai multe motive, datele si informatiile despre sursele de poluare din aceasta regiune
sunt insuficiente si incomplete. Acest lucru face dificil de prevazut modificarile mediului
marin.

In marile Chinei de sud cele mai importante surse de poluare sunt deversarile. Datorita
urbanizarii rapide, a industrializarii, conflictelor aparute, exploatarii necontrolate, marile
din Asia de Est au devenit puncte de interes in lupta impotriva poluarii. De-a lungul
ultimilor ani s-au facut progrese in protejarea integritatii ecologice a mediului in aceasta
zona prin minimizarea deversarilor, reciclari si imbunatatirea sistemelor de tratare a
apelor menajere .

OCEANUL INDIAN

Asia de Sus

Fig.13. Asia de Sud

Tarile care constituie regiunea Marile Asiei de Sud ( MAS ) au o populatie de 1.4 mii de
milioane de locuitori aproape jumatate din populatia globala . Densitatea demografica
ridicata , veniturile scazute , factorii sociali mai putin dezvoltati si dependenta mare fata
de resursele naturale , caracterizeaza toate tarile din aceasta zona. In plus, diversele forme
de instabilitate politica , religioasa , etnica si diferentele de limba contribuie la scaderea
nivelului social economic pentru majoritatea tarilor. Aproximativ 500 milioane de oameni
traiesc cu cu un venit de mai putin de 1 $/zi . Nivelul ridicat de poluare marina este
asociat si cu saracia . Ei isi asigura existenta exploatand zonele de coasta si apele
teritoriale .

Principala sursa de poluare a coastei si a apelor marine din regiunea Marile Asiei de Sud
este reprezentata de densitatea si repartitia inegala a populatiei . Aceste tari au trasaturi
comune si anume saracia si suprapopulatia . Dezvoltarea agresiva a activitatilor
industriale, a agriculturii, cresterea numarului populatiei , nivelul scazut de salarizare sunt
factori specifici pentru fiecare tara si au ca rezultat producerea poluarii . In plus putem
spune ca nu exista un sistem legislativ clar de colaborare si de reglementare a problemei
poluarii .

Principalele probleme care au fost identificate si cu care se confrunta in momentul de fata

in regiunea ( MAS ) sunt :

- deversarile;

- sistem legislativ defectuos;

- ingrasaminte agricole;

- hidrocarburile ;

- sedimentele ;

- alterarea fizica si distrugerea habitatelor naturale .

Aceste probleme au fost studiate de catre guvern. Recent societatea civila , organizatiile
guvernamentale si nonguvernamentale au inceput sa joace un rol din ce in ce mai
important in diminuarea poluarii. Au fost elaborate diferite puncte de vedere cu privire la
deversarile provenite din activitatile industriale din zona de coasta si la impactul antropic,
in urma carora s-a depistat existenta substantelor toxice persistente si s-a elaborat o lista
cu prioritati pentru diminuarea efectului poluarii .

Tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat serios Sri Lanka , India si insulele Maldive
, a demonstrat inca o data cat de nociva a fost interventia antropica asupra mediului .
Acest eveniment natural a dus la transportarea 1.1 mii de milioane de tone de noroi si
deseuri in aceste zone care au avut un impact semnificativ asupra habitatelor de
fitoplancton si a recifelor de corali .

Apele marine din sudul Asiei

Regiunea SAS ( South Assian Sea ) include parti din Marea Bay , Marea Bengal si
Arabian Sea precum si partea de nord-est a Oceanului Indian , ca de altfel si apele
maritime invecinate din Bangladesh , India, Pakistan, si Sri Lanka , parti ale
subcontinentului Indian . Maldive este constituita din insulele de corali .

Densitatea demografica foarte mare, dezvoltarea scazuta a indicatorilor si marea

dependenta a oamenilor pentru resursele naturale , caracterizeaza toate tarile din aceasta
zona. Pe langa toate acestea si sistemele politice defectuase, diferentele religioase si
etnice duc catre un nivel socio-economic foarte scazut in aproape toate zonele.

Cea mai mare sursa de poluare mediului marin si a mediului inconjurator provine de la
aceste tari , care prezinta o mare nepotrivire de marime si densitate. Numarul mare de
locuitori si nivelul ridicat de saracie in care traiesc sunt cauze importante pentru poluarea
mediului.

Principalele activitati ale oamenilor sunt industra si agricultura . Organizatiile

guvernamentale si-au expus punctele de vedere cu privire la limitarea efectelor poluarii si
chiar au fost stabilite unele prioritati .

De exemplu , tsunami din 26 decembrie 2004 care a afectat foarte grav Sri Lanka, India si
Maldive demonstreza inca o data cat de nociva este actiunea omului asupra mediului
inconjurator, fenomenele naturale de asemenea anvergura fiind declansate de defrisari si
afectand sedimentele marine .

Deversarile

Deversarile sunt una dintre cele mai semnificative dintre factorii de poluare afectand
mediul marin si zonele de coasta. Cu exceptia catorva regiuni , tratamentul de
neutralizare a pei este inadecvat . Datorita nivelului scazut de trai , nu exista sisteme
specializate de drenare a apei si de neutralizare a acesteia.

Deversarile prezinta cauza imbolnavirii populatiei, prin poluarea apei, contaminarea

pestilor si a vegetatiei marine. Cu atat mai mult , apa contaminata care se devarsa in mare
, afecteaza intreg ecosistemul , avand un puternic impact negativ din punct de vedere
ecologic. De asemenea duce la cresterea cantitatii de nutrienti din jurul centrelor urbane,
iar cantitatea mare de nutrienti favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si a algelor daunatoare,
degradarea fitoplanctonului, a recifelor de corali, diminueaza grav numarul speciilor de
pesti, si creste riscul de imbolnavire al oamenilor.

Din nefericire, in foarte multe cazuri, apele deversate nu sunt numai apele menajere.
Adevarata problema exista in cazul deversarilor de ape netratate sau tratate
necorespunzator care provin din industrie sau alte activitati de acest fel si care patrund in
apele curgatoare, ape care alimenteaza reteaua de alimentare cu apa pentru populatie.

Apele deversate contin varietati de substante toxice sau nebiodegradabile ceea ce face
tratarea acestora mult mai costisitoare .

Tabel. 14. Depunerile zilnice de gunoi din SAS

Tara

Bangladesh
12.80
India
98.70
Maldive
0.28
Pakistan
15.30
Sri Lanka
1.80

Deseuri : Resturile solide si molozul marin

In regiunea SAS , deseurile solide apar din activitati interne si industriale. Cele interne
provin de la spitale care ridica un mare risc de contaminare cu diferite boli transmisibile
prin contact. De altfel , cea mai mare cantitate de deseuri solide la nivel modial provine
din regiunea SAS si este estimata la 11.650 tone/zi. Doar o mica parte din aceasta
cantitate este insa colectata si depozitata corespunzator., cealalta parte este aruncata la
intamplare in zonele deschise.

Aceasta problema cu care se confrunta regiunea , afecteaza grav dezvoltarea economiei ,

comertul cu peste si alte activitati desfasurate in larg pentru multe tari si mai ales pentru
tarile care traiesc din comertul cu peste si din turism.

