Memoriu SF Primaria Corbu-Gaze PDF

MEMORIU DE PREZENTARE
conform normativ de continut aprobat prin Ord. MMP 135/2010
“Studiu de fezabilitate - Infiintare sistem de distributie gaze

naturale in localitatile Corbu si Vadu”, jud. Constanta
Titular – PRIMARIA CORBU, JUD. CONSTANTA

Memoriu de prezentare
“Studiu de fezabilitate – Infiintare sistem de distributie gaze naturale in localitatile Corbu si Vadu”, jud. Constanta
MEMORIU DE PREZENTARE
conform normativ de continut aprobat prin Ord. MMP 135/2010
1. Denumirea proiectului:
“Studiu de fezabilitate – Infiintare sistem de distributie gaze naturale in localitatile Corbu si Vadu”,
jud. Constanta
2. Titular:
Denumire titular – PRIMARIA CORBU, JUD. CONSTANTA
Adresa titular – Loc. Corbu, jud. Constanta,Strada Principala nr.38, Tel/Fax 0241 765
100/0241 765 105,
Adresa e-mail: secretariat@primariacorbu.ro
Reprezentant legal – Primar: Marian Galbinasu
3. Descrierea proiectului
„Infiintare sistem de distributie gaze naturale in Localitatile Corbu si Vadu, jud.
Constanta”, are ca obiect realizarea retelei de distributie gaze naturale in localitatile Corbu si Vadu,
judetul Constanta.
Sistem de distributie gaze naturale intre localitatile Corbu si Vadu
Reteaua de distributie gaze naturale va alimenta un numar de 3 041 imobile individuale

(dintre care 520 lotizari in perspectiva), 12 agenti economici si 15 institutii publice.
Conform Certificatului de urbanism nr. 131/21.08.2017, terenul pe care se propune realizarea

investitiei este inregistrat la categoria de folosinta “STRAZI” si Dc 83.
In cazul retelei interne de distributie a gazului din localitatile Corbu si Vadu, vecinatatile
sunt date de terenuri proprietate privata a localnicilor, constructii, locuinte, iar tronsonul de conducta
Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 2
din extravilan, se invecineaza de-o parte si de alta cu terenuri agricole iar pe o lungime de
aproximativ 500 m cu padurea Vadu. Conducta va fi amplasata pe partea dreapta a sensului de mers
Corbu - Vadu, in proportie de 89,5 %, restul traseului fiind pozitionat pe partea opusa (stanga), pe o
portiune de 750 m, pana la intrarea in loc. Vadu.
Principalii consumatori vizati pentru consumul de gaze naturale sunt prezentati in tabelele
urmatoare:
LOCALITATEA
CORBU Numar Debit orar Debit orar total
Nmc/h Nmc/h
Case 2,552 2 5,104
Apartamente 70 1.65 116
Agenti economici 4 8 32
Primarie 1 21 21
Politie 1 12 12
Ferma pui 1 500 500
Baza cereale 1 1200 1,200
Pensiune 1 24 24
Service auto 1 12 12
Scoala 1 40 40
Scoala 1 40 40
Biserica 3 16 48
Dispensar 1 12 12
Gradinita 1 60 60
Gradinita 1 30 30
Camin cultural 1 24 24
Oficiu postal 1 4 4
Industrie locala 0 0
7,279
LOCALITATEA Debit orar

VADU Numar Debit orar total
Nmc/h Nmc/h
Case 419 2 838
Agenti economici 4 8 32
Scoala 1 30 30
Biserica 1 16 16
Dispensar 1 12 12
928
Debitul de calcul total este de 8 217 Nmc/h.
Rezumat al proiectului
Proiectul consta in construirea unei retele de distributie gaze naturale in localitatile Corbu si
Vadu, judetul Constanta, formata din tronsoane de teava din polietilena PE 100 având diametre intre
40 si 200 mm, presiune intre 2 si 6 bari in montaj subteran, iar pentru montaj suprateran, acolo unde
situatia o impune, se vor folosi conducte din OL. Adancimea de pozare este de 1,2-1,5 m iar distanta
fata de drum la care va fi amplasata este de 1,5 -2 m.
Obiectivul general urmarit este dezvoltarea si modernizarea spatiului rural, cu implicatii
directe asupra investitiilor locale, a industriei, turismului si confortului populatiei.
Necesitatea implementarii proiectului:

In prezent, localitatile Corbu si Vadu nu beneficiaza de retea de gaze naturale astfel incat
prin realizarea proiectului se ofera locuitorilor o alternativa la actualele solutii de incalzire.
Realizarea retelei de distributie gaze naturale in cele doua localitati prezinta avantaje
economice si din punct de vedere al protectiei mediului:
- imbunatatirea calitatii vietii prin ridicarea nivelului de confort al localnicilor;
- reducerea gradului de poluare a mediului prin folosirea sistemului de incalzire in
condensatie;
- reducerea cheltuielilor pentru incalzire si preparare hrana.
Alimentare cu gaze naturale a consumatorilor din localitatile Corbu si Vadu se face

astfel:
- Racord presiune inalta proiectat, pâna la amplasamentul propus al Statiei de Reglare
Masurare Predare Gaze Naturale.
- Statia Reglare Masurare Predare
- Retea de distributie gaze naturale cu presiune medie in sistem ramificat pentru localitatile
Corbu si Vadu.
Racordul de presiune inalta pana la amplasamentul propus al Statiei de Reglare
Masurare Predare Gaze Naturale si Statia Reglare Masurare Predare (Qmax masurare= 8
500Nmc/h) nu fac obiectul prezentul proiect, acestea urmând a fi proiectate si realizate de
S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS, in calitate de Operator Transport Gaze Naturale.
Profilul constructiei este distributia gazelor naturale prin conducte de polietilena PE100
SDR11 de gaze naturale. Reteaua de distributie are capacitate de vehiculare a gazelor naturale pentru
alimentarea obiectivelor existente in cele doua localitati.
1.Alimentarea cu gaze naturale a localitatii Corbu se va realiza printr-un racord de inalta
presiune la SNT din reteaua de transport existenta la iesirea din comuna Corbu in directia Navodari
(conducta Midia-Lumina, conducta aflata in patrimoniul OMV Petrom si in operarea TRANSGAZ
SA), cu realizarea unei Statii de Reglare Masurare Predare (SRM) amplasata la capatul strazii
Zorilor din localitatea Corbu si o retea de distributie de medie presiune pentru localitatea Corbu.
Reteaua de distributie gaze naturale medie presiune se va amplasa in intravilanul localitatii si
se va executa din conducte de polietilena inalta densitate PE 100 SDR 11. Reteaua de distributie va
avea diametrele cuprinse intre Dn 40mm si Dn 200mm, o lungime de 37 102 m si asigura un debit
calculat pentru localitatea Corbu (aproximativ de 7 279Nmc/h);
2.Alimentarea cu gaze naturale a localitatii Vadu se va realiza prin extinderea retelei de
distributie din comuna Corbu in lungul DC 83 , fiind astfel amplasata in intravilanul si extravilanul
localitatii si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate PE 100 SDR 11; reteaua de
distributie pentru alimentarea localitatii va avea diametrele cuprinse intre Dn 40mm si Dn 160 mm.
Mentionam faptul ca in vederea evitarii suprapunerii traseului conductei cu Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, se realizeaza o subtraversare a DC 83, de pe partea dreapta a drumului
Corbu-Vadu, pe partea stanga, in dreptul Padurii Vadu. Subtraversarea se realizeaza prin foraj
orizontal dirijat cu conducta din PEHD 100 SDR, in tub de protectie din teava OL izolata.

