Student:Petculescu George

Grupa:116/Planificare Teritoriala

Orasul Tecuci
Studiu de geografie umana
1(a).Introducere:
Tecuci este un municipiu din judetul Galati,Moldova,Romania, cu o
suprafata de 8,676 hectare si o populatie de 34.871 locuitori conform
recensamantului din anul 2011.
Pe suprafata orasului se afla amplasate 14.500 locuinte,din care 507 in
propietate publica si 13.993 locuinte din fonduri private.Suprafata locuibila este
de 567.213 mp.
Targul Tecuci reprezenta in acele vremuri un important centru de
tranzit si de schimb pentru negustorii din tarile de la nordul si de la vestul
Moldovei,ca si pentru cei din regiunile limitrofe.
Datorita cadrului natural prielnic,aceasta zona a Tecuciului a oferit
comunitatii umane instalate aici in decursul istoriei,in diferite epoci,conditii de
trai foarte bune pentru o viata sedentara.Numeroasele dovezi culturale existente
ofera acestui teritoriu,acestui oras o puternica personalitate si o istorie
indelungata inchegata. Surse:in.Tecuci.ro/Wikipedia.ro/www.tecuci.eu

1(b).Asezare geografica
Geografic,municipiul Tecuci se afla asezat aproape de limita sudica a
Colinelor Tutovei (14 km),la contactul cu Piemontl Poiana-Nicoresti,ambele
subunitati ale Podisului Moldovei,la confluenta raului Barlad cu paraul
Tecucel,aproape de valea Siretului (10 km),in cuprinsul campiei de terase care
poarta numele orasului ,Campia Tecuciului.
Este un oras mijlociu,cu un comert in continua dezvoltare.Asezat la o
raspantie de drumuri vechi comerciale,localitatea s-a dezvoltat in vatra unei
asezari geto-dacice si apoi daco-romane.
Tecuciul este unul din putinele noduri feroviare ale tarii care dispune de
patru directii de orientare a liniilor feroviare (spre Galati,Iasi,Marasesti si
Faurei) si tot atatea pentru sosele (spre Galati,Barlad,Tisita,Tg. Bujor) carora li

se adauga drumuri locale,spre localitatile rurale vecine,reliefandu-se pozitia de

intersectie a orasului Tecuci. Surse:Municipiultecuci.ro/Wikipedia.ro

Fig.1 (Harta Judetului Galati)

2.Cadrul natural/Clima
Ca urmare a asezarii pe latitudine,teritoriul municipiului Tecuci se
incadreaza in zona climatica temperata si face parte din sectorul de provincie
climatica cu influente de ariditate,tinutul climatic de campie,de
silvostepa,topoclimatul complex al Campiei Tecuciului si Vaii barladului,unde se
pot intalni topoclimate elementare:de vale,de terase,de dune,de lacuri,urban si
fenomene climatice marcate de viscole(iarna) si secete prelungite in celelalte
anotimpuri,mai ales vara.
Temperaturi
Municipiul Tecuci este una din putinele localitati din tara unde
functioneaza o statie meteorologica care are inregistrari de peste o suta de ani
(din 1896).Temperaturile medii lunare cele mai coborate se inregistreaza in
ianuarie,februarie si decembrie,in anotimpul de iarna.In celelalte luni din
an,temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc pana in iulie si apoi
scad pana in ianuarie.
Temperatura medie anuala este,calculata pe o perioada de 70 de ani,la
Tecuci de 9,8o C,cu o amplitudine medie termica de 4,1o C.

Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -160 C,ceea ce ne face sa

concluzionam ca iarna este mai blanda decat in regiunile vecine,fie ele si sudice.
Temperatura medie a verii este de 20,77o C,cu luna iulie cea mai
calduroasa,urmata de august si apoi iunie.
Temperatura cea mai ridicata,maxima termica s-a inregistrat la 5 august
1905 si a fost de 39,4 C , iar temperatura cea mai coborata,minima termica de
-29,3 C la 25 ianuarie 1942.

