FACULTATEA DE INSTALAII

LUCRARE DE DISERTAIE STUDIU CU PRIVIRE LA ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE COMBUSTIBILE A UNEI LOCALITI CU NUMR DE CONSUMATORI CUPRINS NTRE 1000 I 5000 LOCUITORI

Conductor tiinific, prof. dr. ing. Gheorghe Badea

Masterand: ing. ovre Sorin

________________________ 2012 ________________________

CUPRINS

1. PARTEA SCRIS
Foaia de capt Cuprins 1.1. Tema proiectului de licen 1.2. Memoriu general 1.2.1 Date generale 1.2.2 Descrierea general a lucrrilor 1.2.3 Date tehnice ale investiiei 1.3. Memoriu tehnic 1.3.1 Date generale 1.3.2 Execuia conductelor de distribuie gaze naturale din polietilen 1.3.3 Execuia branamentelor de gaze naturale 1.3.4 Execuia staiilor de reglare 1.3.5 Breviar de calcul 1.3.6 Devizul general 1.3.7 Devize pe obiecte 1.4 Caiete de sarcini 1.5 Listele canitilor de lucrri 1.6 Graficul general de realizare a investiiei publice 1.7 Program de control, privind controlul calitii lucrrilor 1.8 Program de control al lucrrilor n faze determinante 1.9 Bibliografie

pag. 3 pag. 4 pag. 5 pag. 15 pag. 17 pag. 17 pag. 23 pag. 29 pag. 31 pag. 35 pag. 37 pag. 44 pag. 68 pag. 76 pag. 77 pag. 78 pag. 79

2. PARTEA DESENAT
2.1. Plan de ncadrare n zon 2.2. Planuri de situaie 2.3. Planele specifice categoriilor de lucrri proiectate 2.3.1. Planurile principale de amplasare a utilajelor 2.3.2. Scheme principale ale instalaiilor (schema de principiu, schema desfurat, schema coloanelor, etc. dup caz) 2.3.3. Seciuni, vederi, detalii principale (planele vor conine cote, dimensiuni, tipul materialelor, izolaii termice, acustice, protecii anticorozive i parametrii principali ai instalaiilor).

1.1 TEMA PROIECTULUI DE LICEN

Denumirea investiiei: Proiectarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a localitii Pericei. Elaborator: Ing. OVRE SORIN Proiectant Denumirea: Ing. OVRE SORIN Localitatea: Alba Iulia Strada: Energiei, nr. 5 Telefon: 0747 774 008 Persoane autorizate pentru relaii legate de tema de proiectare : ef de proiectare : Prof. Dr. Ing. BADEA GHEORGHE Proiectat : Ing. OVRE SORIN Beneficiar: Consilul Local al Comunei Pericei Beneficiar de folosinta : Consilul Local al Comunei Pericei Denumirea: Proiectarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a localitii Pericei Localitatea: Pericei Adresa : Judeul : Slaj Telefon:

1.2 MEMORIU GENERAL

1.2.1 DATE GENERALE 1.2.1.1 Denumirea obiectivului de investiii
Proiectarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a localitii Pericei.

1.2.1.2 Amplasamentul
Judeul: Slaj Localitatea: Pericei Cod SIRUTA: 457265

1.2.1.3 Titularul investiiei

Denumire: Consilul Local al Comunei Pericei. Localitatea: Pericei Cod SIRUTA: 457265 Judeul: Slaj Telefon: Fax:

1.2.1.4 Beneficiarul investiiei

Denumire: Consilul Local al Comunei Pericei. Localitatea: Pericei. Cod SIRUTA: 457267 Judeul: Slaj Telefon: Fax:

1.2.1.5 Elaboratorul proiectului 1.2.1.6 Proiectant general

Denumirea: Ing. SOVRE SORIN Localitatea: Alba Iulia Strada: Energiei, nr. 5 Telefon: 0747 774 008

1.2.1.7 Proiectani de specialitate

Denumirea: Ing. SOVRE SORIN Localitatea: Alba Iulia Strada: Energiei, nr. 5 Telefon: 0747 774 008

1.2.1.8 Numar proiect: 01/2012 1.2.1.9 Faza de proiectare: Studiu Tehnic.

1.2.2 DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR 1.2.2.1 SITUAIA EXISTENT

Comuna Pericei, jud. Salaj are n componen patru localiti: Pericei, Bdcin, Sici i Periceiu Mic, cu 4934 de locuitori (2876 n satul Pericei, 1112 n satul Bdcin i 442 n satul Sici i 504 n satul Periceiu Mic), nclzirea imobilelor acestora fcndu-se n momentul de fa cu combustibil lemnos iar la prepararea hranei calde se folosete gaz lichefiat. Consiliul Local doreste gsirea unei soluii alternative pentru situaia existent, pentru acest fapt a fost ales ca i combustibil gazul natural. Gazul natural reprezint un combustibil igienic, comod, uor de utilizat de ctre consumatori, ieftin, care nu are nevoie de spaii de depozitare i aprovizionri periodice cu mijloace de transport (auto, pe cale ferat sau naval), care arde aproape complet, nelsnd produi de combustie de evacuat (zgur sau alte deeuri). Acestea sunt raiunile pentru care utilizarea gazelor naturale pentru nclzirea imobilelor, prepararea apei calde menajere i prepararea hranei n cadrul unui proiect de o asemenea anvergur, sunt preferate utilizrii altor tipuri de combustibili solizi sau lichizi (lemne, pcur, etc.). De asemenea condiiile climatice specifice zonei nu sunt favorabile utilizrii altor forme de energie (solar, eolian) n vederea satisfacerii nevoilor de nclzire a imobilelor, preparare a apei calde menajere i preparare a hranei n cadrul localitatii. Pe de alt parte nici utilizarea curentului electric ca form de energie pentru satisfacerea nevoilor amintite, nu se constituie ntr-o variant preferabil gazului metan, deoarece costurile necesare investiiei iniiale pentru rezolvarea problemelor tehnice privind alimentarea in vederea incalzirii a locuintelor presupune sume cu mult mai mari fa de varianta gazelor naturale.

1.2.2.2 NECESITATEA I OPORTUNITATEA PROMOVRII INVESTIIEI

Prezentul studiu tehnic a fost ntocmit n baza: H.G. nr. 784/2000, modificat i completat prin H.G. 1248/2002 Regulament pentru acordarea autorizaiilor i licenelor n sectorul gazelor naturale Acordul de acces la Sistemul Naional de Transport, eliberat de S.N.T.G.N. TRANSGAZ Media, nr. ............../2011 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale (Ordinul preedintelui Autoritii Naionale de Reglementare n domeniul Energiei nr. 5/2009-NTPEE-2008) Certificat de urbanism nr. 1 din 17.01.2011, eliberat de Comuna Pericei. Scopul lucrrii este de ridicare a nivelului de trai a populaiei prin mrirea substanial a gradului de confort al gospodriilor din mediul rural. Investiia specific este redus. Lucrarea are un impact net pozitiv asupra factorilor de mediu, prin diminuarea polurii aerului i reducerea substanial a defririlor masei lemnoase necesare nclzirii gospodariilor ce s-ar ridica la cca. 41750 tone/an, gaze lichefiate 850 butelii i plite electrice 65 buc. Durata de recuperare a investiiei este la fel de mic. Numrul total de locuitori este 11271, la care se adaug un spor de 10% anual provenit din turismul montan foarte intens practicat n aceast zon. Prin cele descrise mai sus se propune promovarea investitiei, avnd ca obiect NFIINTAREA SISTEMULUI DE DISTRIBUIE A GAZELOR NATURALE N COMUNA PERICEI, SATUL PERICEI, JUDEUL SALAJ, aceasta fiind necesar i oportun. 6

1.2.2.3 SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE INVESTIII POT FI ATINSE
La elaborarea scenariilor s-au avut n vedere recomandrile din actele, normativele de reglementare i literatura de specialitate din domeniul transportului i distribuiei gazelor naturale, tema de proiectare, planul urbanistic general al comunei, studiul hidrogeologic i studiul topografic. CAPITOLUL I STUDIU COMPARATIV PRIVIND ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE A 1000/2000/3000/4000/5000 LOCUITORI PRIN REEA DE DISTRIBUIE DE PRESIUNE REDUS 1.2.2.3.1 SCENARIUL NR. I.1. Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 5000 de locuitori n scenariul nr. I.1. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a ntregii comune, cuprinznd satele: Pericei, Bdcin, Periceiu Mic i Sici. Reeaua de distribuie va fi de tip ramificat, de presiune redus. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: L= 17,174 km pentru satul Pericei L= 11,863 km pentru satul Bdcin L= 6,112 km pentru satul Sici L= 6,831 km pentru satul Periceiu Mic Total lungime: 41,980 km Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 4934. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.1., raportat la numrul de locuitori, este gu(I.1.) = 4934/41980x100 = 11,8%. 1.2.2.3.2 SCENARIUL NR. I.2. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 4000 de locuitori n scenariul nr. I.2 se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satele: Pericei i Bdcin. Reeaua de distribuie va fi de tip ramificat. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: L= 17,174 km pentru satul Pericei L= 11,863 km pentru satul Bdcin Total lungime: 29,037 km Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 3988. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.2., raportat la numrul de locuitori, este gu(I.2.) = 3988/29037x100 = 13,7%. 1.2.2.3.3 SCENARIUL NR. I.3. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 3000 de locuitori n scenariul nr. I.3 se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale doar pentru satul Pericei. Reeaua de distribuie va fi de tip ramificat. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: L= 17,174 km pentru satul Pericei Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 2876. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.3., raportat la numrul de locuitori, este gu(I.3.) = 2876/17174x100 = 16,7%. 7

1.2.2.3.4 SCENARIUL NR. I.4. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 2000 de locuitori n scenariul nr. I.4. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satul Pericei, pentru strzile Principal (DN 1H), Joseni, Apei, Bisericii, Bosorcaia, Doia i Membrilor. Aceste strzi au cea mai mare densitate de imobile. Reeaua de distribuie va fi de tip ramificat. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: L= 11,930 km pentru satul Pericei, strzile sus menionate. Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 2042. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.4., raportat la numrul de locuitori, este gu(I.4.) = 2042/11930x100 = 17,1%. 1.2.2.3.5 SCENARIUL NR. I.5. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 1000 de locuitori n scenariul nr. I.5. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satul Pericei, pentru strzile Principal (DN 1H), Joseni, Apei i Bisericii. Aceste strzi sunt cele mai apropiate de centrul localitii. Reeaua de distribuie va fi de tip ramificat. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: L= 5,820 km pentru satul Pericei, strzile sus menionate. Numrul de imobile care beneficiaz de investiie este de 988. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.5., raportat la numrul de locuitori, este gu(I.5.) = 988/5820x100 = 17,0%. CONCLUZII Se observ c pentru localitatea Pericei (scenariile I.3., I.4., I.5.), gardul de utilizare a investiiei este cel mai mare. Aceasta se datoreaz att densitii mai mari a imobilelor (viitorilor consumatori) n comparaie cu celelalte localiti ale comunei, ct i faptului c doar 0,3 km din reeaua de distribuie a localitii Pericei se afl n extravilanul localitii staia de reglare-msurare predare se afl la 0,3 km de limita intravilanului localitii Pericei. Pentru alimentarea satelor Periceiu Nou, Sici i Bdcin, pentru fiecare n parte, exist o lungime considerabil de reea (3,5 km pentru Bdcin; 2,9 km pentru Sici; 2,2 km pentru Periceiu Mic) care se afl n extravilan, zon n care nu va exista niciun branament. De asemenea, se poate observa c alimentarea cu gaze naturale a doar dou treimi din localitatea Pericei (scenariul I.4.) nu aduce un beneficiu considerabil din punctul de vedere al gradului de utilizare a investiiei, fa de alimentarea cu gaze naturale a ntregii localiti (scenariul I.3.). Creterea gradului de utilizare fa de scenariul I.3. este i mai mic pentru cazul n care se alimenteaz doar consumatorii din zona central a localitii (scenariul I.5.). n aceast zon exist imobile (instituii, spaii comerciale etc.) amplasate pe terenuri cu suprafa mare, cu deschidere mare la strad i care cresc uor dispersia consumatorilor. CAPITOLUL II STUDIU COMPARATIV PRIVIND ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE A 1000/2000/3000/4000/5000 LOCUITORI PRIN REEA DE REPARTIIE DE PRESIUNE MEDIE I REEA DE DISTRIBUIE DE PRESIUNE REDUS 1.2.2.3.6 SCENARIUL NR. II.1. Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 5000 de locuitori n scenariul nr. II.1. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a ntregii comune, cuprinznd satele: Pericei, Bdcin, Periceiu Mic i Sici. Sistemul de distribuie va fi alctuit din reea de repartiie de presiune medie, patru staii de reglare de sector (SRS), cte una pentru fiecare localitate, i reea de distribuie de presiune redus. 8

n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: - pentru reeaua de repartiie L= 10,300 km - pentru reeaua de distribuie L= 33,080 km Total lungime: 43,380 km Lungimea reelei, n aceast situaie, este mai mare dect n cazul scenariului I.1. datorit faptului c pe 1,4 km exist att conducte de presiune medie ct i conducte de presiune redus. Va rezulta un grad de utilizare al investiiei mai mic. La aceasta se adaug i costurile reprezentnd realizarea celor patru SRS-uri. Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 4934. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. II.1., raportat la numrul de locuitori, este gu(II.1.) = 4934/43380x100 = 11,4%. 1.2.2.3.7 SCENARIUL NR. II.2. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 4000 de locuitori n scenariul nr. II.2 se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satele: Pericei i Bdcin. Sistemul de distribuie va fi alctuit din reea de repartiie de presiune medie, dou staii de reglare de sector (SRS), cte una pentru fiecare localitate, i reea de distribuie de presiune redus. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: - pentru reeaua de repartiie L= 5,200 km - pentru reeaua de distribuie L= 25,240 km Total lungime: 30,440 km Lungimea reelei, n aceast situaie, este mai mare dect n cazul scenariului II.2. datorit faptului c pe 1,4 km n localitatea Pericei, exist att conducte de presiune medie ct i conducte de presiune redus. Va rezulta un grad de utilizare al investiiei mai mic. La aceasta se adaug i costurile reprezentnd realizarea celor dou SRS-uri. Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 3988. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. I.2., raportat la numrul de locuitori, este gu(II.2.) = 3988/30440x100 = 13,1%. 1.2.2.3.8 SCENARIUL NR. II.3. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 3000 de locuitori n scenariul nr. II.3 se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale doar pentru satul Pericei. Sistemul de distribuie va fi alctuit din reea de repartiie de presiune medie, staie de reglare de sector (SRS) i reea de distribuie de presiune redus. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: - pentru reeaua de repartiie L= 0,300 km - pentru reeaua de distribuie L= 16,874 km Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 2876. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. II.3., raportat la numrul de locuitori, este gu(II.3.) = 2876/17174x100 = 16,7%, acelai ca n cazul scenariului I.3., dar n acest caz se adaug costurile de realizare a SRS. 1.2.2.3.9 SCENARIUL NR. II.4. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 2000 de locuitori n scenariul nr. II.4. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satul Pericei, pentru strzile Principal (DN 1H), Joseni, Apei, Bisericii, Bosorcaia, Doia i Membrilor. Aceste strzi au cea mai mare densitate de imobile. Sistemul de distribuie va fi alctuit din reea de repartiie de presiune medie, staie de reglare de sector (SRS) i reea de distribuie de presiune redus. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: - pentru reeaua de repartiie L= 0,300 km - pentru reeaua de distribuie L= 11,674 km Numrul de locuitori care beneficiaz de investiie este de 2042. 9

Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. II.4., raportat la numrul de locuitori, este gu(II.4.) = 2042/11930x100 = 17,1%, acelai ca n cazul scenariului I.4., dar i n acest caz se adaug costurile de realizare a SRS. . 1.2.2.3.10 SCENARIUL NR. II.5. - Alimentarea cu gaze naturale a unui numr de aproximativ 1000 de locuitori n scenariul nr. II.5. se prevede realizarea sistemului de distribuie a gazelor naturale pentru satul Pericei, pentru strzile Principal (DN 1H), Joseni, Apei i Bisericii. Aceste strzi sunt cele mai apropiate de centrul localitii. Sistemul de distribuie va fi alctuit din reea de repartiie de presiune medie, staie de reglare de sector (SRS) i reea de distribuie de presiune redus. n cazul acestui scenariu, lungimea conductelor de distribuie a gazelor naturale este: - pentru reeaua de repartiie L= 0,300 km - pentru reeaua de distribuie L= 5,520 km Numrul de imobile care beneficiaz de investiie este de 988. Gradul de utilizare a investiiei, din scenariul nr. II.5., raportat la numrul de locuitori, este gu5 = 988/5820x100 = 17,0%, acelai ca n cazul scenariului I.5., dar i n acest caz se adaug costurile de realizare a SRS. CONCLUZII Se observ c pentru scenariile II.1. i II.2., gradul de utilizare a investiiei a sczut. Aceasta se datoreaz lungimii reelei, care este mai mare dect n cazul scenariului I.1. i I.2. datorit faptului c pe 1,4 km n localitatea Pericei, exist att conducte de presiune medie ct i conducte de presiune redus. La aceasta se adaug i costurile reprezentnd realizarea celor patru SRS-uri.

10

Nr. crt.

Criterii de analiz i selecie

Punctaj max

Punctaj acordat I. Reea de distribuie presiune redus II. Reea de repartiie de presiune medie i reea de distribuie de presiune redus Scenariul I.1. I.2. I.3. I. 4. I. 5. II.1. II. 2. II. 3. II. 4. II.5. 10,0 10,3 10,0 10,0 9,6 4,8 10,0 8,0 8,1 12,0 10,0 10,0 9,4 5,4 10,0 8,5 5,8 14,6 10,0 10,0 9,5 7,0 10,0 9,0 4,1 15,0 10,0 10,0 7,4 8,5 10,0 9,5 2,0 14,9 10,0 10,0 7,1 10 10,0 10,0 10,0 10,0 7,5 2,5 10 4,3 8,0 8,0 8,1 11,5 7,5 7,5 9,8 4,9 8,0 8,5 5,8 14,6 7,5 10,0 9,6 6,5 8,0 9,0 4,1 15,0 7,5 10,0 7,5 7,5 8,0 9,5 2,0 14,9 7,5 10,0 7,2 8,0 8,0 10,0

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

Debit instalat de gaze naturale (punctaj raportat la valoarea debitului) Densitatea locuitorilor raportat la 100 de metri de conduct Nr. SRS peste 2.500 mc/h (punctaj/buci) Nr. SRMS pn la 2.500 mc/h (punctaj/buci) Invetiia specific pentru realizare reele gaz Durata de execuie a reelelor de gaz Necesar de utilaje i echipamente speciale n execuie Influena asupra mediului n timpul execuiei (nivelul de poluare a mediului) Influena asupra mediului n timpul exploatrii sistemului (nivelul de poluare a mediului) Nr. personal de ntreinere i exploatare TOTAL

10 15 10 10 10 10 10 10

10 10 105 100%

10,0 2,0 84,7 80,67%

9,5 3,9 86,8 82,67%

9,0 7,2 92,1 87,71%

8,5 8,8 91,8 87,43%

8,0 10,0 92 87,62%

10,0 1,0 71,3 67,90%

9,5 2,4 77,7 74,00%

9,0 6,9 86,9 82,76%

8,5 8,4 86 81,90%

8,0 9,7 85,3 81,24%

11

CAPITOLUL III STUDIU COMPARATIV PRIVIND ALEGEREA MATERIALULUI TUBULAR Pentru conductele montate ngropat, aferente reelei de distribuie a gazelor naturale, se pot utiliza evi din polietilen (PEHD 100 SDR 11) sau oel. Investiia specific (costul pe metru de conduct montat) n cazul utilizrii evilor din polietilen este mai mic din urmtoarele motive: - preul pe metru liniar al evilor din PEHD fiind redus comparativ cu preul pe metru liniar al conductelor din oel. Doar pentru diametre mai mari de 300mm preul pe metru liniar este mai mare n cazul polietilenei PEHD. n cazul tuturor celor 10 scenarii prezentate mai sus, diametrul de eav nu depete 200mm. - pentru diametre cuprinse n intervalul Dn32 Dn110 eava de polietilen se poate achiziiona n colaci de 100 ml, fapt ce duce la reducerea numrului de suduri i implicit a costului de investiie. evile din oel se livreaz la lungimi de pn la 12 m. - conform Normelor tehnice NTPEE-2008, este obligatorie montarea de rsufltori la conductele din oel, deasupra fiecrei suduri. n cazul polietilenei, este obligatorie montarea de rsufltori doar la capetele tuburilor de protecie i n situaii deosebite evideniate de proiectant sau de operatorul sistemului de distribuie. - evile din oel trebuie obligatoriu protejate mpotriva coroziunii. Chiar dac evile din oel sunt comandate i livrate preizolate cu polietilen, protejarea de calitate a sudurilor mpotriva coroziunii, implic cheltuieli suplimentare considerabile. - rugozitatea suprafeelor evilor din oel este mai mare dect cea a evilor din polietilen (0,05 mm, fa de 0,007 mm), ceea ce duce la creterea diametrelor raportat la acelai debit de gaze naturale. innd cont de aceste considerente, dar i de faptul c exploatarea i ntreinerea conductelor din polietilen este mai ieftin i durata de via este mai mare (50 de ani n cazul polietilenei, comparativ cu 25 de ani n cazul oelului), s-a optat pentru utilizarea evilor din polietilen.

12

1.2.2.4 SITUAIA PROIECTAT

Avnd n vedere avantajele i dezavantajele celor trei studii prezentate anterior, s-a optat pentru:

Scenariul I.3.: acest scenariu prevede utilizarea gazelor naturale pentru gtit i
nclzire n sistem individual cu centrale termice de locuine, doar pentru satul Pericei. Reeaua de distribuie va fi de presiune redus. Materialul tubular utilizat va fi polietilena. Prin realizarea acestei investiii, proiectul va contribui la realizarea obiectivelor programului de dezvoltare rural, contribuind astfel la mbuntirea infrastructurii fizice de baz n spaiul rural, la mbuntirea accesului la serviciile publice de baz pentru populaia rural i la creterea numrului de sate modernizate. Avantajele realizrii investiiei pentru care s-a ntocmit proiectul, sunt reprezentate efectele de sinergie generate de implementarea acestor proiecte, contribuind ntr-o msur mai mare la mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i la diversificarea economiei rurale. Pe de alt parte, investiia privind nfiinarea sistemului de distribuie a gazelor naturale va contribui ntr-o mare msura la protecia mediului i va asigura condiii de siguran n utilizarea energiei termice. Din punct de vedere termic, conform acestui scenariu, pentru asigurarea energiei necesare nclzirii locuinelor i preparrii apei calde menajere, s-au prevzut centrale termice individuale de locuin care au debitul instalat de gaze naturale de 2.10 mc/h, cu factor de simultaneitate egal cu 1, iar pentru prepararea hranei s-a considerat c fiecare locuin va fi dotat cu main de gtit tip aragaz cu cuptor, avnd debitul instalat de 0.70 mc/h. Totalul de combustibil gaze naturale necesar pentru alimentarea localitii Pericei, jud. Slaj va fi de: - maini de gtit - 967 buc. X 0.70 mc/h = 773,6 mc/h - centrale termice de locuin - 967 buc. X 2.10 mc/h = 1934,0 mc/h _________________________________________________________________ Total - 2707,6 mc/h Din punct de vedere al soluiei tehnice de alimentare cu gaze naturale, n varianta cu centrale termice de locuine, a imobilelor din localitatea Pericei, s-a proiectat un sistem de distribuie a gazelor naturale echilibrat din punct de vedere al necesarului de gaze naturale, alctuit din: - reea de distribuie gaze naturale de redus presiune (0,05...2 bar) Sistemul de distribuie (conducte, branamente i posturi de reglare-msurare) a gazelor naturale de presiune redus, prin care gazele naturale vor fi aduse la limitele de proprietate ale imobilelor, se va realiza n sistem ramificat. Conductele de distribuie gaze naturale vor alimentate cu gaze naturale din staia de reglare-msurare de predare (SRMP) la presiune redus, vor fi pozate n montaj subteran pe domeniul public, de-a lungul tramei stradale, n trotuarul fiecrei strzi din incinta localitii, vor fi realizate din evi de polietilen tip PEHD 100, SDR 11, SR ISO 4437 i vor avea diametre cuprinse ntre Dn 40 mm i Dn 200 mm. n cazurile n care limea strzilor este mai mare de 12 m, s-au prevzut conducte de distribuie pe ambele pri ale strzii, aceasta fiind o soluie mai economic dect cea cu o conduct pe o singur parte a strzii deoarece sunt evitate traversrile dese cu branamente n tuburi de protecie care ar alimenta cu gaze imobilele de pe partea opus celei pe care ar fi conducta. Caracteristicile tehnico-economice ale evilor pentru conductele reelei de distribuie gaze naturale sunt sistematizate, n tabelul nr. 1, dup cum urmeaz:

13

Tabel nr. 1 Localitatea Pericei evi pentru conducte i branamente de gaze naturale, de presiune redus, proiectate n scenariul 2 - cu centrale termice de locuine Caracteristici eav 1. Conduct de distribuie gaze naturale de redus presiune din evi de polietilen PEHD 100, SR ISO 4437, SDR 11 - Dn 40 mm - Dn 63 mm - Dn 90 mm - Dn 110 mm - Dn 160 mm - Dn 200 mm Total conduct distribuie 2. Branamente de distribuie gaze naturale de redus presiune din evi de polietilen PEHD 100, SR ISO 4437, SDR 11 - Dn 32mm 967 buci Total conduct branamente T O T A L GENERAL Lungime conduct (m) 8220.00 2958.00 4426.00 576.00 26.00 968.00 17174.00 Lungime conduct (m) medie 7.00 --Cost unitar (lei/m) 3.96 9.68 19.64 29.12 61.80 130.50 --Cost unitar (lei/buc) 3.00 --Cost total (lei) 32551.20 28633.44 86926.64 16773.12 1606.80 126324.00 292815.20 Cost total (lei) 20307.00 20307.00 313122.20

ntocmit,

14

1.2.3 DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI 1.2.3.1 ZONA I AMPLASAMENTUL

Localitatea Pericei este situat, din punct de vedere geografic, la nord-vest de municipiul Zalu i la est de oraul imleul Silvaniei, pe cursul superior al rului Crasna fiind traversat de drumul naional DN 1H.

1.2.3.2

STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI

Total lungime conduct de distribuie montat subteran n satul Pericei este L= 17174 m. Bilanul suprafeelor scoase temporar i definitiv din circuitul agricol i din domeniul public se prezint astfel: Suprafaa de teren ocupat definitiv: S= 0,9 mp, teren neproductiv din domeniul public, pentru locul cutiilor de manevr ale vanelor. Suprafata de teren ocupat temporar S= 17174 mp, teren neproductiv din domeniul public.
Specificatie 0 Domeniu public Domeniu particular TOTAL TOTAL SUPRAF. Tot. Ag. Np. 1 2 3 17175 17175 17175 17175 TEMPORAR Ag. Np. 5 6 17174 17174 DEFINITIV <mp> Tot. Ag. Np. 7 8 9 0,9 0,9 0,9 0,9

Tot. 4 17174 17174

Terenurile afectate se afl pe strzile i drumurile localitii Pericei, fiind teren neproductiv din domeniul public pe teritoriul administrativ al Consiliului Local Pericei, Satul Pericei, acesta dndu-i acordul asupra ocuprii temporare a terenurilor n cauz. Pe terenurile aflate n Administraia Drumurilor Naionale, conductele vor fi amplasate n partea exterioar a anurilor, la distane de minim 5 metri de axul drumului DN 1H.

1.2.3.3

STUDII DE TEREN

1.2.3.3.1 STUDIU TOPOGRAFIC S-a efectuat recunoaterea prealabil a amplasamentului care face obiectul ridicrii, fiind etapa n care se obin informaii asupra terenului din zona de lucru, inclusiv a cilor de acces i a punctelor reelei geodezice de stat existente n zon. Ca metod de lucru folosit pentru ridicarea detaliilor planimetrice s-a folosit metoda drumuirii i radierii pe parcursul drumuirii dezvoltate din punctul de baz. S-au determinat prin msuratori GPS puncte de ndesire din care, prin drumuire, s-au stabilit puncte de ridicare pe traseul reelei, din care s-au msurat punctele caracteristice solicitate de proiectant limitele de proprietate, poduri de beton, stlpi din beton, pomi, fntni, anuri, margini de drum, taluz jos i taluz sus. Metoda folosit n ridicarea detaliilor terenului a fost metoda drumuirii cu radieri, cotele punctelor radiate obinndu-se pe cale trigonometric. 1.2.3.3.2 GEOLOGIA, SEISMICITATEA Regiunea municipiului Zalu i a mprejurimilor sale, printre care se regsete i localitatea Pericei, este situat n NV Transilvaniei, la intersecia a trei zone geografice reprezentative: Munii Apuseni, Platoul Someului i Cmpia Transilvan. Din punct de vedere geomorfologic, regiunea aparine zonei deluroase, trecnd n mod treptat de la zona nalta la cea joas. Natura rocilor: argile compacte i marne, puternic stratificate, tufuri, masive de sare. 15

Seismic, perimetrul localitii se ncadreaz n gradul 6 (cutremur care provoac spaim) de intensiti macroseismice definite conform STAS 11100/1-93. Conform normativului P1001-2006 acceleraia terenului pentru proiectare ag=0,08. Cutremurele din platforma Transilvaniei sunt cutremure crustale ( adncime 2-20 km ) cu magnitudine maxim = 5,4 5,6. Nivelul maxim al apelor subterane 7,70 m. 1.2.3.3.3 CLIMA I FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI Pe harta Romniei cu zonarea climatic pentru perioada de iarn, municipiul Zalu este situat n zona climatic III, cu temperatura exterioar de calcul de -18oC. Pentru calcul termic a construciilor subterane, temperatura solului se consider 10oC la adncime de 7m sub NTS. Adncimea maxim de nghe conform STAS 6054-77 este de 0.8-0.9 m de la cota terenului natural sau sistematizat. Zona de zpad 1, conform SR EN 1991-1-3:NA 2005; s0k =1,5 kN/m2, conform CR-11-3-2005. Zona de vnt vb,0 = 30,0/s, conform SR EN 1991-1-4/NB:2007; qef = 0,4 kN/m2.

16

1.3 MEMORIU TEHNIC

1.3.1 DATE GENERALE
Prezenta documentaie s-a realizat n baza avizului tehnic emis de E.ON Gaz Distribuie S.A.. Conform aprobrii Guvernului Romniei nr. /2012 , scrisoarea Consiliul Judeean nr. ../2012, reelele de distribuie gaze naturale de presiune redus din localitatea Pericei vor fi realizate din conducte din polietilen. Prin reeaua de distribuie gaze naturale proiectate pentru alimentarea localitii Pericei se face legtura ntre staia de reglare-msurare de predare Pericei pe de o parte, respectiv robinetele situate la capetele branamentelor ce alimenteaz imobile din localitatea Pericei. Soluia adoptat pentru proiectarea sistemului de distribuie a gazelor naturale a localitii Pericei este urmtoarea (vezi planurile de situatie G01, G02 si detaliile de execuie) : 1. Reeaua de distribuie gaze naturale presiune redus, se va racorda la ieirea din staia de reglare-msurare de predare alimentat din conducta de transport Dn 300 Jibou Simleul Silvaniei, aflat n partea sudic a localitii Pericei. 2. Conducta din polietilen PE 100 SDR 11 va funciona n regim de presiune redus, va fi pozat subteran, i va avea diametrele urmtoare: Dn 40 x 3.7mm, 63 x 5.8mm, 90 x 8.2mm, 110 x 10mm, 160x14.6mm, 200x18.2mm i o lungime total de 17.174 km. 3. Realizarea unui branament din polietilen PE 100 SDR 11 Dn 32 x 3mm i a unui post de reglare, pentru alimentarea fiecrui imobil al localitii.

1.3.2 EXECUIA CONDUCTELOR DE DISTRIBUIE GAZE NATURALE DIN POLIETILEN

Pentru execuia conductei nou proiectate din PE , constructorul va delega un instalator autorizat minim gr.II D care va semna i completa partea scris si desenat a proiectului tehnic. Traseul conductei va fi rectiliniu, marcat prin inscripii sau prin aplicarea de plcue indicatoare pe construcii i pe stlpii din vecinatate n conformitate cu STAS 9750, cu respectarea art. 6.52. De asemenea, pentru determinarea traseului conductei subterane se va utiliza un fir din cupru insotitor izolat (fir trasator) cu seciunea minim 0,8 mm art. 10.44. Firul metalic va fi montat pe intregul traseu si va fi fixat pe generatoarea superioara a acestora cu o banda adeziva la distante de cel mult 5,0 m. Conductele se vor monta in teritoriul public, in soluie de montaj subteran. Lungimea totala a conductelor de distribuie proiectate este de 17.174 km. Pentru executarea conductelor se va utiliza aa cum indica articolul 3.2. din NTPEE/2008, eava PE 100, SR-ISO 4437, cu o valoare a raportului dimensional standard (SDR) egala cu 11,0 i in consecina avnd grosimea minim a peretelui dup cum urmeaz: - 3.7 mm pentru eava cu Dn=40 mm; - 5.8 mm pentru eava cu Dn=63 mm; - 8.2 mm pentru eava cu Dn=90 mm; - 10.0 mm pentru eava cu Dn=110 mm; - 14.6 mm pentru eava cu Dn=160 mm; - 18.2 mm pentru eava cu Dn=200 mm; La executarea lucrarilor se vor folosi numai tevi standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vgoare, verificate in ceea ce priveste respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect si corespondenta cu normele in vigoare. 17

Materialul tubular se va verifica si din punct de vedere al aspectului, fiind interzisa utilizarea portiunilor de teava care prezinta defecte. Capetele tevilor trebuie sa fie taiate neted si perpendicular pe lungimea tevii si vor fi protejate cu capace din polietilena. Tevile folosite la executia conductei de gaze vor fi de culoare galbena sau de culoare neagra, marcata cu dungi galbene subtiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferinta. Tevile se livreaza in tronsoane drepte, in colaci sau roluite pe tambur. Pentru transportul tevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua neteda si prevazute cu aparatori laterale de aproximativ 2 m, plate, fara denivelari, iar tevile din PE trebuie sa fie legate in timpul transportului. In timpul transportului tevile din PE trebuie legate continuu in scopul reducerii la minimum al deplasarii intre ele si suportii lor. Depozitarea evilor si fitingurilor se va face cu respectarea urmtoarelor condiii: - evile drepte din polietilena trebuie depozitate pe suprafee plane, lipsite de pari proeminente care pot sa le deformeze sau deterioreze, sau pe cadre aezate la distante egale intre ele si construite astfel nct greutatea fascicolului sa fie transmisa numai prin cadre. - fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate in ambalajele lor originale, pana la folosirea lor; - se va evita contactul evilor si fitingurilor din polietilena cu produse chimice, cum ar fi de exemplu hidrocarburile lichide; - evile si fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate astfel nct sa nu existe riscul deteriorrii prin spargere, gurire, zgriere sau expunere la lumina pe durata lunga (mai mare de 2 ani). Inaltimea admisibila de stivuire a evilor depinde de material, diametru, grosimea de perete si temperatura exterioara, respectndu-se cu strictee recomandrile fabricantului in acest sens. Teava livrata in forma de colaci si tambur se va depozita respectand urmatoarele conditii: - rigidizarea capetelor de teava - lagarea in straturi a spirelor - asigurarea unei distante de siguranta intre teava si sol Tevile si elementele de asmblare din PE se vor depozita in spatii inchise sau acoperite, ferite de actiunea directa a razelor solare sau intemperiilor. In prezentul proiect s-au prevzut vane de secionare (robinete) din polietilena, care sa permit scoaterea unor tronsoane din funciune in caz de avarie. Toate armaturile vor fi montate subteran, fiind prevzute cu elemente de acionare de la suprafaa. Instalarea armaturilor se va face pe un suport de susinere din beton, astfel nct sa nu supun eava din PE la sarcini suplimentare datorate acionarilor sau greutatii proprii. Distanta minima intre conductele de gaz de presiune redusa din polietilena pozate subteran si alte instalaii, reele edilitare, construcii sau obstacole subterane potrivit tabelului 1 din NTPEE/2008 va fi: - cldiri cu subsol.........2,0 m - cldiri fara subsol.......1,5 m - canale pentru reele termice si telefonice...1,0 m - conducte de canalizare.....1,0 m - conducte de apa, cablu de forta, cabluri telefonice montate direct in sol, sau cminele altor instalaii...0,5 m - cmine pentru reele termice, telefonice de canalizare, staii sau cmine subterane in construcii independente...1,0 m - linii de tramvai.... 0,5 m - copaci...... 1,5 m - stlpi.... 0,3 m 18

Cnd respectarea distantelor prevzute in NTPEE/2008 nu este posibila, aceste distante se pot reduce cu condiia montrii in tub de protecie. Se mai face prezicerea ca distantele de mai sus se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductei sau constructiilor. S-au obinut avize de la toi detinatorii de utilitati subterane si supraterane din vecintatea conductelor, precum si acordul primriei. La inceperea lucrarilor se va intocmi un proces verbal de predare a amplasamentului intre proiectant, beneficiar, executantul lucrarii si delegatii intreprinderilor detinatoare de utiliati in zona, ocazie cu care detinatorii de utilitati subterane vor face cunoscut executantului traseele exacte ale acestora. Traseele utilitatilor vor fi marcate pe teren in mod distinct (prin tarusi-martor) si vor fi predate de proprietarii lor viitorului executant, operatie ce se consemneaza in scris sub semnatura. In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative, inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apa, canale, termoficare pentru evitarea deteriorarii acestora sau producerii de accidente. Daca se vor intalni cabluri electrice sau telefonice in canalizari sau ingropate direct in pamant, se va opri imediat lucrul se va anunta de urgenta conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitati subterane pentru acordarea asistentei tehnice in timpul lucrarilor (vezi si alte indicatii din fisa tehnologica de sapaturi). Conductele proiectate pe portiunea de montaj subteran se vor monta la adancimea de 0,9 m, adancime masurata de la fata terenului pana la generatoarea superioara a conductei, conform art. 6.17. Acest montaj va respecta si prevederile art. 6.36, in sensul de a nu fi la un nivel inferior celui al bazei fundatiilor cladirilor, pentru evitarea patrunderii eventualelor scapari de gaze sub cladiri. La subtraversarea cursurilor de apa ntlnite pe traseul conductei de gaze naturale proiectate s-a adoptat soluia de pozare a acesteia aparent din eava otel STAS 404/1 pe pode sau estacada, conform detalii. Se interzice montajul fortat (sub tensiune mecanica) al conductei. Intersectia conductei de gaze cu alte utilitati subterane sau lucrari la suprafata solului conform art. 6.24 sa va face perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii traversate. In mod exceptional se admit traversari sub un alt unghi, dar nu mai mic de 60 grade. La intersectii cu alte instalatii subterane, bransamentele de gaz se vor monta deasupra instalatiei traversate, la o distanta minima de 200 mm, distanta masurata in plan vertical de la generatoarea inferioara a conductei., Conductele de gaz nu vor traversa canale, camine sau alte constructii subterane conform art.6.25. Cazul in care respectarea conditiilor prezentate, nu este posibil, conductele vor fi in pozate n tub de protectie (cf.art.6.31). Tuburile de protectie au drept scop: -protectia conductei din PE la solicitari mecanice datorate sarcinilor externe; -directionarea eventualelor scapari de gaze. La alegerea tuburilor de protecie se va respecta art. 6.35. Toate armturile inclusiv piesele de legatura se vor incerca inainte de montare la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de regim conform STAS 2250, adica 3 bari pentru presiunea redusa. Pozarea conductei de PE se va face exclusiv subteran. Lucrarile de sapaturi se vor efectua in conformitate cu cele prescrise in Fisa tehnologica de sapatura (anexata), proiectantul insistand asupra urmatoarelor: -imbracamintea de asfalt va fi decapata de cate 5 cm de o parte si alta a fundatiei din beton a drumului care la randul ei va fi decapata cu cate 7,5 cm de o parte si de alta a marginilor santului; -imbracamintea de pietris va fi decapata cu cate 15 cm de o parte si de alta a santului; -latimea santului va fi Dext + 25 cm; -adancimea santului va fi astfel executata incat sa asigure adancimea de pozare impusa prin art.10.5 (vezi pct. 4 din Fisa tehnologica de sapaturi); -fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu inaltimea de 10 cm; 19

-dupa ce se aseaza conducta in sant, se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip compact manual, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei; -umplerea santului se va face in straturi de maximum 30 cm, compactarea facanduse manual dupa fiecare strat; -dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura se aseaza banda de avertizare si se cotinua umplerea santului; -refacerea pavajelor se va realiza in starea initiala numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umplerile cu pamant au fost bine facute si compactate, iar pamantul nu se va mai tasa; Imbinarile tronsoanelor conductei se vor executa prin electrofuziune, conform Fisei tehnologice de sudura anexata documentatiei. Elementele de asamblare vor fi realizate din materii prime care sa fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate tevile. Conditiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie sa corespunda normelor internationale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836, tec). In prezentul proiect s-au prevazut cuple(mufe) electrosudabile. Constructorul poate utiliza si alte elemente de asamblare agrementate in conformitate cu prevederile legale, cu conditia obtinerii acordului prealabil scris al proiectantului. Toate imbinarile realizate din tevi si/sau intre tevi si elementele de asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii. Asamblarea tronsoanelor de teava se va face doar de instalatori autorizati pentru executia procedeului de sudare prin electrofuziune. Prelucrarea si combinarea tevilor si a elementelor de racordare din PE se poate realiza la o temeperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 0-40 C. Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie agrementate in conformitate cu prevederile legale. Coborarea conductei in sant se va efectua numai dupa ce la toate imbinarile sudate s-au efectuat cicluri de racire. La coborarea fiecarui tronson in sant se vor utiliza franghii, chingi si/sau scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. Se va evita contactul conductei cu peretii santului, pentru a nu fi deteriorat conducta. Se va acorda o atentie deosebita la trecerea conductei pe sub sau pe langa obstacole. Pentru realizarea unor schimbari de directie, tevile din PE pot fi curbate fara aport de caldura. Raza minima de curbare este de 20 Dn pentru SDR 11. evile din polietilena se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului santului. Pentru protejarea conductei in timpul unor eventuale lucrari edilitare se va monta deasupra conductei pe intreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o banda de avertizare de culoare galbena din PE avand o latime de 6 cm, cu inscriptia GAZ METAN. Probele de presiune se vor efectua in conformitate cu prevederile din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008, cu urmtoarele precizri. ncercarile preliminare se vor efectua conform prevederilor art.12.5,12.10, la 4 bar. n vederea pregtirii pentru verificarile de receptie, executantul va curata tevile de impuritati prin suflare cu aer si va efectua incercari preliminare (de casa) in aceleasi conditii ca lucrarile de receptie. Verificarea de receptie a conductei, consta din uramatoarele: -incercarea de rezistenta la presiunea de 4,0 bari timp de 1 ora -incercare de etanseitate la presiunea de 2,0 bari timp de 24 ore Timp de egalizare a temperaturii aerului din conducta cu cea a aerului din mediul inconjurator este de 10 ore. Toate incercarile se fac cu aer. Conditiile de incercare si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces-verbal de receptie. Incercarile se vor face cu manometre inregistratoare avand clasa de precizie maxima din productia curenta, verificate si marcate conform legilor in vigoare. In timpul 20

incercatii nu se admit pierderi de presiune. Sigurele tolerante admise sunt cele datoarate impreciziei de citire, dupa aplicarea corectiilor de temperatura si presiune barometrica. La incercarile de etanseitate diferenta dintre presiunile absolute (presiunea efectiv citita la manometru + presiunea barometrica citita la barometru) la inceputul si la sfarsitul incercarii dupa aplicareea corectiei de temeratura trebuie sa fie inferioara erorii maximale, datorita impreciziei aparatelor de masura, care se considera egala cu 13 mbar. In caz ca pe parcursul ncercrii apar diferente ale presiunii barometrice, care depasesc 26 mbar sau daca coreciile datorita variaiei de temperatura depasesc 26 mbar, ncercrile vor continua pana cnd doua serii de citiri la interval de 24 ore vor da rezultate apropiate. Se admit urmtoarele imprecizii ale instrumentelor de msura: - pentru temperatura medie a aerului din conducta: 1/5C; - pentru presiunea aerului din conducta: 1 mm Hg Toate determinarile in cadrul incercarilor se vor face cu aceleasi aparate pe masura si in aceleasi puncte, la inceputul si sfaritul determinarilor. Pe toata perioada cresterii presiunii manometrul va fi tinut sub observatie. La aparitia unor defecte, incercarile se vor intrerupe iar conductele se vor goli. Dupa remedierea defectelor, incercarile se vor relua. Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se afla sub presiune. Dupa terminarea incercarilor evacuarea aerului se va face pe la capatul opus celui de umplere. Incercarile de rezistenta si etanseitate se fac de catre executant prin instalator autorizat minim gradul II DB in prezenta delegatului Distribuiei de gaz. In timpul efectuarii probelor de presiune se interzice accesul in zona de lucru altor persoane decat cele repartizate pentru efectuarea acestor operatii. Pentru recepia conductei se vor prezenta prin instalatorul autorizat pentru executia retelelor de gaze din polietilena (minim grad II DB) al constructorului, obligatoriu toate piesele prevazute in art.13.12, 13.13, 13.14, 13.15, planul lucrrii executate si schema izometrica, cu indicarea pozitiei legaturii la conducta de distributie existenta, diametrul, lungimea, schimbari de directie, armaturile, adancimea de pozare, suduri, etc.;cetrificatul de calitate si factura materialului tubular; proces-verbal pentru lucrari ascunse, situatia de plata, autorizatia de constructie. Conditiile de incercare la rezistenta si etanseitate si rezulatele obtinute vor fi consemnate in procese-verbale de receptie conform anexei 4, care se vor anexa la dosarul definitiv. Daca pentru racordarea conductelor noi proiectate este necesara oprirea gazelor atunci anuntarea abonatilor, operatiile de inchidere si deschidere se vor efectua de Distribuitor Gaz Romania, iar operatiile de cuplare de catre constructor. Lucrarile se vor efectua pe baza unui program de lucru scris conform art. 2.5, si va cuprinde: denumirea si scopul lucrarii, data programata si durata lucrarii, schitele conductelor din zona afectata, executantul si conductotul lucrarii, responsabilul coordonator din partea S Distribuitor Gaz Romania, succesiunea opratiilor, dotarea tehnica, masuri de protectie a munci si P.S.I.,numele persoanei care intocmeste si aproba programul de lucru. Scoaterea din functiune respectiv punerea n funciune se vor face conform art. 13.6, 13. 7. nainte de punerea in functiune se va preda dosarul definitiv completat conform articol 13.17; 13.18 astfel: - vedere in plan a conductei efectiv montata cu precizarea cotelor fata de repere fixe, usor de identificat. Pe plan se vor mentiona: distantele intre suduri, locurile sudurilor de pozitie, diametrul conductei, locul schimbarilor de diametre, lungimea fiecarui tronson de conducta pe diametre si lungimea totala a conductei, locurile de intersectie cu alte conducte, cabluri, etc, distante pina la alte instalatii intilnite in sapatura, constructii sau obstacole subterane, locurile dispozitivelor de inchidere, profile transversale in puncte aglomerate; - certificate de calitate materiale; - rezultatele gamagrafierii sudurilor; - procese-verbale care atesta calitatea izolatiei, buletin de verificare a capacitatii electroizolante a acesteia; - procese-verbale de lucrari ascunse; 21

- diagrame probe de presiune; - fisa de incrucisare (incheiata inaintea de astuparea santului) etc. Se vor respecta cu strictee masurile PSI si masurile de protecie a muncii cuprinsa in Fisa de protecia muncii si PSI anexate. Punctele de lucru vor fi marcate vizibil cu tablite avertizoare atit pe timp de zi, cit si pe timp de noapte. Pentru prevenirea incendiilor se vor monta tablite care sa interzica oricarei persoane sa se apropie de locul unde se lucreaza cu foc sau este pericol de explozie si incendiu pe o distanta de minim 50 m. Dotarile P.S.I. se vor monta concomitent in locurile unde se lucreaza, impreuna cu indicatoarele pentru reducerea vitezei si dirijarea circulatiei, precum si cu parapetii metalici de inventar. La intocmirea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 04.02.2004 si a SR in vigoare. Daca pe parcursul executiei lucrarilor se vor ivi situatii care nu au fost prevazute in proiect, solutionarea acestora se va face numai cu avizul prealabil al proiectantului.

LISTA DE SEMNATURI

22

1.3.3

EXECUIA BRANAMENTELOR DE GAZE NATURALE

Prin branamentele proiectate se face legtura intre reeaua de distribuie gaze presiune redusa din localitatea Pericei si instalaiile de utilizare aparinnd imobilelor cuprinse in tabelul de branamente proiectate in localitatea Pericei, tabel care se anexeaz si face parte integranta din prezenta documentaie. Pentru execuia branamentelor, constructorul va delega instalator autorizat minim gr. II D care va semna si completa partea scrisa si desenata a proiectului tehnic. Pentru fiecare din branamentele proiectate se prevede un diametru de 32,0 x 3,00 mm, conform breviarului de calcul. Branamentele proiectate se vor racorda la conducta de distribuie gaze naturale prin intermediul unei piese de racord de tip a din polietilena PE 100, SRD 11, mbinarea piesei de racord la conducta de distribuie si la branament se va face prin electrofuziune. Traseele branamentelor vor fi rectilinii, perpendiculare pe conducta de distribuie, marcate prin inscripii sau prin aplicarea de plcute indicatoare pe construcii si stlpii din vecintate in conformitate cu STAS 9750. De asemenea, pentru determinarea traseului branamentelor se va utiliza un fir metalic insotitor izolat (fir trasator) cu diametrul de 2,5 mm. Firul metalic va fi montat pe ntregul traseu al fiecrui branament si va fi fixat pe generatoarea superioara a acestora cu banda adeziva, la distante de cel mult 5,0 m. Branamentele proiectate se vor monta conform prevederilor art.6.20 din NTPEE2008 in teritoriul public, subteran pana la limita de proprietate si au lungimea specificata in plana de execuie si in rubrica 4 a tabelului de branamente proiectate. Pentru executarea branamentelor se va utiliza aa cum indica articolul 3.2. din NTPEE/2008, eava PE 100, SR-ISO 4437si in consecina grosimea peretelui de 3,00 mm. La executarea lucrrilor se vor folosi numai evi standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare, verificate in cea ce privete respectarea condiiilor tehnice prevzute in proiect si corespondenta cu normele in vigoare. Materialul tubular se va verifica si din punct de vedere al aspectului, fiind interzisa utilizarea poriunilor de eava care prezint defecte. Capetele evilor trebuie sa fie tiate neted si perpendicular pe lungimea evii si vor fi protejate cu capace din polietilena. Se admit abateri de la perpendicularitate ale capetelor evii conform tab.5 din Normativul NTPEE-2008. evile folosite la execuia branamentelor de gaze vor fi de culoare galbena sau de culoare neagra, marcata cu dungi galbene subiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferina. evile se livreaz in tronsoane drepte, in colaci sau roluite pe tambur. Pentru transportul evilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua neteda si prevzute cu aparatori laterale de aproximativ 2 m, plate, fara denivelri, iar evile din PE trebuie sa fie bine legate in timpul transportului. In timpul transportului, evile din PE trebuie legate continuu in scopul reducerii la minimum al deplasrii intre ele si suportii lor. Depozitarea evilor si fitingurilor se va face cu respectarea urmtoarelor condiii: - evile drepte din polietilena trebuie depozitate pe suprafee plane, lipsite de pari proeminente care pot sa le deformeze sau deterioreze, sau pe cadre aezate la distante egale intre ele si construite astfel nct greutatea fasciculului sa fie transmisa numai prin cadre (a se urmri fig. 14 din NTPEE-2008). - fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate in ambalajele lor originale pana la folosirea lor - se va evita contactul evilor si fitingurilor din polietilena cu produse chimice cum ar fi de exemplu hidrocarburile lichide. - evile si fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate astfel nct sa nu existe riscul deteriorrii prin spargere, gurire, zgriere sau expunere la lumina pe durata lunga (mai mare de 2 ani). 23

Inaltimea admisibila de stivuire a evilor depinde de material, diametru, grosimea de perete si temperatura exterioara, respectndu-se cu strictee recomandrile fabricantului in acest sens. eava livrata in forma de colaci si tambur se va depozita respectnd urmtoarele condiii: rigidizarea capetelor de eava legarea in straturi a spirelor asigurarea unei distante de sigurana intre eava si sol evile si elementele de asamblare din PE se vor depozita in spatii nchise sau acoperite, ferite de aciunea directa a razelor soarelui sau intemperiilor. Distanta minima intre branamentele proiectate si alte instalaii, reele edilitare, construcii sau obstacole subterane potrivit tabelului 1 din NTPEE/2008 va fi: cldiri cu subsol.....2,0 m cldiri fara subsol...... 1,5 m canale pentru reele termice si telefonice..1,0 m conducte de canalizare.... 1,0 m conducte de apa, cabluri de fora, cabluri telefonice, montate direct in sol, sau cminele altor instalaii...0,5 m cmine pentru reele termice, telefonice, de canalizare, staii sau cmine subterane in construcii independente. .1,0 m linii de tramvai....... 0,5 m copaci......... 1,5 m stlpi....... 0,3 m Cnd respectarea distantelor de la punctele 1-6 nu este posibila, aceste distante se pot reduce cu condiia montrii branamentelor in tub de protecie. Se mai face precizarea ca distantele de mai sus se msoar in proiecie orizontala intre limitele exteriore ale branamentelor sau construciilor. Se anexeaz avize de la toi detinatorii de utilitati subterane din vecintatea branamentelor, precum si acordul Primriei. La nceperea lucrrilor se va ntocmi un proces verbal de predare a amplasamentului intre proiectant, beneficiar, executantul lucrrii si delegaii ntreprinderilor detinatoare de utilitati din zona, ocazie cu care detinatorii de utilitati subterane vor face cunoscut executantului traseele exacte ale acestora. Traseele utilitatilor vor fi marcate pe teren in mod distinct (prin tarusi-martor) si vor fi predate de proprietarii lor viitorului executant, operaie ce se consemneaz in scris sub semntura. In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative, nainte de nceperea lucrrilor de sptura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apa, canale, termoficare pentru evitarea deteriorrii acestora sau producerii de accidente. Daca se vor ntlni cabluri electrice sau telefonice in canalizri sau ngropate direct in pamant, se va opri imediat lucrul, se va anuna de urgenta conductorul locului de munca si detinatorii de utilitati subterane pentru acordarea asistentei tehnice in timpul lucrrilor (vezi si alte indicaii din fisa tehnologica de spaturi). Branamentele proiectate, pe poriunea de montaj subteran se vor monta la adncimea de 0,9 m, adncime msurata de la fata terenului pana la generatoarea superioara a branamentelor, conform art. 6.17 din NTPEE-2008. Acest montaj va respecta si prevederile 6.36, in sensul de a nu fi la un nivel inferior celui al bazei fundaiilor cldirilor, pentru evitarea ptrunderii eventualelor scpri de gaze sub cldiri. La subtraversarea cursurilor de apa ntlnite pe traseul branamentelor de gaze naturale proiectate s-a adoptat soluia de pozare a acestora la o adncime de 1,5m sub cota talvegului (fundul albiei). Se interzice montajul forat (sub tensiune mecanica) al branamentelor. Intersectia bransametelor cu alte utilitati subterane sau lucrari la suprafata solului conform art. 6.24 sa va face perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii traversate. In mod exceptional se admit traversari sub un alt unghi, dar nu mai mic de 60 grade. La intersectii cu 24

alte instalatii subterane, bransamentele de gaz se vor monta deasupra instalatiei traversate, la o distanta minima de 200 mm, distanta masurata in plan vertical de la generatoarea inferioara a conductei., Bransamentele de gaz nu vor traversa canale, camine sau alte constructii subterane conform art.6.25. Cazul in care respectarea conditiilor prezentate, nu este posibil, conductele vor fi in pozate n tub de protectie (cf.art.6.31). Tuburile de protecie au drept scop: protecia branamentelor din PE la solicitri mecanice datorate sarcinilor externe; direcionarea eventualelor scpri de gaze. Pentru executarea poriunii verticale a fiecrui branament proiectat prin care se face legtura intre poriunea orizontala a acestora si armaturile din postul de reglare, se vor utiliza capete de branament neanodice RISERE produse omologate. mbinarea dintre riser si poriunea orizontala (din polietilena) a fiecrui branament se va face prin electrofuziune. Utilizarea de ctre constructor a capetelor de branament produse de alte firme, se poate face doar cu acordul prealabil al proiectantului si numai in cazul in care capetele de branament sunt agrementate in conformitate cu prevederile legale. La extremitatea fiecrui capt de branament se va monta un robinet de branament care sa permuta scoaterea din funciune a ntregii instalaii. Robinetul va fi din otel. Amplasarea captului de branament se va face astfel nct intrarea evii din nisa in cldire sa se fac numai in spatii uor accesibile si ventilate. Se interzice intrarea directa a evii din nisa in interiorul cldirii. Poriunile din eava din otel montate aerian la captul branamentului in postul de reglare se vor vopsi cf. STAS 8589 in culoare galben nchis. In conformitate cu NTPEE - 2008, robinetul de branament si piesele de legtura se vor ncerca nainte de montare la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de regim conform STAS 2250, adic 3 bari pentru presiune redusa. Fiecare branament se pozeaz in sant. Lucrrile de spaturi se vor executa in conformitate cu cele prescrise in Fisa tehnologica de sptura (anexata), proiectantul insistnd asupra urmtoarelor: imbracamintea de asfalt va fi decapata cu cate 5cm de o parte si alta a fundaiei din beton a drumului care la rndul ei va fi decapata cu cate 7,5cm de o parte si de alta a marginilor santului; imbracamintea de pietri va fi decapata cu cate 15cm de o parte si alta a santului latimea santului va fi de 25cm; adncimea santului va fi astfel executata nct sa asigure adncimea de pozare impusa prin art. 5.2.1 din NTPEE= - 2008 (vezi pct.4 din Fisa tehnologica de spaturi); fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu inaltimea de 10cm; dup ce se aseaza branamentul in sant, se umple santul cu nisip pana cnd grosimea stratului de nisip compactat manual, depaseste cu 10cm generatoarea superioara a branamentului; umplerea santului se va face in straturi de maximum 30cm, compactarea fcndu-se manual dup fiecare strat; dup depunerea si compactarea primului strat de umplutura se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului; refacerea pavajelor se va realiza la starea iniiala numai dup ce s-a obinut asigurarea ca umplerile cu pamant au fost bine fcute si compactate, iar pamantul nu se va mai tasa. mbinrile fiecrui branament se vor executa prin electrofuziune, conform Fisei tehnologice de sudura anexata documentaiei. Elementele de asamblare vor fi realizate din materii prime care sa fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate evile. Condiiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie sa corespunda normelor internaionale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836, tec). In prezentul proiect s-au prevzut cuple (mufe) electrosudabile si piese de racord a branamentelor la conducte tip sa. Constructorul poate utiliza si alte elemente de 25

asamblare agrementate in conformitate cu prevederile legale, cu condiia obinerii acordului prealabil scris al proiectantului. Toate mbinrile realizate intre evi si/sau intre evi si elemente de asamblare trebuie sa prezinte cel puin aceeai rezistenta cu cea a evii. Asamblarea tronsoanelor de eava se va face doar de instalatori autorizai pentru execuia procedeului de sudare prin electrofuziune. Prelucrarea si mbinarea evilor si a elementelor de racordare din PE se poate realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 0 - 40 Celsius. Sistemele de mbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie agrementate in conformitate cu prevederile legale. Coborrea branamentelor in sant se va efectua numai dup ce la toate mbinrile sudate s-au efectuat cicluri de rcire. La coborrea fiecrui branament in sant se vor utiliza frnghii, chingi si/sau scnduri. Este interzisa folosirea cablurilor, srmei, lanurilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. La coborrea fiecrui branament in sant se va evita contactul acestuia cu pereii santului, pentru a nu fi deteriorat branamentul. Se va acorda o atenie deosebita la trecerea branamentului pe sub sau pe lng obstacole. Pentru realizarea unor schimbri de direcie, evile din PE pot fi curbate fara aport de cldura. Raza minima de curbura este de 20 Dn pentru SDR 11. evile din polietilena se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului santului. Pentru protejarea branamentului in timpul unor eventuale lucrri edilitare se va monta deasupra branamentului pe ntreaga lungime a acestuia, la circa 25-30cm deasupra generatoarei superioara a branamentului, o banda de avertizare de culoare galbena din PE, avnd o latime de 6cm, cu inscripia GAZ METAN. Probele de presiune se vor efectua in conformitate cu prevederile din Normativul NTPEE - 2008, cu urmtoarele precizri. In vederea pregtirii pentru verificrile de recepie, executantul va curata evile de impuritati prin suflare cu aer si va efectua ncercri preliminare (de casa) in aceleai condiii ca lucrrile de recepie. ncercrile preliminare se vor efectua conform prevederilor art. 12.3. din Normativul NTPEE - 2008, cu aer la presiunea de 1 bar, timp de 1 ora, dup pozarea branamentului in sant. Astfel, branamentul, nainte de perforarea conductei, se va proba cu aer timp de 10 min. la presiunea de 1 bar, timp in care se vor verifica mbinrile cu lichid spumant. Verificarea de recepie a branamentului, consta din urmtoarele: - ncercarea de rezistenta la presiunea de 4 bari (p=1,5 x ps) Timp de egalizare a temperaturii aerului din branament cu cea a aerului din mediul nconjurtor 0,5 ore cf. NTPEE-2008-tab. 9 Durata de ncercare 1 ore. cf. NTPEE-2008-tab. 9 - ncercarea de etaneitate la presiunea de 2,0 bari (p = ps) Timp de egalizare a temperaturii aerului din branament cu cea a aerului din mediul nconjurtor 0,5 ora cf I NTPEE-2008. Durata de ncercare 1 ora cf. NTPEE-2008. Toate ncercrile se fac cu aer. Condiiile de ncercare si rezultatele obinute se vor consemna intr-un proces-verbal de recepie. ncercrile se vor face cu manometre nregistratoare avnd clasa de precizie maxima din producia curenta, verificate si marcate conform legilor in vigoare. In timpul ncercrii nu de admit pierderi de presiune. Singurele tolerante admise sunt cele datorate impreciziei de citire, dup aplicarea coreciilor de temperatura si presiune barometrica. La ncercrile de etaneitate diferena dintre presiunile absolute (presiunea efectiv citita la manometru + presiunea barometrica citita la barometru) la nceputul si la sfarsitul ncercrii, dup aplicarea coreciei de temperatura (cf. NTPEE-2008) trebuie sa fie inferioara erorii maximale, datorita impreciziei aparatelor de msura, care se considera = 13 mbari. In caz ca pe parcursul ncercrii apar diferente ale presiunii barometrice, care depasesc 26 mbar sau daca coreciile datorita variaiei de temperatura depasesc 26 mbar, ncercrile vor continua pana cnd doua serii de citiri la interval de 24 ore vor da rezultate apropiate. 26

Toate determinrile in cadrul ncercrilor se vor face cu aceleai aparate de msura si in aceleai puncte, la nceputul si sfarsitul determinrilor. Pe toata perioada creterii presiunii manometrul va fi inut sub observaie. La apariia unor defecte, ncercrile se vor ntrerupe, iar branamentele se vor goli. Dup remedierea defectelor ncercrile se vor relua. Este interzisa remedierea defectelor in timp ce branamentele se afla sub presiune. mbinrile intre tronsoanele de branament care nu au putut fi verificate la presiune cu aer, se vor verifica la etaneitate, la presiunea gazelor din branament cu un produs spumant. Dup terminarea ncercrilor evacuarea aerului se va face pe la captul opus celui de umplere. ncercrile de rezistenta si etaneitate se fac de ctre executant prin instalator autorizat minim grad II D in prezentul delegatului Societatii de gaze. In timpul efecturii probelor de presiune se interzice accesul in zona de lucru a altor persoane dect cele repartizate pentru efectuarea acestor operaii. Pentru recepia branamentelor se vor prezenta prin instalatorul autorizat pentru execuia reelelor de gaze din polietilena (minim grad II D) al constructorului, obligatoriu toate piesele prevzute in art. 2.12 NTPEE-2008, planul lucrrii executate si schema izometrica, cu indicarea poziiei legturii la conducta de distribuie si a captului de branament, diametrul, lungimea, schimbri de direcie, armaturile, adncimea de pozare, suduri, tipul nisei sau firidei, etc.; certificatul de calitate si factura materialului tubular; proces-verbal pentru lucrri ascunse, situaia de plata, autorizaia de construcie. Condiiile de ncercare la rezistenta si etaneitate si rezultatele obinute vor fi consemnate in procese verbale de recepie cf. model NTPEE - 2008. Daca pentru racordarea branamentelor noi proiectate este necesara oprirea gazelor atunci anunarea abonailor, operaiile de nchidere si deschidere se vor efectua de Societatea de Distribuie a gazelor naturale, iar operaiile de cuplare de ctre constructor. Lucrrile se vor efectua pe baza unui program de lucru scris conform art. 2.5din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale indicativ NTPEE - 2008 si va cuprinde: denumirea si scopul lucrrii, data programata si durata lucrrii, schitele branamentelor din zona afectata, executantul si conductorul lucrrii, responsabilul coordonator din partea Societatii de distribuie gaze, succesiunea operaiilor, dotarea tehnica, masuri de protecia muncii si P.S.I., numele persoanei care intocmeste si aproba programul de lucru. Scoaterea din funciune, executarea lucrrilor si punerea in funciune se vor face conform NTPEE-2008. La punerea in funciune a fiecrui branament, Societatea de gaze are obligaia de a completa urmtoarele: declaraia proiectantului cf.model NTPEE 2008. proces-verbal de punere in funciune cf Anexei 4 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008. Fisa tehnica a branamentului cf. Anexei 10 din Normativul pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze indicativ NTPEE 2008.. Beneficiarii de investiii sunt obligai sa predea branamentele la Societatea Gazelor Naturale. Pentru lucrrile care intra ca mijloc fix la Societatea gazelor naturale, nainte de punerea in funciune pentru branamentele proiectate se va preda dosarul definitiv completat cu urmtoarele: documentele din care sa rezulte valoarea reala a mijlocului fix; planul de ncadrare in zona, vedere in plan, schema izometrica (diametre, lungime, punct de racord, debit, distanta fata de repere fixe, armaturi, suduri, regulatoare, riser. Etc.); certificate de calitate materiale; proces-verbal de lucrri ascunse; diagrame probe de presiune; fisa de incrucisare (ncheiata nainte de astuparea santului). etc. pe planuri proiectantul si sudorul autorizai vor avea nscrise toate datele precizate la art. 13.18 a,b,c. 27

La execuia branamentelor se vor respecta cu strictee masurile P.S.I. si masurile de protecie a muncii cuprinse in Fisa de protecie a muncii si P.S.I. anexata la prezenta documentaie. Punctele de lucru vor fi marcate vizibil avertizoare att pe timp de zi, cat si pe timp de noapte. Pentru prevenirea incendiilor se vor monta tablite care sa interzic oricrei persoane sa se apropie de locul unde se lucreaz cu foc sau este pericol de explozie si incendiu pe o distanta de minim 50m. Dotrile P.S.I. se vor monta concomitent in locurile unde se lucreaz, mpreuna cu indicatoarele pentru reducerea vitezei si dirijarea circulaiei, precum si parapetii metalici de inventar. La ntocmirea prezentei documentaii s-au respectat prevederile NTPEE -2008 si a STAS-urilor in vigoare. Daca pe parcursul execuiei lucrrilor se vor ivi situaii care nu au fost prevzute in proiect, soluionarea acestora se va face numai cu avizul prealabil al proiectantului. Se vor instala numai bransamente neanodice agrementate, iar la capetele bransamentelor sau a tuburilor de protectie se vor monta rasuflatori necesare evacuarii eventualelor pierderi de gaze. Conductele pozate nu vor depasi 2 ani de la data fabricatiei. LISTA DE SEMNATURI

28

1.3.4

EXECUIA POSTURILOR DE REGLARE

A. VERIFICAREA MATERIALELOR In execuia lucrrilor pentru posturile de reglare gaze se vor utiliza numai materiale verificate in ce privete respectarea condiiilor tehnice prevzute in proiect si corespondenta cu standardele sau normele interne. Este interzisa utilizarea unor materiale care prezint defecte. Toate armaturile si piesele de legtura, montate la posturile de reglare se vor ncerca nainte de montare la o presiune egala cu 1,50 ori presiunea la care vor fi ncercate instalaiile in care se vor utiliza acestea (cf. art. 10.2 din NTPEE - 2008). B. MONTAJUL INSTALATIEI Posturile de reglare se vor utila cu urmtoarele utilaje si armaturi: 1 1. robinet de branament cu sfer - 1 buc 2. regulator de presiune uz casnic dotat cu filtru si supapa de sigurana, avnd capacitatea de 10 mc/h - 1 buc Echipamentul posturilor de reglare va fi instalat in cabine sau firide cf. art. 7.17 din NTPEE - 2008 avnd dimensiunile 600 x 600 x 400 mm STAS 4326/7 si 4327/82 (cf. plana anexa la prezenta documentaie) Ca material tubular se va utiliza eava neagra din otel trasa, STAS 404/1-87. nainte de montarea elementelor componente ale postului de reglare, materialul tubular, armaturile si utilajele vor fi curatate la interior si exterior. Se introduce montajul forat sub tensiune a armaturilor si utilajelor. In posturi de reglare nu se vor monta dect aparate verificate si ncercate. naintea montare, regulatoarele de presiune se vor supune de ctre executantul staiei la ncercarea de rezistenta si etaneitate in conformitate cu prevederile Normativ NTPEE - 2008 tab. 8. C. PROTECTIA INSTALATIEI IMPOTRIVA COROZIUNII Protecia instalaiei mecanice la posturile si staiile de reglare se va face prin vopsire in doua straturi cu vopsea de ulei rezistenta la intemperii. nainte de vopsire conductele se vor grundui cu vopsea de minim de plumb. Grunduirea si vopsirea se aplica dup efectuarea tuturor probelor de presiune. D. CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA ETANSEITATII nainte de punerea in funciune a posturilor de reglare, acestea se vor supune la verificrile de recepie constituite din ncercri de rezistenta si etaneitate. Presiunile de verificare la ncercri cf. STAS 8281 (tab. 13 din I6/98): pentru ncercarea rezistentei (in amonte presiune redusa): 4,0 bari (- 4,0 kgf/cmp) pentru ncercarea la etaneitate: 2,0 bari (- 2,0 kgf/cmp). Toate ncercrile se vor face cu aer. ncercrile de rezistenta si etaneitate vor ncepe numai dup egalizarea temperaturii aerului din instalaie cu aerul din mediul exterior. Durata minima pentru ncercrile de rezistenta la posturilor de reglare nu va fi sub 30 minute. ncercarea de etaneitate va avea o durata minima de 1 ora. n timpul ncercrilor nu se admit pierderi de presiune. Condiiile de ncercare si rezultatele obinute se vor consemna in procese verbale de recepie cf. model NTPEE - 2008. Pe toata durata ncercrii manometrul va fi inut sub observaie. La apariia unor defecte ncercrile se vor ntrerupe si instalaia se va goli. ncercrile se pot relua dup remedierea defectelor. Este interzisa remedierea defectelor in timp ce instalaia se afla sub presiune. E. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE 29

Pentru recepia lucrrilor se vor prezenta documentele prevzute la art. 13.3 din NTPEE 2008: schema izometrica cu indicarea tuturor elementelor de execuie plan de situaie cu indicarea poziiei branamentului n plus se vor prezenta cf. art. 13.4 din NTPEE 2008:: certificat de calitate al elementelor componente factura de procurare a echipamentului situaii de plata a lucrrilor proces verbal de ncercri pentru staiile confecionate in atelier. ncercarea de rezistenta si etaneitate se face de ctre executant prin intermediul instalatorului autorizat in prezenta delegatului ntreprinderii distribuitoare. Punerea in funciune a postului de reglare se va face de ctre instalatorul autorizat al consumatorului in prezenta delegatului ntreprinderii distribuitoare. mbinrile, care se vor executa dup proba de presiune pentru cuplarea instalaiei noi la cele in funciune se vor verifica cu gaz la presiunea de regim a instalaiei. nainte de punerea in funciune a postului de reglare se face refularea aerului: prin robinetele montate in amonte de regulator armaturile se vor verifica prin nchiderea si deschiderea lor Punerea in funciune se efectueaz cf. art. 13.11 din NTPEE - 2008. Se realizeaz mai nainte legtura postului la branament de la instalaia in amonte, se face apoi legtura la instalaia din aval, iar numai dup asigurarea ca toate punctele de consum si capetele instalaiei sunt nchise. Pentru lucrrile de gaze care intra in mijloacele fixe ale ntreprinderii distribuitoare, nainte de punerea in funciune se vor preda ntreprinderii distribuitoare armatoarele documente (cf. NTPEE 2008:art. 13.17): plan de situaie cu amplasamentul postului vederea in plan si schema izometrica pe care sa se indice caracteristicile instalaiei (diametre, lungimi, poziia regulatoarelor, armaturi, capacitatea de reglare). F. MARCARE, CONTROL, REVIZII ntreprinderea de distribuie este obligata sa efectueze supravegherea, controlul si revizia de reglare apartinand sistemului de distribuie. Revizia staiilor si posturilor de reglare se va face conform planificrii cel puin o data pe an. Operaiile de revizie a posturilor vor ncepe si sfarsi prin anunarea dispecerului unitatii de distribuie si se vor executa in conformitate cu prevederile art. 14.15 din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale indicativ din NTPEE 2008:. Cheile de la uile firidelor a posturilor de reglare se pstreaz la biroul de exploatare a furnizorului.

LISTA DE SEMNATURI

30

1.3.5 BREVIAR DE CALCUL

Dimensionarea conductei de distributie a gazelor naturale din prezenta documentatie s-a facut in conformitate cu prevederile din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE/2008, cap.5. Debitele de calcul au fost stabilite, asa cum prevede art.5.1, art.5.2, pe baza avizelor organelor in drept, avndu-se in vedere urmatoarele: - pentru ramurile principale al retelei de distributie s-a luat in considerare consumul de gaze pentru o etapa de perspectiva (20 ani) tinind cont de dezvoltarea ulterioara obiectivului ( art.5.1); - pentru traseele de interconectare s-au considerat si debitul de avarie al sectoarelor vecine; - pentru ramurile secundare ale retelei de distributie s-a considerat debitul instalat al aparatelor de utilizare aprobate; - conform art.5.1 s-a luat in considerare ca factori de incarcare: egali cu unitatea pentru consumul de gaz afectat incalzirii; si valorile din tabelul nr. 1 in cazul bucatariilor. Debitul nominal a fost stabilit asa cum prevede art.5.1, pe baza avizelor organelor in drept,luindu-se in considerare debitele insumate ale tuturor aparatelor de utilizare de aceeasi categorie aprobate pe imobil, la care s-au aplicat factori de incarcare corespunzatori fiecarei categorii de utilizare conform art.5.1 Caderea de presiune disponibila - P - s-a stabilit conform , art.5.3, ca diferenta intre presiunea disponibila in punctul de racord - P1 - si presiunea minima inaintea regulatorului ce deserveste ultimul consumator situat la capatul retelei, considerind parcurgerea acesteia pe cel mai defavorabil traseu (definit de lungime si debit transportat, ca valori maxime) - P2. Vezi schema de calcul). Presiunea disponibila P1 s-a indicat de catre E.ON Energie Romnia. Dimensionarea conductelor s-a facut astfel incit la toate aparatele de utilizare sa se asigure debitele nominale de gaz, in conditiile in care caderea de presiune stabilita, sa fie integral consumata pentru acoperirea tuturor pierderilor de presiune, pe oricare din ramurile retelei, indiferent de lungimea ei. 1. Determinarea diametrului conductei sau branamentului i/sau verificarea P2 Determinarea diametrelor retelei de distributie s-a facut in conformitate cu art.5.9 ...art.5.10. : 5.17 astfel: D diametrul conductei n cm Qc debitul de calcul mcs/h P1 presiunea absoluta la nceputul tronsonului bara P2 presiunea absoluta la sfritul tronsonului bara T - temperatura gazelor K L lungimea tronsonului KM densitatea relativa a gazului 0,554 coeficientul de pierdere liniar de sarcina K rugozitatea conductei 0,05 cm OL - 0,007 cm PE Re - numrul Reynolds - se stabilete : D estimat funcie de prevederile art 5,16 i criteriile de perspectiva, presiuni de lucru sau alte criterii indicate de ctre distribuitorul liceniat Re = 2230 * Qc/D precum i raportul D/k Se asigur incadrarea lui Re in criteriile art. 5.10. in general (6) adic

1 k 2.51 = 2lg + Re 3.71D

din relaia de calcul a dimetrului conductei 31

se determin dup caz diametrul real n raport de care se recalculeaz Re, , etc. sau la modul uzual dac D iniial ales este satisfctor se determin P2 real care trebuie s asigure buna funcionare a tuturor receptorilor s satisfac cerinele art 5.3:5.7 i simultan s asigure ncadrarea n viteza maxim admis 5,376 x Qcs W = -------------------------------P22 2 D (P1 + ---------- ) P1+ P2 W<20 m/s la conducte supraterane W<40m/s la conducte subterane Avind in vedere metodologia mentionata rezultatele sint prezentate tabelat in cele ce urmeaza. 1. Determinarea diametrului conductei cu ajutorul Nomogramei pentru dimensionare conductelor de gaze din polietilena, Anexa1.2, folosind urmatoarele date: - Q= Debitul de calcul stabilit, asa cum prevede art.5.1; P1= presiunea disponibila in punctul de cuplare [bar]; P2 presiunea minima necesar la ieirea din conducta sau branament [bar]; L= lungimea conductei [km] Verticala cobort din intersecia dreptelor care reprezint P1 respectiv P2 ntlnete familia de curbe ce reprezint lungimea tronsonului de conduct. Orizontala dus din punctul astfel obinut ntlnete verticala dusa din punctul ce reprezint debitul de calcul Qc n zona familiei de linii oblice ce reprezint diametrul teoretic al conductei,alegindu-se drept diametru real pentru executie diametrul imediat urmator (in ordine crescatoare) indicat in nomograma de calcul,in asa fel incit acesta sa nu fie mai mic de 50 mm,asa cum stabileste art.5.16. Pentru toate tronsoanele de conducta, viteza rezultata din calcul, conform formulei de mai sus, va indeplini conditia art. 5,17 : W<20 m/s la conducte supraterane W<40m/s la conducte subterane Avind in vedere metodologia mentionata rezultatele sint prezentate tabelat in cele ce urmeaza:
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Tronson G1(tronson1) G1(tronson2) G1(tronson3) G1(tronson4) G1(tronson5) G1(tronson6) G1(tronson7) G1(tronson8) G1(tronson9) G1(tronson10) G1(tronson11) G1(tronson12) G1(tronson13) G1-1 L (km) 0.9620 0.0060 0.0070 0.0185 0.6250 0.2450 0.2295 0.3620 0.3650 0.1370 0.0385 0.2655 0.5795 0.0690 Qcalcul (mc/h) 2708.0 2296.0 1277.0 1259.0 520.8 436.8 368.2 208.6 105.0 49.0 26.6 14.0 5.6 2.8 Di (cm) 16.36 16.36 13.09 13.09 7.36 7.36 7.36 5.15 5.15 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 P1 (bara) 2.800 2.637 2.636 2.635 2.632 2.357 2.273 2.216 1.998 1.934 1.882 1.877 1.867 1.867 P2 real (bara) 2.637 2.636 2.635 2.632 2.357 2.273 2.216 1.998 1.934 1.882 1.877 1.867 1.862 1.866 W (m/s) 13.33 17.49 10.13 10.00 13.79 12.47 10.84 13.34 7.20 8.59 4.74 2.50 1.01 0.50 Dn (mm) 200 200 160 160 90 90 90 63 63 40 40 40 40 40

Qc 2TL D = 0.56* 2 2 P1 P 2

32

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

G1-2 G1-3 G1-4(tronson1) G1-4(tronson2) G1-4(tronson3) G1-4-1 G1-4-2 G1-5(tronson1) G1-5(tronson2) G1-5(tronson3) G1-5-1 G1-5-2 G1-6(tronson1) G1-6(tronson2) G1-6-1 G1-7 G1-8 G1-9 G1-10 G2(tronson1) G2(tronson2) G2(tronson3) G2-1 G2-2(tronson1) G2-2(tronson2) G2-2-1 G3(tronson1) G3(tronson2) G3(tronson3) G3(tronson4) G3(tronson5) G3(tronson6) G3(tronson7) G3(tronson8) G3-1 G3-2 G3-3(tronson1) G3-3(tronson2) G3-3(tronson3) G3-3-1 G3-3-2 G3-4(tronson1) G3-4(tronson2) G3-4-1 G3-5 G3-6 G3-7(tronson1) G3-7(tronson2) G3-7-1

0.1250 0.3025 0.2000 0.1335 0.1960 0.0885 0.1280 0.3270 0.1285 0.2570 0.1700 0.1550 0.0125 0.8665 0.3715 0.2920 0.1220 0.3025 0.5765 0.9900 0.1870 0.3988 0.1640 0.1060 0.2430 0.0515 0.2060 0.3315 0.2120 0.3285 0.1645 0.2675 0.6685 0.2865 0.0690 0.0920 0.3060 0.3645 0.0650 0.0385 0.3525 0.1784 0.2065 0.0755 0.2235 0.1225 0.6725 0.6140 0.5240

12.6 18.2 33.6 7.0 5.6 1.4 8.4 81.2 36.4 18.2 11.2 12.6 127.4 95.2 32.2 46.2 9.8 18.2 1020.0 368.0 312.0 306.0 5.6 16.8 15.4 1.4 737.8 394.8 372.4 319.2 232.4 100.8 68.6 16.8 8.4 4.2 114.8 39.2 7.0 2.8 33.6 28.0 16.8 8.4 5.6 4.2 327.6 99.4 67.2

3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 5.15 5.15 3.27 3.27 3.27 3.27 9.00 7.36 7.36 7.36 3.27 3.27 3.27 3.27 7.36 7.36 7.36 3.27 5.15 5.15 3.27 3.27 3.27 3.27 5.15 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 3.27 7.36 5.15 3.27

1.877 1.882 1.934 1.897 1.895 1.895 1.897 1.998 1.657 1.625 1.625 1.657 2.216 2.213 2.213 2.273 2.357 2.635 2.636 2.637 2.415 2.683 2.683 2.415 2.410 2.410 2.632 2.458 2.369 2.317 2.254 2.138 2.098 1.597 1.597 2.098 2.138 2.079 1.992 1.992 2.079 2.254 2.234 2.234 2.317 2.369 2.458 2.330 2.330

1.873 1.863 1.897 1.895 1.893 1.895 1.895 1.657 1.625 1.606 1.619 1.652 2.213 2.097 2.156 2.188 2.355 2.622 2.288 2.415 2.683 2.315 2.382 2.410 2.401 2.410 2.458 2.369 2.317 2.254 2.138 2.098 1.597 1.579 1.596 2.097 2.079 1.992 1.992 1.992 2.016 2.234 2.224 2.233 2.315 2.369 2.330 2.247 2.009

2.25 3.25 5.87 1.24 0.99 0.25 1.48 14.82 7.42 3.77 2.31 2.55 7.76 5.96 4.93 6.93 1.39 2.32 18.30 9.62 8.08 8.08 0.74 2.33 2.14 0.19 19.15 10.81 10.51 16.73 14.27 6.42 12.35 3.54 1.76 0.67 7.34 6.44 1.18 0.47 5.49 4.18 2.52 1.26 0.81 0.59 9.04 5.86 10.35

40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 63 63 40 40 40 40 110 90 90 90 40 40 40 40 90 90 90 40 63 63 40 40 40 40 63 40 40 40 40 40 40 40 40 40 90 63 40

33

DETERMINAREA CAPACITII DE REGLARE A REGULATORULUI DE PRESIUNE PROIECTAT innd cont de prevederile art.7.11, 7.12 i art.9.20 din normele tehnice de mai sus, precum i de prevederile din specificaiile productorilor de regulatoare, rezult c pentru alimentarea la parametrii normali a receptorilor din imobilul care face obiectul proiectului, este nevoie de regulatoare de presiune cu acionare direct de debit mic, care s aib capacitatea: Date de calcul pe consumator : Qi=1.40 mc/h Qt necesar = 1.40 x 1,45 = 2.03 mc/h Rezulta ca postul de reglare proiectat va avea un regulator de 10.0mc/h care va asigura debitul necesar.

34

1.3.6 DEVIZUL GENERAL

DEVIZUL GENERAL ACTUALIZAT Septembrie 2011 Privind cheltuielile necesare realizarii INFIINTAREA SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE IN COMUNA PERICEI, SATUL PERICEI, JUDETUL SALAJ in lei/EURO la cursul 4,2747 lei/EURO din data de 14.09.2011
Nr. crt Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Valoare (fara TVA) Mii Lei Mii Euro 4 0,000 12,621 8,113 20,734 4,962 0,000 4,962 TVA Mii Lei 5 0,000 12,948 8,323 21,271 5,090 0,000 5,090

BNR
Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei 6 0,000 66,900 43,003 109,902 26,300 0,000 26,300 Mii Euro 7 0,000 15,650 10,060 24,673 5,904 0,000 5,904

1 2 3 CAPITOLUL 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0,000 1.2 Amenajarea terenului 53,951 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si 34,680 aducerea la starea initiala TOTAL CAPITOL 1 88,631 CAPITOLUL 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 2.1 Racord alimentare cu gaze de la SNT 21,210 (conform HGR 1043 din 1 iulie 2004) 2.2 Racord de alimentare cu energie 0,000 electrica TOTAL CAPITOL 2 21,210 CAPITOLUL 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren 3.1.1. Studii topografice 3.1.2. Studii hidrogeologice 3.1.3. Studii geotehnice 3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, 1,696 acorduri si autorizatii 3.3 Proiectare si inginerie 171,263 3.3.1. Studiu de fezabilitate 53,236 3.3.2. Proiect tehnic + CS + DDE 112,546 3.3.3. Cheltuieli pentru verificarea 5,481 tehnica a proiectului 3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 5,934 3.5 Consultanta 7,825 3.5.1.Plata serv. consult, elab.studii 4,291 de piata, eval etc. 3.5.2.Plata serv. consult. in dom. 3,534 managem. exec. invest 3.6 Asistenta tehnica 12,528 3.6.1.Asistenta tehnica din partea 6,264 proiect. pe per. exec 3.6.2.Plata dirigintilor de santier pt. 6,264 verif. exec. lucr TOTAL CAPITOL 3 207,829 CAPITOLUL 4. Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 1.162,888 Ob.1-4.1.1. Ret.distrib gaze satul 18,059 Pericei-extrav. Ob.2-4.1.2. Ret.distrib gaze satul 1.047,816 Pericei-intrav. Ob.3-4.1.3. Armaturi, accesorii, probe 52,129

0,397 40,064 12,454 26,328 1,282 1,388 1,831 1,004 0,827 2,931 1,465 1,465 48,618 272,040 4,225 245,120 12,195

0,407 41,103 12,777 27,011 1,315 1,424 1,878 1,030 0,848 3,007 1,503 1,503 49,879 279,093 4,334 251,476 12,511

2,103 212,366 66,013 139,557 6,796 7,358 9,703 5,321 4,382 15,535 7,767 7,767 257,708 1.441,981 22,393 1.299,292 64,640

0,492 49,679 15,443 32,647 1,590 1,721 2,270 1,245 1,025 3,634 1,817 1,817 60,286 337,330 5,239 303,949 15,122

35

Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 Utilaje, echipamente tehnologice si 381,923 89,345 functionale cu montaj Cap 2.1. SRM Predare Pericei ptr. 381,923 89,345 racord la SNT Ob.1-4.3.1. Retele distrib.gaze sat 0,000 0,000 Pericei-extrav. Ob.1-4.3.2. Retele distrib.gaze sat 0,000 0,000 Pericei-intrav. 4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de 0,000 0,000 transport 4.5 Ob.1-4.1 Retele de distributie de 0,000 0,000 gaze satul pericei -Utilaje specializate de transport 0,000 0,000 Dotari 0,000 0,000 4.6 Active necorporale 0,000 0,000 TOTAL CAPITOL 4 1.499,927 350,942 CAPITOLUL 5. Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier 44,546 10,421 5.1.1. Lucrari de constructii 2,0% 25,455 5,955 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de 19,091 4,466 santierului 1,5% 5.2 Comisioane, taxe, cote, costul 19,645 4,596 creditului 5.2.1. Comisioane, taxe, cota credit. 13,282 3,107 ISC 0,1%+0,7% 5.2.2. Comision Casa Constructorilor 6,364 1,489 0,5% 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 145,851 34,120 (10%) TOTAL CAPITOL 5 210,042 49,136 CAPITOLUL 6. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar 6.1 Pregatirea personalului de 0,000 0,000 exploatare, publicitate, constientiz. 6.2 Probe tehnologice si teste 0,000 0,000 TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 2.072,523 395,490 Din care: C+M 1.699,198 308,156

4.2 4.3

0,000 91,662 91,662 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 359,982 10,691 6,109 4,582 4,715 3,188 1,527 35,004 50,410 0,000 0,000 0,000 497,406 407,808

0,000 473,585 473,585 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1.859,909 55,237 31,564 23,673 24,360 16,470 7,891 180,855 260,452 0,000 0,000 0,000 2.569,929 2.107,006

0,000 110,788 110,788 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 435,168 12,401 7,384 5,538 5,699 3,853 1,846 42,309 60,929 0,000 0,000 0,000 490,408 382,113

36

1.3.7 DEVIZE PE OBIECTE

Cap. 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Devizul obiectului Cap. 1 Sub.cap. 1.1 Obtinerea terenului In mii lei / euro la cursul 4,2338 lei/euro din data de 16.06.2011, BCE
Mii Lei Mii Euro Mii Lei 2 3 4 5 I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1 1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00 TOTAL I 0.00 0.00 0.00 II. MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 TOTAL II 0.00 0.00 0.00 III. PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00 transport Dotari 0.00 0.00 0.00 TOTAL III 0.00 0.00 0.00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 0.00 0.00 0.00 1 Nr. crt Denumire Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei Mii Euro 6 7 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Cap. 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Devizul obiectului Cap. 1 Sub.cap. 1.2 Amenajarea terenului In mii lei / euro la cursul 4,2338 lei/euro din data de 16.06.2011, BCE
Mii Lei Mii Euro Mii Lei 2 3 4 5 I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1 1.2 Terasamente 53.44 12.62 10.15 TOTAL I 53.44 12.62 10.15 II. MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 TOTAL II 0.00 0.00 0.00 III. PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00 transport Dotari 0.00 0.00 0.00 TOTAL III 0.00 0.00 0.00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 53.44 12.62 10.15 1 Nr. crt Denumire Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei Mii Euro 6 7 63.59 63.59 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 63.59 15.02 15.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 15.02

37

Cap. 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Devizul obiectului Cap. 1 Sub.cap. 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala In mii lei / euro la cursul 4,2338 lei/euro din data de 16.06.2011, BCE
Mii Lei Mii Euro Mii Lei 2 3 4 5 I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1 1.3 Terasamente amenajari pentru 34.35 8.11 6.53 protectia mediului TOTAL I 34.35 8.11 6.53 II. MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 TOTAL II 0.00 0.00 0.00 III. PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00 transport Dotari 0.00 0.00 0.00 TOTAL III 0.00 0.00 0.00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 34.35 8.11 6.53 1 Nr. crt Denumire Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei Mii Euro 6 7 40.87 40.87 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 40.87 9.65 9.65 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 9.65

Cap. 2. Racord utilitati Devizul obiectului Cap. 2 Sub.cap. 2.1 Racord utilitati In mii lei / euro la cursul 4,2338 lei/euro din data de 16.06.2011, BCE
Mii Lei Mii Euro Mii Lei 2 3 4 5 I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1 2.1 Racord drum de acces 0.00 0.00 0.00 TOTAL I 0.00 0.00 0.00 II. MONTAJ Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 TOTAL II 0.00 0.00 0.00 III. PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0.00 0.00 0.00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00 transport Dotari 0.00 0.00 0.00 TOTAL III 0.00 0.00 0.00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 0.00 0.00 0.00 1 Nr. crt Denumire Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei Mii Euro 6 7 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

38

Cap. 4.1 Lucrari de baza Devizul obiectului Ob.1 4.1.1 Retele de distributie gaze pentru satul Piricei - extravilan In mii lei / mii euro la cursul 4,2338 Lei/EURO din data de 16.06.2011, BCE
Nr. crt 1 1 Valoare (fara TVA) Denumire Mii Lei TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei 6 21,13 21,13 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 21,13 Mii Euro 7 4,99 4,99 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,99 Mii Mii Lei Euro 2 3 4 5 I. - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 17,76 17,76 II. - MONTAJ 0,00 4,19 4,19 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4,19 3,37 3,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,37

4.1.1 Terasamente, instalatii, retele de gaze naturale TOTAL I Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II

0,00 III. - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0,00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0,00 transport Dotari 0,00 TOTAL III 0,00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 17,76

Devizul obiectului Ob.2 4.1.2 Retele de distributie gaze pentru satul Piricei - intravilan In mii lei / mii euro la cursul 4,2338 Lei/EURO din data de 16.06.2011, BCE
Nr. crt 1 1 Valoare (fara TVA) Denumire Mii Lei TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei 6 1.234,97 1.234,97 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1.234,97 Mii Euro 7 291,69 291,69 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 291,69 Mii Mii Lei Euro 2 3 4 5 I. - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 1.037,79 1.037,79 II. - MONTAJ 0,00 245,12 245,12 0,00 197,18 197,18 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 197,18

4.1.1 Terasamente, instalatii, retele de gaze naturale TOTAL I Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II

0,00 0,00 III. - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0,00 0,00 transport Dotari 0,00 0,00 TOTAL III 0,00 0,00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 1.037,79 245,12

39

Devizul obiectului Ob.1 4.1.3 Armaturi, accesorii, probe de presiune si de etanseitate In mii lei / mii euro la cursul 4,2338 Lei/EURO din data de 16.06.2010, BCE
Nr. crt 1 1 Valoare (fara TVA) Denumire Mii Lei TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii Lei 6 61,59 61,59 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 61,59 Mii Euro 7 14,55 14,55 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 14,55 Mii Mii Lei Euro 2 3 4 5 I. - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII 51,76 51,76 II. - MONTAJ 0,00 12,22 12,22 0,00 9,83 9,83 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,83

4.1.4 Constructii, retele, instalatii de gaze naturale TOTAL I Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II

0,00 0,00 III. - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice 0,00 0,00 Utilaje fara montaj si echipamente de 0,00 0,00 transport Dotari 0,00 0,00 TOTAL III 0,00 0,00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 51,76 12,22

40

FLUX CUMULAT INFIINTAREA SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE IN LOCALITATEA PERICEI JUDETUL SLAJ 1. Venituri si cheltuieli I. Tabel de calcul al veniturilor nete Nr. An 21 An 22 An 23 An 24 An 25 PLATI SPECIFICE INVESTITIEI PLATI 1 Cheltuieli cu materie prima 48.287.414 54.081.904 60.571.732 67.840.340 75.981.181 2 Cheltuieli cu personal (salarii 172.252 180.875 189.908 199.403 209.373 si contributii pentru salarii) 3 Cheltuieli cu reparatii si 0 0 0 0 150.000 intretinere retea 4 Cheltuieli cu energie si apa 1.327 1.393 1.463 1.536 1.613 pentru personalul administrativ (birou) 5 Alte cheltuieli 3,5% 1.696.135 1.899.246 2.126.709 2.381.445 2.671.976 6 Impozit pe profit 694.112 779.820 875.913 983.643 1.093.572 7 Total Plati 50.851.240 56.943.228 63.765.725 71.406.367 80.093.715 INCASARI SPECIFICE INVESTITIEI INCASARI 8 Venituri din taxa de 0 0 0 0 0 racordare 9 Venituri de la consumatori 52.578.466 58.887.882 65.954.428 73.868.959 82.733.234 casnici 10 Venituri de la consumatori 1.937.841 2.170.352 2.430.794 2.722.489 3.049.188 institutionali 11 Total incasari 54.516.280 61.058.234 68.385.222 76.591.448 85.782.422 12 Flux de numerar din 3.665.040 4.115.006 4.619.497 5.185.081 5.688.707 activitatea curenta= (total incasari total plati) 13 Flux numerar cumulat 35.904.689 40.019.695 44.639.192 49.824.273 55.512.980

41

ANALIZA DE SENZITIVITATE
La analiza senzitivitatii si de risc s-a luat in considerare influenta factorului asupra proiectului cu cel mai mare risc. Acesta este variatia pretului gazului, care are influenta asupra consumului, asupra cheltuielilor si veniturilor. La scenariul optimist s-a avut in vedere cresterea consumului cu 1% si scaderea cheltuielilor cu gaze naturale cu 1%, iar la scenariul pesimist cheltuielile cu gaze naturale au crescut cu 1% si consumul a scazut cu 1%.
Factori de influenta Valoare calculata Variatia cheltuielilor de gaz Variatia consumului Scenariul optimist Scenariul pesimist -1% +1% -1% +1% Modificare % NPV RON 12.860.396,31 14.573.113,09 11.137.901,76 11.216.769,57 14.504.024,21 15.946.832,57 32.407.235,60 NPV/I 8,06 9,13 6,98 7,03 9,09 10,00 6,13 IRR % 69% 74% 65% 65% 74% 78% 61% C/B 0,93 0,92 0,94 0,93 0,92 0,92 0,93

La o crestere a cheltuielilor cu 15% a gazului ar determina o scadere de consum de 10% ceea ce ar genera in anul 3 un flux de numerar negativ. Astfel intretinerea retelei in anul respectiv ar avea nevoie de un surplus de finantare.

ANALIZA DE RISC
Factorii de risc sunt consumul, cursul valutar si modificarea pretului materiei prime. 1) Cursul valutar reprezinta un risc mic, riscul deriva din modificarea cursului EUR/RON de la semnarea contractului de finantare deoarece la o apreciere a cursului, suma disponibila pentru realizarea proiectului ar scadea. Pentru a elimina acest risc se poate utiliza contractarea pe termen a sumelor necesare pentru finantare sau control strict de analiza a fluxului de valuta. 2) Consumul reprezinta un risc moderat deoarece la o modificare a pretului, consumul poate scadea cu mai mult, punand in dificultate sustinerea financiara a investitiei. Eliminarea acestui risc poate fi realizat numai prin dezvoltarea retelei si conectarea a unei populatii cat mai mari pentru a face posibila impartirea costurilor fixe, astfel acestea se vor reduce cu mai mult. 3) Pretul materiei prime prezinta un risc mare deoarece nu depinde de beneficiarul investitiei, ci depinde si de politica economica mondiala. Acest risc nu poate fi inlaturat, decat prin investitii in surse de energie regenerabila. Managementul riscurilor Riscurile identificate trebuie abordate in urmatoarea ordine : - riscurile cu impact mare si cu probabilitate mare ; - riscurile cu impact mare si cu probabilitate mica ; - riscurile cu impact mic si cu probabilitate mare ; - riscurile cu impact mic si cu probabilitate mica ; Pentru fiecare risc care trebuie gestionat, este necesar sa se identifice contramasurile care trebuie adopatate si costurile lor. Printre masurile posibile se numara : - evitarea riscului; - reducerea probabilitatii sau impactului riscului ; - transferarea riscului asupra altor entitati (incheierea unor asigurari) ; 42

- intocmirea unor planuri pentru situatii neprevazute sau de contingenta ; - acceptarea riscului (limitarea la monitorizarea situatiei). Evitarea riscului : presupune inlaturarea totala a riscului din cadrul proiectului executat. Reducerea riscului : presupune diminuarea probabilitatii, a impactului sau a ambelor. Reducerea riscului este o strategie importanta si poate fi rentabila daca se compara cu costurile pe care le-ar cauza riscurile care s-ar materializa. Planurile pentru situatii neprevazute : se refera la identificarea unor obtiuni alternative care sa prevada strategii acceptabile, contribuind la recuperarea unor eventuale pierderi. Acceptarea riscului : presupune ca in momentul respectiv nu trebuie sau nu poate fi facut nimic, dar trebuie reanalizata situatia, in timp, pe parcursul proiectului.

43

1.4 CAIETELE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI nr. 01 (Fia tehnologic) privind msurile de protecia muncii i prevenirea i stingerea incendiilor (PSI) Pentru prevenirea accidentelor de munc, mbolnvirilor profesionale, apariiei i stingerea incendiilor la executarea, exploatarea i ntreinerea lucrrilor de gaze, se vor respecta prevederile proiectului, condiiile impuse prin acordurile i avizele emise la elaborarea proiectului (care fac parte integrant din proiect) precum i prevederile urmtoarelor acte normative: A. n domeniul PROTECIEI MUNCII 1. Normele generale de protecie a muncii, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii i Proteciei sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996. 2. Norme departamentale de protecie a muncii n foraj-extracie, iei, gaze i transport distribuie gaze aprobate de Ministerul Petrolului prin Ordinul 74 din 1982. 3. Instruciunile de protecie a muncii specifice activitiii de distribuie a gazelor naturale emise de I.R.I.D.G.N. Tg.-Mure n 1979. Cap. A. Instruciuni specifice activitii de exploatare i ntreinere a sistemului de distribuie: a) Lucrrile de sptur n spaii carosabile sau spaii verzi b) Transportul de materiale i a personalului de execuie c) Controlul, revizia i manevrarea vanelor de sectorizare din cmine d) Msuri comune formaiilor de lucru f) Lucrri de sudur electric i autogen a conductelor de oel g) Lucrri de montaj a conductelor i branaamentelor j) Lucrri de izolare a conductelor n staii fixe i pe antiere k) Lucrri de montaj i punere n funciune a staiilor i PRM-urilor l) Probe de presiune ale instalaiilor de gaze m) ntreinerea i exploatarea instalaiilor electrice i de automatizare r) Lucrri pentru instalaii de nclzire iarna s) ntreruperea temporar a furnizrii gazelor Cap. B. Instruciuni specifice la punerea n funciune a instalaiilor de utilizare: Cap. I. Instruciuni activitii de construcii montaj a) Transportul, manipularea i sudarea conductelor b) Spturi c) Izolarea, montarea i sudarea conductelor d) Lucrri speciale e) Lucrri de instalaii de utilizare Cap. N. Dispozii generale 4. Norme unice de protecia muncii pentru activitatea de gospodrile comunal, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotrrea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981 5. Norme de igiena localitilorB, aprobate prin Ordinul Ministrului Sntii nr. 623/1973. 6. Norme de protecie a muncii la lucrrile de construcii-montaj aprobate de M.C.I. cu Ordinul nr. 7N/70. 7. Norme generale de protecie a muncii mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor (Decretul nr. 290/1977). 8. VIII.Decretul 297/1977 privind regimul materialelor explozive n economie. 44

9. Ordinul 73/1982 al Ministerului Petrolului privind unele msuri organizatorice pentru ntrirea disciplinei n respectarea normelor de protecia muncii. 10. Decretul 400/1981 pentru instituirea uonr reguli privind exploatatea i ntreinerea instalaiilor, utilajelor i mainilor, ntrirea ordinii i disciplinei n unitile cu foc continuu. 11. Ordinul nr. 2/1982 al Ministerului Petrolului privind msuri de protecia muncii. 12. Decretul nr. 328/1966 privind circulaia pe drumurile publice. B. n domeniul PSI 1. Decret nr. 232/1974 republicat 1978 privind prevenirea i stingerea incendiilor; 2. Legea 40/18.12.1990 privind organizarea i funcionarea Ministeruului de Interne (cap. IV Atribuii privind prevenirea i stingerea incendiilor); 3. Decret nr. 290/16.08.1977 privind Normele generale de protecie contra incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor (inclusiv normele generale); 4. H.G.R. nr. 51/05.02.1992 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i stingere a incendiilor; 5. H.G.R. nr. 486/23.09.1993 privind creterea siguranei n exploatare a construciilor i instalaiilor care reprezint surse de risc mare; 6. Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii 7. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul Ministrului de Interne i al Ministrului Lucrrilor Publice i al Amenajrii Teritoriului nr. 381/1219/MC/1994; 8. Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor, privind protecia la aciunea focului Indicativ P 118-83; 9. ndreptar departamental de zonare a spaiilor cu pericol de explozie al Ministerului Industriei Petrochimice, ed. 1987; 10. Norme P.S.I. pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, indicativ 300; 11. Norme de prevenire i stingere a incendiilr i de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitile Ministerului Petrolului, ed. 1990 (Ordinul nr. 869/30.12.89 al Ministerului Petrolului); Cap. II. Organizarea i desfurarea activitii de prevenirei stingere a incendiilr i de dotare cu mijloace tehnice de stingere n uniti 2.1. Prevederi generale: art. 34-37 2.7. Organizarea autoaprrii mpotriva incendiilor pe locul de munc: art. 127131 Cap. III. Construcii civile 3.1. Cldiri i ncperi administrative, culturale i cu alte utilizri: art. 149-162 3.3. Garaje auto: art. 170-187 Cap. IV. Construcii industriale 4.2.1. Ateliere. Prevederi generale: art. 306-309 4.2.5. Ateliere electrice, de prelucrri mecanice i tinichigenire: art. 351-367 4.2.6. Ateliere de vopsitorie i finisaje: art. 368-383 4.2.6.2. Pregtirea, manipularea i pstrarea vopselelor: art. 384-396 4.2.6.3. Pregtirea suprafeelor pentru vopsit: art. 397-399 4.2.6.4. Vopsitul cu pensula: art. 400 4.3. Standuri i proba de rodaj: art. 496-509 Cap. V. Depozite 5.1. Norme generale pentru toate depozitele: art. 510-535 5.3. Depozite de recipiente transportabile cu gaze comprimate i lichefiate: art. 563-374 5.6. Depozite de carbid i var nestins: art. 586-602 Cap. VI. Instalaii aferente construciilor i proceselor tehnologice 6.1. Instalaii electrice de for i paratrznet, galerii i canale de cabluri, instalaii pentru eliminarea electricitii statice: art. 631-655 6.4. Sisteme i instalaii de nclzire: art. 688-694 45

6.4.1. Centrale termice: art. 695-718 6.4.3. Sisteme de nclzire local: art. 727-739 Cap. VII. Mijloace pentru transport i manipulat 7.1. Autovehicule aflate pe parcurs: art. 801-807 Cap. VIII. Sudarea i tierea oxiacetilenic 8.1. Generaliiti: art. 874-885 8.2. Sudarea i tierea cu gaze: art. 902-947 8.3. Sudarea i tierea electric: art. 948-957 Cap. IX. Mijloace de protecie, avertizare i stingere a incendiilor Cap. X. Ordinea interioar 10.1. Ci de acces i evacuare: art. 1018-1025 10.2. Colectarea, depozitarea i arderea deeurilor i reziduurilor combustibile i a ambalajelor: art. 1026-1029 10.3. Focul deschis: art. 1030-1037 10.4. Fumatul: art. 1038-1040 10.5. Msuri pentru sezonul rece: art. 1041-1043 Cap. XI. Norme pentru lucrri de construcii-montaj: art. 1055-1075 Cap. XII. Marcarea cu inscripii indicatoare de securitate 12.1. Indicatoare de securitate: art. 1076-1081 12.2. Marcarea conductelor: art. 1082-1085 12.4. Marcarea courilor de fum i a canalelor de ventilaie: art. 1087 12.5. Marcarea instalaiilor electrice: art. 1088-1094 12.6. Marcarea spaiilor de depozitare: art. 1095-1099 12.7. Marcarea aparatelor de msur i control: art. 1100 12.8. Marcarea instalaiilor, utilajelor i locurilor cu grad ridicat de pericol de incendiu i explozie n exploatare: art. 1101 Cap. XVII. Colectarea, transportul i tratarea gazelor naturale i petroliere 17.1. Generaliti: art. 1317-1322 17.7. Distribuia gazelor: art. 1382-1408 Cap. XX. Norme de dotare pentru prevenirea i stingerea incendiilor 20.1. Criterii generale de dotare: art. 1545-1546 20.4. Instalaii pentru prevenirea incendiilor Cap. XXII. Dotarea cu mijloace de prim intervenie: art. 1603-1613. Cap. XXIII. Rezerve de materiale i mijloace destinate PSI: art. 1641-1620. 12. H.C.M. nr. 1653/74 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, ncadrarea i funcionarea formaiilor civile de pompieri; 13. H.C.M. nr. 2285/69 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la Normele de prevenire i stingere a incendiilor; 14. Normativ republican pentru proiectarea i executarea construciilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor; 15. Normativ I20 pentru proiectarea i executarea instalaiilor de paratrznet pentru construcii; 16. Normativ I7/74 pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumator, cu tensiuni pn la 1000V; 17. Normativ C.58 privind ignifugarea lemnului, produselor din lemn i a materialelor textile; 18. ndrumtorul Inspectoratului pentru prevenirea incendiilor, ed. 1975; 19. Normativ departamental cu stabilirea distanelor din punct de vedere al P.S.I.; 20. STAS 8558/70 Msuri de siguran contra incendiilor. Materiale de construcie. Determinarea incombustibilitii; 21. STAS 8558/70 Msuri de siguran contra incendiilor. Elemente de protecia a golurilor. Ui rezistente la foc; 22. STAS 8558/70 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor necesare; 23. Legea nr. 32/68 privind stabilirea contraveniilor; 24. Normele tehnice pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale/2004. 46

25. Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale/2004. 26. Decret 400/81; Pentru prevenirea i stingerea incendiilor la executarea lucrrilor, se recomand o dotare minim a antireului cu: 1. Stingtor portativ cu praf i CO2 2 buc. 2. Stingtor portativ cu spum chimic 2 buc. 3. Topor, trncop tip P.S.I. 4 buc. 4. Lopei cu coad 4 buc. 5. Gleat metalic vopsit 4 buc. 6. Lad cu nisip 4 buc. 7. Scar 3 m lungime 4 buc. 8. Rastel din lemn 4 buc. Executantul lucrrilor va aplica i alte msuri care vor fi necesare (normele tehnice, de protecia muncii i PSI recomandate de furnizorii de materiale, echipamente i tehnologii) pentru evitarea accidentelor de munc i apariiei incendiilor. LISTA DE SEMNATURI

47

CAIET DE SARCINI nr. 02 (Fia tehnologic) privind condiiile de execuie i cerinele de calitate a lucrrilor de construcie Realizarea construciei necesit executarea urmtoarelor categorii de lucrri: A. CONSTRUCTII DIN OTEL Normative n vigoare: - C 228-88 -Instruciuni tehnice privind sudarea oelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la construcia construciilor metalice hibride. -STAS 767/0-77 -Construcii din oel-Condiii tehnice generale de calitate -C 3-76 -Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii Condiii tehnice de calitate : Elementele componente ce concur la realizarea structurii trebuie s respecte condiiile tehnice generale de calitate prevzute n prescripiile i normativele n vigoare; lucrarea ncadrndu-se n categoria de execuie C (conf. STAS 767/0). Documentaia tehnic elaborat cuprinde: - desene de ansamblu - detalii - extras de laminate n proiect fiind prevzute elementele necesare realizrii unei lucrri de categoria cerut (C). Produsele din oel folosite pentru realizarea lucrrii sunt obinute din oel de uz general pentru construcii , marca OL 37 i OB 37. Abaterile limit admise la forma i dimensiunile elementelior uzinate se vor ncadra n valorile admise n tabelul 1 STAS 767/0-77. Materialele de adaos pentru sudare se aleg corespunztor mrcilor de oeluri folosite la construcii i vor corespunde condiiilor de calitate prevzute n standardele respective: STAS 1125-69; STAS 1126-71 ; STAS 7240-69 Prescripii de execuie : Toate piesele metalice se vor fasona n atelier, urmnd ca pe antier s fie montate i asamblate prin sudur. De asemene n atelier se va aplica obligatoriu un strat de grund. Verificarea calitatli : Condiiile de calitate i modul de verificare al construciei de oel proiectate se ncadreaz n msurile cuprinse n Caietul XIX CONSTRUCII DIN OEL din "Normativul pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C 56-85 elaborat de INCERC. Controlul execuiei construciilor sudate din oel face parte integrant din procesul de producie i se organizeaz pe faze. Pentru aceast lucrare desfurarea controlului trebuie s conin cel puin urmtoarele faze: a) verificarea calitii materialelor la scoaterea din depozite i nainte de recepia pe faza final prin confruntarea datelor nscrise de productor n certificatele de calitate cu condiiile de calitate impuse de documentaie; b) verificarea marginilor libere i a rosturilor ce se sudeaz dup debitarea i prelucrarea pieselor, n ceea ce privete realizarea claselor de calitate impuse; c) verificarea formei i dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate. Fiecare faz de control prescris este obligatorie pentru executant i eliminatorie pentru laminate, piese, construcie sudat.

48

LISTA DE SEMNATURI CAIET DE SARCINI nr. 03 (Fia tehnologic) privind asigurarea calitii lucrrilor executate pe antier Pentru asigurarea unei exploatri continue i fr pericol a reeleor de distribuie a gazelor naturale se impune respectarea prevederilor normative privind verificarea, recepia i punerea n funciune a acestora. Controlul calitii execuiei lucrrilor de realizare se face n conformitate cu Norme tehnice pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT DPE 01/2004, precum i a legii nr. 10/1995, a legii nr.13/1977, a ordinelor I.G.S.I.C. nr.12/1977 i 20/1984 i a altor norme tehnice i normative n vigoare. n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, conducerea i asigurarea calitii n construcii constituie obligaia tuturor factorilor care particip la conceperea, realizarea i exploatarea construciilor i implic o strategie adecvat i msuri specifice pentru garantarea acesteia. Verificarea i controlul ncepe odat cu achiziionarea materialelor i recepia acestora. n timpul execuiei verificarea se face de ctre constructor, de ctre delegatul permanent al beneficiarului, de ctre delegatul Distribuiei Gazelor Naturale i de ctre inspectorii de specialitate ai ISCPUAT. Urmrirea calitii execuiei lucrrilor de ctre factorii amintii se face prin personal specializat care va consemana n procese verbale de control toate neregulile constatate precum i modul de soluionare a acestora, cu termene i responsabiliti. Prima faz a controlului urmrete realizarea tuturor lucrrilor conform proiectului tehnic i utilizarea materialelor i aparaturii prevzute n aceasta. Astfel se vor verifica: 1. Materiale utilizate la execuia lucrrilor ,dup cum urmeaz: se verific conformitatea dintre prevederile proiectului tehnic i coninutul certificatelor de calitate (de conformitate) care trebuie s nsoeasc materialele i echipamentele achiziionate, destinate punerii n oper n vederea realizrii instalaiilor de gaze se verific conformitatea dintre nscrisurile certificatelor de calitate (conformitate) ale materialelor procurate i situaia (calitatea) real (determinat) a acestora se va efectua o verificare a evilor i elementelor de mbinare din punct de vedere al aspectului. Elementele de mbinare sau poriunile de eav necorespunztoare nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectueaz cu ochiul liber, la lumina zilei, de la o distan de maximum 0.5 m, avnd ca scop identificarea eventualelor defecte ( zgrieturi, bavuri, umflturi, goluri de material, incluziuni etc) pe suprafeele exterioare i interioare. se va efectua o verificare n ceea ce privete corespondena materialelor cu prevederile din proiect i cu normele n vigoare (diametre nominale, grosimi de perete, tipul de material etc.) 2. Corecta funcionare a dispozitivelor de sudare 3. Calitatea sudurilor efectuate conform fiei tehnologice de sudur 4. Respectare distanelor minime de amplasare a conductelor 5. Modul de pozare al conductelor. n cadrul verificrilor se urmrete respecterea prevederilor caietelor de sarcini CS i a prescripiilor tehnice n vigoare, pentru fiecare categorie de lucrare, astfel nct s se realizeze lucrri de calitatea prevzut. Din aceast cauz aceste verificri se vor efectua de ctre personal specializat , desemnat n mod expres, prin decizie scris, de ctre conductorul unitii executante. nainte de punerea n funciune instalaiile din staia de reglare se supun la verificri de recepie constituite din ncercri de rezisten i ncercri de etaneitate. n vederea pregtirii pentru verificrile de recepie executantul trebuie s curee conductele de impuriti, prin refulare cu aer i s efectueze ncercrile preliminare (de cas) n aceleai condiii cu ncercrile de recepie. ncercrile de rezisten i de etaneitate se 49

fac de ctre executant prin instalatorul autorizat n prezena delegatului E.ON Gaz Romania i al beneficiarului. Recepia i punerea n funciune a lucrrilor de gaze se va face cu respectarea prevederilor din Normativul pentru ntreinerea i exploatarea reelelor de distribuie i a instalaiilor de utilizare a gazelor naturale (Ordin nr. 263/1985 al M.P.) cap. 2. n conformitate cu aceste prevederi,precum i cu cele cuprinse n Legea nr. 10/1995 i H.G.R. nr. 273/14 iunie 1994, recepia lucrrilor de gaze va fi realizat n dou etape: recepia la terminarea lucrrilor (preliminar) recepia final, la expirarea perioadei de garanie Comisia de recepie va fi numit de ctre investitor i va fi alctuit din cel puin 5 membrii, din care obligatoriu un reprezentant al investitorului,un reprezentant al administraiei publice locale pe teritoriul creia este situat investiia i un reprezentant al intreprinderii distribuitoare de gaze. Ceilali componeni ai comisiei de recepie vor fi specialiti n domeniul distribuiei de gaze naturale. Comisia de recepie examineaz: respectarea prevederilor din autorizaia de construire, precum i avizele i condiiile de execuie impuse de autoritile competente. Examinarea se va face prin: cercetarea vizual a lucrrilor realizate analiza documentelor coninute n cartea tehnic a construciei executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, ale documentaie de execuie i ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigenelor eseniale, conform legii referatul de prezentare ntocmit de proiectant cu privire la modul n care a fost executat lucrarea. Investitorul va urmri ca aceast activitate s fie cuprins n contractul de proiectare terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor i executant i n documentaia anex la contract n cazul n care exist dubii asupra nscrisurilor din documentele crii tehnice a construciei comisia poate cere expertize, alte documente, ncercri suplimentare, probe i alte teste. La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile n procesul verbal de recepie i va nainta n termen de trei zile lucrtoare investitorului mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac se constat vicii care nu pot fi nlturate i care prin natura lor mpiedic realizarea uneia sau mai multe exigene eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc. n cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul verbal de recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depi, de regul 90 zile calendaristice de la data recepiei dac, datorit condiiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen. Un exemplar din procesul verbal de recepie i de punere n funciune va fi anexat la documentaia tehnic i economic a lucrrii, care se va pstra la arhiva tehnic a intreprinderii distribuitoare de gaze. Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract. La recepia final particip: a) investitorul; b) comisia de recepie numit de investitor; c) proiectantul lucrrii; d) executantul. Comisia de recpie final se ntrunete la data,ora i locul fixate i examineaz urmtoarele: procese verbale de recepie la terminarea lucrrilor; finalizarea lucrrilor cerute de recepia de la terminarea lucrrilor; referatul investitorului privind comportarea reelei de gaze naturale n exploatarea pe perioada de garanie, inclusiv viciile aferente i remedierea lor. La terminarea recepiei comisia de recepie final i va consemna observaiile i 50

concluziile n procesul verbal de recepie final, pe care-l va nainta investitorului, n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere, cu sau fr obiecii, a recepiei, de amnare sau de respingere a ei. Procesul verbal de recepie final ncheiat de comisie constituie documentul de atestare al calitii construciei. Se atenioneaz executantul c, n conformitate cu prevederile legale,confirmarea calitii de ctre organele de control al calitii nu nltur rspunderea direct pentru calitate a celor care au organizat i condus procesul de proiectare i execuie i nici al celor ce au proiectat i executat direct obiectivul de investiii. n ceea ce privete verificrile stipulate la pct. 1..5 din prezentul Caiet de sarcini, n conformitate cu Ordinele I.G.S.I.C. nr. 12/77 i 20/84, documentaiile de execuie trebuie s conin un program pentru controlul calitii lucrrilor pe antier, program ce se stabilete ntre proiectant, beneficiar i executant, de comun acord i care indic fazele importante n care se fac verificrile,precum i actele ce se ntocmesc cu ocazia verificrilor. Programul corespunztor prezentei documentaii este prezent n cele ce urmeaz: PROGRAM Pentru controlul calitii lucrrilor pe antier n conformitate cu Legea nr.10/1995,Instruciunile I.G.S.I.C. nr. 28/76,Ordinele I.G.S.I.C. nr. 12/1977 i 20/1984, adresa I.C.C.P.D.C. nr. 3556/1985 precum i H.G.R. nr. 261/1994 ; 272/1994 i 273/1994 i normativele tehnice n vigoare, se stabilete, de comun acord, prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor pe antier. Documentul scris ce se ncheie P.V.=proces-verbal Lucrrile ce se controleaz se Cine ntocmete i semneaz P.V.R.=procesverific sau se recepioneaz B=beneficiar P=proiectant verbal Nr i data act calitativ pentru care trebuie E=executant de recepie ntocmite documente scrise I=I.S.C.L.P.U.A.T. calitativ P.V.L.A.=P.V. lucrri ascunse 1 2 3 4 Predare amplasament P.V. B.P.E. Verificarea respectrii dist.minime P.V.L.A. B.E. de amplasare Verificarea realizrii marcrii P.V. B.P.E. traseului Verificarea altor condiii ce se P.V. I consider necesare Not: Pentru participarea i efectuarea verificrilor la lucrrile specificate n coloana 1 din tabelul de mai sus ce se controleaz sau se recepioneaz calitativ, beneficiarul va fac convocarea proiectantul prin adres scris cu cel puin 3 zile naintea datei programate pentru desfurarea lucrrii respective (precizat n coloana 1 din tabel) Fazele determinante sunt reprezentate de proba de rezisten i cea de etaneitate. PROGRAM DE CONTROL AL CALITII PE FAZE DETERMINANTE Nr. Crt. STADIUL FIZIC VERIFICAREAQ DOCUMENTE CINE PARTICIP AL LUCRRILOR DE CALITATE CARE SE NCHEIE 1 INSTALAII DE prob de proces verbal de beneficiar + GAZE NATURALE rezisten i lucrri ascunse executant + etaneitate proiectant + (presiune cu aer inspectorul n comprimat ) construcii Verificarea proiectelor 51

Nr crt

0 1 2 3 4

Proiectul se va verifica la toate cerinele de calitate precizate de Legea calitii n construcii de ctre un verificator autorizat de M.L.P.T.L. la specialitatea Ig. LISTA DE SEMNATURI CAIET DE SARCINI nr. 04 (Fia tehnologic) privind mbinarea prin sudur a conductelor din oel 1. Operaii pregtitoare sudurii Se controleaz evile care urmeaz s fie mbinate pe tronsoane, dac au marginile deformate sau ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se corecteaz prin nclzire local. La evile cu grosimea peretelui mai mare de 4 mm, se verific dac s-a fcut teitur (amfrenul) la un unghi de 30. Pentru evile cu grosime de perete pn la 12 mm, apropierea i centrarea este corect cnd distana dintre vrfurile teiturilor capetelor celor dou evi este de 2 mm, la sudarea electric i pin la 1 mm la sudarea oxiacetilenic pe toat circumferina evii, iar suprafaa exterioar sau ovalizrile celor 2 capete de eav nu difer una de alta cu mai mult dect 1/4 din grosimea peretelui evii. Punctarea se face cu acelai fel de sudur i cu acelai fel de material i aparat cu care se face ntreaga sudur, limea punctelor de solidarizare va fi de 30 mm ca s reziste la rostogolirea evii cu 90 pentru aplicarea a nc 2 puncte de solidarizare. Tot acum se fixeaz prin sudur plcile de control. 2. Detalii dimensionale pentru mbinri sudate STAS 6662/1974 1. Sudur n V cap la cap; Dimensiuni S 3 - 20 55 65o b 1 3 c 0-2 2. Sudur n L cu manon exterior. D 5 + 11 5+2 e 0-4 "b" are numai valoare de abatere de asamblare

1. 2.

Sudur n V pt. evi cap la cap Sudur in L pt. manoane

peste 2 -

2 -

Capetele evilor ce urmeaz a fi asamblate prin sudare trebuie s aib suprafee curate i uscate. Se interzice asamblarea tevilor umede, acoperite cu grsimi, vopsea, praf, noroi etc., sau prezentnd exfolieri. Capetele evilor care urmeaz s se sudeze precum i zonele nvecinate (20 - 30 mm de o parte i de alta a locului de sudare) se vor poliza pn la apariia Iuciului metalic, respectiv metalul este curat. nceperea sudrii va fi permis numai dac snt realizate conditiile de mai sus. 3. Sudare oxiacetilenic Sudarea oxiacetilenic se poate folosi la evi cu un coninut maxim de 1.12 % carbon i grosimea peretelui evii pn Ia 8 - 10 mm. Pentru cunoaterea calitii oelului din care este fabricat eava, se va cere certificat de calitate de la fumizor sau n lipsa acestuia se vor face probe cu srma de sudur S sau SA, STAS 1126/1971 i ncercri conform STAS 5440/1979. Diametrul materialului de aport va fi ales n funcie de grosimea peretelui evii dup tabelul de mai jos: Grosimea peretelui (mm) 34-6 6-8 52 8-10

 Diametrul smnei (mm)

34

Becul de sudare se alege conform STAS 4137 dup grosimea peretelui evii ce urmeaz a se suda astfel: Mrimea becului (mm) 0 1 Grosimea peretelui (mm) 0,5-1 1-2 2 2-4 3 4-5 4 6-9 5 6 7 9-14 14-20 20-30

n mod obinuit se aleg becuri cu un debit de cca 100 l/h acetilen pentru 1 mm grosime a peretelui evii. Dup luarea msurilor tehnice i de securitatea muncii, se trece la efectuarea cordonului de sudur, ntr-un singur strat care la terminare trebuie s fie bombat, avnd limea de minimum 2-3 mm peste faa conductei i cu marginile racordate la faa conductei, fr prag sau ant. Odat cu terminarea sudurii, sudorul nltur placa de control, apoi aplic marca prin poansonare la cca 20 mm de marginea sudurii n trei puncte decalate la 120, de o parte i de alta a sudurii executate. Pe timp de ploaie sau vnt se vor lua msuri de protecie a sudurii prin paravane sau corturi. Este interzis a se executa sudur oxiacetilenic pe timp nefavorabil, temperaturi sub 5 C, vnt puternic, ploaie torenial etc. De asemenea, nu este admis rcirea forat a sudurii executate, cu ap rece, curent de aer, gaze reci etc. LISTA DE SEMNATURI

53

CAIET DE SARCINI nr. 05 (Fia tehnologic) privind executarea proteciei anticorozive, prin vopsire, a conductelor de oel montate aerian (suprateran) Pentru prevenirea coroziunii conductelor de oel montate aerian, acestea se vor proteja prin grunduire cu grund de miniu de plumb i vopsire cu vopsele pe baz de ulei. 1. Pregtirea suprafeelor conductelor din oel pentru vopsire. Operaiunea de pregtire a suprafeelor conductelor din oel n vederea vopsirii se face n conformitate cu prevederile STAS nr. 12796/1990 incluznd urmtoarele faze de lucru: pregtirea prealabil, degresare, curire i aplicarea unei protecii temporare. Fazele de lucru se aplic consecutiv i integral pe poriuni limitate de suprafa asigurndu-se: 1 ndeprtarea underului format la tratatmentul termic, a ruginei formate n procesele de coroziune, a prafului provenit din particulele ce se depun din aer, a uleiurilor, a acoperirilor vechi cu lacuri i vopsele i a impuritilor de alt provenien. 2 acoperirea cu straturi de conversie care mbuntesc stratul de vopsea. Pentru pregtirea suprafeelor se utilizeaz utilaje i materiale care s asigure nivelul calitativ al suprafeelor prelucrate. Pregtirea suprafeelor pentru vopsire comport mai multe metode i anume: 1 degresarea cu solveni organici care const n curirea suprafeelor cu o crp, pensul sau perie mbibat n solvent (white-spirt), benzin de extracie. Dup aplicarea solventului nainte de evaporarea lui, se terge suprafaa degresat cu o crp curat i uscat. Operaia se repet pn la ndeprtarea complet a stratului de grsimi. 2 degresarea cu emulsii care are ca scop ndeprtarea straturilor groase de materii grase prin tratarea suprafeei cu emulsie de detergeni. 3 decaparea care are ca scop ndeprtarea underului de pe suprafeele conductelor prin dizolvarea acestora cu decapani (H2SO4, HCl). Dup decapare suprafeele se spal cu ap rece pentru a nu rugini. 4 curarea mecanic se face manual sau mecanizat. Curarea manual se efectueaz cu perii metalice, rzuitoare sau ciocane. Principalele procedee de pregtire mecanic a suprafeelor de oel sunt: 1 sablare i ndeprtarea prafului cu aer comprimat uscat i curat sau cu o perie curat. 2 sablare uoar prin trecerea rapid a unui jet de sablare pe suprafaa de curit, astfel nct s se ndeprteze particulele uor detaabile 3 rzuire ngrijit, trecnd cu putere pe suprafaa de curat, un rzuitor de metal, pn la ndeprtarea peliculei detaabile de la laminare, a ruginei i a celorlalte impuriti sau periere energic cu peria de srm i curirea suprafeei cu aer comprimat,uscat, curat i cu o perie curat. Dup degresare, suprafeele conductelor trebuie s fie lipsite de orice substane grase uleiuri, unsori, emulsii, uleioase etc. 2. Acoperirea protectoare a conductelor din oel prin vopsire Acoperirea protectoare se stabilete n funcie de durata de folosin a conductelor ce se protejeaz, de agresivitatea mediului i de durata de via a proteciei n conformitate cu STAS 10702/1-83. n maximum 3 ore de la terminarea curirii fiecrei poriuni de suprafa a conductelor din oel trebuie s se aplice un strat de grund sau alt preparat pentru protecie temporar 54

care s nu influieneze asupra calitii suprafeelor curate i a cordoanelor de sudur ce se execut ulterior n procesul de montare a conductelor de oel. La conductele din oel se aplic n general sistemul de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor n aer. Aplicarea acestui sistem se face n urmtoarele condiii de mediu ambiant : 1 concentraia ct mai redus a gazelor agresive 2 temperatura aerului i a conductelor de protejat ntre 5 i 40 C 3 umiditatea relativ a aerului sub 70%. Tehnologia de preparare a materialelor de protecie i respectiv de aplicare a straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie s corespund cu prescripiile stabilite de productorii acestor materiale. nainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire i uscarea peliculelor la aer toate rosturile (interspaiile) denivelrile etc. trebuiesc verificate s fie netede. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se aplic numai pe suprafee curate,lipsite de ap, praf sau impuriti. Fiecare strat al acoperirii trebuie s fie continuu lipsit de ncreituri, bici, exfolieri, fisuri i neregulariti. Culoarea fiecrui strat trebuie s fie uniform pe toat suprafaa elementelor de conduct iar nuana culorii trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi aplicate. Numrul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafeele conductelor din oel trebuie s realizeze grosimea total minim. Cifra maxim de aderen admis la sistemele de protecie prin vopsire este 2 conform STAS 3661. Verificarea calitii acoperirilor protectoare se face pe faze de operaii de ctre executant n prezena beneficiarului astfel: 1 nainte de aplicarea acoperirii protectoare 2 n timpul aplicrii acoperirii protectoare, dup aplicarea acoperirii protectoare. Vopsirea conductelor din oel destinate vehiculrii gazelor naturale se face cu vopsele de culoare galben nchis conform STAS 8589/1970. LISTA DE SEMNATURI

55

CAIET DE SARCINI nr. 08 (Fia tehnologic) privind executarea anului i pozarea conductelor la montarea conductelor subterane de gaze naturale Pozarea subteran a conductelor de distribuie i a branamentelor de gaze naturale din polietilen, impune executarea unor lucrri de terasamente, constnd din sparea i respectiv umplerea anurilor n care se vor monta conductele, lucrri pentru a cror realizare este necesar parcurgerea urmtoarei succesiuni de operaii: -identificarea traseului,stabilirea prin sondaje a concordanei dintre prevederile proiectului i realitatea din teren n ceea ce privete existena sau absena altor reele edilitare,construcii sau obstacole pe traseul proiectat; -trasarea (jalonarea) traseului; -pregtirea terenului (desfacerea mbrcminilor pavajelor,aranjarea materialelor dislocate etc.); -sparea propriu-zis a anului, cu luarea msurilor pentru depozitarea provizorie a pmntului rezultat din sptur sau transportul ntregii cantiti a acestuia n depozitul de pmnt); -finisarea i netezirea anului; -controlul calitativ al anului; -umplerea (acoperirea) anului; r-efacerea pavajului (aducerea la starea iniial); 1. Identificarea traseului naintea nceperii execuiei, n scopul desfurrii lucrului n condiii de eficien i asigurrii calitii cerute de normele i normativele n vigoare, trebuie fcut o confruntare a amplasamentului prevzut n proiectul de execuie pentru viitorul traseu al conductei de distribuie gaze naturale cu situaia din teren, cunoaterea naturii i relieful terenului, precum i a modalitii de pozare a conductelor. n acest scop este necesar operaia de predare a amplasamentuluiviitoarei reele de conducte (conducte) de distribuie gaze naturale, operaie ce se face de ctre proiectant la solicitarea beneficiarului,n prezena constructorului i a delegailor deintorilor de reele edilitare. n cadrul predrii amplasamentului priectantul indic traseul conductei de distribuie gaze naturale cu precizarea urmtoarelor: modul de pozare al conductei (n exclusivitate subteran n cazul conductelor din polietilen); distane fa de repere fixe (imobile,copaci,stlpi etc); precizarea poziiei vanelor de secionare proiectate, ngropate direct n pmnt i acionate de la suprafa; precizarea cminelor de vizitare identificate ca aparinnd altor deintori de reele edilitare subterane cu indicarea distanelor ce trebuie respectate fa de acestea; indic modul de formare a tronsoanelor i poziia gropilor de mbinare (poziie) a tronsoanelor, arat modul de soluionare a interseciilor cu alte reele subterane (montare tuburi de protecie etc.) i de traversare a cilor de comunicaii importante etc. Tot cu aceast ocazie beneficiarul convoac toi deintorii de reele edilitare subterane care,vor preciza i indica cu exactitate traseele existente ale reelelor pe care le exploateaz,care vor confirma sau infirma traseele indicate pe planele naintate de proiectant pentru avize. De asemenea vor fi stabilite n teren condiiile de coexisten a conductei de gaz cu celelalte reele edilitare existente (vor fi soluionate paralelismele ntre conducta de gaz i celelalte reele,interseciile cu acestea,etc.) n final, toate observaiile i completrile aduse fa de datele iniiale, cuprinse n proiectul de execuie, vor fi consemnate n procesul-verbal de predare a amplasamentului 56

reelei (conductei) de distribuie gaze naturale, document ce se va anexa i va rmne definitiv n Cartea construciei din arhiva D.G.N. Procesul-verbal de predare a amplasamentului reelei (conductei) de gaz va fi semnat de proiectant, constructor, beneficiar i toi ceilali deintori de reele edilitare participani la aceast operaie. 2. Trasarea (jalonarea traseului) Axa anului,respectiv poziia de montare a condutei se tarseaz conform proiectului de execuie i funcie de reperele existente n teren (trotuare, cldiri, limite de proprietate, copaci, stlpi etc.) Materializarea pe teren a traseului conductei se realizeaz prin rui-martori sau jaloane (de unde i denumirea de jalonare), care se amplaseaz pe axul conductei, n punctele caracteristice, respectiv: la curbe, la tangentele de intrare i de ieire din curbe, n punctele caracteristice ale lucrrilor de art, n punctele de branament, n punctele de schimbare a diametrului conductei, n punctele de kilometri ntregi de traseu, precum i pe poriunile de aliniament,din 50 n 50m. Dup stabilirea axei, se marcheaz limea spturii conform datelor din proiect, funcie de diametrul conductei (a se vedea punctul 3 din prezentul CS) i apoi, pentru fiecare ru de ax, se amplaseaz cte doi rui-martori, perpendicular pe axa traseului, la o distan care s asigure protejarea lor (a ruilor) mpotriva degradrii n timpul execuiei spturilor, al depozitrii pmnului, transportului i manipulrii evilor precum i al executrii operaiilor de montaj. 3. Pregtirea terenului, limea desfacerii mbrcminilor din pavaj, limea anurilor Potrivit art. 10.6 din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 04.02.2004, limea minim a anului va fi egal cu diametrul conductei plus 0,2m. Pentru terenuri nisipoase, de umplutur etc. limea anului se stabilete de la caz la caz. Limea desfacerii pavajelor pe fiecare latur a anului se va face n conformitate cu art. 10.7 din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 04.02.2004: -pavaje din piatr cubic, bolovani, calupuri ld=15 cm ; -pavaje dn asfalt pe pat de beton, ld=5 cm. 4. Sparea propriu-zis a traneii anului 4.1. Amplasarea conductelor Adncimea minim de pozare ngropat a conductelor, masurata de la nivelul terenului pana la generatoarea superioara a conductei va fi de 0.90 m si respectiv 0.50 m la capatul conductei de bransament. Conductele din polietilena se aseaza serpuit in sant. Se permite reducerea adncimii minime de pozare ngropat a conductelor n cazuri speciale, cu aprobarea prealabil a proiectantului i cu condiia montrii conductei din polietilen, protejat n evi din oel, tuburi din beton sau tuburi i plci de protecie din beton, care s preia toate eforturile datorate circulaiei rutiere sau altor factori. n cazul interseciei cu alte canalizri subterane, micorarea adncimii de pozare este permis numai cu luarea msurilor suplimentare: tub de protecie sau tub de protecie i plac de protecie din beton armat care s preia eforturile suplimentare datorate circulaiei cu vehicule. Pentru fiecare tub de protecie ce se monteaz pe conduct,pe o lungime ce depeete cu min. 0.5 m de o parte i de cealalt lungimea viitorului tub de protecie, adncimea anului va fi mai mare dect pe celelalte poriuni (fr tub de protecie) cu jumtate din diferena diametrelor exterioare ale tubului de protector i ale conductei (pentru o aezare continu i uniform a conductei ). Avnd n vedere adncimea relativ mic (sub 1.5 m) la care se sap precum i faptul c aceste lucrri se execut n teren tare, n proiect nu s-a prevzut sprijinirea malurilor anului. Totui de la caz la caz, n anumite zone, pe unele poriuni, funcie de natura terenului (teren slab coeziv, alunector, umpluturi nisipoase etc.) pe msur ce se nainteaz 57

n adncime cu spturile, executantul va face consolidarea pereilor anului cu scnduri groase de 50mm i grinzi corespunztoare. Pe de alt parte, adncimea de pozare a conductelor poate fi mai mare de 0.9 m n situaiile n care conductele de gaze naturale subtraverseaz drumuri comunale, judeene i naionale sau traverseaz cursuri de ap, precum i n alte situaii speciale.n aceste cazuri adncimile de pozare ale conductelor sunt prevzute n detaliile de pe planele de execuie din proiect i vor fi respectate ntocmai de ctre constructor. anurile se vor spa cu scurt timp nainte de pozarea conductelor de distribuie gaze naturale, ntruct orice an deschis pentru mai multe zile nseamn riscuri de surpare, de inundare prin ploi, riscuri de accidente i impune manoper de recondiionare nainte de aezarea conductei. n funcie de natura terenului, de locul de spare i de acordurile i avizele emise la elaborarea proiectului, lucrrile se pot executa manual, semi mecanizat sau mecanizat. De asemenea, funcie de informaiile deinute referitor la prezena sau absena altor utiliti edilitare subterane (deci funcie de cele prevzute n avizele celorlali deintori de reele subterane), lucrrile de spturi nu vor ncepe i nu se vor efectua dect sub ndrumarea asistenei tehnice de specialitate acordate de ceilali deintori ce exploateaz aceste reele. De asemenea, n cazul n care traseele utilitilor sunt informative, nainte de nceperea spturilor se vor executa sondaje pentru depistarea exact a cablurilor electrice, telefonice, a canalelor de termoficare, pentru evitarea deteriortii acestora i a accidentelor. Pmntul rezultat din sptur se va arunca numai pe latura opus aceleia pe care sau aezat evile i care este necesar s rmn complet liber pentru desfurarea lucrului de montare a conductelor. n cazul n care conducta se instaleaz pe strzi, sub trotuare sau n partea carosabil, pmntul rezultat din sptur trebuie sprijinit pe partea lsat liber pentru circulaie, cu panouri de inventar. 5. Finisarea i netezirea anului La terminarea spturilor,fundul anului va fi fr denivelri,iar pereii anului (traneii) fr asperiti, pentru a nu deteriora conductele la coborrea tronsoanelor n an, precum i pentru a asigura o aezare corespunztoare a conductei pe fundul anului. Pentru o aezare continu, corespunztoare, fr tensiuni mecanice, a conductei pe fundul anului, nainte de lansarea n an, anul se cur de pietri i bulgri i se aterne pe fundul acestuia un strat de nisip de cel puin 10 cm grosime (conform art. 10.9 din Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 04.02.2004). 6. Controlul calitativ al execuiei anului Controlul calitativ al execuiei anului const din urmtoarele verificri pe care trebuie s le execute constructorul,verificri ale cror rezultate se vor consemna de ctre acesta n procesul verbal de lucrri ascunse: verificarea concordanei dimensiunilor anului (adncimea i limea acestuia ) i a gropilor pentru vanele de secionare cu cele prevzute n proiect; verificarea eliminrii tuturor obstacolelor de pe fundul anului; verificarea planeitii fundului anului,operaie care se realizeaz cu rigle de lemn de 5-6m lungime i teuri de nivel,prin vizarea cu ochiul liber sau cu un aparat de nivel; verificarea respectrii distanelor obligatorii fa de alte construcii i canalizri subterane existente; verificarea consolidrii anului. 7. Umplerea (acoperirea )anurilor Umplerea anurilor se va face cu pmntul rezultat din sptur. Avnd n vedere c lucrrile se vor executa cu preponderen n timpul verii, se impune ca anurile s nu se astupe vara n timpul amiezii cnd conducta este nclzit de razele soarelui. nainte de pozarea conductei, pe fundul anului se aeaz un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm. Dup ce se aeaz conducta n an, se umple anul cu nisip pn cnd grosimea stratului de nisip, compactat manual, depete cu 10cm generatoarea superioar a 58

conductei. Materialul rezultat din sptur, cu care se umple anul va fi introdus, treptat, n straturi de maximum 30 cm i va fi compactat manual. Pentru protejarea conductelor n timpul unor eventuale lucrri edilitare se va monta deasupra conductei, pe ntreaga lungime a acesteia, la 25cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o band de avertizare de culoare galben din polietilen cu inscripie GAZ METAN, avnd o lime minim de 15cm. Dup depunerea i compactarea primului strat de umplutur, se aeaz banda de avertizare i se continu umplerea anului (vezi detaliile de execuie ale anurilor din proiectul tehnic). Umplerea anului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansnd ntr-o singur direcie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executndu-se n acelai timp: umplerea cu material de umplutur pn la 50cm deasupra conductei pe zona 1; umplerea cu material de umplutur pn la 20cm deasupra conductei pe zona 2; umplerea cu nisip pe zona 3. Umplerea se poate executa i pe poriuni mai mari de 30 m n cazul n care nu exist variaii de temperatur a mediului ambiant cu mai mult de 5 grade Celsius ntr-o perioad de 8 ore nainte de umplere. Dup verificarea mbinrilor (dintre tronsoanele lansate n an) se va trece la astuparea gropilor pentru sudurile de poziie, refacerea pavajelor, etc. 8. Refacerea pavajelor Se va realiza numai dup ce s-a obinut asigurarea c umpluturile cu pmnt au fost bine fcute i compactate. Ea se realizeaz n dou etape : -prima etap,pe toat suprafaa desfcut iniial; -etapa a 2-a, pe suprafaa pavajului lsat dup tasarea complet a pmntului. Executantul,conform normativelor n vigoare,este obligat s repare pe contul su orice defeciune ivit n timp de un an la a doua refacere a pavajului. n cazul conductelor montate n teren deschis (zona verde ) se reface suprafaa solului la starea iniial. n toate cazurile ,pmntul de sptur rmas se evacueaz la rampele de depozitare a pmntului indicate de beneficiar (persoana achizitoare). 9. Msuri de protecia muncii i P.S.I. specifice n cazul lucrrilor de spturi, condiia necesar a lucrului n deplin securitate este nalta disciplin de producie i exigen, cunoaterea tuturor caracteristicilor utilajelor i a modului lor de funcionare, reglementarea precis a atribuiilor de serviciu, cunoaterea i respectarea regulilor generale i specifice de tehnica securitii muncii i P.S.I. anurile de pe drumurile publice trebuie executate i pmntul excavat i amenajat astfel nct s nu mpiedice cirulaia vehiculelor i a pietonilor. Este interzis a se ocupa mai mult de 1/3 din limea trotuarului i a depozita materialele pe rigole i pe gurile de scurgere a apelor. pe toat durata lucrrilor se vor utiliza semnalizatoare de zi i de noapte, iar, dac este cazul, o persoan anume desemnat va dirija circulaia. Cnd spturile ne se pot executa n condiii normale, se va solicita organelor competente oprirea parial sau total a circulaiei. n timpul spturilor,cnd natura terenului impune acest lucru, se vor consolida pereii anurilor. Consolidarea se va face i cnd adncimea anului depete 1m sau cnd marginea anului se afl la o distan 1m de la ina de tramvai. la conductele n funciune, n timpul efecturii spturilor, este interzis aprinderea focului i fumatul pe locul spat i pe o raz de 50m n jurul su, iar iluminatul se va face cu lmpi de min antiexplozive. La spturi se vor utiliza scule care s nu produc scntei, iar dac se sap cu unelte pneumatice, compresorul se va instala la 50m de locul spturilor. n completarea msurilor prevzute se vor studia i respecta msurile de protecia muncii i PSI prevzute n instruciunile de utilizare a aparatelor de sudare n polietilen i recomandrile furnizorilor de materiale, dispozitive i echipamente. 59

LISTA DE SEMNATURI

CAIET DE SARCINI nr. 09 (Fia tehnologic) privind asamblarea prin sudur a conductelor i pieselor din polietilen I. CONSIDERAII GENERALE evile din polietilena utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale trebuie sa aiba certificate de calitate date de producator. Se utilizeaza numai tevi din polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100 in functie de presiunea de regim. mbinarea evilor i a elementelor de asamblare din polietilen se poate realiza prin urmtoarele procedee: 1. Sudarea cu elemente nclzitoare: sudura "cap la cap sudura "a" sudura de tip "polifuziune" 2. Sudura de tip electrofuziune (cu elemente de asamblare prevzute cu rezisten electric) 3. mbinare cu racorduri mecanice 4. Alte procedee agrementate Toate mbinrile realizate ntre evi i / sau ntre evi i elemente de asamblare trebuie s prezinte cel puin aceeai rezinsten cu cea a evii. Prelucrarea i mbinarea evilor i elementelor de racordare din polietilen se pot realiza la o temperatur a mediului ambiant cuprins ntre + 5 C i + 40 C. Fiecare din sistemele de mbinare precizate mai sus se realizeaz cu echipamente speciale pentru tipul de mbinare respectiv. Sistemele de mbinare, procedeele i echipamentele utilizate trebuie s fie agrementate n conformitate cu prevederile legale. Proiectantul va preciza, pentru fiecare caz (proiect) n parte, procedeul de asamblare a componentelor din polietilen, care se vor ncadra n prevederile prezentului "CS". II. SUDURA NCLZITOR "CAP LA CAP" CU ELEMENT

1. Procedeul de sudare n cazul procedeului de sudare "cap la cap" cu element nclzitor, piesele care trebuie asamblate (eav/eav, eav/fiting sau fiting/fiting) sunt nclzite n zona de sudare la temperatura de sudare i apoi asamblate prin aplicarea unei presiuni, fr aport de materie complementar. Realizarea sudurii "cap la cap" cu element nclzitor nu trebuie fcut dect cu aparate de sudare la care se poate controla permanent valoarea presiunii de sudare aplicat. Elementele nclzitoare vor fi nclzite numai electric. Echipamentul de sudare conine urmtoarele elemente: maina de sudat pompa hidraulic (pneumatic) dispozitivul de prelucrat capetele evii elementul nclzitor (oglinda) aparatele pentru msurarea presiunii de sudare i a temperaturii 60

 accesorii (role de ghidare a evii, lichide i materiale textile pentru curarea evii i al elementului nclzitor etc) Succesiunea operaiilor la sudarea "cap la cap" este: A. Pregtirea sudurii fixarea capetelor evii n dispozitivele de prindere a mainii de sudat curarea i prelucrarea frontal a capetelor evilor determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezinstenei totale de frecare a mainii de sudat i a translatrii evii i adugarea acestei valori la valoarea msurat a presiunii de sudare verificarea temperaturii elementului nclzitor B. Sudarea propriu-zis aezarea elementului nclzitor ntre capetele evilor nchiderea mainii de sudat i aplicarea presiunii de contact de prenclzire (p1+pt) reducerea presiunii la valoarea de meninere a capetelor pe elementul nclzitor (t3) apropierea capetelor evilor i realizarea mbinrii sudate la presiunea de sudare (p5+pt) reducera pn la zero a presiunii de sudare i rcirea mbinrii (t6) C. Controlul calitii sudurii 2. Cerine generale n cazul sudrii "cap la cap" cu element nclzitor pot fi mbinate doar materiale de aceeai natur (care au aceleai caracteristici fizico-chimice), compatibile. Pentru asigurarea calitii necesare la sudarea "cap la cap", executantul (contructorul) va solicita garanii scrise din partea furnizorului de materiale i echipamente de sudare privind compatibilitatea de sudabilitate ntre materialele furnizate i ntre materialele furnizate i alte materiale din polietilen destinate a fi utilizate, potrivit normelor tehnice, la executarea instalaiilor de gaze naturale. n zona de mbinare grosimea peretelu evii trebuie s corespund cu cea a fitingului. Sudura "cap la cap" cu element nclzitor se va executa numai de ctre sudori autorizai n executarea lucrrilor de gaze naturale i atestai de ctre furnizorii de echipamente de sudare conform prevederilor legale n vigoare. 3. Echipamentul de sudare Pe lng uneltele folosite pentru tiatul i curatul evilor, la efectuarea operaiilor de sudur "cap la cap" este necesar utilizarea unui aparat de sudur special care trebuie s rspund urmtoarelor cerine minime: dispozitivele de fixare trebuie s permit fixarea pieselor ce se mbin n deplin siguran, fr s le deterioreze suprafeele sau s le afecteze forma geometric piesele care se mbin trebuie s poat fi fixate perfect aliniate s fac posibil prelucrarea i ndeprtarea (scoaterea) achiilor (talaului) de pe suprafeele plan paralele ale suprafeelor de sudat, piesele fiind fixate n aparat aparatul s aib o construcie suficient de rigid, astfel nct n timpul desfurrii procesului de mbinare presiunile de sudare care se aplic pe parcursul operaiei s nu provoace deformaii aparatului suprafeele de nclzire ale elementului nclzitor trebuie s fie plane i paralele repartiia temperaturii pe suprafaa util nu trebuie s prezinte diferene mai mari de 10 C La instalarea i utilizarea aparatului de sudur trebuie respectate cu strictee instruciunile de folosire indicate de fabricant. 4. Condiii prealabile generale 61

 locul de munc trebuie protejat mpotiva efectelor nefavorabile ale intemperiilor (ploaie, vnt, zpad) prin acoperire cu corturi etc la temperaturi inferioare +5 C i superioare +45 C este necesar luarea unor msuri care s asigure execuia ireproabil din punct de vedere calitativ a sudurii n cazul expunerii la radiaii solare directe, locul de sudare se va proteja cu o prelat care s permit obinerea unui mediu de temperatur uniform n jurul evilor ce se sudeaz dac este posibil, extremitile evilor opuse capetelor ce se sudeaz vor fi astupate (obturate) pentru a se mpiedica astfel pe ct posibil rcirea suprafeelor de sudare prin efectul vntului (curenilor de aer) 5. Pregtirea sudurii Calitatea sudurii este influenat n mod decisiv de modul i grija cu care este tratat faza de pregtire a execuiei sudurii, motiv pentru care trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: 5.1. Fixarea capetelor evii n dispozitivle de prindere ale mainii de sudat, curirea i prelucrarea frontal a capetelor evii piesele fixate n dispozitivele de prindere ale mainii de sudat trebuie prelucrate simultan, cu ajutorul unui dispozitiv destinat s ndeprteze un strat n grosime de maxim 0.2 mm din grosimea de perete al evilor. Operaia de prelucrare se consider terminat cnd cele do piese care se sudeaz nu mai prezint poriuni neprelucrate prelucrarea capetelor evii nainte de sudare trebuie fcut cu ncadrarea abaterii de la perpendicularitate n limitele prevzute n tabelul de mai jos: Tabelul nr.1 Diametrul exterior al evii (mm) 0 50 63 110 125 150 180 200 250 315 355 630 Abaterea de la perpendicularitate (mm) 1 2 3 4 5 7

achiile (panul) rezultate n urma prelucrrii, czute din evi sau fitinguri, se ndeprtez prin folosirea unei pensule. n nici un caz nu este permis atingerea suprafeelor ce se sudeaz cu minile dup operaia de prelucrare a suprafeelor pieselor ce se sudeaz, acestea se apropie pn cnd vin n contact. Spaiul dintre cele dou piese nu trebuie s fie mai mare de 0.3 mm pentru evi cu d e < 225 mm, 0.25 mm pentru evi cu 225 mm < de < 400 mm i 1.0 mm pentru de > 400 mm naintea nceperii procesului de sudare trebuie controlate: alinierea simultan a pieselor care se mbin respectarea spaiului dintre piesele de sudat curirea i prelucrarea suprafeelor de sudat un decalaj eventual al suprafeelor exterioare ale evilor (elementelor) ce se mbin nu trebuie s depeas 10% din grosimea de perete este foarte important ca prelucrarea supreafeelor de sudat s fie fcut imediat, naintea operaiei de sudare 5.2. Determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistenei totale de frecare a mainii de sudat i a translatrii evii i adugarea valorii acesteia la valoarea msurat a presiunii de sudare 62

Executarea sudurii necesit aplicarea mai multor presiuni: presiunea de egalizare (de contant, necesar pentru prenclzire), presiunea de nclzire i presiunea de sudare Aa cum se poate urmri i pe graficul de sudare prezentat mai jos, fazele sudrii "cap la cap" cu element nclzitor sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. apropierea de elementul nclzitor i prenclzire nclzire ndeprtare element nclzitor apropierea capetelor evii i realizarea presiunii de sudare sudare rcire

5.3. Verificarea temperaturii elementului nclzitor temperatura elementului nclzitor va fi reglat la valoarea indicat de furnizorul tehnologiei i va fi controlat (urmrit) pe toat durata procesulu i de sudare pentru asigurarea unei temperaturi de sudare corect, termostatul trebuie controlat naintea nceperii procesului de sudare, de preferin cu un termonetru digital. Sunt potrivite de asemenea, acele termometre care sunt echipate cu un sesizor al temperaturii de suprafa. Pentru a asigura instaurarea unui echilibru termic, elementul nclzitor va fi folosit cel mai devreme la 10 minute dup atingerea temperaturii de sudare. respectarea temperaturii de sudare trebuie controlat periodic pe ntreaga durat a procedeului de sudare efectul vntului poate provoca uoare modificri a temperaturii elementului nclzitor suprafeele elementului nclzitor trebuie protejate contra murdriei naintea nceperii fiecrei suduri trebuie curate ambele fee ale elementului nclzitor utiliznd o hrtie velin special, curat, uscat i care nu las scame n timpul ntreruperii sudurii, elementul nclzitor trebuie protejat contra aciunii vntului, a murdriilor i a deteriorrilor 6. Executarea propriu-zis a sudurii Elementul nclzitor adus la temperatura de sudare se aeaz ntre capetele evilor. Capetele evilor care se sudeaz se preseaz pe elementul nclzitor prin aplicarea presiunii de contact de prenclzire (p 1+p2) i sunt meninute astfel pn cnd se constat apariia unor ranforsri pe acestea, a cror dimensiuni sunt indicate de furnizor. n continuare, dup expirarea timpului de prenclzire t1, se reduce presiunea aplicat pn aproape de valoarea zero. Din acest moment se consider c ncepe timpul de nclzire (t2) cu durata indicat de furnizor. Dup nclzire, se ndeprteaz elementul nclzitor fr ca acesta s ating suprafeele de sudat, dup care acestea se pun rapid n contact. Timpul aa numit de tranziie (t3), n care se ndeprteaz elementul nclzitor, trebuie s fie ct mai redus i nu trebuie s depeasc n nici un caz valorile indicate de furnizor. Capetele evilor trebuie reapropiate astfel nct suprafaele care se sudeaz s vin n contact pe toat circumferina. Dup aceasta se crete brusc presiunea aplic pn la valoarea p5 + pt (indicat de furnizor), presiune care se menine constant pn la expirarea ntregului timp de sudare (t 5) indicat de furnizor. Uneori poate s fie necesar o reajustare a presiunii de sudare, la scurt timp dup ce aceasta a fost atins. Pe parcursul timpului de sudare i a celui de rcire este strict interzis recurgerea la ageni de rcire a sudurii. Dup executarea sudurii se face controlul vizual al acesteia, conform celor prevzute mai jos. 7. Controlul calitii sudurii 63

Controlul calitii sudurii se execut conform procedurilor impuse de productorul aparatului de sudare. Criteriile de verificare vizual a sudurii: diametrul suprafeei de contact s fie cel puin egal cu diametrul evii decalajul ntre generatoarele evilor sudate s nu depeasc 5% din grosimea peretelui evii diferena de lime a celor dou capete ranforsate ale evilor S va fi n urmtoarele limite: eav/eav: S < 0.1 x B eav/fiting: S < 0.2 x B fiting/ fiting: S < 0.2 x B, unde: S limea captului ranforsat B limea cordonului de sudur nainte de executarea probei de presiune, toate sudurile trebuie s fie complet rcite, fapt care se poate considera realizat dup trecerea a cel puin 60 de minute de la finalizarea ultimei suduri. III. SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE 1. Procedeul de sudare Sudarea prin electrofuziune const n nclzirea spirei metalice ncorporate pe suprafaa interioar a fitingului, avnd ca efect topirea stratului superficial de polietilen i realizarea sudurii. nclzirea spirei metalice (care este o rezisten electric calibrat) se face prin conectarea la circuitul electric al aparatului de sudur. Echipamentul de sudare este compus din: aparat de sudur accesorii pentru curirea evii dispozitive pentru prindere i poziionare Sudarea prin electrofuziune este determinat de urmtorii parametrii de sudare: tesiune / intesitate timp de sudare timp de rcire Operaiile efectuate la sudarea prin electrofuziune sunt: A. Pregtirea sudurii curirea evii n zona ce urmeaz a intra n contact cu mufa sau cu aua electrosudabil. Adncimea de rzuire va fi de 0.1 mm pentru evi cu diametrul exterior de < 63 mm, respectiv 0.2 mm pentru evi cu de > 63 mm verificarea lungimii de fixare aevilor n manon alinierea evilor i a mufei n dispozitivul aparatului de sudare B. SUDAREA PROPRIU-ZIS alimentarea cu energie electric i sudarea propriu-zis C. VERIFICAREA CALITII SUDURII 2. Cerine generale mbinrile prin electrofuziune se realizeaz numai ntre materiale de aceeai natur (compatibile). Pentru asigurarea calitii necesare la sudarea "prin electrofuziune", executantul (contructorul) va solicita garanii scrise din partea furnizorului de materiale i echipamente de sudare privind compatibilitatea de sudabilitate ntre materialele furnizate i ntre materialele furnizate i alte materiale din polietilen destinate a fi utilizate, potrivit normelor tehnice, la executarea instalaiilor de gaze naturale. Sudura "prin electrofuziune" se va executa numai de ctre sudori autorizai n executarea lucrrilor de gaze naturale i atestai de ctre furnizorii de echipamente de sudare conform prevederilor legale n vigoare. 64

Locul de munc unde se execut sudura trebuie protejat mpotriva efectelor defavorabile ale vremii, cum ar fi ploaia, zpada sau vntul. Sudura prin electrofuziune poate fi executat la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre 10 C i 45 C. De asemenea locul de sudare se va proteja mpotriva razelor solare prin prelate etc, astfel nct s se obin un mediu de temperatur uniform n jurul evilor care se sudeaz. 3. Manoane, reducii, teuri i coliere (ei) de derivaie pentru electrofuziune Manoanele pentru electrofuziune sunt utilizate pentru mbinarea capetelor de evi i fitinguri care au acelai diametru se monteaz uor pe extremitile acestora datorit faptului c au diametrul interior astfel dimensionat nct s asigure un joc suficient al capetelor de eav. Reduciile pentru electrofuziune se utilizeaz la mbinarea capetelor de evi i de fitinguri care au diametre diferite. Teurile pentru electrofuziune se utilizeaz la realizarea mbinrilor n form de "T" ntre capetele de conducte sau de fitinguri care au acelai diametru (teuri egale) sau ntre dou capete care au acelai diametru i al treilea capt cu diametru diferit (teuri neegale). Colierele (eile) pentru electrofuziune sunt utlilizate pentru racordarea evilor de branament i a ramificaiilor. Colierele (eile) pentru electrofuziune pot fi sudate i pe conducte de gaze naturale aflate n funciune, presiunea maxim admis n conductele de gaze naturale SDR 11 aflate n aceast situaie fiind de 5 bar. 4. Echipamentul de sudare Pentru executarea sudurilor prin electrofuziune la conductele din polietilen se folosesc: unelte i dispozitive de fixare, dispozitive pentru curare i tiat eav i un aparat de execuie a sudurii. n general, acest aparat este coordonat de ctre un microprocesor care asigur efectuarea unei suduri de calitate ireproabil deoarece permite realizarea acesteia numai cnd sunt ndeplinii parametrii necesari, prestabilii i introdui n memoria aparatului de ctre fabricantul lui. 5. Pregtirea sudurii 5.1. Prelucrarea capetelor evilor Capetele pieselor i evilor care se mbin prin electrofuziune cu manoane cu mufe pentru electrofuziune, se pregtesc pentru operaia de sudare pe o lungime stabilit n funcie de diametrul pieselor care se mbin, conform indicaiilor furnizorului de materiale sau tehnologie. Pregtirea capetelor pieselor ce se sudeaz const n rzuirea stratului oxidant de protecie contra factorilor din mediul exterior, aplicat de firma productoare, pe toat suprafaa exterioar a evilor. Aceast prelucrare se va face cu ajutorul unui dispozitiv special aflat n dotarea aparatului de sudur. Adncimea de rzuire va fi de 0.1 mm pentru evi cu diametru exterior d e < 63 mm, respectiv 0.2 mm pentru evi cu de > 63 mm. 5.2. Degresarea suprafeelor exterioare ale capetelor de eav Degresarea extremitilor evilor care se mbin se face frecnd suprafeele rzuite fie cu esturi speciale pentru degresare, fie cu hrtii speciale albe absorbante, care nu las scame, mbibate cu decapant (alcool izopropilic sau similar). Este foarte important s nu se ating cu mna suprafeele degresate, n caz contrar fiind necesar reluarea operaiei de degresare. Manoanele, eile recordurilor pentru branamente, precum i alte piese folosite pentru sudarea prin electrofuziune nu se degreseaz, deoarece modul de ambalare al acestora exclude orice posibiliate de alterare sau murdrire a suprafeelor ce urmeaz a fi sudate. Pe de alt parte, manipularea fitingurilor pentru sudura prin electrofuziune trebuie 65

fcut cu mult atenie astfel nct n timpul desfacerii ambalajelor sau pe parcursul puneii n oper s fie evitat murdrirea suprafeelor care vor fi mbinate. De asemenea, nainte de efectuarea operaiei de sudur trebuie obinut asigurarea c suprafeele de sudat sunt uscate, fapt pentru care acestea vor fi terse cu o hrtie absorbant curat i care s nu lase scame, curindu-se astfel decapantul sau eventuala ap de condensare. 5.3. Montarea mufelor electrosudabile, fixarea dispozitivului de prindere i poziionare Pe unul din capetele pregtite ale evilor care se mbin se monteaz mufa electrosudabil astfel ca marginea ei frontal s fie la acelai nivel cu marginea captului conductei, dup care se fixeaz dispozitivul de prindere i poziionare astfel nct marginea acestuia s fie lipit de partea din spate a mufei electrosudabile. Dup aceasta se aduce cellalt capt pregtit al celei de-a doua evi (pies) care se mbin i se introduce prin captul liber al dispozitivului de prindere i poziionare, pn cnd extremitatea celei de-a doua evi se lipete de extremitatea primei evi (cea care este fixat deja n dispozitiv). Se fixeaz i cea de-a doua eav (pies) n dispozitivul de poziionare. Mufa electrosudabil se mpinge n partea opus a dispozitivului de poziionare pn la ntlnirea opritorului acesteia, fapt care ne asigur c planul n care se efectueaz sudura (locul n care cele dou suprafee se sudeaz) se gsete la mijlocul mufei. Aceast operaie este foarte important fiindc dac locul n care cele dou suprafee se sudeaz nu se gsete exact la mijlocul mufei i deci exist o descentrare ct de mic, atunci sudura n mod sigur este compromis i trebuie nlturat i refcut de la nceput. 5.4. Montarea pieselor de racord colierelor (eilor) pentru branamente i derivaii Pregtirea suprafeelor exterioare ale conductelor din polietilen pe care urmeaz a fi sudate piesele de racord a branamentelor sau colierelor pentru derivaii se face n mod similar cu cele artate la punctele 5.1 i 5.2, cu urmtoarele precizri: nainte de nceperea operaiei de prelucrare se cur suprafaa conductei cu ajutorul unei crpe uscate, pe toat circumferina, pe o lungime corespunztoare (care s depeasc cu cel puin 100 mm conturul suprafeei care urmeaz s fie sudat) prelucrarea mecanic a suprafeei conductei se va face cu un dispozitiv de rzuire rotativ pe o lungime care va depi cel puin 30 mm conturul suprafeei care se sudeaz. n acest caz nu este permis folosirea altui tip de rzuitor (raclet manual etc) ntruct excesul de rzuire ar reduce grosimea peretelui de conduct sub niveulul admis, precizat mai sus, fapt ce poate compromite calitatea sudurii n zona sudurii ovalitatea evii trebuie s fie mai mic dect 1.5 % din diametrul exterior al evii. Din acest motiv trebuie ataat un dispozitiv de rotunjire a evii sau cte un dispozitiv de prindere de fiecare parte a zonei de sudare. Piesa de racord se scoate din ambalat cu grij, fr a atinge cu mna suprafeele ce se sudeaz (adic suprafeele interioare) i se fizeaz pe suprafaa pregtit pentru sudur a conductei cu ajutorul dispozitivului de strngere cu arcuri, al crui urub se strnge pn cnd plcua indicatoare de culoare roie este la acelai nivel cu marginea superioar a opritorului dispozitivului. Se interzice ridicarea sau manevrarea buonului filetat al piesei de racord, precum i modificarea poziiei perforatorului ncoporat n piesa de racord n timpul desfurrii operaiilor de sudare, nlimea sa fiind deja reglat n cadrul procesului de fabricaie. 6. Executarea sudurii propriu-zise Calitatea sudurii realizate prin electrofuziune este determinat de trei factori i anume: 66

 temperatura de sudare timpul de sudare presiunea de sudare Facem precizarea c aceti factori sunt n permanen controlai n mod automat de ctre aparatul de sudare i c n mod teoretic (dar i practic) dac valoarea unuia dintre aceti parametri nu se nscrie n valoarea memorizat de aparat, astfel nct s rezulte o sudur de calitate corespunztoare, aparatul blocheaz (oprete) procesul de sudare. Pe de alt parte, dac procesul de sudare se deruleaz pn la capt, atunci sudura rezultat este de bun calitate. Cu toate acestea, trebuie fcute urmtoarele sublinieri: a) timpul de sudare: cumulat n secunde, este afiat n permanen pe ecranul aparatului i depinde de rezistena electric a cablurilor de conexiune, de tensiunea electric din reea, de temperatura exterioar. De aici decurg i diferenele de timp de sudare, chiar i atunci cnd se sudeaz evi de acelai diametru b) temperatura se sudare: se atinge prin aplicarea energiei electrice de sudare pe parcursul timpului de sudare; temperatura de sudare este calculat de aparatul de sudare n mod automat n funcie de informaiile primite prin codul de bare marcat pe colier i funcie de condiiile mediului ambiant c) presiunea de sudare: este creat prin aa numitele tensiuni de contracie integrate n piesele de mbinare (mufe etc) n cadrul procesului de fabricaie, tensiuni care sunt eliberate prin nclzirea acestor piese n timpul sudrii. Pentru realizarea sudurii, se conecteaz cablurile electrice la piesele de mbinare (muf, pies de racord, colier etc.) astfel nct poziia axial a acestora s nu fie modificat. Racordarea firelor se va face n partea superioar a pieselor de mbinare, iar greutatea cablurilor nu va fi suportat de piesele de mbinare, n acest scop recomandndu-se ca firele electrice s fie rotite sau nvrtite n jurul conductei, sub forma a dou sau trei spirale. Dup aceasta se pornete aparatul de sudat i se introduce cartela magnetic controlndu-se permanent valoarea parametrilor ce concur la realizarea sudurii. Mai trebuie subliniat faptul c ntre generatorul electric i aparatul de sudare se va pstra o distan de 3.0 m. n cazul unei distane insuficiente procesul de sudare ar putea fi deranjat datorit cmpurilor magnetice create de generator n timpul funcionrii. n cazul unei ntreruperi a procesului de sudare (de exemplu o pan de curent), atunci: la 63 mm se poate relua de la nceput procesul de sudare cu condiia ca ansamblul care se sudeaz s fie rcit complet. Reluarea procesului de sudare poate fi efectuat o singur dat, iar n aceast situaie tebuie ca rezistena ohmic s se ncadreze n intervalul de toleran admisibil. la > 63 mm se interzice reluarea procesului de sudare, n general se ndeprtez zona de sudur compomis i se monteaz o alt pies prevzut cu elemente pentru electrofuziune. Este foarte important ca dispozitivul de prindere i poziionare s nu fie ndeprtat dect dup rcirea complet a sudurii. Timpii minimi de rcire vor fi indicai de furnizorii de materiale, i vor fi cuprini n tehnologiile agreate pentru efectuarea sudurilor prin electrofuziune. 7. Controlul calitii sudurii Controlul mbinrilor sudate prin electrofuziune se realizez conform instruciunilor furnizorului aparatelor de sudare i a celui de componente de elemente pentru electrofuziune. Unul dintre marile avantaje al acestei metode l constituie faptul c face posibil controlul vizual al realizrii procesului de sudur. n cazul mufelor electrosudabile: = 20 125 mm dac sudura se face corect, polietilena topit trebuie s fie vizibil n crestturile situate de o parte i de alta a mufei 67

 = 160 225 mm dac sudura se face corect, polietilena topit trebuie s fie vizibil n crestturile situate n locurile unde ies firele de conectare. n cazul colierelor sudura se deruleaz corect dac topirea polietilenei se observ n punctele unde se ntlnesc cele dou jumti (superioar i inferioar) a acestor piese. n plus, marginea superioar a plcuei roii a dipozitivului de strngere cu arcuri poate s nu mai fie egalizat cu marginea de sus a opritorului dispozitivului de strngere. De asemenea se va verifica vizual alinierea pieselor (eav muf). Eventualele scurgeri de material constatate n urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca necorespunztoare a mbinrii sudate.

LISTA DE SEMNATURI

68

1.5 LISTELE CANTITILOR DE LUCRRI

1.5.1 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV FORMULARUL F1
OBIECTIV (denumirea) CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv Nr. crt. Nr. cap./ subcap. deviz general 1 1.2 1.3 2 3.1 3.3 4 Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoarea cheltuielilor/obiect, exclusiv TVA Mii lei 3 Mii euro*) 4 Din care C+M PROIECTANT (denumirea)

0 1 2 3 4 5 6

2 Amenajarea terenului 1.1. . . . . . . . . . Amenajri pentru protectia mediului si aducerea la starea initial 2.1. . . . . . . . . . Realizarea utilittilor necesare obiectivului 3.1. . . . . . . . . . Studii de teren 4.1. . . . . . . . . . Proiectare (numai n cazul n care obiectivul se realizeaz n sistemul "design & build") Investitia de baz 69

Mii lei 5

Mii euro*) 6

7 0

5.1 1

6.1. Obiect 01 . . . . . . . . . . Organizare de santier 7.1 . . . . . . . . . . 2 TOTAL VALOARE (exclusiv TVA): Taxa pe valoarea adugat TOTAL VALOARE (inclusiv TVA): 3 4 ----5 6 -----

*) Cursul de referint: . . . . . . . . . . lei/euro, din data de . . . . . . . . . . Ofertant, (semnatura autorizata) Proiectant, (semnatura autorizata)

PRECIZARE: Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanelor 0-2, avnd n vedere respectarea structurii aprobate pentru devizul general; n cazul n care contractul de lucrri are ca obiect att proiectarea, ct si executia uneia sau mai multor lucrri de constructii, responsabilitatea completrii coloanelor 0-2 revine ofertantului.

70

1.5.2 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE LUCRRI, PE OBIECTE FORMULARUL F2

AUTORITATEA CONTRACTANTA: OBIECTIV (denumirea) PROIECTANT (denumirea)

CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe categorii de lucrri, pe obiecte Obiectul..................................................................................................

Nr. cap./ subcap deviz pe obiect 1 I 1 2 3 4 5 II ... III ... ... ... Total I Montaj utilaje si echipamente tehnologice Montaj utilaje si echipamente tehnologice Total II Procurare Utilajele si echipamentele tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari Total III TOTAL VALOARE (exclusiv TVA): Taxa pe valoarea adugat (19 %) TOTAL VALOARE:

Nr. crt.

Cheltuieli pe categoria de lucrri

Valoarea, exclusiv TVA

Mii lei 0

Mii euro*) 4

2 Lucrari de constructii

-----

*) Cursul de referint =. . . . . . . . . .lei/euro, din data de. . . . . . . . . . Ofertant, (semnatura autorizata) Proiectant, (semnatura autorizata)

PRECIZARE: Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanelor 0-2; n cazul n care contractul de lucrri are ca obiect att proiectarea, ct si executia uneia sau mai multor lucrri de constructii, responsabilitatea completrii coloanelor 0-2 revine ofertantului.

71

1.5.3 LISTELE CUPRINZND CANTITAILE DE LUCRARI FORMULARUL F3

OBIECTIV (denumirea) PROIECTANT (denumirea) Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari Obiectul: . Categoria de lucrri:..
Preul unitar a) materiale b) manoper c) utilaj d) transport Total a)+b) +c)+d)

Nr. crt.

Capitolul de lucrri

U.M.

Cantitate

Material [3x4a]

Manoper [3x4b]

Utilaj [3x4c]

Transport [3x4d]

Total (3x4)

SECIUNEA TEHNIC 0 1. 1 Capitol de lucrare 1.1.Subcapitol 1.2.Subcapitol . Capitol de lucrare 2. 2.1. Subcapitol 2.2. Subcapitol 2 3 4 5

SECIUNEA FINANCIAR 6 7 8 9

72

.....

......................... Cheltuieli directe: M m U t T

Alte cheltuieli directe: CAS: omaj: sntate: fond de risc: alte cheltuieli conform prevederilor legale, nominalizate TOTAL CHELTUIELI DIRECTE: Cheltuieli indirecte = To x % Profit = (To + Io ) x % TOTAL GENERAL: Proiectant, ... (semntura autorizat) Ofertant, ... (semntura autorizat) Mo mo Uo to To Io Po Vo = To + Io +Po

73

1.5.4 LISTELE CUPRINZND CANTITAILE DE UTILAJE I ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE, INCLUSIV DOTRI 1.5.4.1 Lista cupriznd cantitile de utilaje
FORMULARUL F4 Obiectiv: Obiectul:. Categoria de lucrari:.. LISTA cu cantitile de utilaje Valoarea (exclusiv T.V.A.) mii lei (col. 3 x col. 4) 5 PROIECTANT ..........

Nr. crt. 0

Denumirea

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar lei/U.M.

Furnizorul (denumire, adresa, telefon, fax) 6

Fisa tehnica atasata

TOTAL P :

mii lei: Euro*):

*) Cursul de referint =. . . . . . . . . .lei/euro, din data de. . . . . . . . . . Ofertant, ... (semnatura autorizata) Proiectant, ... (semnatura autorizata)

PRECIZARE: Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanelor 0-2 si 6; n cazul n care contractul de lucrri are ca obiect att proiectarea, ct si executia uneia sau mai multor lucrri de constructii, responsabilitatea completrii coloanelor 0-2 si 6 revine ofertantului.

74

1.5.4.2 Lista cupriznd cantitile de dotri

FORMULARUL F4 Obiectiv: Obiectul:. Categoria de lucrari:.. LISTA cu cantitatile de dotari PROIECTANT ..........

Nr. crt.

Denumirea

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar lei/U.M.

Valoarea (exclusiv T.V.A.) mii lei (col. 3 x col. 4) 5

Furnizorul (denumire, adresa, telefon, fax)

Fisa tehnica atasata

TOTAL P :

mii lei: Euro*):

*) Cursul de referint =. . . . . . . . . .lei/euro, din data de. . . . . . . . . . Ofertant, ... (semnatura autorizata) Proiectant, ... (semnatura autorizata)

PRECIZARE: Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanelor 0-2 si 6; n cazul n care contractul de lucrri are ca obiect att proiectarea, ct si executia uneia sau mai multor lucrri de constructii, responsabilitatea completrii coloanelor 0-2 si 6 revine ofertantului.

75

1.5.5 SPECIFICAIILE TEHNICE

FORMULARUL F5 OBIECTIV ..................................... ................................... (denumirea) FIA TEHNIC Nr. .... Utilajul, echipamentul tehnologic: Nr. crt. 0 1. Specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini 1 Parametri tehnici i funcionali Corespondena propunerii tehnice cu specificaiile tehnice impuse prin Caietul de sarcini 2 Productor PROIECTANT (denumirea)

2.

Specificaii de performan i condiii privind sigurana n exploatare

3.

Condiii privind conformitatea cu standardele relevante

4.

Condiii de garanie i postgarantie

5.

Alte condiii cu caracter tehnic

Proiectant, .... (semntur autorizat)

Ofertant, .... (semntura autorizat)

Precizare: Proiectantul rspunde de corectitudinea completrii coloanelor 0 i 1; n cazul n care contractul de lucrri are ca obiect att proiectarea, ct i execuia uneia sau mai multor lucrri de construcii, responsabilitatea completrii coloanelor 0 i 1 revine ofertantului.

76

1.6 GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIIEI PUBLICE

FORMULARUL F6 OBIECTIV ..................................... ................................... (denumirea) GRAFICUL GENERAL de realizare a investiiei publice Nr. crt. I. 1. Denumirea obiectului 1 Organizare de santier Obiect 01 categoria de lucrari . . Obiect 02 categoria de lucrari . . Obiect categoria de lucrari . . Proiectant, ................................. (semntur autorizat) Anul 1 2 Luna 3 Anul n n PROIECTANT (denumirea)

2.

77

1.7 PROGRAM DE CONTROL, PRIVIND CONTROLUL CALITII LUCRRILOR, CONFORM LEGII NR. 10/1995
Program de control elaborat de proiectant in colaborare cu beneficiarul si constructorul privind controlul calitatii lucrarilor conform Legii nr. 10/1995 intocmit astazi.................................... Obiectivul: Obiectul de investitie: Categoria de lucrari: Beneficiar:................................................, reprezentat prin......................................................... Executant:................................................., reprezentat prin........................................................ Proiectant:................................................, reprezentat prin......................................................... Nr. crt. Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care trebuiesc intocmite documentele scrise 1 Predare amplasament, stabilirea traseelor si corelarea cu elementele de constructii si cu celelalte instalatii Control dimensional al utilajelor cu montaj Control dimensional inainte / in timpul si dupa montarea instalatiei Probe Lucrari ascunse Receptia la terminarea lucrarilor Receptia finala

Documentul scris care se incheie

0 1

2 PV

Cine intocmeste si semneaza documentul B - Beneficiar E - Executant P - Proiectant I - ISC 3 B, E, P

Nr. si data actului incheiat

Observatii:

2 3 4 5 6 7

PV PV PV PVLA PVR PVR

B, E B, E B, E, P B, E, P B, E, P, I B, E, P, I

Notatii utilizate:
PV - Proces-verbal; PVLA - Proces-verbal de lucrari ascunse; PVR - Proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

Nota:
1. 2. 3. 4. Executantul va anunta in scris factorii interesati pentru participarea la verificarea fazei determinante, cu minim 10 zile inainte de atingere a fazei determinante; In conformitate cu prevederile legale se interzice trecerea la faza urmatoare de executie inainte de receptionare lucrarilor ajunse in faze determinante; Coloana cu nr. si data actului incheiat se completeaza la data incheierii documentului scris; La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program avand completata coloana privind nr. si data actului incheiat, se va anexa la cartea constructiei.

78

Proiectant,

Executant,

Beneficiar,

1.8

PROGRAM DE CONTROL AL LUCRRILOR N FAZE DETERMINANTE

Vizat INSPECTORATUL DE STAT IN

CONSTRUCTII PROGRAM DE CONTROL AL LUCRARILOR IN FAZE DETERMINANTE Obiectivul: Obiectul de investitie: Categoria de lucrari: Beneficiar:................................................, reprezentat prin......................................................... I.S.C.:........................................................., reprezentat prin....................................................... Executant:................................................., reprezentat prin........................................................ Proiectant:................................................, reprezentat prin......................................................... In conformitate cu perevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, se stabilesc urmatoarele faze determinante: Nr. crt. Faza determinanta Documentul scris care se incheie Cine intocmeste si semneaza documentul B - Beneficiar E - Executant P - Proiectant I - ISC 3 B, E, P Nr. si data actului incheiat Observatii:

0 1

2 3 4 5

1 Predare amplasament, stabilirea traseelor si corelarea cu elementele de constructii si cu celelalte instalatii Probe Lucrari ascunse Receptia la terminarea lucrarilor Receptia finala

2 PV

PV PVLA PVR PVR

B, E, P B, E, P B, E, P, I B, E, P, I

Notatii utilizate:
PV - Proces-verbal; PVLA - Proces-verbal de lucrari ascunse; PVR - Proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

Nota:
5. Executantul va anunta in scris factorii interesati pentru participarea la verificarea fazei determinante, cu minim 10 zile inainte de atingere a fazei determinante;

79

6. 7.

In conformitate cu prevederile legale se interzice trecerea la faza urmatoare de executie inainte de receptionare lucrarilor ajunse in faze determinante; Coloana cu nr. si data actului incheiat se completeaza la data incheierii documentului scris.

Proiectant,

Executant,

Beneficiar,

1.9

BIBLIOGRAFIE

1.9.1 LEGI, NORMATIVE, STANDARDE .A., PREVEDERI SPECIFICE DOMENIULUI PROIECTULUI DE DIPLOM
- Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008. - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii - Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii - Legea nr. 351/2004, Legea gazelor - Regulamentul de msurare a cantitilor de gaze naturale tranzacionate in Romnia, aprobat prin Decizia preedintelui ANRE nr. 62/2008 - Hotararea de Guvern nr 28 din 09.01.2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obective de investitii si lucrari de investitii. - H.G.R. nr. 766/1997din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n Constructii. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997;

1.9.2 CRI, NDRUMTOARE, PROGRAME DE CALCUL .A., DE SPECIALITATE TEHNIC

Microsoft Office Autocad 2010 DOCLIB

1.9.3 REFERINE PENTRU NTOCMIREA DOCUMENTAIEI ECONOMICE

Ordinul nr. 863 din 02.07.2008 al Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrri de interventii".

80