Evidentierea subtraversarii DC 83 in apropierea localitatii Vadu
Lungime totala a retelei de distributie gaze aferenta localitatii Vadu este de 14 700 m si
asigura un debit calculat pentru localitatea Vadu de aproximativ de 928Nmc/h.
Elemente ale proiectului

Realizarea retelei de presiune medie cu conducte tip PEHD 100 SDR, prezinta urmatoarele
avantaje:
- diametre mai mici pentru reteaua de distributie implicit o valoare de investitii mai mica;
- un sistem de distributie flexibil capabil sa preia un debit mai mare cu posibilitati mari de
extindere si catre localitatile limitrofe;
- usurinta si siguranta in exploatare;
- cresterea controlului pe nivelul de presiune la consumatorul final;
- diametre reduse ale conductelor de distributie;
- viteze de circulatie mici ale gazelor in conducte;
- retelele de distributie presiune medie asigura debitele pentru o etapa de perspectiva,
functie de:
- dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate;
- eventuala modificare a densitatii consumatorilor;
Tuburile de protectie se monteaza la subtraversari de drumuri, având principalul scop de

preluare a solicitarilor mecanice determinate de sarcini externe (trafic auto, trafic feroviar, cursuri de
apa, etc.)
Tuburile de protectie se vor executa din otel sau polietilena, având diametrul interior mai
mare cu 100 mm decât diametrul exterior al conductei de distributie. La capetele tuburilor de
protectie se vor monta rasuflarori pentru evacuarea eventualelor scapari de gaz. Rasuflatorile se

monteaza deasupra imbinarilor sudate dar la distante de 150- 300 m, la capetele tuburilor de
protectie, la ramificatii ale conductelor.
Rasuflatorile se confectioneaza din teava de otel cu diametrul de 50 mm. Acestea vor fi
prevazute cu opritor pentru a evita deteriorarea conductelor in cazul tasarii accentuate a terenului.
Intersectia traseului conductelor de distributie cu traseul altor conducte sau instalatii
subterane sau aeriene se va realiza in colaborare cu detinatorii acestor utilitati.
Modul de realizare a intersectiilor este:
- Perpendicular pe axa instalatiei (lucrarii) traversate;
- Deasupra celorlalte conducte (instalatii) cu cel putin 200 mm.
Atunci când acest lucru nu este posibil, intersectia se realizeaza si sub un alt unghi, dar nu
mai mic de 60°.
Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze naturale, se asigura ventilarea naturala a
subsolului cladirilor prin orificii de ventilare practicate pe conturul exterior al acestora, intre
incaperile din subsol, precum si prin legarea subsolului cladirilor la canale de ventilare naturala.
Având in vedere configuratia terenului, in zonele in care nu se poate realiza pozarea
ingropata, se realizeaza montaj suprateran al conductei (traversari de apa, terenuri instabile sau cu
denivelari accentuate, distante prea mici fata de constructii, etc.), utilizandu-se tevi, elemente de
ansamblare (curbe, coturi, teuri, etc.) din otel. Legatura cu elementele din polietilena se realizeaza
prin elemente de tranzitie otel - polietilena agrementate tehnic.
Conductele din polietilena se imbina prin una din metodele omologate de sudare si anume:
- Pentru tevi cu diametre de 90 mm si mai mari se va aplica procedeul de sudare „cap la
cap”;
- Pentru tevi având diametrul mai mic de 90 mm, ca si pentru ramificatii si bransamente,
sudurile se vor realiza prin electrofuziune utilizând mufe, racorduri, etc.
Coborârea conductei se realizeaza utilizând numai mijloace nemetalice (funii, scânduri etc.),
evitându-se contactul conductei cu diferite obiecte metalice care pot genera deformarea sau
zgârierea conductei.
Schimbarile de directie din traseul conductei se realizeaza prin curbarea conductei atunci
când raza de curbura este mai mica de 30 x diametru, fara aport suplimentar de caldura. Daca
efectuarea lucrarilor se realizeaza pe timpul verii, pozarea conductei se va realiza la o lungime mai
mare decât cea proiectata, pentru a compensa contractia acesteia in momentul atingerii temperaturii
normale la adâncimea de pozare.
In punctele de instalare a armaturilor grele (flanse si robineti din otel), se monteaza suporti
din beton, atât pentru preluarea greutatii tevilor, cât si a efectului de torsiune produs prin manevrarea
robinetilor.
Conductele de gaze naturale se vor poza subteran la o adancime de minim 0,9 m de la
generatoarea superioara, iar latimea santului va fi sub 1 m.
In functie de configuratia tramei stradale si de diferentele de nivel metrice, sunt prevazute
subtraversari ale partii carosabile prin sapatura deschisa sau foraj orizontal.
Latimea santurilor in care se vor poza conductele este cu 20 cm mai mare decât diamentrul
exterior al conductei. Baza santului se niveleaza si acopera cu un strat de nisip, compactat manual,
cu grosime de minim 10 cm. Dupa asezarea conductei in sant, aceasta se acopera cu nisip compactat
manual, având grosimea minima de 10 cm, masurata de la generatoarea superioara. Santul se umple
cu pamânt rezultat din sapatura, in straturi de cca. 30 cm, compactat manual. Deasupra primului strat
de umplutura se aseaza banda avertizoare. Având in vedere valoarea mare a coeficientului de

dilatare termica a tevii de polietilena, umplerea santului se efectueaza pe portiuni cu lungimea de

cca. 20...30 m, lucrarea desfasurându-se intr-un singur sens.
Suprafata de teren afectata este de:
Lungime retea distributie Vadu si Corbu Suprafata de teren afectata temporar
(m) (m2)
51 802 62 162
Conform Normelor tehnice privind proiectarea si executia sistemelor de distributie a gazelor

naturale, distantele minime obligatorii de montaj al conductelor de distributie fata de alte instalatii
sau constructii sunt date in tabelul de mai jos.
Nr. Instalatia, constructia, obstacolul Presiune Presiune Presiune
Crt joasa redusa medie
1 Canal pentru retele termice, canale pentru instalatii termice 0,5 0,5 1,0
2 Conducte de canalizare 1,0 1,0 1,5
3 Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice 0,5 0,5 0,5
montate direct in sol sau camine
4 Copaci 0,5 0,5 0,5
5 Stâlpi 0,5 0,5 0,5
• Nota : distantele sunt exprimate in [m] si se masoara in proiectie orizontala intre limita exterioara
a constructiei (instalatiei) si conducta.
Inainte de punerea in functiune, reteaua va fi supusa probelor de presiune dupa cum

urmeaza:
Proba preliminara: se realizeaza cu aer, pe tronsoane de maxim 500 m, inaintea coborârii in
sant. Proba se va efectua la o presiune de 1,5 x presiunea de serviciu, timp de 4 ore. In timpul acestei
probe se verifica toate imbinarile sudate, precum si conducta pe tot traseul ei.
Proba de receptie se va efectua dupa ce conducta a fost pozata si inainte de astuparea
santului.
Materii prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;

Principalele materii prime pentru realizarea retelei de distributie:
- Teava din polietilena PE100 SDR11;
- Fir insotitor tip monofilar din cupru;
- Rasuflatori de spatiu verde si carosabil;
- Nisip pentru crearea patului de asezare –drenare necesar la montajul conductei.
Energia electrica necesara la sudarea fitingurilor si a tevilor din PE100 va fi produsa de un
grup generator al constructorului.
Principalii combustibili folositi pentru realizarea retelei de distributie:
Motorina/ benzina necesara pentru actionarea utilajelor mici care sapa/ acopera santul in care
se monteaza conductele (miniexcavator) si pentru mijloacele de transport.
Mijloacele de transport vor fi alimentate cu combustibil in centre specializate – benzinarii.
Partial sau total, sapatura santului se face manual in functie de aglomerarea de utilitati in
zona sapaturii.

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Realizarea si functionarea retelei de distributie gaze naturale nu necesita racordarea la
retelele utilitare din zona (energie electrica, apa, canal, etc).
Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Dupa finalizarea lucrarilor de montaj a conductei, se trece obligatoriu la refacerea
amplasamentului in zona afectata de executia investitiei. Aceste lucrari de refacere constau in:
- astuparea santului conductei;
- curatirea terenului de eventualele deseuri rezultate in procesul de montare/demontare iar
deseurile revalorificabile rezultate se predau unitatilor autorizate sa preia acest tip de deseuri;
- nivelarea terenului, tasare, fertilizare si redepunerea stratului fertil decopertat la inceputul
lucrarilor pe aliniamentul conductei cu scopul aducerii la starea initiala;
- operatii de refacere a stratului de asfalt afectat si a betonului;
- operatii de indepartare a moluzului rezultat in urma sapaturii si depozitarea acestuia in
locatii precizate de Primarie in Autorizatia de construire;
Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Reteaua de distributie gaze naturale pentru alimentarea localitatilor Corbu si Vadu nu creeaza
cai noi de aces si nu le schimba pe cele existente. Amplasamentul conductelor de gaz urmareste in
general drumurile interioare ale localitatilor si DC 83.
Resurse naturale folosite in constructie si functionare

In constructie se foloseste ca resursa naturala, nisip pentru pozarea conductelor.
In functionare se va folosi resursa energetica reprezentata de gazul metan CH4.
Metode folosite in constructie

Principalele metode de constructie ale retelei de distributie sunt:
- decopertarea stratului vegetal sau a imbracamintii asfaltice a drumurilor;
- saparea santului de montaj;
- montarea conductelor in sant;
- efectuare probe de rezistenta si etanseitate;
- acoperirea conductelor cu pamânt in straturi succesive; tasarea acestora
- readucerea terenului la starea initiala.
Planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea in functiune, exploatare si

folosire ulterioara
Fazele constructie sunt cele prezentate la punctele de mai sus.
Punerea in functiune a conductei de distributie gaze naturale se face de catre instalatorul
autorizat al operatorului Sistemului de Distributie gaze, conform procedurilor interne, dupa primirea
cartii tehnice de la instalatorul autorizat al executantului. Odata cu predarea cartii tehnice se face si
receptia tehnica a conductei, din acest moment punerea in functiune si exploatarea conductei intra in
sarcina distribuitorului licentiat conform normelor ANRE.

Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul analizat nu interfereaza cu alte planuri/proiecte. Specificul lucrarilor care se vor
desfasura nu genereaza cai de cumulare a impactului asupra factorilor de mediu.
Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

A fost luata in calcul o alternativa prin care alimentarea se propunea a se realiza printr-un
racord de inalta presiune la SNT din reteaua de transport existenta in apropierea drumului european
E87 in zona satului Piatra in lungime de aproximativ 9,3 km (Conducta de transport gaze naturale
presiune inalta Dn600 Mihai Bravu - Navodari) si realizarea unei SRMP pe strada Sibioarei la
intrarea in comuna Corbu in directia Navodari - Constanta si o retea de distributie medie presiune
pentru localitatea Corbu.
In acest caz, reteaua de distributie a gazului in interiorul localitatii Corbu are o lungime de
37 142m. De asemenea, pentru alimentarea cu gaze a localitatii Vadu, pozarea conductei a fost
prevazuta pe partea dreapta a drumului DC83 Corbu-Vadu, suprapunandu-se pe o lungime de
aproximativ 250 m cu limita ROSCI0065 Delta Dunarii si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
In varianta aleasa, traseul conductei pentru alimentarea localitatii Corbu a fost redus
cu 40 m fata de cea prezentata mai sus (37 102 m) printr-un racord de inalta presiune la SNT
din reteaua de transport existenta la iesirea din comuna Corbu in directia Navodari, cu
realizarea unei SRM Predare amplasata la capatul strazii Zorilor si o retea de distributie de
medie presiune pentru localitatea Corbu. De asemenea s-a adoptat solutia subtraversarii
drumului DC83 pentru evitarea suprapunerii cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si
amplasarea la limita SCI Delta Dunarii, astfel incat sa nu se realizeze fragmentari de habitate
de interes comunitar.
Alte activitati care pot sa apara ca urmare a proiectului
In timpul realizarii lucrarii si la exploatare nu rezulta activitati care pot deriva din lucrare.
Alte autorizatii cerute pentru proiect

Conform Certificatului de Urbanism Nr. 131 din 21.08.2018 emis de Primaria Corbu, sunt
necesare urmatoarele avize:
- Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura: alimentare cu apa, canalizare,
alimentare cu energie electrica, telefonizare
- Avize si acorduri privind: securitatea la incendiu, sanatatea populatiei, protectia mediului
- Avize/ acorduri specifice ale administratiei publice central si/sau ale serviciilor
descentralizate ale acestora: Statul Major General
- Avize de specialitate: Aviz A.N R.E
Localizarea proiectului
Amplasamentul conductei de gaze este situat pe teritoriul comunei Corbu, in localitatile
Corbu si Vadu, judetul Constanta in domeniul public, si respecta normele tehnice NTPEE 2008.
Localitatea Corbu este situata in partea de sud-est a tarii, in estul judetului, la o distanta de
aproximativ 23 km de municipiul Constanta. Localitatea este situata de-a lungul drumului judetean
DJ 226, pe o lungime de 4.50 km ce leaga localitatea Corbu de orasul Navodari si municipiul
Constanta.

Localitatea Vadu apartine comunei Corbu din judetul Constanta, si se afla in partea de nord-
est a judetului, in apropierea litoralului si a sistemului lagunar Razim-Sinoe. Distanta dintre
localitati este de aproximativ 11 km.
Figura: Incadrarea in zona (punctele rosii delimiteaza tronsoanele de conducta din interiorul localitatilor)
Descrierea impactului potential

Impactul potential s-a analizat tinand cont de tipul de proiect, anvergura acestuia, suprafetele
utilizate pentru implementarea proiectului.
Factor de mediu apa
Conform caracteristicilor proiectului propus, nu se prevede prelevarea de apa din sursa
subterana sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte asupra
hidrologiei zonei si nici nu vor fi afectate in secundar alte activitati dependente de aceasta resursa.
Nu se vor evacua ape uzate in ape de suprafata, deci nu va exista impact asupra calitatii
apelor de suprafata indusa de o astfel de actiune.
Lucrarile de pozare a conductei de gaz, in interiorul localitatii Corbu, interfereaza cu raul
Corbu care travereseaza partea vestica a localitatii cu acelasi nume si cu Valea Vadului al carei curs
intersecteaza DC 83, implicit si traseul conductei, la aproximatv 1km sud de localitatea Vadu.
Lucrarile de pozare, se realizeaza superficial, la 0,9 m adancime, nivel la care nu este
interceptata apa freatica.

Cursuri de apa in zona proiectului
In perioada de constructie singurele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de eventuale

scurgeri accidentale ale carburantilor de la utilajele implicate in lucrarile de constructie.
In perioada de exploatare, nu exista riscuri asupra cursurilor de apa exceptandu-le pe cele
pentru diverse interventii de mentenanta ce implica prezenta utilajelor, manipularea solului, riscurile
fiind similare celor din perioada de constructie.
Realizarea proiectului nu conduce la modificarea conformatiei terenului si nu duce la
devierea cailor de scurgere naturala a apelor meteorice pe teren, in extravilan.
Factor de mediu aer

Mijloacele de transport si utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor vor genera poluanti
caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele,etc.). Regimul
emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de pulberi generate de excavari, dependent de
nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a
procesului de construire. Nu se pot cuantifica in acest moment consumuri de combustibil si deci o
cantitate de emisii aferenta arderii acestuia in motoare. In cazul emisiilor de poluanti de la
autovehiculele si utilajele utilizate in constructie, cantitatile scad cu cat cresc performantele
motorului. Cantitatea de emisii de poluanti (Ordin 3299/2012) pentru functionarea orara a utilajelor
(excavator, compactor,etc), la un consum de combustibil (motorina) de 2 l/h, calculata in acord cu
factorii de emisie EMEP/EEA (2016) pentru motoarele diesel este de:
 54,16 g NOx/h (h= ora de functionare);
 3,49 g PM10/h;
 5,60 g NM-VOC/h;
 17,88 g CO/h.
Lucrarile de constructie de-a lungul DC 83 sunt insotite de emisii de pulberi in spectru
dimensional larg. Emisia de praf este puternic dependenta de continutul de umiditate al materialului
sau solului, deoarece umiditatea tinde sa promoveze particulele care se aglomereaza, impiedicand

particulele sa devina aeropurtate. Astfel, este dificil de asociat valori ale concentratiilor de emisie
surselor deschise, necontrolate. Emisia de particule pe perioada excavarii pamantului este direct
proportionala cu continutul de particule de dimensiuni mici (<75μm), invers proportionala cu
umiditatea solului. Pulberile rezultate ca urmare a activitatii de manipulare materiale excavate (sursa
la sol) se vor sedimenta in general in apropierea sursei, fara a se crea premisele inregistrarii unui
impact negativ semnificativ asupra mediului pe termen mediu sau lung.
Datorita caracteristicilor spatiilor din zonele de lucru intravilane (zone betonate si asfaltate
cu lungimi mici) cantitatea acestor poluanti este foarte mica, dispersia este mare si nu se pun
probleme de afectare a aerului.
In timpul exploatarii, la refularile tehnologice precum si in cazul in care au loc remedieri ale
defectiunilor au loc evacuari in atmosfera (emisii) de metan. Aceste cantitati sunt relativ reduse si cu
frecventa scazuta de aparitie. Etilmercaptanul substanta cu rol de odorizant, se adauga in conductele
cu metan datorita mirosului specific, in scopul depistarii eventualelor pierderi de gaz pe traseu si la
utilizator, are proprietati fizico chimice specifice importante care o fac indispensabila pentru
securitatea instalatiilor de gaze naturale.
Se apreciaza ca prin inlocuirea surselor actuale de incalzire a institutiilor si locuintelor cu
Gaze Naturale, se va reduce gradul de poluare a mediului in zona.
Factor de mediu sol/subsol