Foarte multe programe au ridicat problema diminuarii riscului de poluare in acesta

regiune si combaterea acesteia prin eliminarea surselor. Autoritatile au implementat
programe care sa duca la eradicarea poluarii .

Tabel 15.Procentajul compozitiei de gunoi din Karachi si Kolkata

Felul de Gunoi
Karachi Kolkota
Frunze
- 13.05
Hartie
3.6 3.18
Haine vechi
7.1 3.60
Metale
0.2 0.6
Sticla
2.5 0.38
Obiecte folositoare
18.2 -
Materiale compostabile
52 -
Umezeala
43.1 -
Iarba uscata si paie
- 6.31
Cojile de la nucile de
cocos - 4.96
Carbune
- 8.08
Cenusa
- 33.58
Ceramica
- 6.66
Pietre
- 1.83
Piele
- 0.86
Plastic
2.1 0.65
Oase
- 0.42

Ingrasaminte agricole

In regiunea SAS se practica agricultura la cel mai inalt nivel, India si Pakistan fiind cele
mai mai mari exportatoare de cereale din lume. In ultima decada cultivarea excesiva a
terenurilor a dus la ceea ce duce la folosirea la nivel inalt a produselor chimice pentru
tratarea solurilor .

Practicarea agriculturii duce la acumularea unei cantitati mari de nutrienti care contin
compusi nitriti si fosfati; aceste substante se acumuleaza in apele raurilor si chiar in apele
marine din regiunea de coasta .

Nutrientii

Cresterea economica a dus la schimbarea drastica a tehnicilor traditionale utilizate in

aceasta zona. Dezvoltarea agriculturii a fost foarte rapida , iar fertilizarea solurilor este
principala sursa de poluare cu nutrienti in zona de coasta in special. Zona de coasta se
confrunta cu cresterea populatiei care , pentru a-si obtine mijloacele de trai , exploateaza
terenurile si actioneaza ireversibil asupra factorilor naturali, consecinta fiind degradarea
grava a mediului marin.

Nutrientii patrund in apele marine prin doua cai si anume: nitrogenatii intra in mediul
marin prin depunerile din atmosfera, nitritii ajung in atmosfera prin circulatia vehiculelor
si de pe alta parte intra prin deversarile din sistemele de canalizare.
Deversarea de substante care contin nutrienti in asociere cu practicarea excesiva a
agriculturii , este principala cauza a perturbarii ecosistemelor din acesta zona , limitand
de asemenea circulatia apei in natura.

Consecintele sunt :

- dezvoltarea excesiva a algelor care reduce cantitatea de oxigen pentru pesti, un numar
foarte mare de pesti au murit din aceasta cauza,

- schimbarea structurii vietii acvatice,

- reducera biodiversitatii marine.

De asemenea , distrugerea habitatelor perturba posibilitatea de reproducere a pestilor si

acestea duc in egala masura la scaderea turismului .

Pesticidele

Pesticidele ( insecticidele, ierbicidele si fungicidele) sunt excesiv folosite in acesta

regiune in special in agricultura. Compusii chimici patrund de-a lungul intregii coaste, in
mediul marin prin rauri si prin transportul din atmosfera. Odata patrunse in mediul
marin , pesticidele sunt foarte toxice si afecteaza viata organismelor, sanatatea oamenilor
si hrana asigurata de mare. Efectele pesticidelor din mediu sunt influentate de substantele
chimice utilizate si de cantitatile aplicate, de structura biofizica a terenurilor, de totalul
vegetatiilor acoperite, de inclinatia solurilor, de drenare . Pesticidele solubile sunt mult
mai periculoase intru-cat , ele pot ajunge mult mai repede in apele marii, afectand astfel
mediul marin.

Frecvent inundatiile care au loc in zona Subcontinetului Indian transporta importante

cantitati de pesticide in apele marii.

Desi s-au luat masuri de limitare a riscului, autoritatile au implementat un sistem de legi
care sa duca la stoparea contaminarii apelor marine, totusi , pana la aplicarea exacta a
lor , situatia ramane defectuasa .

Petrolul si hidrocarburile

Desi tarile din regiunea SAS nu sunt mari producatoare de petrol si gaze naturale,
activitatile desfasurate in zona genereaza o cantitate mare de hidrocarburi care , de
asemenea patrund in mediul marin .

Principalele surse de poluare in acest sens sunt:

-circulatia vehiculelor si celelalte servicii ;

- barcile cu motor ;
- activitatile petroliere care implica consumul de petrol , fabricile ;

- procesul de prelucrare a titeiului pentru obtinerea petrolului ;

- rafinariile din zona de coasta ;

- transportul navelor .

O contributie majora la poluarea mediului marin cu substante petroliere o are si navigatia

tancurilor petroliere, o data estimativa ar fi ca prin aceasta regiune se transporta circa 500
mil. de tone de petrol anual. Activitatile nemonitorizate si ilegale care au loc in aceasta
zona , duc la deversarea unor substante sub forma de smoala . Pulberile de petrol si gaze
naturale emanate sunt destul de rar intalnite aici, dar cu toate acestea in anul 2003 un
incident grav s-a petrecut Karaki, cand dintr-un tanc petrolier s-au deversat in mare
27.000 mil. tone de titei. In Bangladesh si India mai mult de 50 % din polurea produsa de
petrol in mediul marin provine de la numeroasele nave fluviale .

Impactul poluarii cu petrol este destul de grav asupra sistemului ecologic, mediului marin
, ecosistemelor si asupra speciilor de plante, animale si pesti si este in principal
consecinta emanatiilor pulberilor de petrol produse prin accidentele maritime. Oricum
informatiile referitoare la efectele negative pe care aceste substante le au asupra mediului
marin nu sunt foarte bine stiute. Extractiile de petrol si gaze naturale continua , si se fac
in mod neadecvat. Bangladeshul este principalul producator de gaze naturale .

Sedimentele

Regiunea SAS primeste o mare cantitate de sedimente din intreaga lume. Dupa Amazon ,
regiunea Gange-Brahmaputra-Meghna (GBM) este a doua din lume din punct de vedere
hidrologic .

Marimea bazinului de drenare a apei este de 1,75 mil. km2 si colecteaza apele provenite
din Bangladesh, Brutah, India si Nepal si se revarsa in Golful Bengal .

India si Pakistan impart raul Indus care se varsa in Marea Araba. Sedimentele care se
deverseaza in Golfuletul Bengal prin sistemul GBM constituie cea mai mare depunere de
sedimente din lume. Aceasta influenteaza dinamica de coasta si chiar duce la producerea
unei mici activitati seismice.

Aducerea de sedimente in mare , formeaza o importanta sursa de nutrienti. Sedimentele

creeaza habitate marine cum ar fi mangrove, zone de noroi si plaje.

