Sunteți pe pagina 1din 11

Tragedia din Golful Mexic - cel mai mare dezastru

ecologic din secolul XXI


Accidentul de pe platforma petroliera Deepwater Horizon se refera la exploziile
catastrofale din ziua de 20 aprilie 2010, care au avut loc la platforma de foraj Deepwater
Horizon a companiei British Petroleum, situat n Golful Mexic la aproximativ 65 de kilometri
sud de coasta statului american Louisiana n zona cmpului petrolifer cunoscut ca Macondo
Prospect,provocat de oameni. La doua zile dupa explozie, platform s-a scufundat; apoi din 3
fisuri din putul de extractie s-au scurs milioane de litri de petrol.
Incidentul ce a determinat formarea unei pete de petrol cu circumferinta de aproape 1.000
de kilometri este considerat unul din cele mai grave dezastre ecologice din lume.

Presedintele British Petroleum America, Lamar McKay, a declarat ca accidental a fost


provocat de o piesa de echipament defecta, dar ca nu cunoaste motivul acestei defectiuni.

Factorii declansatori:

Interpretarea eronata a unui test de presiune;


Nu s-a asigurat testarea corecta a cimentului folosit la sigilarea sondei;
Barierele de ciment nu contineau hidrocarburi in rezervor ceea ce a permis ca gazul si
lichidele sa iasa din cadrul de productie.

Potrivit concluziilor studiului facut de Det Norske Veritas, o companie norvegiana


specializata in norme de constructii, o conducta blocata a produs accidental.
Compania norvegiana a descoperit o defectiune a obturatoarelor, care au rolul de a inchide
conductele de foraj, in ultima instanta, pentru a evita tasnirea necontrolata a petrolului.
Oficialii americani au cerut inginerilor BP sa revizuiasca intreg mecanismul de pompare,
pentru a impiedica alte accidente de acelasi fel.

Cronologia unui dezastru

20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice


(Louisiana), explodeaza putul de petrol care perfora platforma Deepwater Horizon,
aflata in proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului petrolier British
Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare vorbeste despre circa
o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare.

22 aprilie: Platforma in flacari se scufunda.

25 aprilie: BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a incerca sa


repare stricaciunea, dar tentativa esueaza.

28 aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin 5.000 de barili de titei sunt
eliberati in fiacare zi din put, o cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA

declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafata marii.


La inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei.

29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declara stare de urgenta.

2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata
de mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP
incepe sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea
fluxului de petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi
finalizate in luna august.

6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, in rezerva naturala
Breton.

10 mai: BP lanseaza un site web pentru a strange sfaturi cu privire la modalitati de a


bloca putul.

14 mai: BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in


conducta deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza,
dar reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi.

24 mai: BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre.

26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin
pomparea de namoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului.

27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon Valdez (de
262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel
mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite".

29 mai: BP admite ca operatiunea "Top Kill" a esuat.

31 mai: Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de siguranta care nu a
functionat la gura putului si acoperirea ei cu o valva de blocare numita Lower Marine
Riser Package (Lmrp).

1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o


ancheta civila si penala cu privire la incident. Peste 300.000 de persoane adera la o
campanie lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru
protectia mediului) il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri
si oceanografi la o masa rotunda organizata la Washington pe tema dezastrului.

3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie
nucleara, vehiculata in presa internationala.

4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de
barili care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana acum compania petroliera 1
miliard de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi.

8 iunie: CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi si Florida


pentru a curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora.

10 iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43
mld dolari.

11 iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei
noi estimari a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000
barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida
ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se
scurg in ocean in fiecare zi.

16 iunie: Presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis
in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile
necesare", ca a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o
lectie" din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului
ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel"
guvernamental anunta ultimele estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili
pe zi. In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP sa plateasca "
si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg, presedintele BP si "il va informa" ca
trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate".
Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a constrange BP
sa infiinteze un fond independent.

Pentru a combate scurgerea petrolului din putul Macondo, compania britanica a avut nevoie
de 87 de zile. In aproape trei luni, 780 de milioane de litri de titei s-au scurs in Golful Mexic.

Stadiul actual
Studiile publicate in revista "Nature Geoscience" arata ca organismele nevertebrate,
viermi, corali, stelele de mare sunt afectate in continuare de petrolul scurs in zona: scufundarile
efectuate in zona sondei DeepWater Horizen a aratat ca aceste vietuitoare marine nu se mai
gasesc aproape deloc acolo unde a curs petrolul.
Studiile confirma alte cercetari efectuate la Universitatea din Florida, care arata ca
petrolul a ramas pe fundul oceanului, in zone greu accesibile, pe suprafete de pana la cateva mii
de kilometri patrati pe fundul Golfului Mexic.
Profesorul Joye sustine ca efectele dezastrului ecologic din Golful Mexic nu vor fi
resimtite cu adevarat decat peste zece ani
Pata de petrol produsa in urma dezastrului de la platforma Deepwater Horizen a dus la
poluarea severa a Golfului Mexic, iar British Petroleum a fost nevoita sa cheltuiasca peste 40 de
miliarde de dolari pentru a curata zona, una dintre metodele folosite fiind introducerea unor
bacterii care consuma hidrocarburi.
Dupa doi ani de la cea mai grava maree neagra din istoria americana, petrecuta in
Golful Mexic, efectele inca exista: delfinii morti apar constant pe tarm, in timp ce coloniile de
corali se sufoca sub stratul de petrol.
"Exista in continuare petrol in apa", afirma Wilma Subra, chimista si militanta care
analizeaza in mod regulat fauna si flora marina din Golful Mexic. "Petrolul este in continuare
prezent in mlastini, estuare si pe plaje. Oamenii continua sa fie expusi", a explicat ea.
La doi ani de la deversarea petrolului in apele Golfului Mexic au fost descoperite tot felul
de creaturi diforme: creveti mutanti, pesti fara ochi sau cu leziuni, crabi fara clesti ori carapace.
In plus, carnea de scoici contine foarte mult nichel, arsenic si mercur.
Chimicalele deversate in apele golfului par sa fi alterat codul genetic al vietatilor marine.
Daca inainte de deversarea petrolului erau extrem de putini pesti care aveau leziuni, acum intre
20 si 50% dintre pesti prezinta plagi similare arsurilor chimice. In plus, agentii de dispersie
folositi la curatarea scurgerii de petrol sunt toxici pentru oameni si dau dureri de cap, dureri de
piept, hipertensiune, depresii, stari de voma, dureri abdominale, altereaza sistemul respirator si
chiar pot influenta dezvoltarea fetusilor in cazul femeilor insarcinate
Autoritatile in domeniu refuza sa comenteze situatia, iar reprezentantii companiei British
Petroleum, responsabila pentru deversarea de petrol in Golf, in anul 2010, refuza sa-si accepte
vinovatia si spun ca acum apele Golfului Mexic sunt la fel ca si inainte, desi realitatea contrazice
aceasta pozitie.

Tragedia din Golful Mexic cel mai mare dezastru


ecologic din secolul XXI