Asupra solului din zona se pot inregistra modificari calitative si sub influenta poluantilor
prezenti in aer. Este insa o lucrare de dimensiuni reduse, ce se va executa etapizat, fara o mobilizare
masiva de personal si echipamente/ utilaje in zona, astfel incat nu se preconizeaza inregistrarea unor
influente cuantificabile in acest sens.
Se pastreaza folosinta actuala a terenului de “strazi si DC83”, nu este necesara schimbarea
suplimentara a destinatiei unor terenuri pentru implementarea acestui proiect si/sau scoaterea unor
terenuri din circuitul natural.
Pamantul excavat se va depozita temporar pe marginea sapaturii fiind utilizat la recopertarea
ulterioara, pastrand-i stratificarea.
Factor de mediu biodiversitate

Din punct de vedere al amplasarii proiectului fata de ariile naturale cu statut special de
conservare, zona analizata se suprapune partial cu ROSPA 0060 Lacurile Tasaul Corbu si Rezervatia
Stiintifica Corbu-Nuntasi-Histria, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, se
situeaza la limita ROSCI 0065 Delta Dunarii si la o distanta de aproximativ 150 m fata de limita
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Pozitionarea proiectului fata de ariile Natura 2000 – vedere de ansamblu
Traseul conductei este situat la limita ROSCI0065 Delta Dunarii pe o lungime de

aproximativ 250 m. Practic, prin realizarea subtraversarii DC 83, se evita suprapunerea traseului
conductei cu suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si a SCI Delta Dunarii situandu-se la
limita Sitului de Importanta Comunitara.
Evidentierea subtraversarii DC 83 in apropierea localitatii Vadu

De asemenea, urmare a suprapunerilor coordonatelor proiectului cu hartile zonelor protejate,

rezulta faptul ca un fragment din conducta, de aproximativ 1 m lungime, din intravilanul localitatii
Corbu, se suprapune cu ROSPA 0060 Lacurile Tasaul Corbu, respectiv cu Rezervatia Stiintifica
Corbu- Nuntasi-Histria.
Amplasare fata de ROSPA Lacurile Tasaul Corbu (respectiv Rezervatia Stiintifica Corbu-Nuntasi-Histria)
Conform Certificatului de Urbanism, folosinta actuala a terenului este „STRAZI si DC83”,

reteaua de distributie gaze naturale urmand drumurile din intravilanul localitatilor Corbu si Vadu si
exatravilan – de-a lungul drumului DC83 pe partea dreapta a sensului de mers Corbu - Vadu, in
proportie de 89,5 %, restul traseului fiind pozitionat pe partea opusa (stanga), pe o distanta de 750 m
pana la intrarea in loc. Vadu.
Vedere la iesirea din Vadu - directia Corbu

Aspect al drumului la iesirea din Corbu - directie Vadu
Data fiind prezenta ariilor protejate sus mentionate in zona de amplasare a proiectului,
se fac urmatoarele precizari:
- efectele asupra ariilor protejate au caracter temporar si se manifesta doar pe perioada
realizarii lucrarilor.
- proiectul nu se suprapune cu zone strict protejate (zone cu regim de protectie
integrala) din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
- in ceea ce priveste segmentul de conducta de aproximativ 1 m lungine din
intravilanului localitatii Corbu, inclus in ROSPA Lacurile Tasaul Corbu si Rezervatia
Stiintifica Corbu-Histria-Nuntasi, se precizeaza faptul ca acesta nu se suprapune cu luciul de
apa sau suprafete cu vegetatie palustra, aceasta urmarind strict infrastructura rutiera
existenta, respectiv pana la capatul strazii Margaretelor. Flora locala este reprezentata de
specii spontane, ruderale, lipsite de valoare conservativa.
- intrucat elementele proiectului vor fi amplasate subteran, nu vor exista suprafete
afectate definitiv de proiect din cadrul ariilor protejate.
- elementele proiectului urmeaza caile de acces rutier din intravilanul si extravilanul
comunei Corbu, si vor fi pozate la o distanta de aproximativ 1,5-2 m de acostamentul
drumurilor, astfel incat nu se afecteaza habitate prioritare sau zone cu aglomerari importante
de specii. In vecinatatile imediate ale drumurilor se desfasoara regulat lucrari de intretinere a
acostamentului, de toaletare a vegetatiei lemnoase si ierboase, speciile vegetale predominante
fiind de tip ruderal si segetal, la limita cu terenurile agricole. Pentru speciile de fauna, zonele
limitrofe drumurilor vizate pentru pozarea cablurilor nu sunt favorabile cuibaritului, dat fiind
traficul rutier si interventiile sus mentionate.

Evidentierea lucrarilor de intretinere a drumurilor prin inlaturarea vegetatiei ruderale
Peisajul
Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite
conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si
asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
In timpul realizarii lucrarilor de constructie, peisajul va fi afectat de prezenta utilajelor si a
echipelor de muncitori, iar impactul se va mentine pe toata perioada de implementare a proiectului.
Se va inregistra un impact vizual direct, pe termen scurt. Impactul se va mentine pana la finalizarea
investitiei. Ulterior, in perioada de functionare a obiectivului, situatia va fi similara aspectului actual
al zonei, deoarece nu vor exista suprafete afectate definitiv, elemente noi introduse in peisaj,
exceptand eventualele supratraversari, prin care vor fi vizibile tronsoane mici de conducta.
Mediul social si economic

Activitatea propusa va avea un impact pozitiv asupra calitatii vietii, dat fiind ca prin prezenta
lucrare se asigura o alternativa mai putin costisitoare si poluanta fata de cele utilizate in prezent
(GPL, lemn).
Se va inregistra un disconfort asupra zonelor locuite in perioada de implementare a
proiectului.
4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor

in mediu
Protectia calitatii apelor
Proiectul nu implica utilizarea de apa direct din sursa naturala, nici in perioada de
implementare si nici in perioada de functionare.
Utilajele ce vor deservi activitatile de constructie vor trebui sa detina toate inspectiile tehnice
necesare care sa ateste functionarea corespunzatoare a tuturor echipamentelor ce pot genera scurgeri
de lubrifianti sau produse petroliere. In aceste conditii riscul producerii unui accident poate fi
considerat minim, iar probabilitatea producerii unei poluari cu hidrocarburi va fi redusa.
Protectia aerului
In perioada de implementare a proiectului se vor utiliza echipamente si utilaje de generatie
recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera. Se

impune dotarea la punctual de lucru cu material absorbant pentru interventie rapida in caz de
poluare accidentala.
Date fiind caracteristicile proiectului, pe perioada de functionare a obiectivului nu sunt
aplicabile si nici necesare masuri speciale de protectie a aerului.
Prin realizarea proiectului se estimeaza reducerea poluarii atmosferice pe termen lung, data
fiind pe de-o parte inlocuirea metodelor actuale de incalzire a locuintelor si institutiilor din
localitatile Corbu si Vadu si pe de alta parte posibilitatea reglarii fidele a consumului de catre
utilizator.
Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

In perioada de constructie se impune utilizarea de echipamente si utilaje perfomante, care sa
genereze nivele minime de zgomot.
Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.
Protectia solului si subsolului