Habitatele formate prin depunerea de sedimente contribuie sub multe forme la

dezvoltarea economica a tarii, productia naturala de hrana, turism, biodiversitate si de
asemenea reprezinta o bariera naturala impotriva degradarii zonelor de coasta , aceasta
demonstrandu-se in timpul ciclonilor si a tsunami-ului din 2004 .
Pe de alta parte , aducerea de sedimente poate cauza grave probleme asociate cu
inundatiile si ridicarea albiilor raurilor , defrisarile in special in zonele montane , precum
si alte activitati de acest fel practicate de om , expune solul si duce la ridicarea nivelului
raurilor prin depunerea de sedimente. In regiunile inalte de munte dar si pe dealuri , se
practica foarte mult agricultura si astfel foarte multe suprafete de padure au fost defrisate.
In aceasta situatie , sedimentele nu se pot consolida, ele se devarsa impreuna cu substante
de tratare a solului in rauri si apoi in mare.

Dezvoltarea agresiva a economiei in India si mai multe niveluri modeste din Bangladesh
si Pakistan , au condus la dezvoltarea activitatilor mai ales in zona de coasta , prin
cresterea cererii de materiale in special nisip pentru constructii care au dus in timp la
subtierea stratului de sedimente marine avand un impact ecologic asupra mediului marin .

Dagradarea fizica si distrugerea habitatelor

Distribuirea si semnificatia ecosistemelor de coasta , difera de la o regiune la alta , in

regiunea SAS. De exemplu , mangrovele din Bangladesh, India, Pakistan sunt
semnificative, extinderea lor pe suprafete mari sunt foarte folositoare. In contrast,
mangrovele care s-au extins in Sri Lanka impiedica depunerea de sedimente si formarea
solurilor in jurul coastei. In aceasta tara , estuarele si lagunele nu prezinta o importanta
economica foarte mare.

Distrugerea magrovelor este o problema serioasa in Bangladesh India si Pakistan, la toate

acestea contribuind activitatile pentru obtinerea de cherestea, degradarea regimului
hidrografic .

Magrovele necesita o mica cantitate de apa pentru dezvoltare. De aceea , in aceasta zona
exista nevoia de de a se cunoaste modalitatile de conservare a resurselor de apa potabila.

Un studiu facut de Institutul International de Oceanografie arata ca , globalizarea si

schimbarea tendintelor au agravat impactul antropogenic asupra habitatelor marine .

Substante toxice

Substantele toxice , care constituie o sursa de poluare , contin compusi organici si

anorganici , dintre care si substantele sintetice si chimice transformate in mod natural .

Foarte multi dintre compusi persista pe o perioada indelungata in mediul acvatic si

afecteaza organismele marine si implicit sanatatea oamenilor care consuma hrana din
mare (peste) .

Principalele surse de poluare cu substante toxice sunt emisiile de gaze de la fabrici dar si
deversarile rezultate in urma activitatilor industriale. Alti factori poluanti sunt metalele
grele, hidrocarburi, dioxine, diferite tipuri de pesticide si alte substante organice si
anorganice .
Zona Golfului Persic

Fig.14. Golful Persic

Fig.15. Distributia ( % ) generatoarelor centralelor electrice din Regiunea Marina

ROPMyyyyyE.
Regional Organization for the Marine Environment (ROPME) – Organizatia Nationala
Pentru Protejarea Mediului Marin include Golful Persic , o zona imprejmuita de 8 state:
Bahrein, Iran, Irak, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite.

ROPME este o zona foarte vulnerabila in ceea ce priveste poluarea ca o consecinta a

modului lor de viata; exista multe surse de poluare, adancimile mici ale apelor care
asigura alimentarea populatiei si de asemene , a sistemelelor de pompare al apei uzate.

Odata cu dezvoltarea industriei si prin cresterea populatiei s-a produs un proces rapid de
urbanizare astfel incat 40 % din totalul populatiei de aici traieste in zonele de coasta ale
marilor. Aici exista 20 de mari centre industriale care reprezinta un mare rol pentru mediu
.

Impactul pe care il are scurgerea apelor uzate (sistemul de canalizare), scurgerile

provenite din industrie, in special cele provenite din industria petrochimica si cea
provenita de la rafinariile de petrol este semnificativ. In plus centralele energetice
cauzeaza poluarea termica. Emisiile de gaze produse de centrale produc modificarea
grava a aerului atmosferic , iar modificarea nivelului de salinitate si incalzirea apei marii
este o consecinta a incalzirii globale.

Drenarea si imbunatatirea pemanenta a terenurilor pentru agricultura afecteaza grav

factorii de mediu .

Sursele de poluare si impactul asupra mediului marin :

Hidrocarburile si alti produsi chimici

Zona marilor RSA este considerata a fi zona cu cel mai inalt grad de poluare cu petrol si
alte hidocarburi din lume. Aceasta se datoreaza in principal instalatiilor petroliere din
largul marilor care foreaza petrolul , uzinelor de prelucrare si transportului de nave
petroliere care tranziteaza aceasta zona.

Conform cu SOMER Oil Spill Intelligence Report , 6 dintre cele 20 de contaminari care
au avut loc la nivel mondial, s-au petrecut in zona ROPME unde mai mult de 10 mil. tone
de substante au fost deversate de-a lungul anilor. Incidentele poluarii cu petrol provenite
din surse externe , sunt totusi la scara mica comparativ cu scurgerile de petrol provenite
de la spargerea conductelor subacvatice care sunt mult mai frecvente. Aproximativ 2 mil.
de barili de petrol sunt emanati in mediul marin anual de la deversarile cu apa infestata de
la tancuri , precum si de la platformele petroliere si de gaz din largul marilor. (Hinrichsen
1996).

Intre 1998 si 2002 , 25 de astfel de incidente au fost raportate in zona RSA. Impactul pe
care l-a avut poluarea cu petrol a putut fi observat atat in sedimentele marine si viata
subacvatica, cat si in zonele plajelor si de-a lungul regiunilor de coasta. Impactul negativ
a fost resimtit de mangrove, recifele de corali , fitoplanctonul si la pescuit.
Exista o nevoie urgenta de a stabili pierderile din terminalele petroliere si de a proteja
mediul marin de la operatiunile de descarcare a petrolului din tancurile petroliere , nave
comerciale si porturi . RMS sprijit de ROMPE , coordoneaza impreuna cu IMO fata de
ratificarea Conventiei de la MARPOL , declararea zonei RSA ca “zona speciala” .

Trebuie specificat , ca desi RMS a luat hotararea de a declara RSA Zona Speciala a Marii
( Special Sea Aria ) , poluarea petroliera din transport , operatiuni offshore si activitati de
incarcare-descarcare din porturi , continua .

Odata cu ratificarea MARPOL 73/78 , cu adoptarea si implementarea a altor regulamente

mondiale cum ar fi: Convention on Oil Pollution Preparedness, Response, and Co-
operation (OPRC), Convetion on Civil Liability for Oil Pollution Damage ( CLC ), in
regiune s-au luat masuri pentru protejarea mediului marin de poluare cu petrol precum si
alte forme de poluare.

Aceste implementari trebuie insa sprijinite de o legislatie solida care sa prevada clar ,
pedepse pentru cei care nu le respecta.

