Programa Tamplarie

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
TÂMPLAR UNIVERSAL
Domeniul de pregătire de bază:

FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Domeniul de pregătire profesională generală:

FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
Autori:
prof. dr. ing. Maria PENTILESCU, profesor grad I, I.Ş.J. Suceava - coordonator
prof. ing. Felicia NEACŞU, profesor grad I, Grup Şcolar de Industrializarea Lemnului Piteşti
prof. ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad I, Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava
Coordonare C.N.D.I.P.T.:
FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
2
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tâmplar universal

Domeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Domeniul de pregătire profesională generală: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
I. Pregătire practică
Modulul I. Formarea panourilor placate şi a ramelor
Total ore: 168
din care Laborator tehnologic 48
Instruire practică 120
Modulul II. Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor
Total ore: 210
Modulul III. Şlefuirea suprafeţelor lemnului
Total ore: 147
Modulul IV. Finisarea suprafeţelor din lemn
Total ore: 105
Modulul V. Montarea şi ambalarea produselor
Total ore: 105
Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul VI. Tehnologia debitării semifabricatelor superioare
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE
3
FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
 FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
 PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR
 ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
 FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
 MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI
 TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE
ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR
Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de

condiţiile în care se asigură desfăşurarea orelor de instruire practică, această schemă se poate
modifica.
Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a

zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la
caz, de către unităţile de învăţământ de comun acord cu agenţii economici.
Nr . MI M II M III M IV MV M VI
săpt. Formarea Prelucrarea Şlefuirea Finisarea Montarea (CDL)
4
panourilor mecanică a suprafeţelor suprafeţelor şi Tehnologia
placate şi panourilor lemnului din lemn ambalarea debitării
a ramelor şi a ramelor produselor semifabricatelor
superioare
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
Modulul I: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
5
1. Notă introductivă
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” face parte din pregătirea practică
necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 168 ore conform planului de învăţământ, din care:
 48 ore – laborator tehnologic
 120 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în

perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea pregătirii
profesionale.
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de

competenţe tehnice specializate Formarea panourilor placate şi a ramelor din standardul de
pregătire profesională de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
 FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR
6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii de asamblare a ramelor şi cadrelor
 Dispozitive de asamblat rame şi cadre:  Selectează dispozitivele de asamblare  Clasificarea adezivilor
- cu acţionare pneumatică  Alege adezivul pentru încleiere  Explicarea etapelor de lucru la asamblarea
- cu acţionare hidraulică  Aplică adezivul în scobitură şi pe cep ramelor şi cadrelor
 Poziţionează lonjeroanele şi traversele  Precizarea condiţiilor pentru ca
corespunzător poziţiei cepurilor şi asamblarea să se poată face mecanizat
scobiturilor
 Efectuează operaţii de strângere a
complexelor în dispozitive de asamblare
Rezultatul învăţării 2: Bordurează canturile panourilor din PAL
 Bordurarea canturilor panourilor:  Alege tipul de bordură în funcţie de  Descrierea dispozitivelor de asamblare
Aplicarea bordurilor din lemn masiv structura panoului  Enumerarea soluţiilor de protejare a
Aplicarea bordurilor din furnire  Selectează dispozitivele de asamblare canturilor panourilor
Aplicarea foliilor din materiale plastice  Verifică bordurile din punct de vedere  Precizarea condiţiilor pe care bordurile
 Dispozitive pentru asamblarea bordurilor calitativ şi dimensional din lemn masiv trebuie să le îndeplinească
 Agregatul de furniruit canturi  Introduce panoul în dispozitiv şi efectuează  Precizarea succesiunii operaţiilor care se
strângerea, în condiţii de sănătate şi execută la agregatul de furniruit canturi
securitate a muncii
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de pregătire a furnirelor
 Operaţii de pregătire a furnirelor:  Verifică încadrarea furnirelor în cele trei
- controlul de calitate, sortarea şi clase de calitate după dimensiuni şi defecte  Stabilirea adaosului de prelucrare la
însemnarea  Corelează operaţiile de pregătire a lungimea foilor de furnir
- retezarea la lungime furnirelor cu utilajele folosite  Enumerarea operaţiilor de pregătire a
- îndreptarea canturilor furnirelor  Determină umiditatea furnirelor furnirelor
- înnădirea furnirelor  Alimentează cu pachete de furnir foarfeca  Precizarea avantajelor şi dezavantajelor în
- aplicarea benzilor gumate la capete ghilotină cazul folosirii benzii gumate şi a firului
 Maşini – unelte folosite pentru pregătirea  Efectuează operaţia de îndreptare a fuzibil
furnirelor: canturilor în condiţii de securitate a
1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
7
Ferăstrăul circular universal de muncii, pe maşini unelte
tâmplărie  Execută operaţii de înnădire a furnirelor
Foarfeca ghilotină
Maşina de înnădit cu hârtie gumată
Maşina de înnădit cu fir fuzibil
Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de presare
 Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru  Verifică grosimea panoului după calibrare  Definirea operaţiilor de calibrare şi
furniruire şi umiditatea acestuia zimţuire
 Aplicarea adezivului  Alimentează presa cu adeziv  Precizarea componentelor adezivului
 Formarea pachetului  Introduce panourile în maşina de aplicat ureoformaldehidic
 Presarea adeziv  Indicarea parametrilor regimului de
 Condiţionarea  Formează pachetul pentru presare presare
 Maşini – unelte folosite:  Introduce pachetul în presă  Explicarea modului de formare a
- maşini de calibrat pachetului
- maşini de aplicat adeziv  Precizarea scopului condiţionării
- prese hidraulice panourilor furniruite
- linii de furniruire
8
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1 . Asamblarea ramelor şi a cadrelor:
1.1 Dispozitive de asamblare:
- cu acţionare pneumatică;
- cu acţionare hidraulic.
2. Bordurarea canturilor panourilor:
2.1 Aplicarea bordurilor din lemn masiv;
2.2 Aplicarea bordurilor din furnire;
2.3 Aplicarea bordurilor din folii din materiale plastice;
2.4 Dispozitive pentru asamblarea bordurilor:
- cu strângere pneumatică;
- presa de încleiat borduri;
- dispozitive electropneumatice;
- agregatul de furniruit canturi.
3. Furniruirea panourilor:
3.1 Pregătirea suprafeţelor panourilor pentru furniruire prin:
- calibrare;
- zimţuire;
- linii de calibrare.
3.2 Pregătirea furnirelor prin:
- sortarea şi însemnarea;
- retezarea la lungime;
- îndreptarea canturilor;
- înnădirea furnirelor;
- dimensionarea foilor de furnir înnădite;
- aplicarea benzilor gumate la capete;
- maşini unelte folosite pentru executarea operaţiilor de pregătire a furnirelor.
3.3 Aplicarea adezivului:
- maşina de aplicat adeziv cu valţuri.
3.4 Formarea pachetului.
3.5 Presarea(încleierea):
- prese hidraulice multietajate;
- prese hidraulice monoetajate;
- linii de furniruire;
- regimul de lucru la presare.
3.6 Condiţionarea panourilor furniruite.
3.7 Defecte de furniruire.
4. Dispozitive de lucru şi verificatoare.
5. Norme de sănătate şi securitatea muncii la asamblarea reperelor prin încleiere.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
9
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:
 Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de
furniruire şi calibrare.
 Dispozitive de lucru şi instrumente:
- Dispozitive pentru asamblarea bordurilor cu strângere pneumatică, dispozitive
electropneumatice, capota de protecţie, cuţit divizor, termometru, cupa STAS cu diametru de 8 mm,
umidometru, verificator limitativ, releu de timp, psihrometru.
 Materii prime şi materiale:
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare;
- Furnire;
- Hârtie gumată;
- Fir fuzibil;
- Adeziv;
- Borduri din lemn masiv, din furnire, folii din materiale plastice.
 Maşini-unelte folosite:
- Ferestrăul circular universal de tâmplărie;
- Foarfeca ghilotină;
- Maşina de înnădit cu hârtie gumată;
- Maşina de înnădit cu fir fuzibil;
- Maşini de calibrat;
- Maşini de aplicat adeziv;
- Prese hidraulice.
 Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de
securitate.
 Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală,
dispozitive de protecţie specifice.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor” trebuie să

fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
10
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Formarea

panourilor placate şi a ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor şi dispozitivelor folosite
pentru asamblarea ramelor şi a cadrelor, furniruirea panourilor;
- exerciţii practice de bordurare a canturilor panourilor şi de furniruire a canturilor;
- exerciţii practice aplicative de înnădire a furnirelor;
- exerciţii practice de asamblare a ramelor şi cadrelor;
- exerciţii practice de identificare a defectelor de furniruire şi de remediere a acestora.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observare;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
11
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Proba practică, prin care se evaluează abilităţi şi atitudini de efectuare a unor operaţii
de formare a panourilor placate şi a ramelor.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, 2003.
2. Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. - „Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor
produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil
de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.
3. Pentilescu, M., Georgescu E. - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală
profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
12
Modulul II: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” face parte din pregătirea

practică necesară dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:

profesionale.
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” reuneşte competenţe din

unitatea de competenţe tehnice specializate Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor din
standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
 PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR
13
MODULUL: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR

Rezultatul învăţării 1: Descrie utilajele, agregatele şi liniile de prelucrare mecanică a panourilor şi ramelor
 Utilaje, agregate şi linii pentru prelucrat panouri  Identifică utilajele şi agregatele pentru  Indicarea părţilor componente ale
şi rame: prelucrarea mecanică a panourilor şi utilajelor pentru prelucrat panouri
- ferăstrăul circular dublu ramelor  Recunoaşterea părţilor componente ale
- maşina de frezat cu ax vertical  Grupează utilajele şi agregatele în funcţie agregatelor
- maşina de frezat cu ax superior de operaţia executată  Precizarea parametrilor de lucru
- maşina de frezat cu ax radial  Corelează operaţiile de prelucrat panouri  Descrierea succesiunii operaţiilor de
- maşina de burghiat multiplu cu utilajele şi agregatele folosite prelucrare la agregate
- agregatul de prelucrat panouri  Precizarea avantajelor prelucrării
- agregatul de furniruit pe cant panourilor la agregate şi în linii de
- agregatul de burghiat pe feţe şi canturi prelucrare
- linii de formatizare şi furniruire
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de prelucrare mecanică a panourilor la maşini simple şi agregate
 Operaţii de prelucrare mecanică a panourilor şi  Alege sculele şi dispozitivele de lucru în  Definirea operaţiilor de prelucrare
ramelor: funcţie de utilajul şi operaţia executată mecanică
- tunderea furnirului  Montează sculele tăietoare şi dispozitivele  Enumerarea caracteristicilor tehnice ale
- formatizarea de lucru şi de protecţie sculelor tăietoare
- furniruirea canturilor  Alimentează cu panouri şi rame utilajele,  Precizarea materialului din care se
- frezare-profilare agregatele şi liniile de prelucrare confecţionează sculele tăietoare
- burghiere multiplă pe feţe şi canturi  Execută operaţii de prelucrare mecanică a  Indicarea adezivului folosit pentru
 Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la panourilor şi ramelor, în condiţii de furniruirea canturilor
prelucrarea mecanică a panourilor: sănătate şi securitatea muncii
- pânze circulare
- freze profilate
- burghie
- hârtie abrazivă
- şabloane
2
14
- dispozitive de protecţie
- instrumente de verificat
 Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de
lucru şi de protecţie
Rezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ şi dimensional piesele prelucrate
 Defecte de prelucrare a panourilor  Măsoară dimensiunile pieselor prelucrate  Enumerarea defectelor care apar la
 Cauze şi modul de remediere a defectelor  Verifică din punct de vedere calitativ prelucrarea mecanică a panourilor
suprafeţele prelucrate  Precizarea cauzelor care conduc la apariţia
 Identifică defecte de prelucrare defectelor
 Remediază defectele care apar la
prelucrarea mecanică
15

1. Operaţii de prelucrare mecanică:
1.1 Tunderea furnirului;
1.2 Formatizarea;
1.3 Furniruirea canturilor;
1.4 Frezare-profilare;
1.5 Burghiere pe feţe şi canturi.
2. Maşini – unelte, agregate, linii de prelucrare:
2.1 Maşini –unelte simple:
- ferăstrăul circular dublu;
- maşina de frezat cu ax vertical;
- maşina de frezat cu ax superior;
- maşina de frezat cu ax radial;
- maşina de burghiat multiplu.
2.2 Agregate:
- agregatul de prelucrat panouri;
- agregatul de furniruit pe cant;
- agregatul de burghiat pe feţe şi canturi.
2.4 Linii semiautomate şi automate de prelucrare a panourilor şi ramelor.
3. Scule, dispozitive şi verificatoare:
3.1 Scule:
- pânze circulare;
- freze profilate;
- freze cu coadă;
- burghie.
3.2 Dispozitive de lucru:
- riglă de ghidaj;
- inel copier;
- mandrină;
- şablon;
- dispozitive de fixare a pieselor;
- dispozitive de protecţie a sculelor tăietoare.
3.3 Verificatoare:
- metru, ruleta;
- verificatoare limitative.
4. Defecte de prelucrare a panourilor.
5. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la prelucrarea panourilor.

minime:
 Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor,
liniilor de prelucrare.
 Instrumente şi dispozitive de lucru:
- instrumente de verificat: metru, ruletă, şubler, şablon, verificatoare limitative, rigla de
ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor, dispozitive de fixare a pieselor, mandrină
16
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare furniruite, rame,
adeziv de topire, hârtie abrazivă.
 Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:
- maşina de frezat cu ax vertical;
- maşina de frezat cu ax superior;
- maşina de frezat cu ax radial;
- maşina de burghiat multiplu;
- agregatul de prelucrat panouri;
- agregatul de furniruit pe cant;
- agregatul de burghiat pe feţe şi canturi.
 Scule pentru debitare:
- discuri tăietoare;
- freze profilate;
- burghie.
securitate.
Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor”

trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor” poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
idei, etc.;

17
 Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrarea

mecanică a panourilor şi ramelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la
prelucrarea mecanică a panourilor;
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru
prelucrarea mecanică a panourilor şi a ramelor;
- exerciţii practice de selectare şi montare a sculelor tăietoare;
- exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu panouri şi rame în vederea
prelucrării.
Evaluarea poate fi:
b. Finală
 Fişe de lucru;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi.
elevi.
de prelucrare mecanică a panourilor placate şi a ramelor.
18
extraşcolare etc.
dată.
8. Bibliografie
produse finite din lemn“, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de
exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997
profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002
19
Modulul III: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2
ani, şi are alocat un număr de 147 ore conform planului de învăţământ, din care:

profesionale.
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” reuneşte competenţe din unitatea de

competenţe tehnice specializate Şlefuirea suprafeţelor lemnului din standardul de pregătire de
nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
 ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI
20
MODULUL: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

Rezultatul învăţării 1: Descrie funcţionarea utilajelor şi a liniilor pentru şlefuirea lemnului
 Utilaje şi linii pentru şlefuirea lemnului:  Identifică utilajele pentru şlefuirea  Clasificarea maşinilor de şlefuit
- Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă lemnului  Indicarea părţilor componente ale
şi sabot de presare  Grupează utilajele şi liniile de şlefuit în utilajelor pentru şlefuire
- Maşina de şlefuit cu bară de presare funcţie de operaţia executată  Precizarea parametrilor regimului de lucru
- Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de  Montează banda abrazivă, dispozitivele de la şlefuire
jos lucru şi de protecţie  Precizarea avantajelor prelucrării
- Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de  Verifică funcţionarea benzii abrazive la panourilor în linii de şlefuire
sus mersul în gol
- Maşina de şlefuit canturi profilate  Aprovizionează cu materie primă utilajele
- Maşina de şlefuit cu cilindru vertical şi liniile de şlefuire
Rezultatul învăţării 2: Execută operaţii de şlefuire
 Tehnologia de şlefuire:  Alege materialele abrazive  Definirea operaţiei de şlefuire
Şlefuirea lemnului masiv  Reglează poziţia mesei pe verticală, în  Explicarea noţiunii de rugozitate a
- şlefuirea grosieră funcţie de grosimea pieselor suprafeţelor şlefuite
- şlefuirea de finisare  Execută operaţia de şlefuire, în condiţii de  Precizarea cerinţelor pe care benzile
Şlefuirea panourilor furniruite sănătate şi securitatea muncii abrazive trebuie să le îndeplinească pentru
- şlefuirea grosieră o şlefuire de calitate
- şlefuirea de finisare  Descrierea şlefuirii grosiere şi a celei de
 Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de finisare
lucru şi de protecţie  Enumerarea factorilor de care se ţine
seama la şlefuire
Rezultatul învăţării 3: Verifică din punct de vedere calitativ operaţia de şlefuire a suprafeţelor lemnului
 Defecte de şlefuire  Verifică din punct de vedere calitativ  Enumerarea defectelor care apar la
 Cauze şi modul de remediere a defectelor suprafeţele şlefuite şlefuire
 Identifică defecte de şlefuire  Precizarea cauzelor care conduc la apariţia
 Remediază defectele care apar la şlefuire defectelor de şlefuire
3
21

1. Calitatea suprafeţelor şlefuite:
1.1 Schema şlefuirii şi determinării rugozităţii;
1.2 Cerinţe ale benzilor abrazive pentru o şlefuire de calitate.
2. Alegerea corectă a abrazivilor:
2.1 Tipuri de hârtie şi pânză de şlefuit;
2.2 Caracteristicile abrazivilor.
3. Tehnologia şlefuirii:
3.1 Şlefuirea lemnului masiv;
3.2 Şlefuirea panourilor.
4. Şlefuirea suprafeţelor plane:
4.1 Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare;
4.2 Maşina de şlefuit cu bară de presare;
4.3 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos;
4.4 Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus.
5. Şlefuirea suprafeţelor profilate sau curbe:
5.1 Maşina de şlefuit canturi profilate;
5.2 Maşina de şlefuit cu cilindru vertical.
6. Linii de şlefuire.
7. Defecte de şlefuire.
8. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii la şlefuirea lemnului.

minime:
 Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de şlefuire
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere
din lemn masiv, hârtie abrazivă.
 Maşini-unelte pentru şlefuirea panourilor din lemn masiv şi a panourilor
furniruite:
- Maşina de şlefuit cu bandă orizontală îngustă şi sabot de presare;
- Maşina de şlefuit cu bară de presare;
- Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de jos;
- Maşina de şlefuit cu bandă lată cu contact de sus;
- Maşina de şlefuit canturi profilate;
- Maşina de şlefuit cu cilindru vertical.
securitate.
22
Conţinuturile programei modulului ,,Şlefuirea suprafeţelor lemnului” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
idei, etc.;
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare
dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Şlefuirea
suprafeţelor lemnului”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la
şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor furniruite;
- exerciţii aplicative şi practice de alegere a benzilor abrazive în funcţie de specia lemnoasă şi
tipul şlefuirii;
- exerciţii practice de montare a benzilor abrazive;
- exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă necesară.
23
Evaluarea poate fi:
b. Finală
 Fişe de lucru;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .
elevi.
de şlefuire.
extraşcolare etc.
dată.
8. Bibliografie
24
Modulul IV: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” face parte din pregătirea practică necesară

profesionale.
Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” reuneşte competenţe din unitatea de

competenţe tehnice specializate Finisarea suprafeţelor din lemn din standardul de pregătire de
nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
 FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN
25
MODULUL: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte suprafeţele pentru finisare
 Operaţii de pregătire a suprafeţelor pentru  Identifică materialele pentru pregătirea  Definirea operaţiei de finisare
finisare: suprafeţelor  Enumerarea operaţiilor de pregătire a
- desprăfuire  Execută operaţii de desprăfuire a suprafeţelor pentru finisare
- decolorare suprafeţelor  Precizarea materialelor folosite pentru
- albire  Aplică materialul de decolorare şi albire decolorare şi albire
- umplerea porilor  Aplică umplutorii de pori  Descrierea operaţiei de decolorare
Rezultatul învăţării 2: Colorarea suprafeţelor
 Colorarea mobilei:  Pregăteşte soluţia de colorant respectând  Precizarea scopului operaţiei de colorare
Materiale folosite tehnologia de preparare  Explicare modului de preparare a soluţiei
- coloranţi organici sintetici  Aplică materialul de colorare de colorant
- lacuri sau grunduri colorate  Şlefuieşte suprafaţa după uscarea  Descrierea tehnologiei de aplicare a
Procedee de aplicare a coloranţilor colorantului soluţiei de colorant
- manual  Enumerarea procedeelor de aplicare a
- prin imersie colorantului
- prin pulverizare
Rezultatul învăţării 3: Pregăteşte materialele de finisare
 Materiale de finisare  Alege materialul de finisare în funcţie de  Enumerarea materialelor de finisare
- lacuri tipul finisajului  Precizarea principalelor caracteristici ale
- vopsele  Măsoară vâscozitatea lacului lacurilor
- emailuri
Rezultatul învăţării 4: Execută operaţii de aplicare a materialelor de finisare
 Procedee de aplicare:  Alege utilajul pentru aplicarea materialului  Enumerarea procedeelor de aplicare a
- prin pulverizare de finisare materialelor de finisare
- prin turnare  Efectuează operaţii de aplicare a lacului,  Descrierea funcţionării pulverizatorului
- prin imersie respectând tehnologia de aplicare  Descrierea tehnologiei de aplicare a
4
26
- prin vălţuire  Depozitează piesele lăcuite în vederea lacurilor prin turnare şi în linii de finisare
- linii de finisare uscării peliculei de lac  Descrierea instalaţiilor de uscare
 Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele  Identifică defectele care apar la aplicarea  Precizarea cauzelor care conduc la apariţia
 Defecte de aplicare a lacurilor lacului defectelor
 Remediază defectele care apar la aplicarea
lacurilor
Rezultatul învăţării 5: Execută operaţii de prelucrare a peliculelor de finisare
 Operaţii de prelucrare a peliculei de lac:  Selectează materialele de prelucrat în  Definirea operaţiilor de şlefuire, egalizare
- şlefuire funcţie de tipul lacului folosit şi lustruire
- egalizare  Aprovizionează locul de muncă cu  Precizarea materialelor folosite pentru
- lustruire materiale, repere şlefuire, egalizare şi lustruire
 Materiale folosite pentru prelucrarea peliculelor  Efectuează operaţii de şlefuire, egalizare şi  Descrierea operaţiei de şlefuire, egalizare
 Maşini – unelte pentru prelucrarea peliculelor lustruire şi lustruire
 Defecte la şlefuirea şi lustruirea peliculelor  Identifică defectele care apar la şlefuirea şi  Enumerarea defectelor ce pot apărea la
lustruirea peliculelor prelucrarea peliculelor
 Remediază defectele care apar la  Precizarea cauzelor care conduc la apariţia
prelucrarea peliculelor defectelor
27

1. Procedee de finisare:
1.1 Finisare transparentă;
1.2 Finisare opacă;
1.3 Finisare prin acoperire cu folii din materiale plastice;
1.4 Finisare prin texturare.
2. Pregătirea suprafeţelor pentru finisare:
2.1 Desprăfuirea suprafeţelor;
2.2 Decolorarea şi albirea lemnului;
2.3 Colorarea mobilei;
2.4 Umplerea porilor.
3. Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor:
3.1 Aplicarea lacurilor prin pulverizare;
3.2 Aplicarea lacurilor prin turnare;
3.3 Aplicarea lacurilor prin turnare;
3.4 Aplicarea lacurilor prin vălţuire:
3.5 Linii de finisare;
3.6 Defecte la aplicarea lacurilor.
4. Uscarea peliculelor de lacuri şi vopsele:
4.1 Uscarea naturală;
4.2.Uscarea artificială.
5. Prelucrarea peliculelor de lacuri şi vopsele:
5.1 Materiale tehnologice folosite;
5.2 Operaţii de prelucrare;
5.3 Defecte la prelucrarea peliculelor.
6. Tehnologia finisării opace.
7. Măsuri de sănătate şi securitatea muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor la
finisarea suprafeţelor din lemn.

minime:
 Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, liniilor de finisare
- Panouri de PAL, PFL, placaj, panel furniruite, rame, panouri din lemn masiv, repere
din lemn masiv, lacuri, vopsele, emailuri, hârtie abrazivă, materiale pentru curăţirea
suportului, materiale pentru decolorare şi albire, materiale pentru colorare, umplutori
de pori, pastă de lustruit.
 Maşini-unelte, dispozitive folosite pentru finisare:
- Pulverizator, cabina de pulverizat;
- Maşina de turnat lac;
- Instalaţii de imersare.
 Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare,
culori de securitate.
 Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie
corporală, dispozitive de protecţie specifice.
28
Conţinuturile programei modulului ,,Finisarea suprafeţelor din lemn” trebuie să fie

Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
idei, etc.;
 Discuţii.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Finisarea

suprafeţelor din lemn”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi liniilor folosite la
finisarea lemnului masiv şi a panourilor furniruite;
- exerciţii aplicative şi practice de alegere a materialelor de finisare în funcţie de tipul
finisajului;
- exerciţii practice de decolorare şi colorare a lemnului;
- exerciţii practice de aplicare a lacurilor prin pulverizare;
- exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele
necesare.
29
Evaluarea poate fi:
b. Finală
 Fişe de lucru;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi .
elevi.
de finisare a suprafeţelor din lemn.
extraşcolare etc.
dată.
8. Bibliografie
30
Modulul V: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELOR
Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” face parte din pregătirea practică necesară

profesionale.
Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” reuneşte competenţe din unitatea de

competenţe tehnice specializate Montarea şi ambalarea mobilierului din standardul de pregătire
de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
 MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI
31
MODULUL: MONTAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELOR

Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte elementele componente pentru montare
 Terminologia părţilor componente ale mobilei:  Alege reperele componente pentru un  Definirea reperului simplu, reperului
- reper simplu produs dat complex, subansamblului
- reper complex  Selectează accesoriile pentru montare  Descrierea succesiunii operaţiilor de
- subansamblu  Verifică din punct de vedere calitativ montare pentru un complex sau
reperele ce urmează a fi montate subansamblu dat
Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte dispozitivele şi uneltele
 Dispozitive cu acţionare pneumatică  Selectează dispozitivele şi uneltele în  Precizarea dispozitivelor şi uneltelor de
 Presa de asamblat sertare funcţie de produsul ce urmează a fi montat lucru
 Presa de asamblat corpuri cu acţionare  Aprovizionează cu repere locurile de  Descrierea preselor şi dispozitivelor de
pneumatică muncă asamblat corpuri cu acţionare pneumatică
 Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat  Verifică modul de funcţionare al
dispozitivelor şi uneltelor
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţii de montare
 Sisteme de montare a mobilei:  Citeşte desenul de ansamblu al produsului  Precizarea sistemelor de montare a
- cu asamblări fixe pentru a stabili sistemul de montare mobilei
- cu asamblări demontabile  Alimentează cu repere componente,  Clasificarea principalelor tipuri de
- montarea la beneficiar accesorii locurile de muncă. accesorii
 Montarea accesoriilor  Execută operaţii de premontare.  Precizarea condiţiilor ce trebuie respectate
- pentru fixarea uşilor  Poziţionează reperele componente în la fixarea accesoriilor în panourile de PAL
- pentru închidere, zăvorâre, blocarea presele de asamblat corpuri în funcţie de  Descrierea succesiunii operaţiilor de
uşilor soluţia constructivă aleasă montare în subansamblu şi ansamblu la
- pentru acţionarea uşilor şi sertarelor  Montează corpul pe soclu sau cadru de mobila corp şi din cadre
- pentru glisarea sertarelor şi susţinere
susţinerea rafturilor  Montează uşile şi sertarele corpului de
Montarea în subansambluri şi produse mobilă
5
32
Rezultatul învăţării 4: Verifică calitatea montării
 Calitatea reperelor  Efectuează operaţii de ajustare, dacă este  Precizarea condiţiilor pentru ca montarea
 Calitatea montajului cazul să se poată face la beneficiar
 Dimensiuni de gabarit  Verifică funcţionarea sertarului şi  Indicarea cauzelor care conduc la apariţia
închiderea uşilor defectelor la montare
 Măsoară dimensiunile de gabarit ale
produsului
 Remediază defectele care apar la montare
Rezultatul învăţării 5: Ambalează produse din lemn
 Materiale pentru ambalare  Selectează materialele folosite pentru  Definirea operaţiei de ambalare
 Sisteme şi tipuri de ambalaje ambalare  Precizarea materialelor folosite pentru
 Depozitarea mobilierului ambalat  Aprovizionează locul de muncă cu ambalare
materiale, repere  Indicarea condiţiilor de ambalare
 Alege sistemul de ambalare în funcţie de  Enumerarea sistemelor şi tipurilor de
piesele de mobilă care se ambalează ambalare
 Efectuează operaţii de ambalare cu
respectarea condiţiilor de ambalare.
 Efectuează operaţii de încărcare a mobilei
ambalate pe palete
 Introduce mobila în conteinere în vederea
transportului acesteia
33

1. Montarea mobilei - Condiţii generale
2. Sisteme de montare:
2.1 Montarea cu asamblări fixe;
2.2 Montarea cu asamblări demontabile;
2.3 Montarea la beneficiar.
3. Montarea accesoriilor:
3.1 Pentru fixarea uşilor;
3.2 Pentru închidere, zăvorâre, blocarea uşilor;
3.3 Pentru acţionarea uşilor şi sertarelor;
3.4 Pentru glisarea sertarelor şi susţinerea rafturilor.
4. Montarea în subansambluri şi produse:
4.1 Dispozitive cu acţionare pneumatică;
4.2 Presa de asamblat sertare;
4.4 Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică;
4.5 Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat;
4.6 Succesiunea de montare în subansamblu şi ansamblu la mobila corp şi din cadre.
5. Montarea în bandă rulantă.
6. Montarea la beneficiar.
7. Ambalarea, depozitarea şi transportul mobilei:
7.1 Condiţii de ambalare;
7.2 Sisteme şi tipuri de ambalaje;
7.3 Paletizarea;
7.4 Containerizarea.

minime:
- Repere simple , rame, cadre, panouri din lemn masiv, hârtie abrazivă, materiale
pentru ambalare.
 Unelte, dispozitive folosite pentru montare:
- Dispozitive cu acţionare pneumatică;
- Presa de asamblat sertare;
- Presa de asamblat corpuri cu acţionare pneumatică;
- Unelte: şurubelniţe, maşini de burghiat.
 Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare,
culori de securitate.
 Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie
corporală, dispozitive de protecţie specifice.
34
Conţinuturile programei modulului „Montarea şi ambalarea produselor” trebuie să fie

Modulul „Montarea şi ambalarea produselor” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
idei, etc.;
 Discuţii.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Montarea şi
ambalarea produselor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale pieselor d3e mobilă corp şi mobila din
cadre;
- exerciţii aplicative şi practice de alegere a dispozitivelor şi uneltelor pentru montare;
- exerciţii practice de montare a părţilor componente în subansambluri şi produse;
- exerciţii practice de montare a complexelor de compartimentare;
- exerciţii practice de aprovizionare a locurilor de muncă cu materia primă şi materialele
necesare;
- exerciţii practice de ambalare a pieselor de mobilă.
35
Evaluarea poate fi:
b. Finală
 Fişe de lucru;
elevi.
montare şi ambalare a mobilei.
extraşcolare etc.
dată.
8. Bibliografie
36
Modulul VI: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR
SUPERIOARE
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” face parte din stagiul de

pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Tâmplar universal”, clasa a
XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore de instruire practică
conform planului de învăţământ.

profesionale.
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” reuneşte competenţe din

unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologia debitării semifabricatelor superioare din
standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Fabricarea produselor din lemn.
 TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE
37
MODULUL: TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE

Rezultatul învăţării 1: Identifică utilajele şi agregatele pentru debitat panouri
 Utilaje şi agregate pentru debitat panouri:  Identifică utilajele şi agregatele pentru
- ferăstraie circulare debitat panouri  Recunoaşterea părţilor componente ale
- ferăstraie panglică  Grupează utilajele şi agregatele în funcţie utilajelor
- agregate pentru debitat panouri de operaţia executată  Precizarea avantajelor prelucrării
 Corelează operaţiile de de debitat cu semifabricatelor superioare la agregate
utilajele
Rezultatul învăţării 2: Alege sculele şi dispozitivele de lucru
 Scule, dispozitive şi verificatoare folosite la  Alege pânzele circulare în funcţie de  Identificarea sculelor tăietoare,
debitarea panourilor: materialul supus prelucrării dispozitivelor de lucru
- pânze circulare  Montează sculele tăietoare şi dispozitivele  Enumerarea caracteristicilor tehnice ale
- pânze panglică de lucru şi de protecţie sculelor tăietoare
- dispozitive de lucru  Grupează sculele tăietoare în funcţie de  Precizarea materialului din care se
- dispozitive de protecţie operaţia executată confecţionează sculele tăietoare
- instrumente de măsurat, trasat,  Indicarea condiţiilor care trebuie
verificat respectate la montarea sculelor tăietoare
- şabloane pe axul portsculă
 Condiţii de montare a sculelor, dispozitivelor de
lucru
Rezultatul învăţării 3: Execută operaţia de debitare a panourilor pe maşini unelte şi agregate
 Operaţii de debitare:  Reglează limitatorul pe rigla gradată şi
- tăiere longitudinală rigla de ghidaj  Stabilirea adaosului de prelucrare în
- tăiere transversală  Efectuează operaţia de însemnare în cazul funcţie de structura panoului
- decupare pieselor cu contur curb  Introducerea schemei de debitare în baza
 Adaosuri de prelucrare:  Efectuează operaţia de debitarea a de date a calculatorului agregatului
- pentru panouri fără borduri panourilor, în condiţii de securitate a
- cu borduri din lemn masiv pe un cant muncii, pe maşini unelte şi agregate
6
38
- cu borduri din lemn masiv pe ambele  Măsoară dimensiunile pieselor debitate
canturi
Rezultatul învăţării 4: Calculează indicatorii economici la debitarea semifabricatelor superioare
 Indicatori economici la debitarea panourilor  Utilizează formulele de calcul pentru  Precizarea coeficienţilor de utilizare
- indicele de utilizare calcularea necesarului de materie primă pentru panouri (PAL, PFL, placaj, plăci
- randamentul pentru un produs dat înnobilate, panel, furnir)
- pierderile  Citeşte desenul de ansamblu al produsului
pentru determinarea necesarului de materie
 Diagrame de debitare primă
39

1. Procedee de debitare a panourilor:
1.1 În fabricile de mobilă;
1.2 Prin cooperare.
2. Indicatori economici la debitarea semifabricatelor superioare:
2.1 Indicele de utilizare;
2.2 Randamentul;
2.3 Pierderile;
2.4 Diagrame de debitare.
3. Adaosuri de prelucrare:
3.1 Pentru panouri fără borduri din lemn masiv;
3.2 Pentru panouri cu bordură pe un cant;
3.3 Pentru panouri cu borduri pe ambele canturi.
4. Debitarea panourilor:
4.1 Maşini simple:
- ferăstrăul circular universal de tâmplărie;
- ferăstrăul panglică.
4.2 Agregate.
4.3 Linii de debitare.
5. Scule pentru debitare:
5.1 Pânze circulare;
5.2 Pânze pentru decupare;
5.3 Alegerea discului şi stabilirea regimului de tăiere.
6. Dispozitive de lucru şi verificatoare.
7. Norme de sănătate şi securitatea muncii la debitarea panourilor.
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea stagiilor
de pregătire practică la agentul economic sau în atelierele unităţii de învăţământ.

minime:
 Planşe cu scheme de lucru şi scheme cinematice ale maşinilor-unelte, agregatelor
 Instrumente şi dispozitive de lucru:
- instrumente de măsurat, trasat şi verificat: metru, creion de tâmplărie, şubler, şablon
- dispozitive de tăiat în unghi, rigla de ghidaj, capota de protecţie, cuţit divizor
 Materii prime:
- PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, alte semifabricate superioare.
 Maşini-unelte şi agregate pentru debitat panouri:
- ferestrăul circular universal de tâmplărie;
- ferăstrăul panglică;
- agregate pentru debitat panouri.
 Scule pentru debitare:
- discuri tăietoare;
- pânze panglică.
securitate.
40
Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologia debitării semifabricatelor superioare”

trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Tehnologia debitării semifabricatelor superioare” poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura la agentul economic sau în ateliere din unitatea de învăţământ, dotate conform
idei, etc.;
 Documentare la agenţii economici;
 Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologia debitării

semifabricatelor superioare”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor folosite pentru debitarea
panourilor;
- exerciţii aplicative de citire şi interpretare a desenului de ansamblu;
- exerciţii practice de calcul al necesarului de materie primă pentru un produs dat;
- exerciţii de identificare a părţilor componente ale maşinilor unelte şi agregatelor folosite la
debitarea panourilor.
41
Evaluarea poate fi:
b. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
c. Finală
 Fişe de lucru;
elevi.
de debitare a semifabricatelor superioare.
extraşcolare etc.
dată.
42
8. Bibliografie
1. Barat, I., Coman, A., Dan, I., Fărcaş, Z., Rotar, V., Streza, T. - „Iniţiere în tâmplărie“, manual
pentru licee de profil, şcoli profesionale şi de ucenici, Editura Casa Corpului Didactic Mureş, Târgu
Mureş, 2002
2. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, 2003.
3. Morar, L., Desen tehnic, vol.I, II Tâmplar – Tehnician Prelucrarea Lemnului, Editura
Universităţii ”Transilvania”, Braşov, 2004.
de exploatarea şi industrializarea lemnului şi şcoli profesionale anii II, III, IV Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997.
5. Năstase, V., Ionescu, F.L., Cota N. - Desen tehnic în industria lemnului, Editura Tehnică
Bucureşti, 1996.
6. Pentilescu, M., Georgescu E., - „Fabricarea produselor din lemn”, Manual pentru anul I Şcoală
7. Vrânceanu, S. - „Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului”, Manual pentru clasa a -IX-
a liceu şi Şcoală profesională, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
43

Programa Tamplarie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programa Tamplarie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

Domeniul de pregătire de bază:

Domeniul de pregătire profesională generală:

Aria curriculară TEHNOLOGII

Calificarea: Tâmplar universal

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

 PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR

 ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

 FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

 MONTAREA ŞI AMBALAREA MOBILIERULUI

 TEHNOLOGIA DEBITĂRII SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de

Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a

Modulul I: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în

Modulul „Formarea panourilor placate şi a ramelor” reuneşte competenţe din unitatea de

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

MODULUL: FORMAREA PANOURILOR PLACATE ŞI A RAMELOR

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

4. Dispozitive de lucru şi verificatoare.

5. Norme de sănătate şi securitatea muncii la asamblarea reperelor prin încleiere.

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

Conţinuturile programei modulului ,,Formarea panourilor placate şi a ramelor” trebuie să

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Formarea

7. Sugestii cu privire la evaluare

1. Lică, D., Boieriu, C. - „Proiectarea, fabricarea şi fiabilitatea mobilei”, Editura Universităţii

Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” face parte din pregătirea

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în

Modulul „Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor” reuneşte competenţe din

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI RAMELOR

MODULUL: PRELUCRAREA MECANICĂ A PANOURILOR ŞI A RAMELOR

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea mecanică a panourilor şi ramelor”

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrarea

7. Sugestii cu privire la evaluare

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în

Modulul „Şlefuirea suprafeţelor lemnului” reuneşte competenţe din unitatea de

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

MODULUL: ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR LEMNULUI

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

Conţinuturile programei modulului ,,Şlefuirea suprafeţelor lemnului” trebuie să fie

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Tâmplar universal” în

Modulul „Finisarea suprafeţelor din lemn” reuneşte competenţe din unitatea de

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

MODULUL: FINISAREA SUPRAFEŢELOR DIN LEMN

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: