Depozit Ecologic Pentru Deseurile Rezult

Ministerul Educa iei Na ionale
UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II

BUCUREŞTI
CATEDRA DE GEOTEHNIC ŞI FUNDA II
Bdul. Lacul Tei, Nr. 124
Tel: +40.21.242.12.08; Fax: +40.21.2420781
DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE

REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI
PRODUC IE SONDE GAZE NATURALE
SCHEIA, JUDE UL SUCEAVA
- STUDIU DE FEZABILITATE -
CONTRACT NR. 107/2002
BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ
- 2003 -
Ministerul Educa iei Na ionale
UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II
BUCUREŞTI
Bdul. Lacul Tei, Nr. 124
Tel: +40.21.242.12.08; Fax: +40.21.2420781
DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE

REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI
PRODUC IE SONDE GAZE NATURALE
FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE
CONTRACT NR. 107/2002
BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ
RESPONSABIL CONTRACT,
Prof. dr. ing. Sanda Manea
COLECTIV DE ELABORARE,
Conf. dr. ing. Loretta Batali
Conf. dr. ing. Tudor Bugnariu
Asist. Ing. Ernest Olinic
Ing. Victor Cristescu
Ing. Marian Popescu
Ing. Elena Bolog
CONSULTANT SPECIALITATE:
M-I PETROGAS SERVICES ROMÂNIA
Ing. Cristian Martinescu
Bucureşti,
Aprilie 2003
UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II BUCUREŞTI
Depozit ecologic pentru deşeurile rezultate din activitatea de foraj şi
produc ie sonde gaze naturale – Şcheia, jude ul Suceava – Studiu de fezabilitate
CUPRINS
PIESE SCRISE
1. DATE GENERALE pg. 1

1.1. Denumirea lucr rii pg. 1
1.2. Elaborator pg. 1
1.3. Ordonatorul principal de credite pg. 1
1.4. Autoritatea contractant pg. 1
1.5. Amplasamentul pg. 1
1.6. Tema pg. 2
1.7. Descriere func ional şi tehnologic pg. 2
1.8. Suprafa a şi situa ia juridic a terenului pg. 5
1.9. Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasament pg. 5
2. DATE TEHNICE ALE LUCR RII.

MEMORII TEHNICE PE SPECIALIT I pg. 7
2.1. Memoriu tehnic construc ii şi arhitectur pg. 7
2.2. Memoriu tehnic instala ii pg. 12
2.3. Memoriu tehnic – celule de depozitare pg. 26
2.4. Memoriu tehnic – monitorizare factori de mediu pg. 30
3. DATE PRIVIND FOR A DE MUNC pg. 31
4. DEVIZUL GENERAL AL LUCR RII pg. 32
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI pg. 38
6. FINAN AREA LUCR RII pg. 41
7. AVIZE ŞI ACORDURI pg. 41
PIESE DESENATE
BORDEROU PIESE DESENATE pg. 42
0
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea lucr rii

DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE REZULTATE DIN
ACTIVITATEA DE FORAJ ŞI PRODUC IE SONDE GAZE NATURALE –
1.2. Elaborator
1.3. Ordonatorul principal de credite

SNGN ROMGAZ S.A. MEDIAŞ
1.4. Autoritatea contractant

SNGN ROMGAZ S.A. MEDIAŞ
1.5. Amplasamentul
Amplasamentul viitorului depozit apar ine din punct de vedere
administrativ localit ii Şcheia, Jude ul Suceava, fiind situat la cca 4 km sud
vest de cartierul Sf. Ilie al municipiului Suceava, în locul numit „GROPI”,
Parcela 49/781 (vezi plan de încadrare în zon – planşa 1).
Terenul, care în prezent este folosit ca p şune şi/sau teren arabil, are o
pant natural care variaz între 1:10 şi 1:6.
Dezvoltarea în plan a depozitului se va realiza pe o suprafa de 3.7 ha
cu o form poligonal şi un perimetru de 769 m şi care este delimitat la Vest
de un drum agricol de p mânt care permite accesul în amplasament.
În vecin tatea amplasamentului propus exist , pe direc ie NE – SV, o
linie electric de medie tensiune, fa de care împrejmuirea depozitului
proiectat este situat la o distan de minim 12 m.
În aval de perimetrul ce va fi construit, la cca 300 m distan , exist
pârâul Cimbrina (Pripasna).
1
1.6. Tema
Depozitul ecologic de la Şcheia este destinat depozit rii deşeurilor
rezultate din activit ile de foraj şi produc ie a sondelor de gaze naturale din
zona Moldova pe o perioad de minim 20 ani.
Conform datelor comunicate de beneficiar, SNGN ROMGAZ SA
Mediaş, prin adresa nr. 20/24.02.2003, cantitatea maximal prev zut a fi
prelucrat şi depozitat anual în depozit este de cca 3000 mc, fiind compus
din:
- detritusul provenit din rocile întâlnite în procesul de forare a
sondelor;
- fluidul de foraj rezidual format din ap şi aditivi (bentonit , barit ,
antifiltran i, fluidizan i etc.); acesta poate con ine cloruri de sodiu
sau potasiu („fluid s rat”) sau nu, în func ie de tehnologia de
execu ie a sondei.
- ape şi şlamuri provenite din decantarea apelor de z c mânt.
Aceste tipuri de reziduuri sunt aduse separat pentru depozitare.

Conform aceleiaşi adrese, depozitul de deşeuri trebuie s asigure printr-
un sistem distinct şi stocarea şi prelucrarea fluidului de foraj pentru a putea fi
reutilizat la construc ia sau punerea în produc ie a altor sonde.
Deşeurile ce urmeaz a fi depozitate în cadrul depozitului Scheia se

încadreaz în categoria deşeurilor periculoase, conform HG nr. 856/16.08.2002.
1.7. Descriere func ional şi tehnologic

Investi ia necesar amenaj rii Depozitului ecologic Scheia prevede
realizarea urm toarelor obiective (planşa 2):
- 3 celule de depozitare a materiilor solide, cu o suprafa total de
25300 mp, amenajate în semidebleu – semirambleu, delimitate de diguri
perimetrale realizate din materiale p mântoase locale,
- o hal industrial pentru procesarea şi stocarea fluidelor de foraj, cu
o suprafa construit de 621 mp,
- o cl dire anex de tip parter ce ad posteşte birouri, laborator chimic,
central termic , cu o suprafa construit de 97.75 mp,
- platform betonat circulabil cu o suprafa de 1700 mp,
- utilit i pentru alimentare cu ap , energie electric , circula ie în
incint etc.
2
Depozitul este proiectat a func iona în circuit închis, nici o cantitate de

lichid poluat nefiind evacuat în amplasamentul acestuia sau în zonele
limitrofe.
Depozitul ecologic Şcheia este conceput pentru a r spunde urm toarelor

cerin e:
1. depozitarea detritusului rezultat în urma activit ii de forare
sonde;
Detritusul adus cu mijloace mecanizate, f r a fi amestecat cu alte
tipuri de reziduuri, va fi depozitat în celulele de depozitare de tip
halde, etanşate corespunz tor legisla iei în vigoare pentru a
împiedica p trunderea oric ror substan e poluante în terenul de
fundare şi apa freatic . Starea în care este adus detritusul la depozit
nu necesit o tratare a acestuia.
2. prelucrarea şi depozitarea fluidelor de foraj nereutilizabile;
Datorit con inutului foarte mare de ap , fluidele de foraj necesit o
prelucrare prealabil în vederea elimin rii par iale a apei, micşorând
în acest fel volumul de depozitat. Tratarea fluidelor se va face printr-
un sistem de floculare/centrifugare, care asigur ob inerea unei
propor ii solid/lichid de maximum 80%/20%. Materiile solide
rezultate în urma trat rii vor fi depozitate în celulele de depozitare
etanşate, împreun cu detritusul. Lichidul rezultat dup centrifugare
va fi depozitat temporar în habe, dup care va fi preluat de beneficiar
şi va fi injectat în sonda de injectie 204 Valea Seac , situat la 10km
de localitatea Gura Humorului. Fluidele mineralizate („s rate”) vor fi
prelucrate separat, iar lichidele „s rate” rezultate în urma
centrifug rii vor fi depozitate separat de celelalte. Lichidul rezultat în
urma centrifug rii fluidelor nemineralizate („dulci”) va putea fi
folosit pentru prepararea altor fluide de foraj, necesare pentru
activit i ulterioare. Levigatul colectat la baza celulelor de depozitare
va fi stocat într-un bazin tampon, dup care va fi preluat de
beneficiar pentru a fi reinjectat împreun cu lichidele rezultate din
centrifugare.
3. prelucrarea apelor de la decantarea apelor de z c mânt
Dac aceste ape nu con in cantit i mari de substan e solide acestea
vor fi depozitate în habele corespunz toare apelor ce vor fi
reinjectate în sonda de injec ie. În caz contrar, acestea vor fi supuse
centrifug rii.
4. stocarea şi prelucrarea fluidelor de foraj reutilizabile
Fluidele de foraj reutilizabile sunt tratate în vederea recondi ion rii,
stoc rii temporare şi refolosirii lor la alte sonde.
3
Lucr rile şi construc iile aferente constau în:
1. hal industrial ce va ad posti:

¾ habele de stocare a fluidelor de foraj nereutilizabile, pe categorii
(„dulci” şi „s rate”), pân la tratarea lor prin floculare şi
centrifugare;
¾ habele de stocare a lichidului rezultat în urma trat rii fluidelor
prin centrifugare, pe categorii („dulci” şi „s rate”), pân la
preluarea lor de c tre beneficiar în vederea injec iei în sonda de
injec ie 204 Valea Seac sau în vederea utiliz rii acestora pentru
¾ habele de stocare şi prelucrare a fluidelor de foraj reutilizabile;

prepararea altor fluide de foraj;
¾ unitatea de centrifugare a fluidelor de foraj, prev zut cu o hab
¾ unitatea de floculare, prev zut cu un laborator chimic propriu

tampon pentru lichidul rezultat;
pentru prepararea şi dozarea substan elor ce vor fi ad ugate

fluidelor de tratat;
¾ pompe pentru vehicularea fluidelor şi lichidelor între diferitele
habe şi centrifug ;
¾ grup preparare fluid de foraj;
¾ spa iu de depozitare a substan elor chimice necesare unit ii de
¾ cabin aliment ri şi ac ion ri electrice.