Se interzice ocuparea unor alte suprafete de teren, necuantificate ca fiind necesare in
economia investitiei.
Se va interzice efectuarea de interventii la mijloacele de transport si echipamente la locul
lucrarii pentru a evita scapari accidentale de produs petrolier si se va achizitiona material absorbant.
Se va interveni prompt in cazul scurgerilor de produse petroliere, pentru a evita migrarea lor pe
portiunile de sol.
Pe parcursul sapaturilor se va avea in vedere gestionarea corespunzatoare a stratului de sol
fertil, respectiv depozitarea separata a acestuia, astfel incat recopertarea sa se realizeze respectand
stratificarea naturala a terenului.
Suprafetele prevazute in proiect a fi afectate temporar vor fi reabilitate la finalizarea
lucrarilor si redate folosintei initiale, stratul ierbos instalandu-se in mod natural urmare a utilizarii
solului fertil decopertat.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Masurile aplicate in vederea protejarii factorilor de mediu apa, aer, sol precum si cele de
diminuare a zgomotului si gestionarea corespunzatoare a deseurilor sunt masuri cu efecte pozitive
implicit si asupra ecosistemelor terestre si acvatice.
Dat fiind prezenta ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSPA 0060
Lacurile Tasaul-Corbu si Rezervatiei Stiintifice 2.348 Corbu-Nuntasi-Histria in aria de
implementare a proiectului, precum si amplasarea conductei la limita ROSCI 0065 Delta
Dunarii si la o distanta de aproximativ 150 m fata de limita Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, se vor respecta:
- Se va impune antreprenorului general un ritm sustinut al lucrarilor, astfel incat sa se
minimizeze perioada de construire si, implicit, presiunea indusa de un santier (cu toate activitatile
anexe introduse de prezenta acestuia).
- Utilajele folosite vor fi in stare tehnica buna, astfel incat zgomotul generat sa fie redus.

- Utilizarea pe cat posibil a miniexcavatoarelor si executarea manuala a lucrarilor de tasare a

nisipului sau de realizare a sapaturii, acolo unde terenul permite, pentru limitarea generarii de
zgomot.
- Materialele utilizate pentru realizarea lucrarilor vor fi de calitate corespunzatoare, astfel
incat frecventa interventiilor pentru repararea acestora sa fie minima.
- Pe perioada de implementare se va avea in vedere evacuarea ritmica a deseurilor de pe
amplasament.
- Aducerea la starea initiala a suprafetelor afectate temporar de lucrari (ex: suprafetele
adiacente sapaturilor suprafata organizarii de santier si a depozitelor de materiale si sol).
- Se vor respecta suprafetele propuse prin proiect; nu se vor realiza depozitari temporare de
materiale pe suprafetele incluse in Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, si
RBDD, ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu si Rezervatiei Stiintifice 2.348 Corbu-Nuntasi-Histria.
- Nu se vor afecta speciile de arbori si arbusti din corpul de padure situat la intrarea in
localitatea Vadu.
Prin respectarea stricta a acestor conditii precum si a normelor si STAS-urilor prevazute prin
legislatia in vigoare si metodologia de profil se va asigura echilibrul necesar intre dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor Corbu si Vadu si protectia obiectivelor de conservare
ale Siturilor de Interes Comunitar din aria de implementare a proiectului si Rezervatiei Biosferei
situata in vecinatatea proiectului.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Masurile adoptate in timpul constructiei pentru protectia aerului si masuri pentru diminuarea
zgomotului produs de lucrari vor minimiza impactul si asupra zonelor rezidentiale.
Prin proiectare s-au luat toate masurile pentru respectarea distantelor de siguranta dintre
conducta si diferite obiective prevazute in „Norme tehnice pentru proiectarea executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale" NTPEE- 2008.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Se vor asigura dotarile necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor generate de personal
pe perioada de implementare a proiectului.
Pentru fiecare tip de deseu generat se vor amenaja sisteme temporare de stocare
corespunzatoare, astfel incat sa nu existe riscul poluarii factorilor de mediu si crearea de disconfort.
Tipurile de deseuri ce pot rezulta in timpul implementarii proiectului sunt:
- 01 04 08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;
- 17 01 07 beton, caramizi, materiale ceramice;
- 17 02 01 lemn;
- 17 02 02 sticla;
- 17 02 03 materiale plastice;
- 17 04 07 amestecuri metalice;
- 17 09 00 deseuri amestecate de materiale de constructie.
- 20 03 01 deseuri menajere
Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Prin proiectul propus a se realiza nu se vor genera substante chimice periculoase. In acest
sens nu se impun lucrari sau masuri pentru gospodarirea preparatelor chimice periculoase.
Vehicularea gazului natural in reteaua de distrubutie se realizeaza securizat, fiind respectate
NTPEE 2008.
Prevederi pentru monitorizarea mediului

Pe timpul desfasurarii lucrarilor de implementare a proiectului se va avea in vedere
monitorizarea gestiunii deseurilor produse, conform cerintelor legislatiei in vigoare.
Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative

nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, etc.)
Nu este cazul.
Lucrari necesare organizarii de santier

Organizarea de santier (baracamentele, echipamentele si utilajele necesare executarii
lucrarilor) va fi amplasata in limitele terenului utilizat pentru lucrari si administrat de beneficiar (pe
domeniul administrat de catre Primaria comunei Corbu), la capatul Strazii Zorilor, in apropierea
amplasamentului vizat pentru realizarea Statiei de Reglare Masurare Predare Gaze Naturale.
Localizarea amplasamentului Organizarii de santier la nivelul localitatii Corbu
Locatia organizarii de santier se afla in intravilan si este situata in afara ariilor

protejate.
Lucrarile de organizare de santier vor cuprinde instalatii ale Antreprenorului care sa-i
permita sa satisfaca obligatiile de executie si calitate, in relatia cu Beneficiarul, precum si cele
privind controlul executiei. Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor in
vigoare.
In cadrul organizarii de santier se vor asigura spatii de depozitare a materialelor, cai de acces
libere, curate, care sa impiedice producerea unor accidente de munca.

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul va asigura ordinea si

curatenia atat in incinta organizarii de santier cat si in zona lucrarilor. Se va acorda atentie deosebita
gestionarii corespunzatoare a activitatilor ce vizeaza protectia factorilor de mediu (gestionarea
deseurilor, gestionarea lucrarilor de amenajare, etc).
La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier. Resturile
ramase vor fi transportate si depozitate in locuri dinainte stabilite sau indicate de Beneficiar si se va
curata terenul.
Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile.
Vor fi aduse la starea initiala suprafete de teren afectate temporar de lucrari, pe masura
inaintarii lucrarilor de constructie.
In ce priveste situatiile de risc, se poate identifica posibilitatea spargerii sau ruperii unei
conducte datorita posibilelor agresiuni asupra conductei sau neetanseitatii in retea. In astfel de
situatii, putin probabile având in vedere calitatea materialelor si solutiile de executie, vor fi precizate
si inlaturate in conformitate cu regulamentul de exploatare si intretinere al obiectivului prevazute in
procedurile proprii ale distribuitorului licentiat. Modul in care reteaua de distributie gaze naturale va
fi executata si exploatata, reduce aproape in totalitate riscul producerii unor accidente ce ar putea
afecta factorii de mediu si sanatatea populatiei.
Date furnizate in vederea parcurgerii etapei de incadrare conform Ord. 19/2010:

a) descrierea succinta a PP si amplasarea acestuia in raport cu aria naturala protejata de
interes comunitar
Scurta prezentare a proiectului
Proiectul consta in construirea unei retele de distributie gaze naturale in localitatile Corbu si
Vadu, judetul Constanta.
Profilul constructiei este distributia gazelor naturale prin conducte de polietilena PE100
SDR11 de gaze naturale. Reteaua de distributie are capacitate de vehiculare a gazelor naturale pentru
alimentarea obiectivelor existente in cele doua localitati.
Coordonatele Stereo 70 ale punctelor ce delimiteaza tronsoanele de conducta in
intravilanul localitatilor Corbu si Vadu si in extravilan, de-a lungul Dc 83 sunt prezentate in
Anexa 1.
Pozitionarea traseului conductei de gaz fata de ariile protejate:

- aproximativ 2,8 km din traeul conductei se afla in interiorul ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe, catre limita acestuia,
- 1,6 km din traseul conductei de distributie gaze se situeaza pe limita Sitului de Protectie
Avifaunistica. Practic pe acest tronson, limita Sitului de Protectie Avifaunistica se situeaza pe partea
stanga a drumului iar lucrarile se vor desfasura pe partea dreapta a drumului (directia Corbu - Vadu).