Relieful
La Tecuci intalnim un relief de campie,in care se disting lunca si terasele
raului Barlad,cunoscute in literatura geografica sub denumirea de Campia
Tecuciului,parte componenta a Campiei Romane.
a)Relieful major
Lunca Barladului.Ca forma majora de relief,in cuprinsul teritoriului
municipiului Tecuci,Lunca Barladului are o latime care variaza intre 2 si 3 km.In
nord este mai lata pe partea stanga a raului Barlad,iar in sud devine aproape
simetrica,putin mai lata pe partea dreapta a raului.Lunca Barladului este usor
inclinata de la nord spre sud pe o panta de 0,6-0,7 m/km,cu altitudinea absoluta
intre 31,5 m (in sud) si 38m (in nord) si detine o suprafata de 28 km2 din
suprafata totala a municipiului Tecuci.
Campia de terase a Tecuciului,de o parte si de alta Luncii Barladului,cuprinde
doua terase:Terasa Cernicari si Terasa Tecuci.
Terasa Cernicari ocupa o suprafata de 15 km2 pe latura de rasarit a
municipiului.Pe partea dreapta a raului Barlad aceasta terasa este mai ingusta la
nord de Valea Tecucelului si mai lata in partea sa sudica facand trecere lejera
spre Campia Siretului inferior.Intreaga terasa,spre comuna Matca,Pana aproape
de Valea Corozelului,se intalnesc nisipuri provenite in cea mai mare parte din
aluviunile carate de raul Barlad.Prezenta nisipurilor face ca podul terasei sa nu
prezinta o suprafata neteda,ci usor ondulata,cu aspect de dune.
Terasa Tecuci,mai bine reprezenta pe partea dreapta a raului Barlad,ne
apare ca o prispa deasupra albiei majore.

b)Relieful minor

In cadrul acestei categorii de relief sunt prezente microforme de relief

create de diferiti agenti modelatori ai scoartei terestre.
In acest teritoriu intalnim si un relief creat de apele curgatoare
temporar(torenti),foarte bine reprezentat pe terase si la nivelul versantilor Vaii
Barladului.La contactul cu Lunca Barladului se pot observa numeroase conuri
de ejectie de provenienta torentiala,cat si acumulari preluvio-coluviale datorita
activitatii gravitationale,unele dintre acestea fiind interceptate de eroziunea
orizontala exercitata de paraul Rates.
Relieful eolian este prezent in partea de rasarit a teritoriului ca urmare a
existentei aici a unor acumulari importante de nisip.
Relieful antropic la Tecuci se rezuma la o serie de microforme de
relief,in buna masura specifice regiunilor de campie.Asa apar movilele
antropice: Balcescu (60 m), Cernicari (55,5 m), Sturza (58,6m), Targului
(69,3m),etc.
Concluzie:Potentialul agricol al municipiului Tecuci este unul ridicat datorita
solului dar si terenurilor irigabile.Aceasta face ca acest oras si vecinitatile sale sa
devina un important distribuitor national/international de produse agricole.
Surse: http://agropartners.blogspot.ro/ wikipedia.ro/

Inundatii
De-a lungul timpului municipiul Tecuci a fost devastat de
inundatii,datorita apelor curgatoare care il traverseaza.
Inundatiile provocate de paraul Tecucel, din 05-06-2007 au afectat 70%
din oras (600 de case si 100 de strazi si alei),iar pe 20 de strazi covorul asfaltic a
fost complet distrus.
Acestea au fost cauzate de ploi torentiale (100L/m2) in cateva ore,dar si de
ruperea unui baraj situat in aval pe paraul Tecucel.
In acest moment au fost refacute cca. 90% din pagubele produse si
refacerea si corectarea albiei paraului Tecucel,ridicandu-se diguri pentru a
suporta debite mult mai mari.

Fig.2 (Inundatii Tecuci)

Surse: http://www.hotnews.ro/,
http://www.municipiultecuci.ro/,www.google.ro

3.Istoria Orasului Tecuci

Zona orasului Tecuci a oferit comunitatilor instalate aici in diferite epoci
istorice,conditii de trai prielnice pentru o viata sedentara,fapt dovedit de
numeroasele orizonturi culturale existente inca din preistorie si pana aproape de
sfarsitul mileniului I d. H.
Este mentionat documentar in anul 1134 ca targ si punct de vama,iar la 1
septembrie 1435,printr-o scrisoare care este adresata regelui Poloniei,Vladislav
Iagello instiinta ca Ilias Voievod s-a impacat cu fratele sau Stefan,cedandui,printre altele,si orasul Tecuci.Tot aici se vorbeste despre organizarea interna a
Moldovei,ai mentionandu-se ocoalele cu mosiile oraselor Chilia,Vaslui,Barlad si
Tecuci.Faptul ca aici a fost tot timpul resedinta tinutului Tecuci,ne ingaduie

concluzia ca el a existat si in a doua jumatate a secolului al XIV lea.

Targul Tecuci reprezenta in acele vremuri un important centru de tranzit si
de schimb pentru negustorii din tarile de la nordul si de la vestul Moldovei,ca si
pentru cei din regiunile limitrofe.
Documentele orasului Tecuci au fost adunate si publicate de C. Solomon
in colectia Documente tecucene,in trei volume,la 1938.
Intemeiata in Evul Mediu ,administratia targului Tecuci,la fel ca si
celelalalte asezari urbane,avea doua principii:
-autonomia oraseneasca
-reprezentarea puterii centrale
Astfel ,convietuiau o comunitatea oraseneasca autonoma,care-si alegea ea
insasi carmuitorii ,cu o administratie proprie,cu drept de judecata propriu,cu
veniturile sale si reprezentatii domnului cu atributiile lor bine determinate
,distincte de cele ale reprezentantilor comunitatii. Sursa:
intecuci.wordpress.com/scurt-istoric/
Stema medievala se prezinta ca un scut despicat,fiind reprezentat in
dreapta ,pe fond albastru,un turn de veghe,de argint,in varful unei coline tot de
argint,iar in stanga,pe fond rosu,un iepure de aur,ridicat in doua labe spre
dreapta,avand deasupra doua stele de aur cu cinci raze.Aceasta este o veche
stema rectificata,la care s-a adaugat movila de la Tecuci,care servea in vremurile
cele mai vechi drept loc de veghe. Sursa: http://www.tourismguide.ro/

Judetul Tecuci in perioada interbelica

Judetul Tecuci a fost o unitate admnistrativa de ordinul intai din Regatul
Romaniei,aflata in regiunea istorica Moldova.Resedinta judetul era orasul
Tecuci.
Conform recensamantului din 1930 poluatia judetului era de 156.405
locuitori,din care 94,9% romani,2% tigani,1,8% evrei.Din punct de vedere
confesional populatia judetului era alcatuita din 96,3% ortodocsi,1,9%
mozaici,1,6% romano-catolici. Surse:Wikipedia.ro,Tecuci Grup.ro

4.Economia Orasului Tecuci inainte de 1989 si dupa

Intreprinderi din Tecuci, inainte de 1989
-intreprinderea de constructii metalice Tecuci
-intreprinderea de reparatii auto Tecuci
-intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci
-intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara
Tecuci
-fabrica de conserve Tecuci
-centrul mecanic Tecuci
Fabrica de conserve, o marca de renume
Fabrica e conserve din Tecuci a luat nastere la inceputul anilor 60. In anul 1953
au debutat lucrarile de investitie prin transferarea unor utilaje de la fosta fabrica
de conserve din Ghidigeni. Conditiile climatice favorabile, bazinul legumicol
renumit si costul scazut al irigatiilor, datorita surselor de apa existente, erau
cateva din punctele forte care garantau un viitor stralucit pentru noua fabrica,
amplasata in sudul orasului. Tot de la Ghidigeni au venit in acea perioada marea
majoritate a specialistilor in domeniu.
Fabrica a fost profilata de la inceput pentru o capacitate de 3.500 de tone de
conserve. Ulterior societatea s-a dezvoltat prin extiderea spatiilor de productie ,
dotarea cu utilaje si linii tehnologice la nivelul perioadei respective, ajungand in
1985 s produc 29.400 t de conserve de legume, 7.000 t paste tomate, 5.000 t
conserve fructe, 1.500 t suc de rosii, 800 t conserve carne i mixte.

n anul 1974 fabricii ii sunt date in folosinta de catre stat 2.130 ha de teren pe
care l-a cultivat asigurandu-si necesarul de materii prime, amenajand in jur de
17 ferme de productie (n Ivesti, Beresti-Meria, cartierul Balcescu); dup 89 s-a
intrat si in posesia fermelor de la Ungureni si a celei aflate la iesire din Tecuci,
spre Galati). Prin reorganizare anuala cele 17 ferme s-au transformat in 21, fara
a se achizitiona noi suprafete. Tot atunci au luat fiinta sere pentru rasaduri, la
Barcea si Munteni. Pana in 89 se mai aduceau mazare si fasole pastai de la
fostele CAP-uri dar si caise, piersici de la o livada din judetul Constanta. La
fabrica de conserve existau 2 ateliere speciale in care se produceau: conserve de
legume, pasta de tomate, conserve de fructe (compoturi, gemuri, magiun),
conserve de carne, mustar, suc de rosii. De la 21 de sortimente cate erau la
nceput s-a ajuns la 134. Cea mai mare fabrica ca productie din tara (ponderea
exportului era de 80%) mai dispunea de un atelier mecanic care deservea
intretinerea si un laborator de analize fizico-chimice si microbiologice, fiecarui
produs eliberandu-i-se un buletin de analiz. Totul era natural, nu se foloseau
conservanti.
Pe langa ateliere mai existau 2 sectii, una de obtinere a sucului natural de mere
si alta a acidului tartric, pentru inlocuirea acidului citric, cea din urma
nerezistand mai mult de 1 an. In perioada mai-decembrie la fabric lucrau intre
1.500-1.700 de persoane din care 500 faceau parte din personalul permanent. Se
lucra n 3 schimburi cate 8 ore pe zi. Erau cooptati totodata si elevi, studenti sau
militari. Erau fabrici similare, cu acelasi profil, care mai trimiteau in schimb de
experienta la fabrica sau chiar pentru initiere, aveau specialisti. Fabrica obisnuia
sa trimita personal tanar la cursuri de specializare pe cheltuiala ei pentru
reinnoirea fortei de munca. Anii 78-80 au insemnat un rastimp in care s-au
facut diverse modernizari pentru maximizarea activitatii. In Romania anilor 90
volumul total al productiei in industria de conserve era de 374.000 de tone,
scazand la aproape o treime n 1995, datorita schimbarii climatului politicoeconomic. S-a inregistrat o scadere a exporturilor iar competitia cu produsele
importate a devenit acerba.
Fabrica tecuceana a fost si ea afectata dar adevarata perioada de trista amintire
este cea dupa anul 2000 cand datorita unor ilegalitati comise (vanzari de utilaje,
marfa etc.) s-a ajuns in pragul colapsului. La acea vreme actionar principal era
braileanul Genan Prvu. Fabrica renaste insa dupa 2004 datorita
managementului noilor cumparatori, primind denumirea de Contec Foods
(anterior numita Contec, Ipilf i fabrica de conserve). Este administrata in
prezent de doi asociati de origine turca stabiliti in Romania. Prin retehnologizare
si alte investitii facute ajunge in scurt timp din nou in fruntea industriei de
conserve de legume si fructe din Romania, producand 150 de articole sub
diferite marci.

Acum exact 60 de ani, mai precis in aprilie 1953, se deschidea cu foarte mare
fast, o noua unitate socialista in orasul Tecuci, respectiv Centrul Mecanic
Tecuci. Conducatorul unitatii, cu origini putin rusesti, Ion Artimenko, a reusit in
scurt timp sa-si formeze un colectiv de oameni priceputi , pornind la drum , aici
urmand sa se repare tractoarele si masinile agricole de pe raza fostului
judet Tecuci. Si lucrari erau din belsug, salariatii fiind foarte multumiti. Cu
timpul, unitatea s-a transformat intr-o adevarata uzina purtand impozantul nume
de Uzina de fabricatii si montaje in agricultura, pe scurt UFRMA. Ulterior,
extinzandu-si zona de activitate, a devenit IMAIA, adica Intreprinderea
Mecanica pentru agricultura si industrie alimentara, executand piese si instalatii
pentru agricultura si industrie alimentara, IVV-uri, fabrici de spirt s.a.
Unitatea avea comenzi si contracte cu unitati din absolut toata tara, dar si un
remarcabil plan de investitii, aici fiind aduse cele mai moderne si performante
masini unelte din tara si din afara.
Dupa 1989, conform cerintelor, unitatea se transforma in VITIMAS,
adica masini pentru viticultura. In 2003, conform directivelor, se trece la
privatizare. In acelasi timp, neinteresat de productie ci doar de castig, directorul
vinde partea din fata a unitatii pentru constructia supermaketului Penny, teren
pe care obine aproape cat a dat pe intregul Vitimas. Unitatea incepe sa-si
restranga activitatea, ultimul director numit, ec. Costache Lupea, incercand din
rasputeri sa revitalizeze activitatea, dar nu reuseste. Astfel, recunoscuta unitate
care ajunsese la 1.300 de salariati, ramane doar cu 2-3 oameni, care sa mai
stapaneasca ce mai era pe acel loc. Sursa:www.Tecuci.eu
In prezent economia orasului Tecuci seste sustinuta de exporturi de
produse agricole,industria alimentara (Contec foods),industria textila,industria
metalica si de comert fiind un exportator important datorita terenurilor agricole
care inconjoara localitatea.Un mare avantaj este localizarea langa numeroasele
comune din judetul Galati si care contribuie la cresterea economiei prin
achizitionarea de materii prime,alimentare,textile.

5.Populatia
In urma recensamantului din 1977 a rezultat ca in municipiul Tecuci locuiau 36.143
locuitori,populatia crescand cu 7687 locuitori,respectiv 24,89% (fata de anul 1956),datorita
industrializarii din acea perioada.Odata cu cresterea populatiei economia s-a dezvoltat foarte
mult.

La sfarsitul anului 1990 populatia a atins 46.850 locuitori,aceasta situatie poate fi pusa
pe seama generatiei nascuta intre 1967-1969 care se afla la primul copil,precum si stabilizarii
in municipiu a unor cetateni veniti din alte localitati.
Contrar unor asteptari,dupa 1990 numarul locuitorilor originari din mediu rural nu a
scazut.Cetatenii plecati definitiv in satele de origine sunt nesemnicativ ca numar.
Aplicarea legislatiei pronataliste promovate in perioada comunista a facut ca in anul
1990 sa se inregistreze 1160 de nasteri (31,1% a crescut).Ulterior datorita crizei economice tot
mai accentuate dar si emanciparii femeii,numarul nasterilor s-a diminuat,in 1998 numarul
acestora fiind de 830 nasteri.
Natalitatea a continuat sa descresca astfel incat la recensamantul din 1992 aceasta
reprezenta 11,1%.In 1997 numarul nascutilor vii a fost de numai 516 (13,8 %).Scaderea
brusca a natalitatii drept cauza principala abrogarea legislatiei pronataliste,dificultatile de
ordin economic prin care trece societatea romaneasca dar si liberalizarea intreruperilor de
sarcina.

Fig.4(www.wikipedia.ro)

5.1. Migratia populatiei

Migratia polulatiei din orasul Tecuci dupa anul 1990 s-a datorat dezindustrializarii dar
si caderii regimului comunist,ce a dat libertate circulatiei in afara granitelor.
Oamenii si-au parasit locurile natale din motive economice,plecand in cautarea unor locuri de
munca mai bine platite sau pur si simplu,pentru a scapa de saracie.

Factorii care influenteaza fluxurile migratorii,cei economici,raman determinanti:

-foamete,somaj sau lipsa terenurilor agricole
Avand in vedere ca ponderea emigrantilor o constitue tinerii este interesant de stiut ca in
conformitate cu analiza secundara a datelor obtinute prin diferite anchete pe teren,efectuate pe
un esantion de 1219 persoane cu varste intre 15-29 de ani.Majoritatea au afirmat ca munca nu
este o garantie a reusitei.sursa (biblioteca.regielive.ro-migratia populatiei cauze si efecte)

Fig.5 Sursa:www.insse.ro
Migratia externa
Dupa 1990 deschiderea granitelor si plecarea populatiei in statele vestice duce la o
migratie continua an de an ,deoarece cei care raman in oras sunt tentati si invitati de cei
plecati sa ii urmeze si sa-si faca un viitor acolo,datorita nivelului de trai mult mai ridicat.
Migratia interna
Aceasta migratie se datoreaza ofertei neconvingatoare si viitorului nesigur in
municipiul Tecuci cu privire la educatie (numarul universitatilor reduse) dar si datorita
locurilor de munca putine pentru cei specializati in diferite domenii,cu studii superioare.
Studentii plecati in alte orase puternic dezvoltate,nu se mai intorc in orasul natal
datorita locurilor de munca diverse si mai bine platite.

5.2. Somajul

Fig.6 sursa (www.insse.ro)

Inainte de anul 1989,in Tecuci rata somajului este foarte scazuta datorita regimului
comunist care oferea locuri de munca populatiei obligatoriu.Pe langa numeroasele fabrici cu
renume care functionau in acea perioada,mai existau 2 unitati militare care ofereau si acestea
de asemenea numeroase locuri de munca.
La cativa ani dupa caderea regimului comunist au inceput problemele financiare care
au dus la privatizarea fabricilor din oras si disponibilizarea angajatilor.Unitatile militare au
fost mutate:cea de aviatie la bacau,iar cea terestra la barlad,iar o mare parte din angajati
disponibilizati.
Si asa in anul 2010 s-a ajuns la un somaj record de 21292 persoane conform
institutului national de statistica.

5.3 Religie

5.4 Etnie

5.5 Gradul de educatie

5.6 Delicventa
Odata cu dificultatile financiare si piederea locurilor de munca din oras,delicventa a
crescut foarte mult.

In primul semestru din 2008 s-au semnalat cresteri fata de aceeasi perioada din 2007
ale infractiunilor stradale (+15),ale infratiunilor de talharie (+3) si ale furturilor din
autoturisme (+17) .
Infractionalitate in Tecuci este condusa de furturi si trafic de droguri.Datorita educatiei
si a nivelului de trai redus tinerii sunt atrasi sa comita diferite infractiuni pe teritoriul orasul
sau in afara lui si chiar pe plan extern.
In ultimii ani s-au depistat mai multe grupari infractionale care actionau in afara
granitelor (Franta,Italia,Spania),coordonate de la Tecuci.Membrii gruparii sunt banuiti de
furturi.Bunirile furate erau trimise in Romania pentru a fi valorificate.
Sursa:www.digi24.ro