floculare;
2. habe exterioare pentru preluarea şi stocarea unora din lichidele

ob inute în urma centrifug rii fluidelor de foraj
3. cl dire anex , care va cuprinde:
¾ birouri necesare personalului de deservire a depozitului;
¾ laborator chimic;
¾ centrala termic , care deserveşte atât hala industrial , cât şi
¾ vestiare;
anexa;
¾ grupuri sanitare.
4. celule de depozitare a materialelor solide – destinate stoc rii
permanente a detritusului şi a materiilor solide ob inute dup
centrifugarea/flocularea fluidelor de foraj nereutilizabile. Sunt
prev zute pentru a asigura depozitarea pentru o perioad de 20 ani.
5. alimentare cu ap – captare subteran cu pu forat şi rezervor
îngropat din beton, plus sta ie de pompare
6. alimentare cu GPL (sau gaz metan) – pentru centrala termic a
halei şi anexei
7. alimentare cu energie electric – pentru diferitele echipamente din
hala industrial şi cl direa anex , pompele de alimentare cu ap ,
iluminat interior şi exterior
4
8. amenajare drumuri acces principale – reabilitarea drumului

agricol de p mânt existent pe o lungime de 2 km;
9. amenajare drumuri de incint în cadrul depozitului
10. împrejmuirea incintei
Toate obiectivele, ca şi fluxul tehnologic sunt descrise detaliat în

paragrafele urm toare.
1.8. Suprafa a şi situa ia juridic a terenului

Suprafa a ocupat de depozit este de 3.7 ha, cu un perimetru de 770 m.
Acest teren este pus la dispozi ia beneficiarului de c tre Prim ria
Comunei Scheia, prin adresa nr. 2650/22.07.2002, suprafa a necesar urmând a
fi vândut beneficiarului lucr rii.
1.9. Caracteristicile geotehnice ale terenului din

amplasament
Terenul propus pentru amplasarea « Depozitului ecologic pentru
deşeurile rezultate din activitatea de foraj şi produc ie gaze naturale Şcheia » se
g seşte pe teritoriul administrativ al localit ii Şcheia, jude ul Suceava, între
localit ile Sf. Ilie la NE, Zahareşti la S şi Stroeşti la V (vezi plan de încadrare
în zon – planşa nr. 1).
Conform Studiului geotehnic şi hidrogeologic nr. 900/457 elaborat de
PETROSTAR Ploieşti şi pus la dispozi ie de beneficiar, terenul este situat pe
versantul stâng al v ii pârâului Cimbrina (Pripasna), în cuprinsul unei viroage.
Amplasamentul propus se g seşte în partea de Nord – Vest a teritoriului
investigat prin Studiul geotehnic, în vecin tatea drumului de p mânt, conform
planului de situa ie (planşa nr. 2) .
Panta terenului în aceast zon variaz între 1:6 – 1:10.
Din punct de vedere al zon rii seismice, perimetrul cercetat se g seşte în
zona seismic de calcul E (conform P100-92), cu coeficientul seismic ks = 0.12
şi perioada de col , Tc = 0.7 sec.
Adâncimea medie de înghe este de 1.00 m, iar frecven a medie a zilelor
cu temperaturi sub 0º este de 129.8 zile/an.
Cercet rile de teren şi de laborator efectuate au relevat o stratifica ie a
terenului de fundare în zona viitorului depozit (pe adâncimea investigat , de
cca 10m) caracterizat printr-o alternan de materiale coezive, argile, argile
pr foase, nisip argilos şi materiale nisipoase pr foase, cu rar pietriş. În
orizonturile nisipoase pr foase se întâlnesc intercala ii argiloase şi straturi de
nisip gresificat.
5
În perimetrul viitorului depozit, pe adâncimea cercetat , nu exist un

strat acvifer. Apa subteran a fost întâlnit în unele dintre forajele executate, la
cote diferite, ea circulând prin intercala iile nisipoase din straturile argiloase, ca
şi prin numeroasele orizonturi de concre ii calcaroase. Strict în zona viitorului
depozit, apa subteran a fost întâlnit , la data cercet rilor, la cca 8 m adâncime
în zona de pante medii, având tendin a de a ieşi la suprafa la baza pantei,
formând zone ml ştinoase. Zonele ml ştinoase identificate sunt în afara
perimetrului viitorului depozit.
Probele de ap recoltate au ar tat o posibil poluare deja existent cu
azota i, azoti i, fosfa i, amoniu, fenoli.
În ansamblu, straturile de materiale coezive întâlnite în amplasamentul
viitorului depozit pot fi caracterizate ca fiind materiale cu plasticitate mare şi
foarte mare, în stare de consisten plastic vârtoas , cu permeabilit i reduse
(cca 10-9 m/s), cu excep ia straturilor nisipoase pr foase care au permeabilit i
de cca 10-5 m/s. Terenul poate fi considerat ca fiind bun de fundare în
conformitate cu STAS 3300/1-85 şi poate fi utilizat pentru amplasarea
viitorului depozit de deşeuri şi a construc iilor anexe, pentru care pot fi
adoptate solu ii de fundare direct , presiunea conven ional fiind de cca 400
kPa.
Din punct de vedere al cerin elor HG 162/2002 privind condi iile de
depozitare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase, terenul de fundare prezint
o barier natural argiloas cu permeabilitate sc zut , de cca 10-9 m/s, de
grosime variabil , func ie de configura ia terenului şi de cea a viitorului
depozit.
6
2. DATE TEHNICE ALE LUCR RII

MEMORII TEHNICE PE SPECIALIT I
2.1. Memoriu tehnic construc ii şi arhitectur

Investi ia presupune urm toarele lucr ri de construc ii propuse în incinta
adiacent celulelor de depozitare:
1. hal industrial pentru ad postire procese tehnologice

reciclare/tratare fluide,
2. cl dire anex ,
3. fos septic vidanjabil ,
4. sta ie de pompare şi rezervor de ap tampon,
5. platform GPL,
6. amenajare platform circulabil şi c i de acces,
7. rezervor îngropat pentru colectarea levigatului produs în celulele de
depozitare,
8. amenaj ri c i de acces,
9. împrejmuire incint .
Amplasarea acestora în incint se face conform planşei 3, cu respectarea

distan elor minime dintre obiecte şi inând seama de panta general a terenului
(planşa 4).
2.1.1. Hala industrială
Hala industrial este destinat a ad posti procesele tehnologice

reciclare/tratare fluide şi asigurarea unei temperaturi minime de 10°C pe
întreaga perioad a anului şi cuprinde:
- incinta principal pentru amplasarea utilajelor şi a habelor pentru
depozitare fluide;
- incint ac ion ri electrice;
- spa iu depozitare chimicale.
Elementele de trasare stabilite pe baza elementelor tehnologice sunt

(planşa 5):
- 2 deschideri egale L = 8.00 m;
- 5 travei T = 7.20 m;
- în l ime liber H = 6.00 m.
Rezult o suprafa construit Sc = 621 m2, o suprafa util Su = 590 m2

şi un volum util Vu = 3540 m3.
7
Dimensiunile în plan sunt 36.85 m × 16.85 m, iar în l imea maxim la

coam fa de nivelul platformei amenajate este Hmax = 7.30 m.
Structura de rezisten este format din urm toarele elemente (planşa 6):
- funda ii independente cu talp şi cuzinet din beton slab armat;

- grind -soclu perimetral şi dal suport pardoseal din beton slab
armat;
- stâlpi de beton armat la intersec iile axelor principale;
- grinzi principale longitudinale de beton armat în lungul şirurilor A, B
şi C;
- ferme metalice transversale la interax de 3.60 m;
- pane metalice longitudinale la interax 0.80 m
- contravântuiri metalice în planul acoperişului.
Anvelopa este format din (planşele 7, 8):
- pere i laterali de închidere din panouri tristrat tip Rompan (tabl

emailat cu termoizola ie din vat mineral rigid ), monta i
perimetral pe structur metalic vertical ;
- învelitoare din panouri tristrat tip Rompan (tabl cutat emailat cu
termoizola ie din vat mineral rigid ); acoperişul are dou ape
simetrice fa de axul longitudinal al cl dirii, cu pante de 5° (cca 9%);
- tâmpl rie metalic la uşi şi ferestre, cu rupere de punte termic (uşi cu
izola ie termic de vat mineral şi ferestre cu geam termopan).
Compartiment ri interioare şi circula ii:
- compartiment ri uşoare din gips-carton pe schelet metalic din tabl

ambutisat ;
- pasarel metalic şi sc ri de acces la nivelul superior al habelor.
Mobilarea halei cu utilajele şi capacit ile de stocare a fluidelor este

descris în planşa 5 şi în memoriul tehnic instala ii tehnologice (paragraful
2.2.1).
Categoria de importan a cl dirii este normal , conform HG 766/97 –

Anexa 3, categoria D de pericol de incendiu, conform P118/99.
2.1.2. Clădirea anexă
Cl direa anex reprezint o cl dire parter cu 6 înc peri care asigur

urm toarele func iuni (planşa 9):
8
- birou cu suprafa a de 13.60 m2;

- sal calculatoare cu suprafa a de 14.30 m2;
- laborator cu suprafa a de 7.80 m2;
- vestiar cu suprafa a de 11.80 m2;
- grup sanitar salaria i (duş, cabine WC, sp l tor) cu suprafa a de 13.60
m2;
- înc perea pentru centrala termic , cu suprafa a de 13.40 m2.
Sistemul constructiv asigur condi iile obişnuite de izolare termic

(fonic şi hidrofug ) pentru o cl dire cu destina ie de locuit sau birouri.
Înc perile sunt decomandate, iar accesul şi circula ia se fac printr-un
coridor comun cu suprafa a de 11.50 m2.
Suprafa a construit a cl dirii este de Sc = 97.75 m2 (11.50 m × 8.50 m),

cu o suprafa util Su = 86.0 m2. În l imea liber la interior este de H = 2.70 m,
cota pardoselii finite fiind la cca 50 cm deasupra nivelului platformei amenajate
(3 trepte). În l imea maxim la coam Hmax = 4.70 m (planşa 9).
Structura de rezisten este format din urm toarele elemente (planşa

9):
- funda ii continue sub pere ii structurali şi soclu din beton slab armat;
- dal suport pardoseal din beton slab armat;
- pere i portan i exteriori şi interiori din cadre metalice;
- şarpant cu ferme metalice pentru învelitoare din tabl cutat .
Pere ii laterali de închidere sunt prev zu i din panouri tristrat tip

Rompan (tabl emailat cu termoizola ie din vat mineral rigid ), iar pere ii
interiori de compartimentare din panouri de gips-carton pe schelet metalic din
tabl ambutisat .
Termoizola ia orizontal la nivelul tavanului este prev zut din saltele

de vat mineral , rezemat pe structura metalic a tavanului fals din panouri de
gips-carton, pe întreaga suprafa util .
Tâmpl ria metalic (sau PVC) exterioar este prev zut cu rupere de
punte termic şi geam termopan.
Finisajele interioare sunt obişnuite: zugr veli cu vopsea lavabil , faian

în grupul sanitar, centrala termic şi laborator. Pardoselile sunt prev zute din
gresie şi parchet lamelar pentru trafic intens.
Categoria de importan a cl dirii este normal , conform HG 766/97 –

Anexa 3, categoria D de pericol de incendiu, conform P118/99.
9
2.1.3. Fosa septică vidanjabilă
Fosa septic const într-un bazin (cuv ) de beton armat îngropat, cu un

volum util de cca V = 32 m3, dimensiuni în plan 4 m x 4 m, amplasat în
vecin tatea corpului anex (planşa 3).
Radierul şi pere ii au grosimea de 25 cm. Izolarea hidrofug se asigur
la exterior prin membrane bituminoase lipite cu mastic de bitum, iar la interior
prin tencuieli sclivisite.
2.1.4. Staţia de pompare şi rezervorul tampon
Gospod ria pentru alimentarea cu ap este format dintr-un pu forat

echipat cu pomp imersat (tip HEBE), un rezervor tampon cu un volum util de
20 m3 şi o sta ie de pompare. Pu ul forat, sta ia de pompare şi rezervorul sunt
amplasate în amonte de platforma amenajat pentru accesul mijloacelor de
transport, în zona taluzului de racordare cu nivelul terenului natural (planşa 4).
Cota superioar a rezervorului asigur o acoperire minim de 1.0 m fa de
suprafa a terenului, asigurând astfel protec ia împotriva înghe ului.
Atât rezervorul de ap , cât şi incinta pentru pompe sunt amplasate

subteran, sub form de cuve de beton armat. Izola ia hidrofug se asigur la
exterior prin membrane bituminoase lipite cu mastic de bitum, iar la interior
prin tencuieli sclivisite.
2.1.5. Platforma GPL
Montarea rezervoarelor pentru gaz natural lichefiat (în cazul adopt rii
acestei solu ii pentru alimentarea cu combustibil a centralei termice) se face pe
o platform betonat cu suprafa de 50 m2 (5 x 10 m), în imediata apropiere a
drumului de acces (planşa 3). Platforma pentru rezervoare are o funda ie
perimetral din beton simplu, un soclu şi o dal de beton armat realizat pe un
strat de umplutur de balast.
2.1.6. Platforma circulabilă
Suprafa a necesar pentru asigurarea accesului şi a circula iei în incint

este de cca 1700 m2 (58 m x 36.85 m).
Ea este realizat pe suport de balast, având un strat de beton de 0.20 m
grosime.
Ob inerea unei suprafe e orizontale pentru amplasarea construc iilor şi a
suprafe ei de circula ie şi acces în amonte fa de celulele pentru depozitarea
noroiului presupune excavarea a cca 14500 m3 în incint . Racordarea la terenul
10
natural se face cu o pant de 1:2, prev zut cu o berm de 4.0 m l ime (planşa
4).
Platforma este racordat la drumul principal de acces (drum agricol de
p mânt) prin dou bretele de 5 m l ime.
2.1.7. Rezervor pentru colectarea levigatului
În aval de celulele de depozitare este amplasat un rezervor îngropat din

beton armat (planşa 2), cu un volum util de 700 mc, având diametrul de 15 m şi
în l imea de 4.0 m, destinat a colecta levigatul format prin infiltrarea apelor de
precipita ii prin reziduurile depuse, în timpul perioadei de exploatare.
Levigatul este preluat şi transportat în afara depozitului, la sonda de
injec ie.
2.1.8. Drumuri
Pentru circula ia în incinta depozitului se vor amenaja:

- 2 bretele de acces din drumul principal, amplasate în zona platformei
betonate, cu l ime de 5 m şi lungime cca 18 m (planşa 3);
- 2 bretele de acces din drumul principal, amplasate în dreptul celulelor
de depozitare 2 şi 3 (planşa 2);
- drum perimetral de acces de-a lungul laturilor de nord şi est ale
incintei, din macadam, cu l imea de 5.0 m (planşa 2);
- coronamentele şi bermele digurilor sunt prev zute a fi circulabile,
având o l ime de 4.00 m (planşa 2);
Drumul existent pe amplasament este un drum agricol de p mânt, cu

l imea de cca 2.5 m. El este prev zut a fi reamenajat prin l rgirea sa pân la 5
m, modificarea traseului pentru a se asigura o pant medie de cca 1:15 între
cota terenului natural şi cota platformei betonate (planşa 4) şi realizarea unei
îmbr c min i rutiere din macadam.
Lungimea care va fi reamenajat este de cca 2 km.
Lucr rile de excava ii necesare pentru reducerea pantei drumului sunt de
cca 20000 mc.
2.1.9. Împrejmuire incintă
Incinta este prev zut a fi împrejmuit pe toate laturile (planşa 2) cu un

gard alc tuit din plas de sârm fixat pe stâlpi metalici cu funda ii din beton
simplu, având o lungime total de 770 m.
În dreptul bretelelor de acces din drumul principal se vor amplasa por i
de acces.
11
2.2. Memoriu tehnic instala ii

2.2.1. Instalaţii tehnologice
Instala iile tehnologice vor fi ad postite de hala industrial şi au drept

scop asigurarea fluxului tehnologic pentru tratarea fluidelor de foraj în vederea
depozit rii sau reutiliz rii lor.
Fluxul tehnologic de tratare/prelucrare a fluidelor de foraj este prezentat
în figura 1 şi planşa 10.
În hala de prelucrare sunt prev zute 8 habe a câte 70 m3 fiecare (1 – 8),
iar în exteriorul halei mai sunt prev zute înc dou habe de aceeaşi capacitate
(9 – 10) (planşa 5).
Haba 1 este destinat depozit rii apelor rezultate din centrifugarea
fluidelor „dulci”.
Haba 2 este destinat depozit rii fluidului nemineralizat („dulce”),
nerefolosibil, înainte de centrifugare.
Haba 3 este utilizat pentru stocarea fluidului „s rat”, nereutilizabil, în
vederea centrifug rii.
Habele 4 - 6 sunt utilizate pentru depozitarea fluidului care va fi
recondi ionat pentru refolosire, sau pentru fluidele care vor fi centrifugate
(mineralizate sau nu, stocate separat unele de altele), în func ie de necesit ile
de moment.
Habele 7 – 8 sunt destinate fluidului refolosibil, înainte sau dup
recondi ionare.
Habele din exteriorul halei, 9 şi 10, sunt destinate a primi apele rezultate
din centrifugarea fluidelor mineralizate („s rate”), ca şi, eventual, a celor
nemineralizate („dulci”). Apele „dulci” nu vor fi depozitate în habele exterioare
pe timpul iernii. Nu se vor amesteca în aceeaşi hab ape „dulci” şi „s rate”.
Habele 2 – 8 sunt legate între ele prin intermediul unor pompe de noroi
(pozi ia 11), care permit transportul fluidului din orice hab în oricare alta. Se
asigur în acest fel o flexibilitate a sistemului, în sensul folosirii oric rei habe
pentru depozitarea oric rui tip de fluid.
Habele 1, 9 şi 10 sunt legate între ele prin intermediul unor pompe de
ape (pozi ia 17), care permit exploatarea lor pentru orice tip de ape. Pompele
(17) asigur şi transferul apelor procesate rezultate de la centrifug colectate în
haba tampon (pozi ia 16).
Habele de stocare a fluidelor sunt prev zute fiecare cu câte 3 agitatoare
mecanice cu elice pentru omogenizare.
12
Figura 1. Schema de tratare/prelucrare/depozitare a deşeurilor
13
Fluidele, mineralizate sau nu, sunt aduse cu vidanjele şi sunt desc rcate
într-una din habele de depozitare. Desc rcarea fluidelor în habele de recep ie se
face cu ajutorul pompelor vidanjelor prin intermediul unor furtune flexibile
racordate la ştu urile de desc rcare. Fluidele vor fi aduse pe sortimente şi nu
vor fi amestecate nici la sonde şi nici în cadrul sta iei de tratare.
Din haba de depozitare fluidul nereutilizabil este preluat cu pompa de
noroi a centrifugii (pozi ia 13). Pompa centrifugii poate prelua fluidul din
oricare din habele de depozitare (pozi iile 1 – 7). Pe refularea pompei (13) se
face injec ia de floculant. Cantitatea de reactivi necesar pentru floculare se
determin prin doz ri de laborator pentru fiecare şarj în parte, iar dozarea
se face prin intermediul regl rii debitului pompei de injec ie. Floculantul este
preparat în cadrul unit ii de floculare (pozi ia 14), în conformitate cu re eta
dat de laborator.
Fluidul amestecat cu floculant este introdus în centrifuga separatoare.
Centrifuga (pozi ia 12) este un separator centrifugal de mare vitez şi mare
capacitate de procesare, cu sistem de reglare a tura iei în mod continuu, func ie
de parametrii fluidului procesat. Aceasta permite atât reglarea gradului de
uscare, cât şi a gradului de înc rcare a centrifugei. Materiile solide rezultate în
urma centrifug rii sunt preluate de la centrifug şi sunt înc rcate direct într-un
mijloc de transport cu ajutorul c ruia sunt duse la celula de depozitare aflat în
exploatare.
Lichidele rezultate în urma centrifug rii sunt colectate prin c dere liber
(centrifuga este montat deasupra habelor) într-o hab tampon (pozi ia 16) de
unde, prin intermediul pompelor de transfer (pozi ia 17) sunt trimise, pe tipuri,
în habele destinate colect rii acestor lichide (pozi iile 1, 9, 10). De aici, tot pe
tipuri de lichide, acestea vor fi înc rcate în vidanje cu ajutorul pompelor
acestora, prin intermediul unor furtune flexibile şi duse la sonda de injec ie sau
la sta iile de preparare a altor fluide de foraj.
Fluidele de foraj reutilizabile sunt aduse la depozit cu vidanje şi sunt

stocate într-una din habele 4 – 8. Tratarea acestora se poate face în modul
urm tor:
a) Se pot centrifuga pentru a li se reduce densitatea prin eliminarea
solidelor uşoare înglobate ce dep şesc un procent de 4 – 5%. Restul de solide
se va p stra pentru a men ine suportul coloidal şi suportul turtei de colmatare a
fluidului ce va fi refolosit. În acest scop, fluidul este preluat din haba în care a
fost stocat cu ajutorul pompei de noroi (pozi ia 13) şi trimis în centrifug . Nu se
va face adaos de floculant. Centrifuga va fi reglat la tura ii corespunz toare
scopului dorit. Materiile solide rezultate în urma acestei opera ii vor fi trimise
la celulele de stocare. Fluidul rezultat va fi stocat temporar în haba tampon
(pozi ia 16), de unde este preluat de pompele de noroi (pozi ia 17) şi trimis la
habele de depozitare a fluidelor reutilizabile.
b) Se pot trata în vederea conserv rii pe perioade mai lungi de timp (1 –
2 luni) cu agent conservant (antibacterian) şi reglarea pH-ului. Re etele de
14
tratare se vor stabili dup o analiz în laboratorul sta iei, având în vedere
perioada estimat a stoc rii şi condi iile meteo din perioada respectiv .
Tratamentele se vor face la mixerul pentru chimicale, având grij ca ritmul de
ad ugare s se fac în conformitate cu specifica iile produc torului
respectivelor substan e. În acest scop fluidul este preluat din haba de depozitare
cu ajutorul grupului de preparare fluid de foraj (pozi ia 15), cu care se face
dozarea de reactiv dorit , apoi fluidul astfel ob inut este trimis în alta hab
destinat noroiul recondi ionat. Se men ioneaz c pe perioada stoc rii se va
asigura amestecarea periodic a fluidelor cu ajutorul agitatoarelor de pe habe (2
- 3 ore la fiecare 2 – 3 zile) şi se vor monitoriza parametrii principali (reologie,
pH, alcalinit i şi filtrare) lunar, prin analize în cadrul laboratorului aflat la
sta ie.
Not : În cadrul sta iei de tratare de la Depozitul Scheia se va face doar

tratament de conservare. Fluidul conservat va fi preluat cu vidanjele şi
transportat la sonde, unde se pot face şi alte tratamente şi adaosuri de aditivi,
conform re etelor dorite.
Întreaga instala ie tehnologic este prev zut cu alimentare cu ap

industrial (descris la paragraful 2.2.2) care asigur :
- prepararea reactivilor în unitatea de floculare (pozi ia 14),
- sp larea habelor,
- sp larea centrifugei,
- sp larea pompelor,
- sp larea şi între inerea halei.
Apele provenite din sp larea habelor, centrifugei, pompelor de noroi şi a

halei vor fi colectate şi depozitate în haba destinat lichidelor provenite de la
centrifugarea fluidelor „s rate”. Colectarea apelor de sp lare a habelor,
centrifugei şi pompelor se face pe circuitele obişnuite ale instala iilor. În hal
este prev zut o baş pentru colectarea apelor de sp lare a halei, echipat cu o
pomp de epuisment. Întrucât apa de sp lare a utilajelor poate fi înc rcat cu
materii solide, ea poate fi introdus în centrifug pentru a fi eliminate.
Hala care ad posteşte instala ia tehnologic va fi înc lzit , asigurându-se

o temperatur minim de 10ºC (vezi paragraful 2.2.3).
De asemenea hala va fi alimentat şi cu ap cald pentru a asigura
sp larea pe timp de iarn .
15
2.2.2. Instalaţii de alimentare cu apă, instalaţii sanitare şi PSI
Alimentare cu ap
Instala iile de alimentare cu ap , instala iile sanitare precum şi

instala iile P.S.I. sunt proiectate în conformitate cu I9.
Alimentarea cu ap necesar instala iilor tehnologice precum şi
necesarul de ap aferent cl dirii anex se ob in de la o captare cu pu forat.
Adâncimea şi gradul de potabilitate a apei pu ului vor fi stabilite printr-o
documenta ie tehnic de specialitate ce va înso i execu ia pu ului forat.
Necesarul de ap cerut la pu ul forat va fi în conformitate cu necesarul
de ap tehnologic şi pentru consum igienico – sanitar.
Calculul necesarului de ap s-a f cut conform SR 1343 - 1 / 95 şi STAS
1478 / 90.
Conform SR 1343 - 1 / 95 debitele caracteristice utilizate sunt:
- debitul zilnic mediu
Qzi med = 1/1000 x Σ ( Ni x qs I ), [m3 / zi ],

în care
Ni - num rul de utilizatori fizici de ap
Num rul de utilizatori de ap pentru cazul prezentului imobil :
N1 = 10 - reprezint num rul de lucr tori ( utilizatori fizici de ap )

qi - debit specific.
Conform STAS 1478 / 90:
q1 = 75 l / zi, om, din care 30 l ap cald la 60 0C.
Rezult din calcul Qzi med1 = 0,75 [m3 / zi]
La acest debit se adaug consumul tehnologic de ap constituit din

sp lare pardoseal interioar hal ( 5 l / m2 ), sp lare habe şi instala ii
tehnologice de prelucrare:
600 [ m2 ] x 5 [ l / m2 ] = 3000 [l]
120 [ m2 ] x 2 [ l / m2 ] = 240 [l]
10 [ buc ] x 500 [ l / buc ] = 5000 [ l ]
TOTAL = 8240 [ l / zi ]
Deci:
Qzi med = Qzi med1+ Qtehnologic
Qzi med = 9000 [ l / zi ]
- debitul zilnic maxim
16
Qzi max = 1/1000 x Σ ( Ni x qs I x Kzi x Kp), [m3 / zi ];
în care:
Kzi - reprezint valoarea maxim de abatere a valorii consumului zilnic.
Kzi = 1,15
Kp - coeficient ce ine seama de pierderile tehnic admisibile de ap în
re ea, Kp = 1,08
Qzi max = 11,178 ≅ 12,0 [ m.3 / zi ].

Rezult din calcul
Instala ia de canalizare interioar

Este alc tuit din ansamblul conductelor interioare de canalizare care
racordeaz echipamentele sanitare la coloanele verticale cu rol de colectare, şi
care se racordeaz la un c min exterior C1, pozat lâng cl direa anex şi care
va racorda instala ia interioar de canalizare cu cuva vidanjabil ..
Apele meteorice
Apele meteorice vor fi colectate prin pante adecvate pe suprafa a
terenului şi trimise în afara spa iului perimetral al al construc iilor men ionate şi
vor fi dirijate prin pante adecvate spre valea pârâului Cimbrina.
Debitul de ape uzate

Debitul total de ape uzate care trebuie evacuat din cl dire la canalizarea
exterioar este dat de rela ia
Qu = 0.8 x Qzi med [m3 / zi];
Rezult
Qu = 0,8 [m3 / zi ].
Apele uzate rezultate din sp l rile tehnologice sunt colectate în hal în

başa existent – în cazul sp l rii halei sau direct prin ansamblul instala iilor –
în cazul sp l rii habelor şi sunt trimise la haba de colectare de unde sunt
preluate de vidanje şi trimise la injec ie.
Necesarul de ap aferent cl dirii anexe este asigurat prin intermediul

unui hidrofor cu o capacitate de 200 l
Asigurarea necesarului de ap tehnologic aferent halei se va asigura de
la acelaşi pu , prin intermediul unui rezervor tampon îngropat, cu un volum util
de 20 mc.
Apa acumulat în rezervor este trimis în instala ie prin intermediul unei
sta ii de pompare, aflat la acelaşi nivel cu rezervorul.
17
S-a estimat un volum maxim necesar de ap de 9000 [l/zi.] conform

celor prezentate mai sus.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate de la cl direa anex se vor colecta într-un bazin vidanjabil

de 32 mc, în care poate fi prev zut o minista ie compact de tratare biologic .
Apa rezultat din sp larea habelor şi halei se va colecta în başa
prev zut în hal şi se va stoca apoi în haba destinat apelor provenite de la
centrifugarea fluidelor mineralizate, dup care va fi preluat cu vidanja şi
trimis la sonda de injec ie.
Protec ia şi stingerea incendiilor
În conformitate cu I9, pentru cl dirile izolate, cu deficit de ap şi cu o

suprafa mai mic de 600 m2, nu este necesar re ea de hidran i.
Pentru consumul tehnologic s-a prev zut un rezervor de stocare de 20
m3de ap . Re eaua de alimentare de la rezervor la hal este constituit dintr-o
conduct de alimentare Dn 100 mm. În exteriorul cl dirii se vor prevedea totuşi
dou racorduri de hidran i pe aceast conduct .
Pentru siguran a în exploatare, ca m suri P.S.I s-a prev zut o remiz
dotat cu unelte şi lad de nisip, dou sting toare cu spum mobile de 100 l
fiecare, iar la interior hal precum şi în centrala termic din anex sting toare
cu spum de CO2 .
Instala ii sanitare
Instala iile sanitare aferente cl dirii anexe vor deservi personalul din
hala industrial de tratare a fluidelor de foraj precum şi personalul din cl direa
anex
Instala iile sanitare sunt constituite din instala iile sanitare aferente
grupului sanitar, vestiarului, centralei termice şi laboratorului.
Num rul de persoane estimat a desf şura activitatea pe platform este de
10.
În conformitate cu STAS 1478/90, s-a prev zut în cl dire un grup
sanitar cu dou WC – uri, dou lavoare şi un duş. Pentru laborator s-a prev zut
un sp l tor, iar la centrala termic o chiuvet .
Necesarul de ap calculat, în conformitate cu STAS 1478 / 90 este
conform calculului anterior de 1 m3 / zi, iar restitu ia la cuva vidanjabil , de 0,8
m3 / zi.
Alimentarea cu ap aferent acestor instala ii este asigurat prin
instala ia de hidrofor şi de boilerul de preparare ap cald menajer din centrala
termic .
18
2.2.3. Instalaţii termice şi ventilaţii
Instala ii termice
Instala iile termice sunt formate din:

- echipamentele din centrala termic ,
- ansamblul instala iilor de transport al agentului termic,
- corpurile statice de înc lzire,
- sursa de energie.
Echipamentele din centrala termic sunt impuse prin calcul, de necesarul

de c ldur cerut de cl direa anex şi hal .
Calculul necesarului de c ldur se face în conformitate cu SR 1907/1-97
şi SR 1907/2-97, cu respectarea C107/1- 97 ÷ C107/5 –97.
Conform calcului preliminar, necesarul de c ldur ce trebuie asigurat
este de 180000 kcal/h.
Acest necesar de c ldur va fi asigurat de dou cazane automatizate
model VIESSMAN, cu func ionare în cascad , precum şi un boiler pentru
asigurarea necesarului de ap cald în scop igienico – sanitar.
Astfel, centrala termic va avea în compunere
- 2 cazane de înc lzire – 125 kW,
- 2 coşuri de fum (Dn 200 mm),
- vasul de expansiune,
- boiler cu acumulare de 200 l,
- 2 sisteme de automatizare ( câte unul pe fiecare cazan, cuplate între
ele cu asigurarea func ion rii în cascad ),
- distribuitorul de c ldur ,
- colectorul de c ldur ,
- 2 pompe de circula ie,
- 2 pompe de recirculare.
Sursa de energie este constituit fie din GPL, fie gaz metan.
În cazul utiliz rii de GPL, sunt necesari maxim 3 recipien i de 5000 l
asigurând consumul lunar.
Corpurile statice de înc lzire sunt diferen iate în func ie de destina ia
cl dirilor:
- corpuri statice din cl direa anex – constituite din radiatoare de
aluminiu sau OL ( conform op iunii beneficiarului ).
- registre de înc lzire dispuse pe pere ii laterali în hal , opuşi zonelor
de acces exterior la habe.
Întrucât centrala termic este amplasat într-o înc pere amenajat în
cl direa anex , alimentarea cu energie termic a halei se va face prin
intermediul conductelor tur / retur montate în canivou, în zona dintre hal şi
cl direa anex
19
Centrala termic este amplasat într-o înc pere special amenajat din
cl direa anex , care va fi categoria D pericol de incendiu.
Instala ii de ventila ie
Pentru desf şurarea în bune condi ii a activit ii în hal se vor lua m suri
pentru ventilarea aerului.
Instala iile de ventilare sunt compuse din:
- ventilare natural organizat şi
- ventilare mecanic .
Ventila ia natural organizat se realizeaz prin suprafe ele vitrate cu

ochiuri mobile, prev zute cu dispozitive de ac ionare manual . Dimensionarea
acestora pentru asigurarea num rului de schimburi orare este stabilit în
conformitate cu I5 – asigurarea unui schimb orar de minim 0.5.
Prin construc ie se va asigura deschiderea ferestrelor la un unghi de 45 –
90°, deschiderea unghiular fiind preferat fa de sistemele de deschidere cu
rotire în jurul axei orizontale.
Ventila ia mecanic este alc tuit dintr-un ansamblu de 10 ventilatoare
axiale montate la partea superioar a pere ilor halei (la cca 4 m în l ime), în
zonele nevitrate: evacuarea se face pe peretele din partea habelor, iar aspira ia
de aer proasp t pe peretele opus.
Se asigur astfel o circula ie continu de aer generând totodat
evacuarea aerului viciat chiar în zona de producere a acestuia
20
2.2.4. Instalaţii electrice
Depozitul ecologic va fi deservit de urm toarele instala ii electrice:

- post de transformare de MT/0.4 [kV], prev zut în baza avizului de
racordare la re eaua de energie electric , adresat S.C. Electrica S.A. – Suceava,
la cererea beneficiarului;
- instala ii de distribu ie 380/220 [V], 50 [Hz], amplasate în sala de
aparataj din incinta halei industriale;
- re ele de cabluri electrice de joas tensiune;
- instala ii de ac ion ri electrice pentru diferitele echipamente;
- instala ii de iluminat interior, normal şi de siguran , în hal şi cl direa
anex ;
- instala ii de prize 380 [V] sau 220 [V] c.a. pentru alimentarea
diferi ilor consumatori mobili;
- instala ii de iluminat exterior a drumurilor de acces şi a perimetrului
incintei;
- instala ii de protec ie prin legare la p mânt;
- instala ie de protec ie contra tr snetului;
- instala ie video de supraveghere a incintei, în circuit închis.
Incinta este traversat de o linie electric aerian (LEA) de medie

tensiune fa de care loca iile diferitelor obiective din incinta depozitului
respect distan ele de gard prev zute de normativul PE 104.
Post de transformare
Conform normativului PE 124/95, din punct de vedere al importan ei,

acest consumator se încadreaz în categoria 2, ceea ce presupune lipsa
obligativit ii asigur rii unei a doua surse de alimentare cu energie electric ,
întrucât, în cazul c derii aliment rii generale, nu se produc pagube importante
sau pierderi de vie i omeneşti.
Depozitul ecologic este un consumator mediu, având o putere medie
absorbit de 317 [kW].
Tensiunea de 380 V, 50Hz va fi distribuit prin intermediul unui post de
transformare de medie tensiune/0.4 [kV], de 630 [kVA], care se amplasa în
centrul de consum, conform planşei nr. 11.
Postul de transformare va fi complet capsulat, montat într-o amenajare
constructiv special , având şi tabloul general de distribu ie (cu plec rile spre
diversele tablouri) încorporat.
De la acest post de transformare în aval, toate instala iile electrice din
incinta depozitului sunt proprietatea SNGN ROMGAZ.
21
Distribu ia energiei electrice
Distribu ia energiei electrice c tre diverşii receptori de pe platform se

realizeaz de la un tablou alimentat de la tabloul general din post (planşa 11).
Acest tablou se amplaseaz în camera de ac ion ri electrice din hal .
Cele aproximativ 10 – 11 dulapuri con in aparatajul electric aferent
aliment rii, ac ion rii şi comand rii urm toarelor echipamente:
- pompele din hal ,
- pompele de la sta ie de pompare a aliment rii cu ap ,
- ventilatoarele care deservesc hala şi
- cofretele de stâlp ale re elei de iluminat exterior.
De la aceste dulapuri re eaua de distribu ie se ramific radial c tre

diferitele cutii locale, cofrete etc. montate lâng utilajele pe care le deservesc.
Toate dulapurile şi cutiile cor fi echipate cu aparataj fiabil, silen ios, cu
consumuri specifice de energie reduse.
Re eaua de cabluri de joas tensiune
Aceasta va fi realizat din cabluri de cupru, cu mare stabilitate chimic ,

rezisten mecanic mare şi pierderi mici de energie, dup cum urmeaz :
Re elele de cabluri se vor realiza cu respectarea prevederilor
normativelor NP-I7-02, P118 şi PE 107, astfel încât travers rile pere ilor şi
planşeelor s nu diminueze rezisten a la foc a acestor elemente de construc ii.
De asemenea, aceste re ele vor fi protejate împotriva şocurilor mecanice
şi ac iunii produselor utilizate în diferitele incinte, prin utilizarea de cabluri
armate.
Din punct de vedere al siguran ei contra incendiilor, cablurile care
converg spre sala de aparataj (dulapurile electrice) se protejeaz cu dulapuri
ignifuge.
De asemenea, se vor prevedea etanş ri speciale la trecerea cablurilor
prin medii umede sau cu pericol de explozie (în zona de racord la centrala
termic ).
Construc iile metalice tipizate se folosesc la montarea cablurilor în
canale subterane (în sala de aparataj) şi aparent pe construc ie, în rest.
Ac ion ri electrice
Ac ion rile electrice asigur : alimentarea, protec ia, comanda şi

semnalizarea diferitelor st ri ale motoarelor electrice care deservesc gospod ria
chimic , sta ia de pompare ap şi centrala termic .
Schemele statice de func ionare au la baz temele tehnologice şi permit:
- alegerea pompei în func iune (fa de cele de rezerv ),
22
- selec ia locului de comand – de lâng motor sau de la dulapul

electric amplasat în sala de aparataj,
- alegerea regimului de func ionare: manual sau automat.
Pompele se rezerveaz reciproc, alegerea pompei în func iune f cându-

se manual, de c tre operatorul care supravegheaz procesul tehnologic. Astfel,
se va lucra într-un regim semiautomat în care operatorul va interveni manual şi
vizual în procesul tehnologic.
Pe dulapurile electrice de ac ion ri vor fi semnalizate optic urm toarele
st ri ale instala iilor: func ionare, deconectare la scurtcircuit şi la suprasarcin .
Instala ia de iluminat interior
Instala iile de iluminat sunt alc tuite din corpuri de iluminat cu tuburi
fluorescente, în construc ie normal sau etanş , dup mediul ambiant al
înc perii în care se monteaz şi conductori din cupru, tip FY – 1.5 [mm2],
proteja i în tub IPEY.
Circuitele sunt dimensionate astfel încât s permit creşterea/sc derea
fluxului luminos prin modificarea puterii l mpilor.
Distribu ia energiei electrice la circuitele de iluminat se realizeaz în
sistem 380/220 [V], 50 Hz.
Traseele conductorilor vor fi pozate îngropat în tencuial , în zonele cu
cerin e de estetic a înc perilor sau aparent, în rest.
Re elele de prize
Re elele de prize sunt prev zute pentru diferi ii consumatori mobili care
deservesc hala şi anexele.
Re eaua de prize de 380 [V], 50 [Hz] (de 63 – 25 [A]) se extinde şi în
exteriorul halei, paralel cu re eaua aferent iluminatului exterior, la anumi i
stâlpi din incint montându-se şi câte o priz necesar la interven ii cu aparatul
de sudur , compresorul etc.
Re eaua de prize trifazice, destinat aliment rii utilajelor mobile sau
portabile (din şantier) este protejat de dispozitive de protec ie diferen iale de
înalt sensibilitate, datorit riscului m rit de accidentare prin şoc electric.
Pentru interior s-a prev zut o re ea de prize de 220 [V], 50 [Hz], 16 [A],
contact de protec ie, realizat cu conductori de cupru tip FY – 2.5 [mm2],
proteja i în tub IPEY.
Instala ia de iluminat exterior
Pentru instala ia de iluminat exterior al incintei şi al drumurilor de acces

a fost prev zut o re ea subteran de contur şi de interior, realizat cu stâlpi de
23
beton şi corpuri de iluminat echipate cu l mpi cu vapori de mercur, de înalt

presiune.
Re eaua electric subteran aferent iluminatului exterior se realizeaz
cu cablu din cupru armat tip CYAbY, montat în şan , pe pat de nisip.
Comanda iluminatului exterior se realizeaz centralizat, de la o cutie
amplasat în sala electric , modul de comand fiind manual sau automat, în
func ie de sesizoarele de lumin diurn . Instala ia a fost dimensionat pentru un
nivel de iluminare de 10 [Lx] la nivelul planului general (cot teren amenajat).
Instala ia de împ mântare
Instala ia de împ mântare se compune din:

- prize singulare naturale (formate din construc ia metalic a stâlpilor
şi arm turile funda iilor stâlpilor sudate între ele) şi artificiale
(formate din evi de OLZn de D = 2 1/2”, cu L = 3 [m]).
- Conductorul principal al prizei de p mânt, realizat din platband
OLZn 40 x 4 [mm], care se leag galvanic cu prizele singulare, într-
un tot unitar.
Principala m sur de protec ie împotriva tensiunilor accidentale, de

atingere, o constituie legarea la nulul de protec ie prin al 3 (4)-lea conductor al
cablului de alimentare.
De asemenea, s-au prev zut protec ii diferen iale pe circuitele de
iluminat şi prize care deconecteaz secven ial, la apari ia unor curen i reziduali,
în scopul protej rii personalului de exploatare.
Instala ie de protec ie contra tr snetului
Întrucât construc ia, cu instala iile tehnologice aferente este amplasat

într-o zon cu indicele K > 30, conform normativului I20/2000, trebuie
prev zut o instala ie de protec ie contra tr snetului.
Zona de protec ie va fi delimitat de conturul platformei industriale,
unde sunt concentrate cele mai importante echipamente.
Se va folosi o instala ie cu dispozitiv de amorsare compus dintr-un vârf
de captare, un dispozitiv de amorsare şi o tij suport pe care se g seşte un
sistem de conexiune cu conductorii de coborâre la priza de p mânt.
Întrucât priza de p mânt va fi comun pentru ambele instala ii (de
împ mântare şi de paratr snet) va trebui s aib o rezisten de dispersie de
maximum 1 [ohm] la intrarea în func iune a instala iei, calculat conform
STAS 12604/4.5.
24
Instala ia de supraveghere video
Instala ia de supraveghere prin televiziune cu circuit închis se compune

din:
- 10 camere mobile de luat vederi, pentru montaj exterior, pe catarge
de în l imi corespunz toare, astfel încât s acopere zonele de acces
de risc poten ial;
- un „videomatrix” cu procesor care s prelucreze imaginile luate din
câmp;
- dou sau trei monitoare care se vor amplasa într-o înc pere din cl direa
anex , cu personal permanent;
- re ea de cabluri (coaxiale şi de comand ) de interferen între echipamente.
25
2.3. Memoriu tehnic - Celule de depozitare

2.3.1. Lucrări de terasamente
Pentru depozitarea materiilor solide (detritus şi materii solide rezultate

dup centrifugare) sunt prev zute 3 celule de depozitare ecologice (planşa 2),
din care dou sunt compartimentate în dou subcelule.
Volumele utile ale acestor celule sunt:
- celula C1: 7625 mc
- celula C2: subcelula C2.1 – 7270 mc, subcelula C2.2 – 7270 mc,
total C2: 14540 mc
- celula C3: subcelula C3.1 – 6445 mc, sucelula C3.2 – 5135 mc, total
C3 – 11580 mc
Volumul total de depozitare este de 33735 mc.

Suprafe ele totale în plan ale celulelor, respectiv perimetrele lor sunt
celula C1: 6400 mp (360 m)

(planşa ):
celula C2: 10400 mp (500 m)

celula C3: 8500 mp (400 m)
Volumul materiilor solide de depozitat (detritus şi materii solide

rezultate din centrifugarea fluidelor de foraj) a fost considerat de 1500 mc/an,
rezultând un volum total de depozitat în timp de 20 ani de cca 30000 mc.
Celulele de depozitare sunt realizate în semidebleu – semirambleu şi
sunt dispuse în trepte, urmând configura ia natural înclinat a terenului
existent (planşa 12).
Celulele sunt delimitate de diguri perimetrale, iar celulele 2 şi 3 sunt
prev zute cu diguri de compartimentare, realizate par ial în debleu, par ial în
umplutur , având în l imi cuprinse între 1 m şi 6.5 m. Cotele coronamentelor
digurilor perimetrale variaz între 404 m (cel mai din amonte) şi 391 m , iar cele ale
bazelor celulelor între 397.5 m (celula 1) şi 384.5 m (celula 3).
Umplutura din diguri este realizat din materialul argilos local excavat şi
din material argilos de aport, compactate. În cazul în care nu este posibil
asigurarea întregii cantit i necesare de umplutur argiloas , corpul digurilor
poate fi realizat şi din alte tipuri de materiale slab coezive (prafuri argiloase,
prafuri nisipoase, etc), cu condi ia ca paramentul digului s fie realizat din min.
0.5 m argil compactat .
Baza celulelor de depozitare se afl la cote diferite fa de nivelul actual
al terenului, ca şi fa de apa subteran . Distan a minim dintre baza celulelor şi
nivelul apelor subterane este de 2 m (considerând nivelul apei subterane
raportat în Studiul geotehnic).
26
Taluzurile digurilor au pante de 1:2, ceea ce confer stabilitate atât

digurilor propriu-zise, cât şi sistemului de etanşare ce va fi instalat pe taluzuri.
Taluzurile digurilor de separa ie între celule sunt prev zute cu berme
circulabile, având 4 m l ime.
Nivelul maxim de umplere este situat la 1.0 m sub nivelul coronamentului
digurilor.
Pentru realizarea celulelor de depozitare este necesar un volum de
excava ii de cca 17300 mc, iar pentru realizarea digurilor este necesar un volum
de umpluturi de cca 50000 mc. Deficitul de umplutur de 32700 mc poate fi
asigurat din excava iile pentru platform şi reamenajarea drumului de acces
(cca 34500 mc).
Pentru asigurarea accesului utilajelor în faza de execu ie, fiecare celul
este prev zut cu un drum tehnologic de acces. De asemenea, este prev zut un
drum tehnologic care deserveşte zona de E şi NE a amplasamentului.
2.3.2. Sistemul de etanşare şi drenaj al celulelor
Depozitul de reziduuri Scheia este un depozit ecologic, ce respect

prevederile HG 162/2002 şi Legii mediului privind depozitarea deşeurilor.
Astfel, celulele de depozitare vor fi prev zute cu sisteme de etanşare –
drenaj de baz şi pe taluz care s asigure o protec ie maxim a terenului de
fundare şi a apelor subterane (planşa 13).
Sistemul de etanşare – drenaj de baz este alc tuit din (de jos în sus):
- barier natural argiloas , cu permeabilitate de cca 10-9 m/s, cu
grosimi variabile, de minim 0.5 m;
- geocompozit bentonitic alc tuit din geomembran din polietilen de
înalt densitate de 1.5 mm grosime şi strat de bentonit sub form de
granule, lipit de geomembran ;
- geotextil de protec ie a geomembranei, de 1200 g/m2;
- strat drenant din pietriş, de 0.50 m grosime, în care sunt încorporate
tuburi perforate de drenaj, din polietilen de înalt densitate, riflate,
învelite în geotextil cu rol filtrant; panta tuburilor de drenaj este de
2°/°°.
- geotextil de separa ie între stratul drenant şi cel de deşeuri.
Sistemul de etanşare este extins şi pe taluzuri, dup cum urmeaz (de jos
în sus):
- barier natural argiloas constituit din corpul digurilor, care sunt
realizate din material argilos compactat sau al c ror parament este
realizat din argil compactat cu grosime de min. 0.5 m;
- geomembran rugoas pe ambele fe e, din polietilen de înalt
densitate, de 2 mm grosime;
- geotextil de protec ie a geomembranei, de 1500 g/m2.
27
Geomembrana şi geotextilul de protec ie vor fi ancorate în tranşee de

ancoraj dimensionate corespunz tor, amplasate pe bermele şi coronamentul
digurilor perimetrale şi de compartimentare.
Levigatul preluat prin sistemul de drenaj aşezat la baza celulelor va fi
condus prin intermediul unor colectoare perimetrale din polietilen de înalt
densitate, rezervorul de colectare a levigatului amenajat în aval de celula C3
(planşele 14 - 15). Vor fi prev zute c mine de vizitare la intersec ia
colectoarelor celulelor cu colectorul perimetral (planşa 15).
Din rezervor, levigatul va fi preluat cu ajutorul unei pompe şi transportat
cu vidanjele, împreun cu apa provenit de la centrifugarea noroaielor „s rate”,
c tre sonda de injec ie.
Rezervorul de colectare a levigatului are un volum util de cca 700 mc.
În faza de exploatare, în cazul unor precipita ii extraordinare, apele care
se strâng la suprafa a deşeului depus pot fi preluate de un colector din
polietilen de înalt densitate, amplasat la cota maxim de umplere a celulei,
care va avea rolul unui „prea-plin” şi care va conduce apele în c minul
intermediar de colectare a levigatului şi apoi spre rezervorul de colectare a
acestuia (planşa 16). Colectorul cu rol de „prea-plin” va fi servi ulterior la
evacuarea apelor de precipita ii, în faza post – închidere (vezi paragraful 2.3.4).
Având în vedere panta natural a terenului în zon , ca şi regimul de
precipita ii specific amplasamentului, se impune prevederea unui sistem de
drenare a apelor de suprafa , provenite din precipita ii şi şiroire, ca şi din
izvoarele existente, pentru ca acestea s nu erodeze taluzurile digurilor şi s nu
se acumuleze în interiorul celulelor. Drenarea apelor de suprafa pe zona din
amonte de amplasament se va face cu ajutorul unor şan uri umplute cu piatr ,
învelit în geotextil, dispuse în spic în lungul pantei (planşa 14). Drenarea
apelor de adâncime din amonte se va face cu o tranşee drenant pozi ionat la
baza stratului de pietriş cu nisip. Apele colectate de drenuri vor fi transportate
prin intermediul rigolelor dispuse în lungul depozitului c tre valea pârâului
Cimbrina.
2.3.3. Exploatarea celulelor
Celulele vor fi construite etapizat, pornind de la celula C1.

Începerea lucr rilor la o celul se va realiza în momentul umplerii
celulei anterioare în propor ie de 70%.
Exploatarea unei noi celule este condi ionat de începerea lucr rilor de
acoperire pentru celula anterioar .
Materiile solide se vor depune în celule prin desc rcare direct în puncte
special amenajate (1 – 2 pentru fiecare celul ), conform instruc iunilor de
exploatare ce vor fi elaborate în faza de proiectare.
Detritusul transportat cu mijloace auto va fi deversat prin basculare, cu
ajutorul unor dispozitive de tip jgheab montate pe taluzuri. El va fi nivelat la
28
anumite intervale de timp cu ajutorul unei dragline ce va circula pe

coronamentele sau bermele digurilor.
Materiile solide provenite din prelucrarea fluidelor de foraj vor fi
transportate cu remorci ataşate unui tractor şi vor fi depuse peste detritus.
Nivelarea cu ajutorul draglinei va asigura şi o amestecare a celor dou
tipuri de materiale solide.
Opera iile de manipulare şi depozitare a deşeurilor în celule se vor
efectua cu aten ie pentru a nu deteriora sistemele de etanşare şi drenaj.
2.3.4. Acoperirea celulelor
Conform legisla iei în vigoare (HG 162/2002), celulele vor fi acoperite

cu un sistem multi-barier care s asigure izolarea reziduurilor depuse fa de
atmosfer .
Sistemul de etanşare – drenaj de suprafa va fi alc tuit din (de jos în
sus, planşa 13):
- geotextil de separare şi drenare a suprafe ei reziduurilor depuse;
- geomembran din polietilen de joas densitate, flexibil , de 1 mm
grosime;
- geotextil de protec ie a geomembranei, de 800 g/m2,
- strat mineral de drenaj din pietriş de 50 cm grosime;
- geotextil de separa ie între stratul drenant şi acoperirea mineral ;
- acoperire cu p mânt, 1.0 m grosime, din care 0.30 m sol vegetal.
Apele colectate în sistemul de drenaj de suprafa vor fi preluate de

colectorul din polietilen amplasat la cota maxim de umplere a celulelor
(planşa 17) şi dirijate c tre rigolele perimetrale destinate colect rii apelor de
şiroire şi din precipita ii (planşa 14), care dirijeaz aceste ape, considerate
conven ional curate, c tre valea pârâului Cimbrina.
Natura reziduurilor depuse nu impune realizarea unei sistem de colectare
a gazelor în suprafa a depozitului. De asemenea, nu exist pericolul de
antrenare a deşeurilor de c tre vânt, nefiind deci necesar realizarea unei
acoperiri periodice.
Dup închiderea fiec rei celule sau subcelule se va planta vegeta ie
pentru a se asigura încadrarea în peisaj. În acelaşi scop se va realiza de-a lungul
drumului o perdea vegetal de protec ie alc tuit din arbori.
Categoria de importan a celulelor de depozitare este normal , conform

HG 766/97 – Anexa 3.
29
2.4. Memoriu tehnic - Monitorizare factori de mediu

În scopul monitoriz rii calit ii factorilor de mediu se vor lua
urm toarele m suri:
- înaintea începerii depozit rii se vor realiza m sur tori ale calit ii
apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice
ce vor fi amplasate în amonte şi în aval de celulele de depozitare, pe
direc ia de curgere (unul în amonte şi dou în aval, conform HG
162/2002);
- se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei
de exploatare a depozitului, ca şi dup închiderea acestuia, conform
prevederilor HG 162/2002.
- se va urm ri calitatea apelor de suprafa din vecin tatea depozitului
(pârâul Cimbrina) pe tot parcursul perioadei de exploatare a
depozitului, ca şi dup închiderea acestuia, conform prevederilor HG
162/2002.
Volumul de levigat colectat în rezervor va fi monitorizat şi înregistrat

regulat, ca şi compozi ia acestuia. Frecven a probelor se va stabili conform HG
162/2002.
Prin proiect se va stabili o procedur de urm rire şi control a depozit rii
deşeurilor în celulele de depozitare, ca şi pentru volumele de fluide stocate
şi/sau procesate, conform legilor în vigoare.
30
3. DATE PRIVIND FOR A DE MUNC
Pentru deservirea depozitului ecologic Scheia se estimeaz a fi necesare

10 persoane cu urm toarele atribu ii:
- paza şi supravegherea depozitului – 2 persoane

- înregistrarea cantit ilor de deşeuri aduse la depozit, a tipului şi
cantit ilor de fluide stocate şi/sau procesate – 1 persoan
- supravegherea activit ilor tehnologice în hal – 1 persoan
- realizarea dozajelor în unitatea de floculare – 1 persoan
- realizarea analizelor chimice în laboratorul chimic – 1 persoan
- între inerea şi repararea utilajelor tehnologice – 1 persoan
- între inerea şi repararea instala iilor electrice – 1 persoan
- transportul materiilor solide de la hal la celula de depozitare şi
organizarea depozit rii în celul – 1 persoan
- personal necalificat – 1 persoan .
31
4. DEVIZUL GENERAL AL LUCR RII
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii investitiei
Depozit ecologic pentru deseurile rezultate din activitatea
de foraj si productie sonde gaze naturale Scheia, Judetul Suceava
in mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data 8.04.2003

1EURO = 36432 lei
Nr. Crt. Denumirea capitolelor si Valoare (inclusiv TVA)

subcapitolelor de cheltuieli Mii lei EURO
PARTEA I
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului

1.2. Amenajarea terenului 182,160 5,000
1.3 Amenajari pentru protectia mediului 728,640 20,000
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor 2,185,920 60,000
necesare obiectivului
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1. Studii de teren 145,728 4,000

3.2. Obtinere de avize, acorduri si autorizatii 2,550,240 70,000
3.3. Proiectare 5,464,800 150,000
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica 109,296 3,000
3.5. Consultanta 728,640 20,000
3.6. Asistenta tehnica 2,550,240 70,000
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1. Constructii si instalatii

Ob.1 Hala industriala 5,202,490 142,800
Ob. 2 Cladire anexa 867,082 23,800
Ob. 3 Celule depozitare 86,404,681 2,371,670
Ob. 4 Utilitati, instalatii 24,508,061 672,707
Total cap. 4.1. 116,982,314 3,210,977
4.2. Montaj utilaj tehnologic
Ob. 2 Cladire anexa 0 0
Ob. 3 Celule depozitare 99,714 2,737
Ob. 4 Utilitati, instalatii 3,034,786 83,300
Total cap. 4.2. 16,162,401 443,632
32
4.3. Utilaje si echipament tehnologic

Ob. 2 Cladire anexa 0 0
Ob. 3 Celule depozitare 455,218 12,495
Ob. 4 Utilitati, instalatii 0 0
Total cap. 4.3. 28,635,370 785,995
4.4. Dotari
Ob.1 Hala industriala 0 0
Ob. 2 Cladire anexa 237,580 6,521
Ob. 3 Celule depozitare 0 0
Ob. 4 Utilitati, instalatii 0 0
Total cap. 4.4. 237,580 6,521
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de santier 8,144,847 223,563

5.2. Comisioane, taxe, cote legale 4,050,437 111,178
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 4,050,437 111,178
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru darea in exploatare
6.1. Pregatirea personalului 218,592 6,000

6.2. Probe tehnologice 364,320 10,000
TOTAL 193,491,962 5,311,044

Din care C+M 144,386,282 3,963,172
Partea a II-a
Valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe
existente incluse in cadrul obiectivului de investitie
Partea a III-a
Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de
productie
TOTAL GENERAL 193,491,962 5,311,044

DIN CARE C+M 144,386,282 3,963,172
Intocmit, Verificat,
ing. Marian Popescu dr. ing. Sanda Manea
ing. Victor Cristescu
33
A. DEVIZUL OBIECTULUI: HALA INDUSTRIALA

1EURO = 36432 lei
Nr. Crt. Denumire Valoarea pe categorii de lucrari (fara TVA)

Mii lei EURO
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 Terasamente 728,640 20,000
2 Constructii: rezistenta si arhitectura 3,643,200 100,000
TOTAL I (fara TVA) 4,371,840 120,000
TVA (19 %) 830,650 22,800
TOTAL I (cu TVA) 5,202,490 142,800
II. MONTAJ
3 Montaj utilaje si echipamente 10,947,816 300,500
TOTAL II (fara TVA) 10,947,816 300,500
TVA (19 %) 2,080,085 57,095
TOTAL II (cu TVA) 13,027,901 357,595
III. PROCURARE
4 Utilaje si echipamente tehnologice 23,680,800 650,000
TOTAL III (fara TVA) 23,680,800 650,000
TVA (19 %) 4,499,352 123,500
TOTAL III (cu TVA) 28,180,152 773,500
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) 39,000,456 1,070,500
TVA (19 %) 7,410,087 203,395
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 46,410,543 1,273,895
Nota: Instalatiile electrice, sanitare, termice sunt cuprinse in devizul D
34
B. DEVIZUL OBIECTULUI: CLADIRE ANEXA

1EURO = 36432 lei

Mii lei EURO
1 Terasamente 182,160 5,000
2 Constructii: rezistenta si arhitectura 546,480 15,000
TOTAL I (fara TVA) 728,640 20,000
TVA (19 %) 138,442 3,800
TOTAL I (cu TVA) 867,082 23,800
II. MONTAJ
3 Montaj utilaje si echipamente 0 0
TOTAL II (fara TVA) 0 0
TVA (19 %) 0 0
TOTAL II (cu TVA) 0 0
III. PROCURARE
4 Dotari 199,647 5,480
TOTAL III (fara TVA) 199,647 5,480
TVA (19 %) 37,933 1,041
TOTAL III (cu TVA) 237,580 6,521
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) 928,287 25,480
TVA (19 %) 176,375 4,841
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 1,104,662 30,321
35
C. DEVIZUL OBIECTULUI: CELULE DEPOZITARE

1EURO = 36432 lei

Mii lei EURO
1 Terasamente 36,432,000 1,000,000
2 Constructii: rezistenta 72,864 2,000
3 Izolatii (etansari) 32,788,800 900,000
4 Instalatii drenare 400,752 11,000
5 Imprejmuire 2,914,560 80,000
TOTAL I (fara TVA) 72,608,976 1,993,000
TVA (19 %) 13,795,705 378,670
TOTAL I (cu TVA) 86,404,681 2,371,670
II. MONTAJ
3 Montaj utilaj tehnologic 83,794 2,300
TOTAL II (fara TVA) 83,794 2,300
TVA (19 %) 15,921 437
TOTAL II (cu TVA) 99,714 2,737
III. PROCURARE
4 Procurare utilaj tehnologic 382,536 10,500
TOTAL III (fara TVA) 382,536 10,500
TVA (19 %) 72,682 1,995
TOTAL III (cu TVA) 455,218 12,495
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) 73,075,306 2,005,800
TVA (19 %) 13,884,308 381,102
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 86,959,614 2,386,902
36
D. DEVIZUL OBIECTULUI: UTILITATI PENTRU

ALIMENTARI CU APA, ENERGIE TERMICA
ENERGIE ELECTRICA, CIRCULATIE INCINTA

1EURO = 36432 lei

Mii lei EURO
1 Terasamente 145,728 4,000
2 Constructii: rezervor apa, statie pompe, 415,325 11,400
platforma GPL, cuva vidanjabila
3 Instalatii alimentare cu apa: 528,264 14,500
pompe recirculare, pompe tragere/alimentare,
pompa epuisment, put forat
4 Instalatii sanitare si canalizari 207,662 5,700
obiecte sanitare interioare, statie hidrofor,
camin canalizare, cuva vidanjabila
5 Instalatii termice si de ventilatie 1,092,960 30,000
centrala termica, conducte transport,
registre incalzire hala, corpuri statice cladire
anexa
6 Instalatie alimentare cu GPL (sau gaz natural) 353,390 9,700
rezervoare depozitare, conducte racord
(sau magistrala transport gaz natural)
7 Instalatii electrice: post trafo, alimentari, 6,922,080 190,000
actionari, iluminat, retele, supraveghere TV
8 Drumuri acces: modernizare drum existent, 10,929,600 300,000
amenajare drumuri interioare, platforma
TOTAL I (fara TVA) 20,595,010 565,300
TVA (19 %) 3,913,052 107,407
TOTAL I (cu TVA) 24,508,061 672,707
II. MONTAJ
3 Montaj utilaj tehnologic 2,550,240 70,000
TOTAL II (fara TVA) 2,550,240 70,000
TVA (19 %) 484,546 13,300
TOTAL II (cu TVA) 3,034,786 83,300
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II fara TVA) 23,145,250 635,300
TVA (19 %) 4,397,597 120,707
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 27,542,847 756,007
37
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO –

ECONOMICI
5.1. Valoarea total

Valoarea total : 5.311.044 EURO (pre uri la data de: aprilie 2003)
Din care construc ii – montaj: 3.963.172 EURO
5.2. Eşalonarea
Anul I: 3.719.776 EURO
(hala industrial , cl direa anex , utilit i, utilaje, instala ii, celula
C1, drumuri, platforme)
Anul IV: 795.634 EURO
(celula C2)
Anul XIII: 795.634 EURO
(celula C3)
5.3. Durata de realizare

Durata de realizare: în etape
5.4. Maşini şi utilaje necesare procesului tehnologic

vezi Tabelul 1
38
Tabelul 1. Lista principalelor utilaje necesare procesului tehnologic
Nr. crt. Denumire Caracteristici Cantitate UM

Obiect 1. Hala industrial
1 Habe depozitare V = 70 mc 10 buc
2 Hab tampon V = 2 mc 1 buc
3 Centrifug tura ie variabil 1 ans
(0 – 3000 rpm), motor
35 kW
4 Pompe recirculare Q = 250 mc/h, 2 buc
noroi H = 40mCA, P = 55
kW
5 Pompe recirculare ape Q = 250 mc/h, 2 buc
decantate H = 40m CA,
P = 55 kW
6 Grup preparare fluid Q = 500mc/h, 1 ans
foraj H = 40 m CA,
P = 55kW
7 Unitate floculare 1 ans
8 Agitatoare mecanice h = 1.9 m, 21 buc
cu elice n = 94 rpm,
P = 7.5 kW
Obiect 4. Utilit i, instala ii
1 Pompe recirculare ap Q = 5 mc/h 2 buc
H = 10 m CA
P = 4 kW
2 Pompe alimentare ap Q = 10 mc/h 2 buc
H = 30 m CA
P = 11 kW
3 Pomp epuisment Q = 5 mc/h 1 buc
H = 10 m CA
P = 4 kW
4 Pomp submersibil Q = 20 mc/h 1 buc
H = 70 m CA
P = 7 kW
5 Cazan model P = 125 kW 2 buc
Viessman alimentat cu gaz natural
sau GPL
6 Boiler ap cald , model 1 buc
VITOCELL
V = 200 l
39
Tabelul 1. Lista principalelor utilaje necesare procesului tehnologic

(continuare)
Nr. crt. Denumire Caracteristici Cantitate UM

7 Pompe recirculare Q = 2 mc/h, 2 buc
cazan H = 700 – 1200 mm
CA
8 Vas expansiune V = 350 l 1 buc
tip VAREM, MAXI
φ 200
VAREM LL500
9 Coş fum 2 buc
10 Instala ie complet vas cu membran 1 ans
hidrofor V = 200 l
11 Ventilator pentru Q = 2.5 mc/h 16 buc
asigurare ventila ie P = 3 kW
mecanic
5.5. Consumuri combustibil, ap şi energie

Consumurile au fost evaluate la metrul cub de deşeu prelucrat şi/sau
depozitat.
- energie electric : cca 40 kWh/mc

- GPL (gaz metan): cca 25 l/mc
- ap : cca 140 l/mc
40
6. FINAN AREA LUCR RII
Lucrarea va fi finan at din fondurile proprii ale SNGN ROMGAZ S.A.

Sucursala Mediaş.
7. AVIZE ŞI ACORDURI
Este anexat prezentului studiu:

- documenta ia pentru ob inerea certificatului de urbanism.
Dup ob inerea certificatului de urbanism se vor anexa celelalte

documenta ii pentru ob inerea tuturor avizelor şi acordurilor cerute prin acest
certificat.
41
BORDEROU PIESE DESENATE
Nr. Titlu Num r Format Scara

crt. document
1 Incint depozit ecologic şi construc ii 223-1-03 A3 1:25 000
anexe. Plan de încadrare în zon
2 Incint depozit ecologic şi construc ii 223-2-03 A3 1:1000
anexe. Plan de situa ie
3 Platforma construc ii şi utilit i 223-3-03 A3 1:500
anexe.
Plan amenajare platform
4 Platforma construc ii şi utilit i 223-4-03 A3 1:500
anexe. Sec iune transversal
5 Hal industrial . 223-5-03 A3 1:100
Plan parter
6 Hal industrial . 223-6-03 A3 1:100
Sec iuni
7 Hal industrial . 223-7-03 A3 1:100
Fa ada N-E. Fa ada lateral
8 Hal industrial . 223-8-03 A3 1:100
Fa ada S-V. Fa ada lateral
9 Cl dire anex . 223-9-03 A3 1:100
Plan parter, sec iune transversal ,
fa ade
10 Flux tehnologic. Schema general 223-10-03 A3 -
11 Distribu ia energiei electrice. Schem 223-11-04 A4 -
de principiu
12 Celule de depozitare. 223-12-03 A3 1:1000
Profile caracteristice
13 Celule de depozitare. Sisteme de 223-13-04 A4 -
etanşare – drenaj şi acoperire
14 Incint depozit ecologic. Sistem de 223-14-03 A3 1:1000
drenare şi evacuare a levigatului şi a
apelor meteorice
15 Colectarea levigatului. Schem de 223-15-04 A4 -
principiu pentru faza de exploatare
16 Colectarea apelor meteorice. Schem 223-16-04 A4 -
de principiu pentru faza de exploatare
17 Colectarea levigatului şi apelor 223-17-04 A4 -
meteorice. Schem de principiu
pentru faza post-închidere
42

Depozit Ecologic Pentru Deseurile Rezult

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Depozit Ecologic Pentru Deseurile Rezult

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educa iei Na ionale

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II

DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE

CONTRACT NR. 107/2002

BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ

DEPOZIT ECOLOGIC PENTRU DEŞEURILE

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

CONTRACT NR. 107/2002

BENEFICIAR: S.N.G.N. ROMGAZ – SUCURSALA MEDIAŞ

1. DATE GENERALE pg. 1

2. DATE TEHNICE ALE LUCR RII.

3. DATE PRIVIND FOR A DE MUNC pg. 31

4. DEVIZUL GENERAL AL LUCR RII pg. 32

5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI pg. 38

6. FINAN AREA LUCR RII pg. 41

7. AVIZE ŞI ACORDURI pg. 41

BORDEROU PIESE DESENATE pg. 42

1.1. Denumirea lucr rii

1.3. Ordonatorul principal de credite

1.4. Autoritatea contractant

Aceste tipuri de reziduuri sunt aduse separat pentru depozitare.

Deşeurile ce urmeaz a fi depozitate în cadrul depozitului Scheia se

1.7. Descriere func ional şi tehnologic

Depozitul este proiectat a func iona în circuit închis, nici o cantitate de

Depozitul ecologic Şcheia este conceput pentru a r spunde urm toarelor

Lucr rile şi construc iile aferente constau în:

1. hal industrial ce va ad posti:

¾ habele de stocare şi prelucrare a fluidelor de foraj reutilizabile;

¾ unitatea de centrifugare a fluidelor de foraj, prev zut cu o hab

¾ unitatea de floculare, prev zut cu un laborator chimic propriu

pentru prepararea şi dozarea substan elor ce vor fi ad ugate

¾ cabin aliment ri şi ac ion ri electrice.

2. habe exterioare pentru preluarea şi stocarea unora din lichidele

8. amenajare drumuri acces principale – reabilitarea drumului

Toate obiectivele, ca şi fluxul tehnologic sunt descrise detaliat în

1.8. Suprafa a şi situa ia juridic a terenului

1.9. Caracteristicile geotehnice ale terenului din

În perimetrul viitorului depozit, pe adâncimea cercetat , nu exist un

2. DATE TEHNICE ALE LUCR RII

2.1. Memoriu tehnic construc ii şi arhitectur

1. hal industrial pentru ad postire procese tehnologice

Amplasarea acestora în incint se face conform planşei 3, cu respectarea

2.1.1. Hala industrială

Hala industrial este destinat a ad posti procesele tehnologice

Elementele de trasare stabilite pe baza elementelor tehnologice sunt

Rezult o suprafa construit Sc = 621 m2, o suprafa util Su = 590 m2

Dimensiunile în plan sunt 36.85 m × 16.85 m, iar în l imea maxim la

- funda ii independente cu talp şi cuzinet din beton slab armat;

Anvelopa este format din (planşele 7, 8):

- pere i laterali de închidere din panouri tristrat tip Rompan (tabl

Compartiment ri interioare şi circula ii:

- compartiment ri uşoare din gips-carton pe schelet metalic din tabl

Mobilarea halei cu utilajele şi capacit ile de stocare a fluidelor este

Categoria de importan a cl dirii este normal , conform HG 766/97 –

2.1.2. Clădirea anexă

Cl direa anex reprezint o cl dire parter cu 6 înc peri care asigur

- birou cu suprafa a de 13.60 m2;

Sistemul constructiv asigur condi iile obişnuite de izolare termic

Suprafa a construit a cl dirii este de Sc = 97.75 m2 (11.50 m × 8.50 m),

Structura de rezisten este format din urm toarele elemente (planşa

Pere ii laterali de închidere sunt prev zu i din panouri tristrat tip

Termoizola ia orizontal la nivelul tavanului este prev zut din saltele

Finisajele interioare sunt obişnuite: zugr veli cu vopsea lavabil , faian

Categoria de importan a cl dirii este normal , conform HG 766/97 –