Pozitionarea conductei (extravilan) fata de ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe
- o portiune de 250 m din traseul conductei de distributie gaze este situata la limita ROSCI
0065 Delta Dunarii la o distanta de aproximativ 150 m fata de limita Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii.
Detaliu - portiune (250 m) a proiectului la limita ROSCI0065 Delta Dunarii si in vecinatatea Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii
- un segment de aproximativ 1 m lungime din traseul conductei este situat conform

suprapunerilor de coordonate/harti, in interiorul ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu si a
Rezervatiei Stiintifice Corbu-Histria-Nuntasi, cu limita locala comuna. Mentionam faptul ca pozarea
tuturor tronsoanelor de conducta se va realiza limitrof infrastructurii rutiere existente, in cazul de
fata la capatul strazii Margaretelor din localitarea Corbu, astfel incat acest segment nu se suprapune
cu habitate de importanta comunitara sau cu zone importante pentru speciile de fauna ce au stat la
baza declararii celor doua arii protejate.
Pozitionare fata de Ariile protejate – zoom retea distributie gaze naturale - intravilan Corbu
Suprafata afectata temporar din ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

este de aproximativ 5831 mp reprezentand 0,00011% din suprafata sitului (s-au luat in calcul
tronsoanele de conducta din interiorul ROSPA si cele amplasate pe limita sitului).
Suprafata afectata temporar din ROSPA 0060 Lacurile Tasaul Corbu si Rezervatia
Stiintifica Corbu-Histria-Nuntasi, este de aproximativ 1,3 m2, reprezentand 0,000000048% din
suprafata ROSPA0060.
Nu vor exista suprafete afectate definitiv din ariile protejate si RBDD.
b) prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in

zona PP;
Proiectul se suprapune cu Situl de Protectie Avifaunistica ROSPA0031Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe iar pe o suprafata de 1,3 m2 cu ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu.
Conform Formularului Standard al ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe,
speciile ce au stat la baza declararii sitului sunt:









Conform Formularului Standard, speciile ce au stat la baza declararii ROSPA0060 Lacurile

Tasaul-Corbu sunt:
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populaţie: Rezident Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A229 Alcedo atthis 3i D
A255 Anthus campestris 60 p D
A024 Ardeola ralloides 60-70 i D
A060 Aythya nyroca 24 i D
A396 Branta ruficollis 260 i C B C B
A138 Charadrius alexandrinus 6p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 68 i D
A197 Chlidonias niger 45 i D
A031 Ciconia ciconia 4p 60-70 i D
A082 Circus cyaneus 20 i C B C C
A038 Cygnus cygnus 200-230 i C B C B
A027 Egretta alba 120-130 i C B C B
A026 Egretta garzetta 60-70 i D
A511 Falco cherrug 2i C B C B
A103 Falco peregrinus 2i D
A097 Falco vespertinus 84-90 i C B C B
A002 Gavia arctica 2i D
A189 Gelochelidon nilotica 10 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 12-14 p C B C C
A338 Lanius collurio 8p D
A339 Lanius minor 6p D
A242 Melanocorypha calandra 24-234 p C B C B
A071 Oxyura leucocephala 2i C B B B
A094 Pandion haliaetus 4i D
A020 Pelecanus crispus 8-20 i 60-70 i B B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 330 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 18 i D
A034 Platalea leucorodia 100-120 i C B C B
A195 Sterna albifrons 2i D
A190 Sterna caspia 8i D

A193 Sterna hirundo 80-200 i D
A191 Sterna sandvicensis 10 i D
A533 Oenanthe pleschanka 5-8p C B C C
A023 Nycticorax nycticorax 60-70i D
In ceea ce priveste zona vizata pentru implementarea proiectului din intravilanul localitatilor
si din extravilan, inclusiv in zonele de suprapunere cu suprafata sitului si speciile de avifauna
identificate in teren, prezentam urmatoarea lista:
Specii observate in teren

Circus cyaneus Corvus frugilegus
Circus aeruginosus Corvus corone cornix
Falco tinnunculus Larus cachinnans
Buteo buteo Passer domesticus
Phasianus colchicus Sturnus vulgaris
Cygnus olor Upupa epops
Aythya ferina Fringilla coelebs
Aythya nyroca Galerida cristata
Tadorna tadorna Corvus monedula
Anas plathyrhynchos Hirundo rustica
Glaucidium passerinum Cuculus canorus
Pelecanus onocrotalus Oriolus oriolus
Buteo rufinus Luscinia megarhynchos
Riparia riparia Motacilla flava
Anthus campestris Turdus merula
Calandrella brachydactyla Columba livia domestica
Melanochorypha calandra Streptopelia decaocto
Falco vespertinus Parus major
Garrulus glandarius Carduelis carduelis
Emberiza calandra Carduelis spinus
Perdix perdix Saxicola rubetra
Merops apiaster Buteo rufinus
Dendrocopos syriacus Lanius minor
Lullula arborea Lanius collurio
Pica pica Phoenicurus phoenicuruss
Erithacus rubecula Phoenicurus ochruros
Anser anser Anser erithrocus
Anser albifrons Egretta garzetta
Fringilla coelebs

Pica pica
Passer domesticus
Corvus frugilegus
Lanius collurio
Emberiza calandra Motacilla flava
Phasianus colchicus

Pelecanus onocrotalus
Circus aeruginosus
Buteo buteo Circus cyaneus

Falco vespertinus
Columba livia domestica
Larus cachinnans
De-a lungul traseului conductei nu au fost identificate aglomerari ale speciilor prezentate –
specii deinteres comunitar sau cuiburi, datorita caracterului liniar al amplasamentului si a apropierii
la 1,5-2 m de drumul comunal, respectiv drumurile interioare ale localitatilor. Speciile mentionate au
fost observate in zbor, sau stationand pe diverse structuri din interiorul/ exteriorul localitatilor si la
nivelul padurii Vadu.
Mentionam faptul ca pe suprafata aferenta segmentului de conducta din interiorul
ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu (vezi foto de mai jos), nu exista elemente de habitat favorabile
cuibaririi, hranirii sau odihnei speciilor de avifaua de interes comunitar, data fiind prezenta
infrastructurii rutiere din interiorul localitatii Corbu.
Foto zona suprapunere proeict cu ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu
Referitor la zona de suprapunere a proiectului cu ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu (vezi

foto de mai sus), spre deosebire de cele mentionate mai sus ca urmare a suprapunerilor

coordonatelor proiectului cu limitele/hartile in format electronic a zonelor protejate, prezentam mai

jos o serie de aspecte rezultate in urma vizitei efectuate in teren:
- local, zona aferenta ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu este situata in afara suprafetelor
aferente domeniului public, pe care se va realiza proiectul;
- local, suprafata de teren aferenta ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu este delimitata de
domeniul public prin gard si poarta de acces fata de domeniul public, fiind si semnalizata ca fiind
proprietate privata;
- cele doua aspecte de mai sus, coroborat cu specificul proiectului si biodiversitatea locala,
conduc la concluzia clara asupra faptului ca nu va fi afectata integritatea ROSPA0060 Lacurile
Tasaul Corbu, respectiv specii sau habitate comunitare. De asemenea, se poate intelege faptul ca
local, in suprapunerea coordonatelor cu limitele ROSPA0060 Lacurile Tasaul Corbu exista o marja
de eroare, cu efecte asupra suprafetei de proiect (aprox. 1 m) care se suprapune astfel cu limita SPA
ca si suprapunere digitala, dar nu ca si faptic, avand in vedere situatia in teren. Subliniem totusi ca,
exceptand prezentul aliniat, pe parcursul intregului document s-a analizat situatia in care suprafata
proiectului intra, conform suprapunerilor de coordonate cu aprox. 1 m, in interiorul ROSPA0060
Lacurile Tasaul Corbu.
Padurea Vadu prezinta loc de cuibarire si hranire pentru speciile de talie mica insa
mentionam faptul ca traseul conductei se situeaza la limita padurii astfel incat integritatea habitatului
forestier nu va fi afectata. De asemenea, mentionam faptul ca speciile acvatice au fost observate
traversand zona analizata in vederea iernarii si cuibaririi la nivelul iazurilor situate la peste 150 m
(masurati in linie dreapta de la amplasarea conductei) apartinand fostei Intreprinderi de Metale Rare
Vadu. Precizam faptul asupra acestei zone, situata la o diferenta de cota de nivel de peste 8 m fata de
zona de amplasare a conductei si la o distanta reala semnificativ mai mare fata de cea masurata, nu
se vor resimti efectele generate de implementarea proiectului.
Pe o distanta de aproximativ 250 m traseul conductei se afla la limita ROSCI0065 SCI

Delta Dunarii, situl fiind caracterizat conform Formularului Standard cu urmatoarele tipuri
de habitate:
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare;
1150* -Lagune costiere;
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului;
1310 - Comunitatii cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase;
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi);
1530* - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice;
2110 - Dune mobile embrionare (in formare);
2130* - Dune fixate cu vegetatie herbacee perene (dune gri);
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides;
2190 - Depresiuni umede intradunale;
3130 - Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3140 - Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara;
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
3160 - Lacuri distrofice si iazuri;
3260 - Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;
3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention;
40C0* - Tufarisuri de foioase pontosarmatice;

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri;
62C0* - Stepe ponto-sarmatice;
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion;
6430 – Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel
montan si alpin;
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii;
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);
7210* - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus ;
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos;
91F0 - Poduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);
92A0 -Zavoaie cu Salix alba si Populus alba;
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
- Imagini din interiorul ROSCI0065 Delta Dunarii si din proximitatea proiectului –
Imagine din interiorul SCI, in vecinatatea traseului de cablu
Aspect al vegetatiei la limita ROSCI 0065 Delta Dunarii (intrare in localitatea Vadu)
Asa cum reiese din imaginile prezentate, habitatele pentru care a fost declarat SCI Delta
Dunarii sunt absente din zona vizata pentru implementarea proiectului si din vecinatatea
amplasamentului proiectului pe o distanta considerabila intrucat zona inclusa in SCI din apropierea
DC 83, este folosita de localnici pentru pasunarea animalelor dar si pentru depozitarea deseurilor.
Padurea Vadu, pe partea careia este deviat traseul conductei, prin subtraversare, pentru
evitarea intersectarii suprafetei SCI Delta Dunarii si amplasarea acestuia la limita sitului, reprezinta
o plantatie de salcam, alaturi de care s-au dezvoltat specii lemnoase precum Eleagnus angustifolia,
Gleditsia triacanthos, Crataegus monogyna, Acer plantanoides, Ailanthus altissima. Corpul de
padure nu face parte dintr-o Arie Natura 2000.
Intre DC83 si limita corpului de padure, pe unde se va realiza pozarea conductei, au fost
identificate asociatii vegetale fara valoare conservativa precum:
- Conietum maculati: Specia dominantă Conium maculatum este abundenta si acoperă
celelalte însoțitoare. Alaturi de aceasta specie s-au observat Atriplex tatarica, Amaranthus
retroflexus, Plantagomajor, Convolvulus arvensis, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Descurainia
sophia, Leonurus cardiaca, Solanum nigrum, Sisymbrium loeselii.
- Hordeetum murini Speciile insotitoare identificate sunt Bromus tectorum, codominantă,
Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii.
Alte asociatiile vegetale identificate de-a lungul traseului sunt:

- Hordeo murini‐Cynodontetum - asociatie caracteristica locurilor ruderale, margine de
drumuri, unde cele doua specii caracteristice, Cynodon dactylon si Hordeum murinum, prezinta o
acoperire mare (85‐100%) a terenului. Speciile insotitoare, in majoritate elemente de Sisymbrion
(Crepis tectorum, Descurainia sophia, Erysimum repandum, Matricaria perforata), mai putine la
numar datorita dominarii speciei Cynodon dactylon. Cu frecventa mai mica apar si Convolvulus
arvensis,Polygonum aviculare, Lactuca serriola, Bromus tectorum, Conyza canadensis, Cirsium
arvense, Amaranthus retroflexus, Setaria viridis.
- Chenopodietum urbici - Asociatie cu puternic caracter nitrofil, favorizata de frecventarea
zonei de catre animalele domestic. In structura floristica a acestora participa specii nitrofile, dintre
care s-au observat: Atriplex tatarica, Chenopodium album, Datura stramonium, Xanthium spinosum,
Amaranthus retroflexus
- Onopordetum acanthii Cele mai frecvente insotitoare sunt: Carduus acanthoides,
Hordeum murinum, Matricaria chamomilla, Lolium perenne, Polygonum aviculare, elemente
ruderale caracteristice terenurilor bogate in substante azotoase de natura organica.
Aceste asociatii pot suferi modificari de la an la an avand in vedere faptul ca de-a lungul
DC83 din extravilanul comunei Corbu, terenurile din imediata vecinatate sunt arabile iar vegetatia
limitrofa drumului este influentata implicit de speciile segetale caracteristice fiecarei culturi si de
tratamentele fitosanitare aplicate (erbicidare selectiva).
Speciile de flora si asociatiile vegetale identificate sunt de tip ruderal, fara valoare din
punct de vedere conservativ.
c) justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru
managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar;
Ariile protejate peste care se suprapun elemente ale proiectului sau din vecinatatea acestuia
se afla in custodia urmatoarelor institutii, entitati juridice:

- ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razelm Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii -

Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
- ROSPA 0060 Lacurile Tasaul Corbu - Asociatia BlackSea SPA;
Proiectul propus nu are legatura directa cu Siturile de Interes Comunitar mentionate mai sus
si nici cu actiunile necesare pentru managementul conservarii acestor situri si a altor arii protejate
precum Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Rezervatiei Stiintifice Corbu – Nuntasi - Histria
d) estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor din aria naturala

protejata de interes comunitar.
In estimarea impactului potential asupra speciilor si habitatelor din ariile naturale protejate de
interes comunitar s-au luat in calcul tipurile de lucrari care vor avea loc pe perioada constructiei:
- decopertarea stratului vegetal;
- saparea santului de montaj;
- montarea conductelor in sant;
- efectuare probe de rezistenta si etanseitate;
- acoperirea conductelor cu pamant in straturi succesive; tasarea acestora
- readucerea terenului la starea initiala.
In perioada implementarii proiectului, prezenta utilajelor si a echipelor precum si zgomotul
generat de lucrari pot conduce la indepartarea temporara a speciilor de fauna terestra si avifauna si
reorientarea catre zone invecinate punctelor de lucru, in vederea hranirii. In cazul altor obiective
similare celui analizat s-a constatat ca anumite tipuri de lucrari, precum excavatiile, realizarea
sapaturilor, pot atrage anumite specii de fauna de tip oportunist (genul Corvus, Sturnus, Pica,
Passer, Larus, chiar si Falco), deoarece prin manipularea solului sunt expuse surse de hrana ale
acestor specii.
Mentionam faptul ca pe masura inaintarii lucrarii, suprafetele in care conducta de gaz a fost
pozata se readuc la starea initiala prin recopertare, astfel incat terenul poate fi utilizat in scurt timp
de catre avifauna. Refacerea covorului vegetal se realizeaza functie de perioada in care se desfasoara
lucrarile, dar maxim intr-un an calendaristic avand in vedere predominanta speciilor terofite si
utilizarea pentru recopertare a aceluiasi sol fertil decopertat.
Lucrarile se vor desfasura etapizat, din aproape in aproape, vizazand suprafete mici de teren,
astfel incat efectele asupra speciilor de fauna de interes comunitar sunt nesemnificative. Pe perioada
functionarii, se apreciaza faptul ca zona va fi reutilizata de speciile de fauna terestra si avifauna
pentru care au fost declarate Siturile de Intres Comunitar similar situatiei dinaintea implementarii
proiectului, deoarece terenul si implicit tipul de habitat existent va fi adus la starea initiala si nu vor
exista elemente/ structuri noi in cadrul habitatului.
Se estimeaza faptul ca impactul potential al lucrarilor presupune o alterare minima a
componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic
caracter de reversibilitate al habitatelor locale avand in vedere compozitia de specii ruderale de pe
teren, astfel incat refacerea starii initiale va avea loc in mod natural, pe o perioada mica de timp si
fara interventii suplimentare.
Caracteristicile locale ale habitatului pe amplasamentul retelei de distributie, nu asigura
parametri ecologici necesari pentru reproducerea si adapostirea speciilor de avifauna ce au stat la
baza declararii Siturilor de Interes Comunitar si a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Speciile de avifauna cu prezenta constanta sunt preponderent specii de pasari antropofile