Analizele marine privind petrolul si alti compusi hidrocarbonati in diferite zone ale RSA ,
incluzand zonele de coasta si zonele din largul marilor, au fost facute de multi oameni de
stiinta in ultimele 2 decade. Rezultatele au fost publicate in rapoarte internationale. La
nivel national s-a constatat ca in Kuwait , Oman si Qatar , programele de monitorizare au
aratat ca nivelul de petrol si hidrocarburi din apele teritoriale si sedimente , este ridicat .

La nivel regional , ROPME s-a afiliat cu Atomic Energy Agency pentru eliminarea
contaminarii cu substante. Au fost stabilite exact regiunile care au factor mare de poluare
si cele care au risc mai redus. Studiul a fost facut pe 35 de state din regiune .

Fig.16. Procentul de petrol exportat din zona maritima a Golfului Persic

Degradarea fizica

Pagubele fizice si distrugerea de habitate este principala problema din aceasta regiune.
Multe proiecte de dezvoltare din acesta zona au dus la imbunatatirea unei suprafete mari
de coasta. Rapida crestere a turismului si a navigatiei influenteaza aceasta regiune.

Partea nordica si estica a regiunii este caracterizata de sedimentele de noroi care sunt
aduse de Tigru , Eufrat , Karun si Hileh. Partea vestica si sudica , se caracterizeaza prin
sedimentele de nisip , in plus se gasesc corali si depuneri de piatra. Apele sunt putin
adanci , iar curentii slabi limiteaza fluxul si refluxul. Dragarea si umplerea terenurilor ar
putea duce la distrugerea habitatelor de coasta. Eroziunea coastei este evidenta in unele
parti ale regiunii si este rezultatul unui proces natural si duce la schimbarea liniei de tarm.

Degradarile fizice si distrugerea habitatelor marine au impact negativ asupra recifelor de

corali si bancurilor de pesti. In plus, distrugerea habitatelor datorita alterarii fizice, a
schimbarii cursului raurilor , drenarea mlastinilor, dragarea, au contribuit semnificativ la
micsorarea bancurilor de pesti care constituiau hrana pentru pasarile migratoare,
mamiferelor, reptilelor precum si la distrugerea altor habitate ecologice cum ar fi
mangrovele , bancurile de stridii . De asemenea , s-au distrus multe specii de pesti de apa
dulce , pasari .

Fig.17. Distributia ( % ) a productiei centralelor privind desalinizarea

Sistemele de canalizare

Deversarea apelor se face pe doua cai si anume pe calea directa prin deversarea de ape
menajere, ape provenite din activitati industriale si indirect prin aducerea de ape poluante
de catre rauri.

Cantitatea totala de apa menajera care se deverseaza in mediul marin tratata sau netratata
variaza intre 750-950 mil. m3 /an .

Pentru limitarea consumului de apa , autoritatile au adoptat un sistem de legi prin care s-a
hotarat tratarea apei folosite si refolosirea ei.

In Kuweit aproximativ 70 % din apa tratata este deversata in mare. Exista centrale de
tratare a apei nefolositoare , sase dintre ele functioneaza la capacitatea de 8.000-15.000
m3 /zi ca si in Oman , spre exemplu .Aceste centrale genereaza aproape 29 mil. de tone de
apa/an , iar marea parte din apa tratata este folosita la irigatii in activitati industriale , iar
0,25 mil. m3 este deversata in mare. Fiecare stat are propriul sau sistem de drenare si
tratare a apei , insa factorul de poluare este destul de ridicat datorita activitatilor intensive
care se desfasoara aici .

Deversarile prin rauri sunt o alta sursa de poluare. Raurile sunt localizate in special in
partea de nord si de est a regiunii RSA cu un debit anul de 3.250 m3 /s .

Centralele energetice au de asemenea un impact important asupra mediului marin.

Activitatea centralelor produc emantii de substante toxice: Cu , Fe , Ni , Zn uleiuri ,
fosfati. Aceste deversari afecteaza grav calitatea apei in zonele de coasta si viata marina .

Nutrientii
In Regiunea RSA , cantitatea de nutrienti este destul de redusa , dar totusi inaltul nivel de
productie industriala din zona raurilor din partea de nord si de est produc un oarecare risc.
Cei mai toxici nutrienti in aceste zone sunt amoniacurile si nitritii. In apele teritoriale ale
Kuweitului cantitatea de nitriti, fosfati si silicati este destul de scazuta , arata un studiu
pentru perioada 1986-2004 .

In anul 2003 , ROPME a realizat o statie de monitorizare prin satelit , care detecteaza
activitatile care au loc in zonele de coasta si efectele lor asupra mediului marin. O
imagine recenta a studiului arata cresterea planctonului in nordul si estul regiunii RSA , o
alta imagine arata modificarea biologica a algelor in apropierea Qatarului care ar putea fi
atribuita deversarilor de ape poluante in aceasta zona .

Analizele si interpretarile acestor date si comparatia cu alte date existente , au dus la

luarea unor masuri si adoptarea unor planuri pentru conservarea si protejarea mediului
marin .

O alta problema importanta o reprezinta amenajarea plajelor prin limitarea actiunilor

dezorganizate. Eforturile de curatire si protejare a plajelor apartin voluntarilor. Unele
state au implementat deja programe pentru protejarea mediului marin .

Compusii din atmosfera

Instalatiile industriale, incluzand rafinariile de petrol , platformele petroliere si

petrochimice, centralele producatoare de energie, precum si de la motoarele
autovehiculelor , sunt principalele surse de poluare cu compusi din atmosfera. Cele mai
semnificative insa , sunt emanatiile de gaze produse de rafiinarii, din activitatea de
prelucrarea a petrolului .

Emisiile de carbon variaza intre 5,6 mil. tone in Emiratele Arabe Unite si 90,1 mil. tone
in Iran cu un total de 177,5 mil. tone in intreaga regiune .

O alta sursa de poluare in RSA , o reprezinta furtunile de nisip (praf) care vin din aproape
toate directiile si care de asemenea afecteaza mediul marin in timpul ultimelor doua
decade . RSA a fost afectata indirect si de razboaie precum Razboiul din Golf si din Irak
in care o mare cantitate de petrol a fost distrusa , iar gazele provenite din arderi au fost
emanate in atmosfera, asa cum SO2 a trecut in mediul marin. Cam 20.000 tone de SO2 a
fost emanat in Kuweit prin arderile masive de petrol care au durat aproape 7 luni .

Metalele grele

Poluarea cu metale grele a mediului marin se face prin emisia de substante prin
activitatile industriale , prin cele provenite de la centralele energetice , centralele de
desalinizare, prin compusii din aer si cei adusi de vant.
S-a constatat existenta unor compusi de Cu, Cd, Cr, Ni, V, arsenic, mercur, TBT, prin
diferitele programe de monitorizare. Un nivel ridicat al concentratiei de metale grele , au
fost descoperite in zonele puternic industrializate si in unele porturi.

O mare cantitate de Cd a fost detectat in corpul pestilor in zona de sud a Oman si o

cantitatea insemnata de Hg in musculatura speciilor ce servesc ca hrana pentru pestii
carnivori. In Arabia Saudita au fost raportate cantitati relative mari de Cd, Cu, si Ag
rezultata din activitatile industriale .

Substante radioactive

Substantele radioactive patrund in mediul marin direct sau indirect , ca rezultat a

activitatii umane in toate sectoarele si include poluarea energetica, prin prelucrarea
titeiului pentru producerea combustibilului, operttiunile militare, testele nucleare si alte
teste medicale . Alte activitati cum ar fi , transportul de substante radioactive reprezinta
un mare risc pentru sanatatea oamenilor si asupra mediul inconjurator.

Informatiile despre substantele toxice radioactive nu sunt foarte multe in aceasta regiune.
Din 1994 , s-a constatat existenta unor concentratii de Cs, Pu,Po in sedimentele colectate
din Kuweit , Bahrein si UAE . Valorile variaza de la o regiune la alta , insa fiecare in
parte este un mare risc de poluare si afecteaza grav mediul marin si toate ecosistemele.

Africa de Est

Fig. 18. Regiunea Africii de Est

Regiunea are un climat arid si semiarid cu poli care cad descrescator de la zona de nord
Mozambic (aprox. 530mm-1140mm) la Somalia (250mm-375mm) si crescand in zonele
cu altitudine mare.

In ceea ce privesc ploile, raurile se deverseaza in ocean in proportie mai mica in regiunile
aride , in partea de nord Kenya, Somalia 1.8-4.95km3, pe cand in regiunile semiaride, in
partea de sud , cantitatea de apa deversata este mult mai mare de , 2.9-106 km3. Astfel,
zona de sud , are mult mai multe estuare decat zona de nord, ceea ce favorizeaza si
existenta zonelor forestiere si a padurilor de mangrove.

Toate cele 4 tari au aderat la Esclusive Economic Zone in legatura cu Conventia

Natiunilor Unite privind Legea Apelor Marine. Patrunderile de apa si in aceste zone au
format mici porturi naturale care pe parcurs s-au transformat in mari porturi cum ar fi
Maputo in Mozambic, Dar es Salaam in Tanzania, Mombasa in Kenya si Mogadishu din
Somalia. De asemenea in aceasta regiune , traficul naval este foarte dezvoltat, mai ales
pentru tancurile petroliere ; circulatia maritima are un rol important asupra mediului fizic
dar si asupra mediului marin .

Populatia care traieste in zona de coasta este de cca 15.1 mil. de locuitori , densitatea este
mai ridicata fata de cea care traieste in zonele care nu au iesire la mare.. nivelul ridicat de
saracie 42-70% duce la o medie de viata de 42-48 ani , mortalitatea infantila este de 76-
131/1000 nascuti vii, si malnutritia 22-31%. Supravietuirea depinde de exploatarea
resurselor naturale care sunt insuficiente comparativ cu nevoile populatiei.

Tabel. 16. Media de deseuri calculate in zonele urbane din Golfuri , a Lagunelor si a
Parcurilor Marine.

Localitate
Coliformi ( nr/100 ml ) E. Coli ( nr/100 ml )
Tudor creek
1,703 12,8
Kilindini creek
1,525 690
Mtwapa creek
1,400 55
Bambari Marine Park
69,5 18,5
Borehole waters
362 22

Tabel. 17. Media de deseuri calculate in apele adiacente zonelor rurale de coasta din Tana
si Raul Sabaki, Kenia
Localitate Coliformi fecali
E. Coli ( nr/100 ml )
( nr/100 ml )
Tana : Ungwana
BayKipiniSadanaTanaKilifi
19 4

13 4

10 3

12 2
Sadaki : NgomeniMambrui

16 3

Africa de Est cuprinde statele riverane Kenia , Mozambic , Somalia si Tanzania. Aceasta
regiune este o linie de coasta care are circa 6845 km, are o clima semiarida spre arida,
ploile sunt fie torentiale in zonele mai inalte , fie lispsesc in zonele joase , ceea ce duce la
scaderea drastica a debitelor raurilor.

Principalele surse de poluare a mediul marin

Asa cum se stie , principalele surse de poluare sunt : deversarea apelor prin sisteme
neadecvate de canalizare, poluarea cu metale grele , petrolul si hidrocarburile , nutrientii,
sedimentele si exploatarea excesiva a resurselor naturale. Toate acestea afecteaza in egala
masura ecosistemele, sanatatea populatiei. In general , cea mai mare importanta cauza de
poluare o reprezinta actiunea omului asupra mediului, prin dezvoltarea economica ,
sociala si industriala. Cele mai intalnite activitati care afecteaza mediul sunt agricultura,
pastoritul, navigatia si activitatile din porturi , urbanizarea , mineritul, industrializarea.
Fiecare dintre aceste activitati are rolul ei in degradarea mediului marin.

Marea majoritate a polpulatiei traieste in mediul rural si deci principala activitate o

reprezinta agricultura si pastoritul. Data fiind si clima arida , sursele de apa sunt
insuficicinte practicandu-se irigatul excesiv .

Populatia care s-a deplasat catre zonele urbane practica activitati care tin de
industrializare, insa nivelul de dezvoltare este foarte scazut .

Sistemele de canalizare

Apele evacuate sunt incarcate de compusi chimici si biologici, cum ar fi microorganisme,

nutrienti, pesticide si alti compusi toxici proveniti din industrie .
Zonele urbane sunt cele mai mari centre care deverseaza ape in zonele de coasta si care a
luat amploare ca urmare a cresterii populatiei .

Deversarile sunt colectate in niste gropi speciale de colectare , iar cand acestea sunt
umplute se golesc. Datorita sistemelor de canalizare defectuoase sau lispei unui sistem
care sa neutralizeze apele cu deseuri , ecosistemul marin si din jurul coastei este grav
afectat ajungandu-se in unele zone la disparitia multor specii de plante si animale.

Compusi organici

Studiile cantitative au demostrat existenta unur compusi organici poluanti in Mwevura si

in alte zone in 2001 si a unor reziduuri atat in sezonul uscat cat si in cel umed, pe coastele
Dar es Salaam, localizate in Msimbazi si Kizinga River. Concentratia acestor compusi a
fost detectata la nivel inalt atat in perioadele ploioase cat si in perioadele de seceta .

Metalele grele

Studiul privind existenta metalelor grele in aceasta regiune este inca deficitar .

Conform UNEP/FAO , cea mai mare sursa de poluare cu metale grele este industria
manufacturilor , activitatile maritime din porturi .

Tabel. 18. Concentratia de metale grele in solurile din diferite golfuri si ecluze in Tana si
Bazinul Raului Athi Galana

Metale Golful Solurile din zonele Solurile de pe Golfurile Ecluzele Golful

grele Makupa , de coasta Kenya maluri ,Mombasa Makupa si Ungwana si Makupa ,
Mombasa( Ot (Everaarts and (Williams and Malindi, Malindi ( Munga (Golful Tud
eko 1987 ) Nieuwenhuize others 1996 ) Mombasa and others 2002 ) (Mwashote
1995 ) (Kamau 2001 ) 2003 )
Cd 0.25-0.
0.2 0.01-0.34 - 10-13 4.0-14.8
(0.25-1.
Pb 13.9-26
- 0.5-15.8 1.0-427 - 63.8-111.7
(5.9-14.
Mn
- 90-2,545 - - - -
Fe
- 10-32 - 20-27.7 10-81.3 -
Zn
311 2-117 3.0-283 200-1.429 69.9-294.4 -
Cu
84 3-42 1.0-1.177 5.5-114 26.4-24.1 -
Hidrocarburile

Poluare cu hidrocarburi se datoreaza in special sistemelor defectuoase de exploatare a

titeiului si prelucrarea fara respectarea normelor de securitate. Rapoartele organizatiilor
care au facut cercetari in domeniu , au aratat ca poluarea cu petrol este foarte mare in
aceasta zona si se extinde prin vaporii de aer si afecteaza in egala masura si plajele .

Tabel.19. Recordurile de deversari de titei in zona portului Mombasa

Anul Deversari de titei ( tone )

1972 1.500

1973 2.100

1988 5.000

2005 150

Nutrientii

Aceste substante afecteaza mediul marin prin emisia de nitrogenati si compusi de fosfor
care provin in special din deversarile din zonele urbane, ingrasaminte, fisurile produse
prin depunerea de sedimente .

Cele mai ample studii privind poluare cu nutrientii s-au facut in ultima jumatate a decadei
.Concluziile la care s-a ajuns au fost urmatoarele :

- in sezonul uscat nu s-a observat modificarea nivelului de nutrienti in zona urbana a

estuarului Tudor Creek, Mombasa , iar nivelul nutrientilor este similar cu cel din Creek
Mounth exceptie facand silicatele .

- in sezonul umed se constata o scadere a nivelului de nutrienti in aval de gura golfului ,

ceea ce demostreaza ca fluxurile raurilor modifica sursa de nutrienti .

Tabel. 20. Nivelul de nutrienti din Raurile Mkurumuji si Kidogowent deversati in zona
rurala a Kenyei , Gazi Mangrove Bay in sezoanele ploioase si secetoase.

Localitate (m3s-1) NH4+ (µM-N ) NO3- (µM-N ) PO4 3- (µM-P )

MkurumujiSezon
ploiosSezon uscat
4.79 2.11 6.47 2.47
 0.23 0.54 0.52 0.82
KidogoweniSezon
ploiosSezon uscat
2.73 1.90 3.48 1.44

0.02 0.62 0.26 0.72

Tabel. 21. Nivelul de nutrienti din zona rurala a Kenyei din Golful Mida Mangrove,
prezenti in apele de suprafata si subterane in sezonul ploios si uscat

Localitate NH4+ PO4 3- SiO3

NO2+NO3
(µM-N ) (µM-N ) (µM-P ) (µM-pSi)
Creek
waterSezon
ploiosSezon 0.39 2.64 0.44 15.94
uscat
0.22 1.52 0.34 6.35
Ground
waterSezon
ploiosSezon 11.05 642.87 4.88 470.25
uscat
8.00 1.124,00 3.41 149.80

Tabel.22. Nivelul de nutrienti prezenti in recifurile de corali din apele lagunare, zona
urbana din Zanzibar si Tanzania

Localitate NH4+ NO2 +NO3 PO4 3-

(µM-N ) (µM-N2 ) (µM-P )

Orasul de Stancos 26 1.3-7 3.75-15.17
Chumbe Island( Off
zanzibar Island ) ND 0.25 0.2

Tabel. 23. Nivelul de nutrienti in diferite locatii de la nord la sud, din Ungwana, Ecluza
Mangrove catre Kenya la Zinzabar in Tanzania.

Localitate NH4+ NO3- +NO2- PO4 3-

(µM-N ) (µM-N ) (µM-P )

Raul Tana , Ecluza Ungwana

6.20 1.40 1.10

Raul Athi-Sabaki , Ecluza
Malindi
- 9.5 3.4
Golful Mida

0.31 2.08 0.39

Golful Mtwapa

2.35 4.86 0.70

Golful Tudor , Mombasa

- 6.4 0.93
Mombasa

1.13 1.69 0.3

Golful Gazi

0.78 1.68 1.09

Zanzibar

0.60 0.21 2.64

Depunerea de sedimente

Depunerea de sedimente in albiile raurilor , este o mare problema pentru drenarea

bazinelor de acumulare si este rezultatul actiunii omului asupra mediului, in special
agricultura si asezamintele.

Mari cantitati de sedimente sunt transportate din rauri catre apele marilor si oceanelor. De
exemplu , Raul Tana si Raul Athi-Sabaki din Kenia trasporta circa 4,9 mil. de tone pana
la 9,2-14,3 mil. de tone de sedimente catre ocean anual.

In Mozambic, ca urmare a depunerilor masive de sedimente, portul din Maputo si Beira

ar putea fi degradat de aducerea a 1,2 mil. pana la 2,5 mil. de tone de sedimente anual. In
Delta Zambezi , sedimentele deversate de raul Zambezi au contribuit la cresterea malului
cu 1 m pe an in ultimii 40 de ani .

Lipsa de organizare

Lipsa unui sistem care sa reglementeze clar problema poluarii in zonele din aceasta
regiune , prezinta un grad ridicat de risc.Cresterea economica rapida impiedica
autoritatile sa tina pasul cu nevoile de limitare a poluarii. Studiile de specialitate au aratat
ca datorita cresterii numarului populatiei, a dezvoltarii economice si implicit a producerii
de deseuri , riscul de poluare a crescut ingrijorator .

Degradarea fizica si distrugerea asezamintelor

Cum am mai discutat , un alt factor major de poluare este degradarea solului si totodata
poluarea mediul marin prin interventia omului in natura. Activitatile care produc un risc
mare pentru mediu sunt : modificarea mediului natural pentru a putea fi locuit, pescuitul
care se realizeaza prin metode neadecvate distrugand viata marina si in special recifurile
de corali, aceste metode se aplica cu predilectie in Tanzania .

Impactul distructiv pe care il au aceste metode asupra mineritului, turismului, navigatiei,

exploatarea forestiera pentru cherestea si ca sursa de combustibil, a fost detaliat de catre
MacClanahan. Toate aceste activitati duc la efecte nocive cum ar fi incalzirea globala,
schimbarea climaterica, ploile anormale, inundatii si schimbarea nivelului marii .

Numeroasele programe, in special cele interguvernamentale , au dezbatut pe larg aceste

probleme , iar concluziile nu au fost foarte bune. S-a constatat scaderea biodiversitatii, a
biomasei, explozia speciilor oportuniste, contaminarea cu sunbstante chimice si cu metale
grele .

MAREA NEAGRA

Fig. 19. Marea Neagra

Marea Neagra a avut mereu o balanta pozitiva de apa, cu excesele de apa dulce de 300
km3 in zona Bosfor . Incepand din 1970 si1980 , agricultura s-a dezvoltat foarte mult in
regiunea Marii Negre. Tratarea solurilor cu substante anorganice au dus la cresterea
transportului de nutrienti in mediul marin (nitrogen si fosfor) si alte substante organice
care au ajuns in mare , dar si in fluviile care se varsa in mare. Rezultatul este scaderea
cantitatii de oxigen care s-a modificat din 1974 pana in 1983 . La inceputul anilor 1970 si
in 1980 , zeci de mii de kilometrii din zona marina de vest se afla in conditii de hipoxie.
In consecinta, schimbarile ecologice produse se refera la descresterea semnificativa in
aceasta zona a anumitor specii de fitoplancton si a altor specii care traiesc in apele de
suprafata . Acest proces a dus la disparitia unor nevertebrate si a anumitor specii de pesti
cum ar fi pestii carnivori ( Mnemiopsis leydi ) si care au produs alte pagube importante in
toata sfera ecosistemului . In prezent , nivelul de saturatie al oxigenului a crescut
considerabil . Aceasta variatie a nivelului de oxigen din regiunea vestica a Marii Negre ,
este in mod cert asociata cu scaderea semnificativa a activitatilor de fertilizare utilizata in
partea estica a Europei , unde apele uzate care provin din activitatile industriale si
agricole , sunt epurate inainte de deversare . In prezent , scaderea cantitatii de oxigen din
mediul marin si inconjurator , este din ce in ce mai rar intalnita. Un ultim astfel de
eveniment , s-a produs in vara lui 2001 . Totusi in nord-vestul Marii Negre , in anumite
golfulete , au mai fost constatate zone cu o cantitate scazuta de oxigen , datorita
deversarilor. Rezultatele sunt pozitive astfel ca speciile de nevertebrate care traiesc pe
fundul marii nu au mai fost afectate dar, totusi, sistemul ecologic este vulnerabil datorita
factorilor antropici .

Marea Neagra este situata aproximativ intre 410-460 latitudine nordica si 280-41,50
longitudine estica si strabate Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia , Turcia si Ucraina .

Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat
mai multe programe de limitare a riscului de poluare. Romania si Bulgaria , au conlucrat
pentru implementarea unui program de protejare a mediului marin .

Deversarile

Numeroase asezari urbane exista de-a lungul coastei Marii Negre, iar in multe dintre
aceste tari nu exista suficiente sisteme de limitare a poluarii. Cu atat mai mult , aceste
sisteme de epurare au fost construite intre anii 1960-1970 si foarte multe dintre ele
necesita remedieri. In general , foarte multe asezari din zonele rurale , nu dispun de un
astfel de sistem de drenare asa cum a fost demostrat in Rusia si Romania. In Romania
exista si acum asezari care nu sunt racordate la un sistem de canalizare .

Nutrientii

Apele nefolositoare provenite din deversari din marile centre urbane , sunt o mare sursa
de poluare cu nutrienti pentru Marea Neagra. Alte surse de poluare reprezinta deversarile
provenite din activitatile industriale si deversarile apelor raurilor .

Metale grele
Sase mostre de sedimente de suprafata au fost analizate pentru noua metale: Cd, Pb, Ni,
Cu, Zn, Al si Hg. Profilul concentratiei de la sud la nord

Tabel. 24. Distributia concentratiilor unor metale grele ng/g in sedimentele prelevate din
zonele litoralului bulgar , roman si ucrainian ( 2003 )

Metale grele
Val. maxime Val. minime
Cd
0,740 0,127
Pb
47,700 15,200
Co
16,000 0,530
Ni
58,000 16,000
Cu
74,000 0,020
Zn
102,000 35,000
Al
67,400 32,000
As
17,000 4,410
Hg
13,000 6,700

Pentru toate metodele cu exceptia Co , cele mai mari concentratii s-au observat in zona
Sulina ( Delta Dunarii ). Valori ridicate pentru Co , Ni , Cu , au fost prezente in probele
de sedimente din sudul litoralului bulgar . In zona Ucraina , au fost decelate concentratii
maxime de As mai ales in apropierea gurilor de varsare ale raurilor Nistru si Nipru .

Apa menajera si apa provenita din activitatile industriale

Deversarile apei menajere insuficient tratate sau neutralizate din Rusia , au cunoscut o
natabila scadere in ultimi ani de la 84.000 m3 in 1995 la 9.500 m3 in 2003. In Romania
deversarile in Marea Neagra au fost semnificativ reduse , astfel incat , de la 200 mil m3 in
1999 la 50 mil m3 in 2003. Aceasta scadere a riscului de poluare este o consecinta a
programelor implementate de tara noastra prin EBRD ( European Bank for
Reconstruction and Development ) .

Este greu de facut o analiza corespunzatoare in Bulgaria , Georgia si Turcia intru-cat nu

exista informatii care sa duca la o concluzie. In timp ce Georgia nu a facut nici un progres
in acest sens , in Turcia , din totalul apei deversate , 50 % este tratata corespunzator. De
asemenea si Bulgaria a facut un astfel progres .

Varsarea raurilor

Fluviul Dunarea , din totalul apei deversate in Marea Neagra , are cel mai semnificativ
debit. O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta ,
demonstreaza cat de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si in egala masura
Delta Dunarii .

Desi este destul de devreme sa facem o analiza exacta a sedimentelor si altor substante
trasportate prin deversari , se poate spune ca acestea s-au facut in proportie mai mare in
ultimii 10-15 ani .

Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra , prin aducerea de
substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele .

Dnieper , Dniester si Bug se varsa de asemenea in Marea Neagra , dar cantitatile de

substante care prezinta un risc de poluare sunt mult mai mici fata de cele deversate de
Dunare .

Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice ,

este dezbatuta de Appendix. Rezultate au indicat impactul pe care il au deversarile apelor
Dunarii pe coastele de nord-vest ale marii, prin depunerea de sedimente si in special ,
deversarea de metale grele .

O concetratie mare de clorati si pesticide au fost gasite in sedimentele depuse in Ucraina,

dar recordul la contaminare cu aceste substante il detine Bulgaria .

Substante radioactive

Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar

putea constitui cu risc de poluare , nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din
Marea Neagra, desi valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea
Mediterana. De la accidentul din Cernobil, nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult,
fiind acum aproape de nivelul existent inainte de accident.

Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat
faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea
si siguranta populatiei.

Oricum datele obtinute referitoare la nivelul de poluare al marii cu astfel de substante ,

sunt foarte corecte si sunt rezultatul atentiei monitorizari facute de institutiile abilitate .

In ceea ce priveste poluarea cu petrol i hidrocarburi , se poate spune ca analizele facute

au demonstrat existenta unor scurgeri de petrol in apele marii provenite de la tarile situate
de-a lungul coastei marii, cam 57.400 tone. In plus , scurgerile accidentale de particule de
petrol , provin si de la deversarea fluviului Dunarea aducand un total de 110.840 tone/an.
Trebuie specificat insa ca in ultimii ani s-a observat o tendinta de scadere a nivelului
poluare in sedimentele marine .

In ciuda faptului ca tendintele sunt in scadere , poluarea cu petrol din Marea Neagra , este
in continuare principala preocupare pentru ca a crescut riscul accidentelor pentru
tancurile care transporta petrol.

Cheltuielile de transport rezultate in urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre
Azerbaijan sunt detul de ridicate, de asemenea Georgia transporta cantitati mari de prtrol
si alte hidrocarburi , iar riscurile de contaminare a apei se refera la eventualele accidente
sau poluarea cu pulberi de gaze.

Numeroase accidente au loc in timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au

fost inregistrate in portul Constanta intre anii 2000-2002 cand au fost deversate 0,42 tone
apa menajera, 0,55 tone combustibil, 0,1 tone titei si 0,3 tone petrol mineral, dar oricum
zona afectata a fost destul de mica.

In 2000-2003 si in Bulgaria s-au produs astfel de accidente , numai prin unul singur s-au
deversat 0,17 tone de hidrocarburi , insa tot pe zone limitate. Astfel de accidente s-au
produs si in Rusia.

In 2003 , Bulgaria , Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan in cadrul
protocolului pentru combaterea poluarii pe Marea Neagra .Georgia , Rusia si Ucraina au
aderat si ele la Plan in 2005 – 2006

Exploatarea plajelor marine este ilegala in Marea Neagra si totusi datorita dezoltarii
defectuoase a turismului , in unele state si a unei legislatii precare , aceasta problema
exista.

Scopul problemei si adevaratul impact pe care il are exploatarea plajelor , nu a fost inca
analizat desi exista cuprins in Conventia de la Bucuresti .

CONCLUZII

1. Pe baza literaturii consultate , lucrarea prezinta situatia ecosistemelor marine din

Oceanul Planetar in ultimul deceniu al sec. XX si inceputul sec. XXI , incepand cu
Oceanul Arctic, apoi Oceanul Atlantic – Zona Caraibelor si zonele Africii de Vest ,
Centrale si de Sud – ; Oceanul Pacific cu zona Asiei de Est ; Oceanul Indian cu zonele
Asiei de Sud , Golful Persic si Africa de Est ; la care s-au adaugat separat referintele
despre Marea Neagra .

2. Referintele examinate , au oferit date si informatii despre starea ecosistemelor marine

in zonele cu tari dezvoltate , tari in curs de dezvoltare si tari subdezvoltate . Observatiile
au cuprins examinarea efectelor celor noua categorii de surse poluante stabilite in 1995
de PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) – Washington – SUA.
Caracteristica comuna a acestor zone este reprezentata de importanta mediului costier si
marin – prin resursele lor – asupra dezvoltarii economico – sociale . In majoritatea
zonelor exista o dependenta stransa intre mijloacele de subsistenta , de supravietuire a
populatiilor umane si resursele naturale . Dependenta este mult mai pregnanta in tarile
sarace .

3. Analiza comparativ a starii zonelor mentionate pe baza listei de surse poluante

prezentate de GPA arata :

- apele uzate si alterarea , distrugerea habitatelor , se manifesta in majoritatea zonelor

investigate; efectele acestora sunt urmate ca intensitate , de poluarea cu pesticide ,
produse petroliere , nutrienti , gunoaie ;

- poluarea radioactiva a fost semnalata in doua zone : Oceanul Arctic si zona Caraibelor ;

- zona Caraibelor ( Atlantic ) , zona Africii de Est ( Oceanul Indian ) si marile din Asia de
Est ( Pacfic ) sunt cele mai afectate , deoarece intrunesc si suporta efectele tuturor
surselor de poluare indicate de GPA ;

- prin comparatie, Africa de Vest , Centrala si de Sud, cuprinde zone mai putin afectate de
poluanti industriali , dar se manifesta efectele poluarii cu nutrienti si gunoaie ;

- Marea Neagra nu este lipsita de prezenta si manifestarea poluantilor din categoriile

mentionate , dar , nu au fost relatate observatii si masuratori privind poluarea
radioactiva , poluarea cu gunoaie si degradarea fizica a habitatelor ;

Nota : Contrar celor mentionate in literatura , se cunosc problemele de la litoralul

romanesc al Marii Negre , legate de degradarea plajelor si starea igienico-sanitara a
acestora ; probabil magnitudinea efectelor nu se ridica la nivelele observate in alte tari .

4. ZONELE FIRBINTI – reprezinta acele localizari in care pericolul si amenintarea

determinata de poluanti este foarte puternica si ale caror efecte se raporteaza la
sensibilitatea arealelor cu o biodiversitate abundenta si ancestrala sau cu o productivitate
naturala mare . Din punct de vedere geografic , acestea sunt reprezentate de suprafetele
semi-inchise , golfuri , estuare , gurile raurilor .

Intre zonele examinate , doua se prezinta ca ” zone firbinti ” in integralitatea lor : zona
Caraibelor si Marile Asiei de Est .

5. Caracterizarea de ansamblu a tendintelor din ultimii ani de observatie 2000 – 2006 ,

arata urmatoarele aspecte in succesiunea importantei lor :

- cresterea continua a populatiilor umane in zonele costiere reprezinta unul din cei mai
importanti factori de generare a poluarii prin majoritatea categoriilor de surse poluante
examinate ;
- exista anumite imbunatatiri fata de situatiile relatate in 1995 , dar numai in cateva zone ;
totodata in multe situatii , absenta unor planuri concrete , a unor indicatori adecvati , a
unor date si informatii , fac dificila aprecierea de imbunatatire in termeni concreti .
Aceasta apreciere se refera la monitoring , calitatea si cantitatea informatiilor colectate ,
adoptari legislative , a intelegerilor internationale , dezvoltarea planurilor de management
integrat al zonelor costiere ; micsorarea producerii deseurilor prin reciclarea , reutilizarea
si recuperarea acestora . Toate acestea sunt reflectate de diversele realizari la nivel local ,
national , regional si international .

- Ca revers al acestor aspecte de progres , este cunoscut faptul ca in multe tari in curs de
dezvoltare , realizarea programelor de monitoring integrat si pe termen lung , este
impiedicata de absenta resurselor financiare , a personalului calificat si institutiilor de
specialitate . La acestea se mai adauga atitudinile potrivnice de indiferenta ale guvernelor
implementare , tardiva sau lenta a masurilor de protectie , eforturi slabe si nesustinute .

6. In ceea ce priveste Marea Neagra , se fac observatii conform carora : regenerare

acesteia se va face intr-o durata mare de timp si in conditiile implementarii tuturor
masurilor prevazute de PLANUL STRATEGIC de ACTIUNE al MARII NEGRE si a
altor masuri de viitor. Intre prioritatile guvernelor tarilor din bazinul Marii Negre , trebuie
sa se accentueze pe sustinerea dezvoltarii sociale si a bunastarii populatiei din zonele
costiere prin actiuni comune care sa vizeze activitatile industriale, agricole , municipale .

Eforturile nationale si internationale vor avea o tinta imediata , legata de prevenirea si

atenuarea presiunii antropice si una strategica pe termen lung – restaurarea in Marea
Neagra a conditiilor naturale asemanatoare celor din anii anteriori anului 1960 .