DEPRESIUNI EXTRATROPICALE I

CICLONI TROPICALI
( ASEMNRI I DEOSEBIRI)
Depresiuni
extratropicale

Cicloni tropicali

Formare

la latitudini medii i mari, pe

uscat i pe ocean

ntre 5 i 15 latitudine N i S
numai deasupra oceanului

Suprafaa

pn la 1000 km2

diametru de 200-300 Mm

Presiunea

980-1010 mb, izobare n

general alungite

sub 980 mb, izobare

concentrice i dese

Gradientul baric
orizontal

2-30 mb

pn la 120 mb

Direcia de deplasare

n sensul micrii de rotaie

EVNNE (em. N)
EVSSE (em.S)

Viteza de deplasare

pn la 120 km/h

10-25 45 Nd

Durata

3-5 zile

5-10 zile

Viteza vntului

50-100 km/h

peste 64 Nd

Fronturi
atmosferice

prezente

absente

n partea din fa, dispus n

aer rece, timpul este determinat
de frontul cald, cu o zon larg de
precipitaii cu caracter general.
n partea central (sectorul
cald) dispare sistemul noros.
Uneori se pot forma nori St din
care cade burni. Temperatura
crete, vntul scade
n
partea
posterioar
,
fenomenele sunt generate de
frontul rece, cu averse i
intensificri ale vntului n rafale

n vortex vntul cade, poate

aprea cerul senin, fiind
nconjurat de un perete dens
de nori. Marea este haotic, cu
valuri de peste 25 m , din toate
direciile. La apropierea de
latitudini medii, ochiul devine
tot mai neclar, ptura de nori
se mrete dar nu plou.
n zona exterioar sunt nori
de toate tipurile, vnturi
puternice, averse, descrcri
electrice,
vizibilitate
foarte
slab, valuri de hul mari

Distana parcurs

Pn la 2000 km

Pn la 3000 Mm

Destrmarea

Odat cu ocluzia fronturilor

atmosferice

Cnd crete suprafaa de

aciune la lat. de 35 sau dac
ntlnete uscatul

Fenomene meteo

Semnele apropierii de un ciclon

tropical:
Hula, aparent fara motiv. Aceasta poate fi simtita pana la
1000 de mile de centrul furtunii.
Apariia valurilor de hul cu o vitez mai mare dect cea a
ciclonului.
Variaia neregulat a presiunii, observat la barograf. (Nu se
respect orele de producere a maximelor i minimelor iar
amplitudinea de variaie a presiunii este mai mare de 3 mb) .
In mod normal o mica scadere a presiunii apare intre 500 si
120 de mile de centrul furtunii, valorile sunt in continuare
normale. Intre 120 si 60 de mile de centru scaderea
presiunii este evidenta. La 60 de mile de centru scaderea
este foarte rapida si dupa trecerea centrului cresterea
presiunii va fi la fel de rapida.

 Apariia norilor Cirrus n form de ghear de pisic

Apariia precipitaiilor sub form de averse ce reduc
vizibilitatea la cteva cabluri.
Apariia de parazii n aparatura radio.
Ciclonii tropicali se formeaz n condiiile n care
temperatura aerului i a apei sunt de peste 27 C .

La apariia semnelor de apropiere a unui ciclon tropical navele

sunt obligate s transmit mesaj de pericol care cuprinde:

Data, ora i poziia navei care a observat semnul

Valoarea presiunii atmosferice
Tendina baric din ultimele 3 ore
Direcia real a vntului
Fora vntului n grade Beaufort
Hula i direcia de deplasare
Drumul navei i viteza sa

Alctuirea unui ciclon:

Vortex (ochiul calm al ciclonului)- diametru de 10-30 Mm.
Micarea aerului este ascendent, cu o violen att de
mare nct sparge norii. Vntul nu bate deloc.
Zona periferic: diametru 270-290 Mm.
Vntul atinge viteze mari, valurile de hul au vitez de
deplasare mare, se formeaz toate tipurile de nori. Cad
mai ales averse nsoite de descrcri electrice i
vizibilitatea se reduce puternic.

Ciclonii poart diferite denumiri:

ZONA

NUME

SEZON

Zona vestica a Oceanului Uragan

Atlantic de Nord

Iunie Noiembrie

Zona estica a Oceanului Uragan sau

Pacific de Nord
Cordonazo

Iunie Noiembrie

Zona vestica a Oceanului Taifun sau

Pacific de Nord
Baguios
Zona vestica a Oceanului
Pacific de Sud
Zona estica a Oceanului
Indian de Sud
Zona vestica a Oceanului
Indian de Sud
Marea Arabica si
Golful Bengal

Uragan

Tot anul dar mai

puternic in Iunie
Noiembrie
Decembrie Aprilie

Willy Willy

Decembrie Aprilie

Ciclon

Decembrie Aprilie

Ciclon

Iunie Noiembrie dar si

in timpul musonului de
SV

Drum

directia in care furtuna se deplaseaza

Urma

zona traversata de centrul furtunii

Zona de furtuna

zona orizontala influentata de conditiile de vreme

Regiunea sursa

regiunea unde s-a format furtuna

Vortex

Ochiul calm din centrul furtunii

Semicerc periculos

jumatatea furtunii care se afla in dreapta Drumului in

emisfera nordica si in stanga drumului in emisfera
sudica

Perimetru periculos

partea frontala a semicercului periculos unde vantul

bate spre drum

Semicerc navigabil

jumatatea furtunii care se afla in stanga drumului in

emisfera nordica si in dreapta in emisfera sudica

Linie delimitatoare

o linie care trece prin centrul furtunii formand un

unghi drept cu drumul. Delimiteaza zona unde
presiunea scade de cea in care
presiunea creste.

Determinarea centrului unui ciclon cu ajutorul

Legii Buys- Ballot
n emisfera nordic, dac stm cu faa n vnt, centrul ciclonului
va fi la dreapta, napoi , 125-135 relevment prova, la vnt de
fora 6.
La o scdere a presiunii cu 10 mb, unghiul va fi de 110
relevment prova, iar la nc o scdere cu 10 mb, unghiul va fi de
90.

EXCEPTIE

Furtunile din vestul Oceanului Indian de Sud au un

unghi de incidenta foarte mare si in unele zone
vantul bate paralel cu izobarele spre centrul
furtunii.
In acest caz metoda determinarii pozitiei
aproximative a centrului nu poate fi aplicata.
Un vant de SE racoros combinat cu o scadere a
presiunii indica faptul ca nava se afla in calea
furtunii sau in Semicercul periculos.