(Passer domesticus- vrabie de casa, Sturnus vulgaris - graur, Corvus frugilegus - cioara de
semanatura, Corvus corone cornix - cioara griva, Corvus monedula - stancuta, Columba livia
domestica - porumbei, Streptopelia decaocto - gugustiuc, Galerida cristata - ciocarlan, Riparia
riparia - lastun de mal, Larus cachinnans - pescarus pontic, Hirundo rustica - randunica) precum si
specii de ciocarlii (Anthus campestris, Calandrela brachydactyla, Melanochorypha calandra, etc)
sau de rapitoare.
In ceea ce priveste vecinatatile zonelor vizate de proiect, terenurile agricole ocupa cele mai
intinse suprafete si reprezinta zona de odihna si hranire atat pentru speciile rapitoare cat si pentru
cele acvatice si ciocarlii. Importanta pentru iernare, hranire si cuibarirea speciilor de pasari acvatice:
Cygnus olor, Aythya farina, Aythya nyroca, Tadorna tadorna, Anas plathyrhynchos, Pelecanus
onocrotalus, etc o au iazurile din apropierea Intreprinderii de Metale Rare Vadu, aceasta zona fiind
situata la distanta si la cota de nivel importante fata de zona de implementare a proiectului. Se
estimeaza faptul ca in timpul realizarii lucrarilor, nu va fi afectat procesul de hranire al speciilor, dat
fiind caracterul punctual al lucrarilor, zona de desfasurare a lucrarilor (limitrof drumului - evitata de
aceste speciile de avifauna) si suprafetele agricole insemnate din vecinatate pe care le pot folosi.
Padurea Vadu prezinta loc de cuibarire si hranire pentru speciile de talie mica de interes
comunitar insa mentionam faptul ca traseul conductei se situeaza la limita padurii astfel incat
integritatea habitatului forestier nu va fi afectata. La nivelul arborilor ce marginesc padurea spre DC
83 nu au fost identificate cuiburi.
Speciile pentru care au fost declarate ariile protejate nu sunt dependente de habitatele
aferente amplasamentului, care vor fi afectate direct de desfasurarea lucrarilor de constructie,
datorita valorii scazute a habitatului in ceea ce priveste asigurarea adapostului sau a surselor de
hrana. Specificam faptul ca cea mai mare parte a traseului, respectiv peste 85% din acesta se
situeaza in intravilan, unde habitatele naturale sunt absente.
Amplasamentul (suprafata aferenta proiectului si zonele imediat invecinate- execeptand
corpul de padure) nu se constituie intr-o zona favorabila cuibaririi speciilor de fauna si avifauna
datorita caracteristicilor de habitat si a activitatilor umane desfasurate in zona: activitati agricole,
trafic rutier, activitati specifice zonelor locuite.
Lucrarea propusa prin proiect nu dezvolta accente pe inaltime de natura sa influenteze
pasajul/migratia pasarilor. Prin implementarea proiectului nu se realizeaza bariere in calea deplasarii
pasarilor.
In ceea ce priveste posibilitatea cumularii impactului produs, subliniem faptul ca nu sunt cai
de cumulare a impactului cu alte proiecte/planuri in zona vizata de obiectivul analizat. Dupa
implementarea obiectivului analizat, acesta nu va fi un generator de impact direct, indirect sau
cumulat.
Avand in vedere faptul ca zona vizata pentru implementarea proiectului urmeaza
infrastructura existenta - drumuri din intravilan si DC 83, nefiind afectate specii sau habitate
de interes comunitar, respectiv odihna, hranirea si reproducerea specilor de pasari observate.
Lucrarile se vor desfasura etapizat, iar habitatele din vecintate (terenuri agricole, iazuri,
padure) prezinta capacitate de suport pentru hranirea si odihna speciilor de avifauna care
utilizeaza in prezent amplasamentul, rezulta faptul ca pe termen mediu si lung, speciile de
fauna si avifauna de interes comunitar pentru care au fost declarate ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0060 Lacurile Tasaul-

Corbu si implicit Rezervatia Biosferei Delta Dunarii nu vor fi afectate de implementarea

proiectului.
Suprafata afectata temporar din ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
este de aproximativ 5831 mp reprezentand 0,00011% din suprafata sitului (s-au luat in calcul
tronsoanele de conducta din interiorul ROSPA si cele amplasate pe limita sitului).
Suprafata afectata temporar din ROSPA 0060 Lacurile Tasaul Corbu si Rezervatia
Stiintifica Corbu-Histria-Nuntasi, este de aproximativ 1,3 m2, reprezentand 0,000000048% din
suprafata ROSPA0060.
Nu vor exista suprafete afectate definitiv din ariile protejate si RBDD.
Dat fiind specificul investitiei, ce presupune amplasarea subterana a elementelor, fara a fi

afectate definitiv suprafete de teren din ariile protejate, subliniem faptul ca dupa finalizarea
lucrarilor de implementare prezenta obiectivului nu va fi de natura sa suplimenteze activitatile ce
reprezinta pericol pentru ariile naturale protejate, ci doar se va asigura imbunatatirea calitatii vietii
locuitorilor celor doua sate Corbu si Vadu, cu efecte pozitive inclusiv asupra ecosistemelor terestre
si acvatice din zona, prin reducerea poluarii odata cu folosirea centralelor prin condensatie.
Beneficiar
PRIMARIA CORBU, JUD. CONSTANTA
Consultant,
S.C. Enviro Quality Concept S.R.L.
Data: Iulie 2018

ANEXA 1
COORDONATE STEREO 70 ALE PUNCTELOR CE DELIMITEAZA TRASEUL

CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE GAZ

Coordonate traseu conducta distributie gaz - intravilan Corbu si extravilan (DC 83)









Coordonate traseu conducta distributie gaz - intravilan Vadu


Memoriu SF Primaria Corbu-Gaze PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SF Primaria Corbu-Gaze PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE

conform normativ de continut aprobat prin Ord. MMP 135/2010

“Studiu de fezabilitate - Infiintare sistem de distributie gaze

Titular – PRIMARIA CORBU, JUD. CONSTANTA

Sistem de distributie gaze naturale intre localitatile Corbu si Vadu

Reteaua de distributie gaze naturale va alimenta un numar de 3 041 imobile individuale

Conform Certificatului de urbanism nr. 131/21.08.2017, terenul pe care se propune realizarea

LOCALITATEA Debit orar

Debitul de calcul total este de 8 217 Nmc/h.

Necesitatea implementarii proiectului:

Alimentare cu gaze naturale a consumatorilor din localitatile Corbu si Vadu se face

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 4

Evidentierea subtraversarii DC 83 in apropierea localitatii Vadu

Elemente ale proiectului

Tuburile de protectie se monteaza la subtraversari de drumuri, având principalul scop de

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 5

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 6

dilatare termica a tevii de polietilena, umplerea santului se efectueaza pe portiuni cu lungimea de

Conform Normelor tehnice privind proiectarea si executia sistemelor de distributie a gazelor

Inainte de punerea in functiune, reteaua va fi supusa probelor de presiune dupa cum

Materii prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 7

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Resurse naturale folosite in constructie si functionare

Metode folosite in constructie

Planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea in functiune, exploatare si

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 8

Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Alte autorizatii cerute pentru proiect

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 9

Descrierea impactului potential

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 10

Cursuri de apa in zona proiectului

In perioada de constructie singurele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de eventuale

Factor de mediu aer

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 11

Factor de mediu sol/subsol

Factor de mediu biodiversitate

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 12

Pozitionarea proiectului fata de ariile Natura 2000 – vedere de ansamblu

Traseul conductei este situat la limita ROSCI0065 Delta Dunarii pe o lungime de

Evidentierea subtraversarii DC 83 in apropierea localitatii Vadu

De asemenea, urmare a suprapunerilor coordonatelor proiectului cu hartile zonelor protejate,

Conform Certificatului de Urbanism, folosinta actuala a terenului este „STRAZI si DC83”,

Vedere la iesirea din Vadu - directia Corbu

Aspect al drumului la iesirea din Corbu - directie Vadu

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 15

Evidentierea lucrarilor de intretinere a drumurilor prin inlaturarea vegetatiei ruderale

Mediul social si economic

4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 16

Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor

Protectia impotriva radiatiilor

Protectia solului si subsolului

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Beneficiar: Comuna Corbu, judetul Constanta 17

- Utilizarea pe cat posibil a miniexcavatoarelor si executarea manuala a lucrarilor de tasare a

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase