Memoriu Tehnic Acord Integrat Mediu

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII

Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.18.70, www.utcb.ro
Functionare conform HG nr. 223/2005, cod fiscal R13726642
MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII

ACORDULUI INTEGRAT DE MEDIU
AHE VIȘTIȘOARA
2010
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ
MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII ACORDULUI INTEGRAT DE MEDIU
Contract nr.183/ 2009.
R e c t o r: Prof. univ. dr.ing. Johan Neuner
D e c a n: Prof. univ. dr.ing. Ioan Bica
Șef de catedră: Prof.univ.dr.ing. Dan Stematiu
Responsabil contract: Ş.l. univ. dr. ing. Cornel Ilinca
2010
FOAIE DE SEMNATURI
2
Colectiv elaborare:
Verificat,
Ș.l.univ.dr.ing. Cornel Ilinca
Proiectat,
ing. Cruceru Ramona
2010
BORDEROU
I.DATE GENERALE:
1.1 Denumirea obiectivului de investiții:
1.2.Amplasamentul obiectivului și adresa.
1.3.Proiectantul lucrărilor.
3
1.4. Beneficiarul lucrărilor / titularul proiectului.

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor.
1.6. Perioada de execuție propusă.
II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI:
1.OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI:
1.1.Scopul și importanța obiectivului de investiții.
1.2.Utilitatea publică și/ sau modul de încadrare în planurile de urbanism și amenajare
a teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale.
2. DENUMIREA PROIECTULUI.
2.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect și a necesităților de
folosința în timpul fazelor de construcție și funcționare, cu modul de asigurare cantitativă și
calitativă a utilităților.
2.2. Descrierea caracteristicilor fizice ale proceselor de producție, de exemplu: natura
și cantitatea materialelor folosite, capacități de producție, materii prime, auxiliare și
combustibili utilizați, produse și subproduse obținute și destinația acestora, alte date specifice.
2.3. Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra
mediului, rezultând din utilizarea resurselor naturale.
III. SURSE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU.

1.PROTECȚIA APELOR:
1.1. Surse de poluanți pentru ape, concentrații și debite masice de poluanți rezultați pe
faze tehnologice și de activitate.
1.2.Stații și instalații de epurarea sau de preepurare a apelor uzate, proiectate, elemente
de dimensionare, randamente de reținere a poluanților.
1.3. Concentrațiile și debitele masice de poluanții evacuați în mediu, locul de evacuare
sau emisarul.
2.PROTECȚIA AERULUI.
2.1.Surse de poluanții pentru aer, debitele, concentrațiile și debitele masice de poluanți
rezultați și caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate.
4
2.2.Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, pentru

colectarea și dispersia gazelor reziduale în atmosferă, elementele de dimensionare,
randamentele.
2.3.Concentrațiile și debitele masice de poluanți evacuați în atmosferă.
3.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR.

3.1.Sursele de zgomot şi de vibraţii.
3.2.Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.
3.3.Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat
receptor protejat.
4.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR.

4.1.Sursele de radiaţii.
4.2.Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.
4.3.Nivelul de radiaţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor
protejat.
5.PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI.

5.1.Sursele de poluanţi pentru sol şi subsol;.
5.2.Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.
6.PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE.

6.1.Descrierea aspectelor de mediu ce vor fi semnificativ afectate prin proiectul
propus, inclusiv, în special: populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul
şi interrelaţiile dintre aceşti factori.
6.2.Poluanţii şi activităţile ce pot afecta ecosistemele acvatice şi terestre.
6.3.Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia faunei şi florei terestre şi acvatice, a
biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.
7.PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES

PUBLIC.
5
7.1.Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv

investiţii, monumente istorice şi de arhitectură, diverse aşezăminte, zone de interes tradiţional
etc.
7.2.Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor
protejate şi/sau de interes public.
8.GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT.

8.1.Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate.
8.2.Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului.
9.GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE.

9.1.Substanţele toxice şi periculoase produse, folosite, comercializate.
9.2.Modul de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase şi asigurarea condiţiilor
de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
IV.LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI.

1.Situaţii identificate de risc potenţial; zonele şi factorii de mediu posibil a fi afectaţi.
2.Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, acolo unde este
posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului.
3.Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului în caz de accidente
şi/sau la încetarea activităţii în cazul proiectelor privind instalaţiile pentru depozitarea
deşeurilor vor fi prezentate, de asemenea:
3.1.Prevederi privind modul de constituire a Fondului pentru închiderea depozitului de
deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv pentru acoperirea parţială (a unei celule
cu capacitatea epuizată), în cazul în care proiectul prevede acest lucru;
3.2.Aspecte referitoare la planul de intervenţie pentru cazuri accidentale şi/sau de
urgenţă;
3.3.Sistemul de închidere şi monitoring postînchidere;
3.4.Modalităţi de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului.
V.PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI.
1.Dotările şi măsurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu,
supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate protecţiei
mediului.
6
2.În cazul proiectelor privind instalaţiile pentru depozitarea deşeurilor vor fi

prezentate, de asemenea:
2.1.Sistemul de automonitorizare a emisiilor şi a calităţii factorilor de mediu în zona
de influenţă (în conformitate cu prevederile legale în vigoare);
2.2Modul de înregistrare şi de raportare a datelor de monitoring în timpul exploatării şi
în postînchidere.
VI. ANEXE - PIESE DESENATE.

1.Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie cu modul de
planificare a utilizării suprafeţelor.
2.Schemele-flux pentru:
2.1.Procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu bilanţ cantitativ şi calitativ, cu sursele
de poluanţi, mod de colectare şi dirijare la instalaţiile de depoluare;
2.2.Procesele de reţinere a poluanţilor.
3.Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecţia
mediului.
2010
MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII

ACORDULUI INTEGRAT DE MEDIU
7
I.DATE GENERALE:
1.1 Denumirea obiectivului de investiții:
"AMENAJARE MICROHIDROCENTRALĂ VIȘTIȘOARA, PE RÂUL VIȘTIȘOARA,

JUD. BRAŞOV".
1.2.Amplasamentul obiectivului și adresa.
Obiectivul hidroenergetic va fi amplasat în bazinul hidrografic Olt (VIII), subbazinul

hidrografic Viștișoara (VIII – 1.101.1), între cotele 912 mdMN și 712 mdMN pe cursul văi
Viștisoara.
Accesul la obiectiv se face din DN1 (Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Fagaras – Viștea
de Jos – Viștea de Sus).
Fig.1. Hartă rutieră
1.3.Proiectantul lucrărilor:
Proiectantul general:
8
S.C. AQUA-INVEST S.R.L. înscrisa la Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul

J40/14469/09.09.2004 având CUI RO 16746385 cu sediul in Bucureşti strada Grigore Moisil, Nr. 5,
Bl 7bis, Scara D, Etaj 6, Ap. 231, Sector 2. Tel: 0723.071.247.
Proiectantul de specialitate:
Universitatea Tehnică De Construcţii Bucureşti cu sediul în București, str. Bd.

Lacul Tei nr. 124, sector 2 cod RO-020396, nr.telefon 021/243.36.60, Fax :021/243.36.60,
cod fiscal R13726642, cont virament nr. RO17TREZ7025003XXX000028 deschis la
Trezoreria Filiala Sector 2, reprezentata prin Rector Prof.dr.ing. Johan Neuner și Contabil
Sef- ec. Paula Iliescu avand ca organ ierarhic superior Ministerul Educatiei și Cercetari.
1.4. Beneficiarul lucrărilor / titularul proiectului.
Beneficiarul investiției este S.C. HIDRO CLEAR S.R.L., înscris la Registrul

Comerţului Bucureşti sub numărul J04/1769/01.10.2008 având CUI RO 24542637 cu sediul
in Bacau, strada Ardealului, rr.9, Bl 9, Scara B, Etaj 1, Ap.7,. tel: 0757.244.631, reprezentata
prin d-nul Stefan Gherghut si d-nul Igor Siccardi.
1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor, din care pentru protecția mediului.
Valoare totală a investiției 3.000.000 EURO.

Pentru protecţia mediului 25.000 EURO.
Perioada de execuție propusă: 12 luni.
1.6. Perioada de execuție propusă.

Graficul de execuţie al lucrărilor se întinde pe o perioadă de 6 luni pentru amenajarea
hidroenergetică Viștișoara. Lucrările vor începe în prima parte a lunii iunie și se vor finaliza
în a doua parte a lunii noiembrie.
II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI:

1.OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI:
9
1.1.Scopul și importanța obiectivului de investiții.
Prin realizarea AHE Viștișoara se echilibrează reţeaua de distribuţie a energiei

electrice prin alimentarea unei zone terminale.
În scopul încadrării în prevederile UE de a promova dezvoltarea durabilă prin
gestionarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (Legea 13/2008 art.
10a), politica UE instituie obligativitatea acţiunilor solidare a statelor membre (Legea 13/2008
art. 177a, al. 1, pct.c) pentru dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile. Statul
român a promovat prin Legea 13-2007 şi prin HG 1892/2004 stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
1.2.Utilitatea publică și/ sau modul de încadrare în planurile de urbanism și

amenajare a teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale.
Amenajarea Hidroenergetică Viștișoara valorifică optim potențialul hidroenergetic al
râului Viștișoara, respectând directivele europene de promovare a energiei regenerabile
(2001/77/CE) și de protecție a mediului (2000/60/CE).
Legislația europeană pe mediu a fost amendată de directiva europeană de promovare a
energiei regenerabile, astfel încât în actualul context economic au întâietate centralele
hidroelectrice de mică putere/microhidrocentralele (sub 10 MW), demonstrându-se că
influența acestora asupra mediului este nesemnificativă în raport cu benefiiciile energiei verzi.
Astfel pe sectoare de râu care sunt amenajate pentru un bazin hidrografic mai mic de 100 km 2
se pot construi microhidrocentrale prin derivație deoarece debitul salubru pe sectorul amenajat
nu va fi mai mic Q95% ceea ce înseamnă pentru AHE Viștișoara este mai mare de 15% din
debitul mediu multianual.
Debitul salubru are rolul de susține fără stres viața pe sectoarele amenjate, aceasta
însemnând atât acvatică cât și cea riverană. De multe ori debitul de servitute este egal cu
debitul salubru deoarece nu există în zonele propuse amenajării hidroenergetice alte folosințe.
Directiva europeană de promovare a energiei regenerabile (2001/77/CE) se referă
printre altele la maximizarea valorificării potențialului hidroenergetic amenajabil prin mărirea
coeficientului de instalare, prin utilizarea unor turbine cu randamente mari (Pelton, Francis,
Kaplan) și prin soluții ce țin de topologie (amenajarea treptelor hidroenergetice pe cât posibil
În țara noastră nu s-au mai elaborat planuri de amenajare hidroenergetică din cauze
socio-economice (alte priorități guvernamentale), aceasta în prezent fiind în ultimul timp un
demers al sectorului privat cu sprijin logistic din partea unor instituții precum A.N.R.E.,
A.N.A.R., Consilii Județene, Primării. Aceste instituții urmează să elaboreze planurile de
10
amenajare după avizarea lucrărilor, și din experiența ultimilor 5 ani la primirea autorizației de
construcție.
2. DENUMIREA PROIECTULUI.
2.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect și a necesităților de
folosința în timpul fazelor de construcție și funcționare, cu modul de asigurare cantitativă și
calitativă a utilităților.
Amenajarea hidroenergetică are un singur uvraj, dar poate fi privită ca un sistem cu

multe elemente individualizate, din care articulate funcțional sunt:
1. Prag deversor – cu înălțimea utilă de 1.45 m;
2. Priza de apă – cu debit instalat de 0.8 m3/s,
3. Aripi de închidere;
4. Scară de peşti;
5. Priză de iarnă;
6. Deznisipator – cu lungimea de 25 m, pentru reținerea particulelor în proporție de
95 % a particulelor de nisip de 0.5 mm;
7. Bazin compensator – cu un volum util de 1050 m3;
8. Conducta de aducțiune – cu diametrul de 700 mm, din tolă metalică OL 37 K3;
9. Centrală hidroelectrică – echipate cu 1 turbină tip Pelton cu vane hidraulice și cu 1
generatoare sincron de 0.4 kV/ centrală;
10. Lucrări de protecție a malurilor la evacuarea apei turbinate.
1.PRAGUL DE CAPTARE:
Este construit din beton armat si are un profil practic, ce permite tranzitarea eficienta a
debitului in aval.
- Deversorul este capabil să tranziteze viitura de dimensionare (Q max5%) și viitura de

verificare (Qmax 1%);
- In capatul aval deversoruil este prevazut cu o trambulina.Rolul acesteia este de a disipa
energia apei reducand eroziunile de la baza pragului(partea aval)
- Scară de pești cu poziționare între pragul deversor și priza de apă.

- Sistemul de măsurarea a debitelor ( se vor etalona cu formule din hidraulică și
prin verificări cu morișca hidraulică toate instalațiile și construcțiile de măsurare a
debitelor).
11
1.2.PRIZA DE APĂ:
Este de tip Tiroleza, dimensionată pentru tranzitarea în aval a debitului maxim de viitură
cu asigurarea de 1%; frontul de priză realizează captarea la nivel normal de retenţie a debitului
instalat cu maxim 20% mai mare decât acesta.
Are în componență următoarele:
-prag deversor cu disipator de energie: care asigură retenția debitelor în regim normal
sau deversarea debitelor în regim excepțional și asigură protecția malului în punctul de
încastrare și existența permanentă a debitului de servitute.
-camera de încarcare: este echipată cu stavile plane acționate manual, pentru

comanda admisiei apei în aducțiune și o stavilă pentru comanda spălării câmpului de priză.
Priza de apa se continua cu un canal (canal de racord) ce face legatura dinte aceasta si
deznisipator.
Priza de apă este o construcție dreptunghiulară din beton armat, cu grătar pentru separarea
plutitorilor si aluviunilor ce au dimensiuni peste limita impusa.
Grătarul prizei este construit din lamele metalice înclinate l spre aval, panta acestuia este
de 40%. Grătarele vor fi prevăzute cu echipamente de curăţat sau alte dispozitive şi instalaţii
pentru curăţarea acestora.
1.3.ARIPILE DE INCHIDERE:
Sunt constructii din beton armat ce asigura inchiderea vaii in dreptul pragului deversor
si directionarea debitului cu asigurarea de 1% spre acesta.
Acestea au forma unor pereti(diafragme)si sunt amplasati in continuarea pragului

deversor(in lungul acestuia).
1.4.SCARA DE PESTI:
12
Asigură atât tranzitarea debitului de servitute în aval cât şi migrarea faunei ihtiologice
de pe râul Viștișoara. Materialul de constructie este betonul armat. Aceasta este pozitionata
între pragul devrsor şi priza de apa.
1.5.PRIZA DE IARNA:
Este constructia ce asigura captarea apei pe perioada de iarna avand cota superioara sub
nivelul de inghet. Aceasta este amplasata in frontul deversor, intre priza de apa si deznisipator.
Ea comunica cu priza de apa si cu deznisipatorul prin intermediul canalului de racord.
Forma acesteia este dreptungiulara, iar la partea superioara este acoperita de un gratar
inclinat spre aval. Panta gratarului este de 10%. Constructia gratarului cat si rolul acestuia sunt
identice cu cele ale gratarului de la priza de apa.
1.6.DEZNISIPATORUL:
Construcție din beton de formă trapezoidala, si este dimensionat pentru reţinerea

particulelor de nisip de cu diametrul de 0.5 mm în proporţie de 95 %.
Deznisipatorul are lungimea de 25 m , pentru reținerea particulelor în proporție de 95

% a particulelor de nisip de 0.5 mm.
In partea aval este prevazut cu o deschidere de spalare(evacuare) a aluviunilor, si o

fereastra de incarcare in bazinul compensator.
Deschiderea de spalare se continua pana la rau cu un canal (canal de spalare).
1.7.BAZINUL COMPENSATOR:
Acesta are rolul de a stoca apa in perioadele cu debite mici, turbina neputand uzina
aceste debite .Dupa umplere are loc uzinarea la un debit admis de turbina.
El este construit din beton armat si are forma dreptunghiulara. Volumul util al acestuia
este de 1050 m3.
1.8. ADUCȚIUNEA:
Este o conductă metalică pozată îngropat sau suprateran după cum este cazul.
Lungimea totala a conductei de aductiune este de 2800 m, este din otel OL 37 - K3.
Pentru sustinerea acesteia sunt amplasati suporti din 10 m in 10 m. Acesti suporti sunt
fie masive de ancoraj fie sei din profile metalice.
13
Traseul conductei va fi stabilit la 0.5 m deasupra curbei de inundabilitate cu

probabilitatea de producer de 5 %, pe toată zona de incidență.
Pe tronsoanele unde conducta de aducţiune va fi pozată îngropat aceasta se acopera cu

un prism din terasamente compactate, protejat împotriva afuierii.
Conducta de aducţiune se execută neizolate termic, deoarce deservesc o centrală

hidroelectrica care poate asigura transmiterea debitului de prevenire a îngheţului, sau nu va
funcţiona în perioadele de îngheţ sub temperatura admisă de furnizorul conductei.
În proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrărilor de montaj şi

accese pentru exploatare si reparatie.
Pentru conducta de aducțiune se va prevedea:
a) Mansoane de dilatare în toate cazurile în care lipsa acestora determină creșterea cantităților
de lucrări și investiții, datorită eforturilor termice axiale în conductă.
b) Spatiile libere între conductă și transee sunt determinate de:
- tehnologia de montaj;
- utilitățile în timpul expolatării.
c) Lungimea conductei între două masive de ancoraj se va definitiva astfel încât :
-să se asigure stabilitatea conductei în funcţionare;
-să se asigure stabilitea construcţiei pe durata probelor din timpul montajului şi

exploatării;
-să se asigure posibilitatile de revizie şi reparatii în timpul exploatării.
d) Traseul conductelor se va alege astfel încat să se obţină:
-în plan vertical, de preferinţă un singur aliniament cu declivitate constantă sau din
aliniamente sau masive, cu unghiul de schimbare de pantă continuu crescător în sensul
de curgere al apei;
-în plan orizontal dintr-un singur aliniament al terenului, când prevederile de mai sus
nu pot fi respectate, în proiectul conductei se vor prevedea soluţii sau mijloace pentru
efectuarea lucrărilor de montaj, control revizie şi reparaţii.
e) Şeile şi masivele de ancoraj se vor realiza prin soluţii constructive etapizate şi corelate cu
tehnologia de montaj a tronsoanelor.
14
f) Masivele de ancoraj se dimensionează la solicitările curente ce apar în timpul exploatării şi

se verifică la solicitările ce pot aparea în perioada de probe sau la revizii (la dezgroparea pe
porțiuni a conductei).
g) Pe masivele de ancoraj se vor prevedea repere topometrice pentru verificarea stabilităţii în

exploatare.
h) În aval de vana de serviciu de la priză se prevede un dispozitiv de aerare.
i) Conducta se va poziţiona îngropat sau suprateran.
În proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrărilor de montaj și

accese pentru exploatare si reparatie.
1.9.CENTRALA HIDROELECTRICĂ:
Reprezintă ansamblul format din cladirea centralei, constructii aferente cladirii,

echipamente electrice şi echipamente mecanice.
In cadrul acesteia se realizează efectiv transformarea energiei potenţiale şi cinetice a

apei în energia mecanică şi apoi în energia electrica.
Constructiile aferente sunt bazinul de linistire si canalul de fuga (restitutie).
Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal şi unul

auxiliar. Echipamentul principal cuprinde turbina şi generatorul.
Echipamentul auxiliare cuprinde: vane, regulatoare de viteză, regulatoare de presiune,

instalaţia de ulei sub presiune etc.
La toate acestea se mai adaugă şi staţia de transformare care este în apropiere de

clădirea centralei.
1.9.1.Clădirea centralei:
Construcţie supraterană, cu rol de protejare a echipamentelor mecanice si electrice.
Materialele folosite la constructia cladirii sunt betonul armat, zidaria si panourile
prefabricate.
Cota platformei centralei este 712.00 mdM.
15
1.9.2.Bazinul de liniştire:
Este construcţia hidrotehnică realizată din beton simplu sau slab armat, cu rosturi
neetanşe şi barbacane, care asigură racordul hidraulic între centrală şi lucrarea din aval (canal
de fuga, regularizare aval, etc).
Bazinul de liniştire trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:
- să asigure uniformizarea vitezelor nivelelor în aval de centrală;
-să asigure, în anumite cazuri, contrapresiunea impusă de turbinele centralei

hidroelectrice.
1.9.3.Galeria de fuga:
Canalul de fuga are rolul de a inapoia apa uzinata in rau, este de tip deschis, cu
pereţi din beton slab armat.
Acesta va avea o lungime de 10 m şi are o secţiune trapezoidală cu lăţimea la
fund de 1 m, pantă taluz 1:1.5 şi o adâncime variabilă între 1 - 1.8 m.
1.9.4..Echiparea centralelor din punct de vedere mecanic şi electric:
Partea mecanică şi electromecanică:
- 1 Turbine tip Pelton echipate cu vane hidraulice/centrală;

- 1 Generatoare sincrone U=0,4 kV / centrală.
Racordare la sistem:
- 2 Trafo 2 x 20/0,4 kV / centrală;

- LEA 20 kV sau LES 20 kV.
2.2. Descrierea caracteristicilor fizice ale proceselor de producție, de exemplu: natura

și cantitatea materialelor folosite, capacități de producție, materii prime, auxiliare și
combustibili utilizați, produse și subproduse obținute și destinația acestora, alte date
specifice.
Fluxul de producție include doar utilizarea unui debit de apă și a unei căderi realizate
din diferența unor cote topogeodezice. Nu există materiale care să intervină în procesul de
producție cu impact major asupra mediului (în cazul nostru, ar fi uleiurile sintetice pentru
16
lubrefierea lagărelor și pentru întreținere părților metalice vopseluri pe bază de rășini și

polimeri).
Tabel 1. Caracteristicile AHE Viștișoara.

Cota Cădere Aducţiune Debit
Denumire Cod captare centrala brută netă lungime diam. Q.m Q.i
mdM [mdM] [m] [m] [m] [mm] [m3/s] [m3/s]
Viștișoara V 912 712 200 186.24 2800 700 0.32 0.80
2.3. Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra

mediului, rezultând din utilizarea resurselor naturale.
Influenţe ale lucrărilor proiectate asupra albiei cursului de apă şi obiectivelor

existente în zonă:
- Apa preluată din priză transportată prin intermediul aducţiunii este trecută prin
turbină - aceasta „suferind" doar o oxigenare suplimentară - de unde este
debușată prin canalul şi/sau galeria de fugă.
- Din procesul de producere a energiei electrice – acționarea turbinelor și a

generatorului sincron – nu rezultă ape impurificate.
- Obiectivul MHC – care se va reliza nu afectează albia cursului de apă, deoarece

este păstrat un debit salubru care reprezintă un debit multianual corespunzător
unui etiaj de 18 zile.
III. SURSE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU:

1.PROTECȚIA APELOR:
1.1. Surse de poluanți pentru ape, concentrații și debite masice de poluanți rezultați pe
faze tehnologice și de activitate.
Lucrările hidrotehnice prevăzute a se executa pe cursurile de apă vor conţine:
- scară de peşti pentru asigurarea circuitului din lanţul trofic;
- asigurarea debitului de servitute a cursului de apă;
17
- restituţie integrală a apei fără modificarea calităţii ei din secţiunea de prelevare.
Pentru ca impactul cu mediul să fie cât mai mult atenuat, soluţiile constructive ale
amenajării îndeplinesc urmatoarele condiţii:
- perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afecteaza albia minoră, având ca
rezultat creşterea turbiditaţilor, va fi redusă la minim posibil;
- materialele de construcţii utilizate (beton, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură
majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate);
- fluxul de apă uzinat în centrală nu are posibilitatea intrării în contact cu substanţe
poluante;
- pragul de captare este pevăzut cu posibilitatea păstrării permanenţei debitului de
servitute în vederea protejării faunei salmonicole;
- debitul captat este efluat în întregime şi la un grad superior de curăţire (prin trecerea
debitelor prin grătarele de priză);
În proiectarea amenajării s-a prevăzut asigurarea debitului salubru pe întreg cursul
natural al apelor, debitele prelevate prin captări intrând într-un circuit închis din care se
restituie fără modificarea caracteristicilor de calitate, în cursul râului Viștișoara.
Prin asigurarea curgerii naturale şi menţinerea debitului salubru, în paralel cu circuitul
hidraulic, viaţa acvatică şi resursele vegetative nu vor fi afectate.
Nu se evacuează ape uzate menajere şi nici tehnologice de pe amplasament. Se vor
utiliza toalete ecologice.
Nu se produc acumulări cu luciu important de apă care să conducă la schimbări
climatologice sau de faună acvatică și nu se produc schimbări de curs de apă
În jurul construcţiilor se vor realiza canale de gardă (rigole) pentru colectarea şi
dirijarea apelor pluviale spre râul Viștișoara.
În zonele aval ale microhidrocentralelor vor fi deversate ape uzinate care vor fi curate,
fără încărcătură chimică sau biologică.
Amenjarea hidroenergetică nu va afecta albia cursului de apă.
Prin producerea energiei electrice în imediata apropiere a comunității locale, aceasta
va aduce un surplus în siguranţa alimentării cu energie electrică, în caz de incidente produse
în reţeaua electrică de distribuţie.
1.2. Stații și instalații de epurarea sau de preepurare a apelor uzate, proiectate,

elemente de dimensionare, randamente de reținere a poluanților.
Nu este cazul.
18
Debitul captat este efluat în întregime şi la un grad superior de curăţire (prin trecerea debitelor
prin grătarele de priză).
1.3. Concentrațiile și debitele masice de poluanții evacuați în mediu, locul de

evacuare sau emisarul.
Prin valorificarea la un nivel sporit de eficiență a surselor de energie regenerabilă cum

este în cazul de față energia hidraulică disponibilă pe cursul de apă din această zonă se reduce
la nivel global, consumul de combustibili fosili asigurând o reducere a emisiilor de noxe în
atmosferă.
2.PROTECȚIA AERULUI:
2.1.Surse de poluanții pentru aer, debitele, concentrațiile și debitele masice de
poluanți rezultați și caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate.
În faza de realizare a obectivului hidroenergetic se poate deteriora calitatea aerului
atmosferic din cauza mijloacelor auto prin producere de gaz de eșapament și din cauza
lucrărilor de construcții care produc debite masice de praf care vor fi de durata și intensitate
medie de nivel local. Pentru protecţia aerului din zonă nu sunt necesare măsuri speciale în
perioada de exploatare.
În perioada de funcţionare a centralei nu este cazul impunerii unor măsuri de

reducere a impactului deoarece acesta este practic nul, aerul atmosferic nu este afectat de
exploatarea MHC-ului. Singura sursă de poluarea a aerului în acestă fază este cea provenită
de la mijloacele de transport ale personalului de întreținere a MHC-ului.
Lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de
activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat în funcţie de cerinţele de lucru.
Transportul materialelor trebuie să se facă fără a se împrăştia praf în aer, pentru
aceasta se recomandă udarea drumurilor de acces în funcţiile de condiţiile climatice din
perioada executării lucrărilor.
Mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon și concentraţiile de emisii în gazele de eşapament și vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.
2.2.Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, pentru
colectarea și dispersia gazelor reziduale în atmosferă, elementele de dimensionare,
randamentele.
19
Nu este cazul. Se vor respecta limitele impuse de STAS 12574/87 privind condiţiile de
calitate a aerului în zonele protejate. Se vor întreprinde măsuri de reducere a poluării cu
pulberi printr-un transport şi o manipulare adecvată a materialelor de construcţie şi
materialelor excavate pe parcursul efectuării lucrărilor.
2.3.Concentrațiile și debitele masice de poluanți evacuați în atmosferă.
În timpul execuției se va simți o creștere nesemnificativăa nivelului poluanților prin

pulberi în suspensie și sedimentabile datorită volumului ridicat al mijoacelor auto dar și a
prafului la manipularea materialelor, care are un impact negativ nesemnificativ și se vor lua
măsuri de atenuarea a acestora.
Prin realizarea unei surse de energie electrică în zonă se reduc pierderile de transport
pe sistemul energetic național și se îmbunătățește gradul de confort al populației locale prin
reducerea riscului de decuplare a rețelei electrice datorită supraîncărcărilor în perioade de
vârf. Prin valorificarea la un nivel sporit de eficiență a surselor de energie regenerabilă cum
este în cazul de față energia hidraulică disponibilă pe cursul de apa din aceasta zonă se reduce
la nivel global, consumul de combustibili fosili asigurând o reducere a emisiilor de noxe în
atmosferă.â
3.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR:

3.1.Sursele de zgomot şi de vibraţii.
Sursele de producere a zgomotului în zona de lucru pe timpul executării lucrărilor sunt

cauzate de circulaţia auto şi din cauza utilajelor de şantier la punctele de lucru.
Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, fiind necesară adoptarea unui
program de lucru adecvat cu utilizarea terenurilor învecinate, desfășurarea activitățiilor se
face, de regula, în perioada zilei.
Singurele măsuri preventive în vederea reducerii poluării sonore la autovehicule sunt
reglementate prin inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor şi prin condiţiile tehnice de
limitare a zgomotului prevăzute la omologarea pentru circulaţia autovehiculelor rutiere.
Se recomandă ca programul de lucru şi circulaţia autovehiculelor în zonă să se
stabilească în aşa fel încât să fie respectate cu stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor
din zonă.
Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afectată cu construcţiile va fi marcată prin
indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză impusă.
20
Zgomotul produs în interiorul centralei de funcţionarea a echipamentelor la nivelul de

65dB, este atenuat de către clădire, în exterior neregăsindu-se valori nepermise, cu atât mai
mult cu cât microhidrocentralele nu sunt amplasate în imediata apropiere a zonelor locuite.
Zgomotul în timpul perioadei de construcție diferă de alte surse din următoarele motive:
- Este cauzat de multe tipuri de echipamente;
- Efectele adverse vor fi temporare, deoarece operațiile durează un timp scurt și se
desfășoară de regulă, în perioada zilei.
3.2.Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.
Măsuri de reducere a zgomotului:

Pentru perioada de construcţie:
- Reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona protejată (viteza scăzută poate reduce
nivelul de zgomot cu până la 5dB);
- Reducerea duratei de construcţie a prizei de captare, a conductei de aducțiune și a
clădirei centralei;
- Conducere preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă creează mai puţin
zgomot decât frecventele schimbări de acceleraţie şi frână).
Pentru perioada de funcţionare:

- Montarea utilajelor în clădirea centralei;
- Verificarea periodică a stării de funcţionare a utilajelor din cadrul centralelor.
3.3.Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat

receptor protejat.
Distanta de la obiectivul hidroenergetic pană la zonele de locuit trebuie sa fie mai
mare de 500 m pentru evitarea zgomotului produs de turbine în perioada de exploatare și
pentru a nu disturba liniștea publica.
Ținând seama de faptul că centrala funcţionează continuu se consideră acelaşi nivel de
zgomot în perioada de zi și de noapte, deci nivelul echivalent va fi de 65 dB la limita incintei.
Se vor lua toate măsurile pentru a atenua din zgomotul produs de turbine pe perioada
exploatării AHE și pentru a se încadra în limta de maxim 60dB(A) și Cz 60, conform STAS
10009/88. Măsurile luate de proiectant pentru limitarea zgomotului a fost utilizarea unor
turbine Pelton care au un prag maxim de 65 dB față de turbinele Cross-Flow de 75 dB.
21
4.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR:

4.1.Sursele de radiaţii.
Nu este cazul.
Nu se pune problema poluării cu radiaţii precum nici a măsurilor de limitare a
acestora, atât în timpul execuţiei cât şi după terminarea lucrărilor, deoarece nu apar surse de
radiaţii faţă de cele naturale existente – fondul natural al zonei.
Materialele de construcţii utilizate (beton, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură
majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate).
4.2.Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

Nu este cazul.
4.3.Nivelul de radiaţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor

protejat.
Nu este cazul.
5.PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI:

5.1.Sursele de poluanţi pentru sol şi subsol.
Pe timpul execuţiei lucrărilor se vor scoate temporar suprafeţe aflate în patrimoniul

public administrat de A.N. Apele Române sau RomSilva.
Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai
apropiată staţie de betoane, utilizându-se drumuri tehnologice şi forestiere.
Materialele rezultate din excavările pentru realizarea captări şi centralelor, vor
constitui materiale de umplutură pentru gropile de eroziune din albiile minoră şi majoră ale
văi şi a râului, a unei părţi din traseul aducţiunii şi în spatele apărărilor de mal.
Depozitul de material vegetal si decopertă va constitui un depozit temporar pentru
uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului excavat. Solul decopertat va fi reutilizat
la reconstrucţia ecologica, pentru ca vegetaţia spontana să se refacă mai uşor. Nu vor exista pe
22
perioada exploatării depozite de uleiuri minerale pentru ungerea generatoarelor în incinta

clădirilor prin normele PSI impuse de proiectant.
Lucrările de amenajare vor consta din apărări de mal şi praguri de fund şi vor fi
realizate din beton şi materiale locale, contribuind la stabilizarea malurilor şi la protecţia
cursului de apă, la îngustarea secţiunii de curgere, ce poate asigura condiţii favorabile
dezvoltării de habitate naturale, protejând împotriva inundaţiilor şi scăzând depozitul
aluvionar, adică generând impact de mediu pozitiv.
În jurul zonei de exploatare, este posibila afectarea solului din punct de vedere
calitativ, prin impurificarea accidentala cu produse petroliere și uleiuri minerale de la
mijloacele de transport și utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi mici, în
diverse puncte, deci impactul este negativ nesemnificativ.
Se vor lua toate măsurile de prevenire a accidentelor, lucrări de întreţinere a utilajelor
folosite; se vor utiliza utilaje performante, conforme cu normele tehnice și de protecţie a
mediului; se vor respecta planurile de execuţie și organizare internă.
Nu se operează cu substanţe toxice şi periculoase care să afecteze solul şi subsolul.
Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorilor de mediu, sol şi
subsol va fi neglijabil si nu va conduce la modificări în structura solului şi subsolului.
Sursele de poluanți pentru sol și subsol:

- scurgeri accidentale de produse petroliere și uleiuri minerale, pe sol sau în apele de
suprafață, de la mijloacele mecanice de execuție a lucrărilor și de transport, în
momentul alimentării și funcționării acestora.
- pulberi rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport și descărcarea a
pământului pentru terasamente;
- poluanţi rezultaţi din perioada de construcţie se regăsesc în marea lor majoritate în
solurile din vecinătatea frontului de lucru.
5.2.Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.
Monitorizarea continua a stării terenurilor și a fenomenelor fizico - geologice, atât in

perimetrul şantierului cât și în zonele adiacente.
23
Protecția zonei, prin dimensionarea lucrărilor strict la nivelul stabilit prin proiectul de
executie. Dirijarea și concentrarea activității în perimetrul vizat și evitarea extinderii
terenurilor degradate, prin respectarea metodei propuse.
Realizarea și întreţinerea în stare de funcţionare a sistemului de colectare a apelor din
perimetrul şantierului, acţionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau controlul lor.
6.PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE:

6.1.Descrierea aspectelor de mediu ce vor fi semnificativ afectate prin proiectul
propus, inclusiv, în special: populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,
peisajul şi interrelaţiile dintre aceşti factori.
Pentru un bazin hidrografic mai mic de 100 km 2 se prevede un debit salubru pe
sectorul amenajat mai mare de Q95% , este mai mare de 15% din debitul mediu multianual.
Debitul salubru are rolul de susține fără stres viața pe sectoarele amenjate, aceasta
însemnând atât acvatică cât și cea riverană.
Prin natura lucrărilor propuse, nu va fi afectat ecosistemul terestru (fauna, flora, etc.) şi
nici cel acvatic.
În cazul în care vor fi afectate ecosistemele terestre sau acvatice se vor executa lucrări
de revegetalizare a zonelor afectate de execuția lucrărilor și treptat, se va institui un
microecosistem specific amenajărilor de profil, care se va întreține în permanență de către
beneficiar.
Lucrările hidrotehnice prevăzute a se executa pe cursurile de apă vor conţine :
- scară de peşti pentru asigurarea circuitului din lanţul trofic;
- asigurarea debitului ecologic a cursului de apă.
VEGETAȚIA – PĂSĂRI:
Microhidrocentrala este proiectată la altitudinea de 712 mdMN pe malul stâng al
râului. Habitatul pe locul prognozat ca amplasament este dominat de vegetaţie ierboasă, mai
ales de brusturet şi vegetaţie rurală. Mai există suprafeţe influenţate antropic - zone defrişate,
stâlpi de curent electric şi liniile aferente etc. între amplasament şi vale.
Punerea în funcţie a investiţiei nu va afecta prin perturbare păsările şi habitatele şi nu
vor avea efecte indirecte, prin modificarea habitatului, spectrului trofic etc.
Utilajele şi echipamentele ce vor fi utilizate în lucrările propuse de construcţie,
trebuie să corespundă normelor în vigoare privind protecţia mediului, inclusiv a celor
referitoare la zgomot, iar lucrările să se execute în timp cât mai scurt pentru evitarea
24
deranjării pasărilor.
De asemenea, pentru lucrările la traseul conductei, se va evita pe cât posibil
exploatarea arborilor maturi sau bătrâni şi a celorlalte specii lemnoase.
IHTIOFAUNA:
Pe tronsonul de apă analizat aflat între cotele 712 mdMN ÷ 912 mdMN, a fost
întâlnită doar o specie de peşte, și anume Salmo trutta fario - păstrăvul indigen. Acest lucru
fiind datorat caracteristicilor râului din zona analizată.
PEISAJUL:
Teritoriul în care este amplasat obiectivul de investiţii aparţine, din punct de vedere
administrativ, comuna Viștișoara de Sus, judeţul Braşov, fiind pe cursul raului Viștișoara,
între cotele 712 mdMN - 912 mdMN. Elementele principale ale investiţiei sunt: captarea,
conducta de aducțiune și clădirile microhidrocentralei.
Priza de captarea este amplasată la cota 912 mdMN. Conducta de aductiune porneşte
de la cota 912 mdMN pana la cota 712 mdMN, pe o distanta de 2800 m. Clădirea
microhidrocentralei este amplasată la cota 712 mdMN.
Soluţia tehnică și constructivă va fi armonizată cu cadrul natural existent și va respecta
toate normativele și legislaţia in vigoare - Directiva 85/377 CEC privind evaloarea de mediu a
proiectelor de investiţii, implementată prin Ord. 1213/2006.
Dat fiind faptul că obiectivele nu au o amplasare compacta, ca sunt poziţionate într-o
zona greu accesibila și cu teren neproductiv nu exista posibilitatea unei modificări majore a
biotopului. Amplasamentul propus pentru Amenajarea Hidroelectrică Viștișoara nu ridica
problema unui impact asupra mediului.
6.2.Poluanţii şi activităţile ce pot afecta ecosistemele acvatice şi terestre.

Calitatea aerului poate suferi local datorită mijloacelor auto din cauza gazului de
eșapament și lucrărilor de construcții din cauza particulelor în supsensie și sedimentelor.
Poluarea solului se produce de la produse petroliere (în urma unei pierderi in timpul
alimetării cu carburanți și a reparațiilor), pulberile rezultate din procesele de excavație, încărcare,
transport și descărcarea pământului și a emisiilor.
Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au precipitaţiile, care
favorizează poluarea în adâncime.
Perioada execuției săpăturilor și terasamentelor ce afectează albia minoră, având ca
rezultat creșterea turbidităților, va fi redusă la minim posibil.
25
Transportul materialelor trebuie să se facă fără a se împrăştia praf în aer, pentru

aceasta se recomandă udarea drumurilor de acces în funcţiile de condiţiile climatice din perioada
executării lucrărilor.
Sursele de producere a zgomotului în zona de lucru pe timpul executării lucrărilor
sunt circulaţia auto şi a utilajelor de şantier la punctele de lucru.
Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, fiind necesară adoptarea unui
program de lucru adecvat cu utilizarea terenurilor învecinate.
Accidentele care pot apare în perioada de expolatare și care pot produce un impact asupra
mediului sunt reprezentate de:
- explozii ale transformatoarelor electrice, care pot provoca incendii și scurgeri de
substanţe petroliere;
- blocarea generatoarelor electrice sau a turbinelor provocandu-se astfel perturbarea
activităţii MHC-ului cu influente directe asupra factorilor de mediu;
- pentru a se putea acţiona rapid în vederea eliminării / limitării efectelor unor potenţiale
accidente de mediu se recomanda elaborarea unui Plan de intervenţie în situaţii de
urgentă, atât pentru perioada de execuţie a obiectivului cât și pentru perioada de
exploatare a acestuia;
- planul va cuprinde situaţiile de urgentă care pot aparea, măsurile care se vor lua,
personalul care va fi implicat în acţiunea de eliminare/limitare a efectelor cât și
responsabilii.
Tot personalul care va participa la executarea lucrărilor, cât și cel care va exploata
obiectivul, va fi instruit cu privire la acest plan.
6.3.Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia faunei şi florei terestre şi acvatice, a
biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.
Captare - se considera că impactul ce va fi generat în faza de operare a acestui
obiectiv va fi nesemnificativ şi se rezumă doar la lucrări de întreţinere sau de reparaţii în caz
de avarii. Acest obiectiv va fi realizat în mare parte din materiale de la fața locului - agabariti
- care vor fi fixaţi cu beton. Acesta soluţie își propune o diminuare semnificativă a
impactului peisagistic produs de priza de captare.
Prin proiect se prevede o scară de peşti care va fi poziţionată în zona prizei de captare
între pragul deversor și priza energetică.
Astfel este asigurat tranzitul faunei acvatice în zona prizei de captare, impactul
obiectivului asupra calităţii apei și a faunei acvatice fiind nesemnificativ.
Deasemenea aval de construcţia prizei de captare va fi asigurat debitul de servitute,
26
salubru și debitul tranzitat pe cursul de apa prin realizarea unui prag pe prima treaptă a scării
de peşti, precum și un pragul deversor prevăzut cu mira hidrometrică.
Conducta de aducţiune nu va induce impact semnificativ în timpul perioadei de
operare. Acesta are un diametru de 700 mm, care va fi poziționată îngropat sau suprateran.
Tot ca o măsura de diminuare a impactului atât în timpul instalării cât și în perioada
de operare, conducta nu va fi izolata termic, acesta fiind alcătuită doar dintr-o structura
metalică. Pentru acest obiectiv vor fi necesare doar lucrări de întreţinere sau de reparaţii în
caz de avarii.
Traseul este stabilit la 0,5 m deasupra curbei de inundabilitate cu probabilitatea de
producere de 5%, pe toată zona de incidenţă. Astfel conducta nu va interfera cu mediul
acvatic, neexistand riscuri de stress asupra ihtiofaunei cauzate de zgomot sau de materialele
de construcţie utilizate.
Microhidrocentrala - apa uzinată va fi redată cursului natural al râului după o
prealabilă reducere a vitezei de curgere într-un bazin de liniştire a apei, acesta neavând
posibilitate contactării unor substanţe care i-ar putea modifica caracteristicile fizice si
chimice.
Fluxul de apă uzinat în centrale nu are posibilitatea intrării în contact cu substanţe
poluante, debitul captat fiind efluat în întregime şi la un grad superior de curăţire (prin
trecerea debitelor prin grătarele de priză).
Este de menţionat faptul ca nu se produc acumulări cu luciu important de apă care să
conducă la schimbări climatologice sau de faună acvatică si nici nu se vor produce schimbări
de curs de apă.
În zona clădirii microhidrocentalei, dat fiind faptul ca nu se va produce deversăre de
apă uzată menajeră de pe amplasament, iar apa uzinată nu are posibilitatea intrării în contact
cu substanţe poluante, debitul captat fiind efluat în întregime şi la un grad superior de
curăţire (prin trecerea debitelor prin grătarele de priză), impactul cauzat de acest obiectiv
asupra faunei acvatice, și în special asupra ihtiofaunei este nul.
Vegetaţia caracteristica zonei amplasamentului nu prezintă interes conservativ.
Clădirea turbinelor va fi realizată din piatră, agabariți, beton pentru fundaţie și plase de
sârmă, avându-se în vederea încadrarea în peisaj a obiectivului.
În perioada de operare a celor trei obiective se va asigura debitul de servitute si
salubru al râului Viștișoara.
Microhidrocentrala va funcţiona cca. 5600 ore/an, aceasta oprindu-se automat în
cazul în care debitul captat va fi mai scăzut decât debitul instalat al prizei.
27
În urma analizei proiectului și a măsurilor luate în vederea protecţiei mediului și mai

ales a diminuării impactului asupra factorilor de mediu, putem concluziona faptul că prin
realizarea acestui obiectiv pe râul Viștișoara nu se produce un impact semificativ asupra
faunei acvatice, și în special asupra ihtiofaunei.
7.PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES

PUBLIC:
7.1.Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv
investiţii, monumente istorice şi de arhitectură, diverse aşezăminte, zone de interes tradiţional
etc.
Distanța față de amenajările umane și pensiuni este mai mare de 50 m față de
centralele hidroelectrice. Turbinele din microhidrocentrală sunt de tipul Pelton, aceste fiind
recunoscute pentru zgomotul redus (turbine cu zgomot redus fiind Pelton și Francis; turbine
cu zgomot mediu sunt Kaplan și elicoidale; turbine cu zgomot mare fiind de tipul Cross-
Flow). Distanța de 50 m este o distanță impusă de literatura tehnică de specialitate pentru
structuri neizolate fonic.
7.2.Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor

protejate şi/sau de interes public.
Zonele de siguranţă pentru priză constau numai din împrejmuiri cu balustade între
spaţiile de trecere ale uvreajelor, conform normelor în vigoare cu înălţimea balustradei
h=1.0m. Zona de siguranţă pentru centrală constă numai din împrejmuirea laturilor aferente
malului apei. În ceea ce priveşte zona de protecţie pentru posturile de transformare - nu este
cazul deoarece transformatoarele sunt capsulate (ecranate la câmpuri de tensiune) conform
fişei tehnice date de furnizor.
Protecţia la curentări accidentale:

LES - LINII ELECTRICE SUBTERANE:
- cablurile de medie tensiune au izolaţie XLPE, 12/20kV – conform SR EN 60502–
2:2006, şi se vor folosi accesorii cu performanţe îmbunatăţite.
- cablurile vor fi pozate în canale conform PE 107/95 si SR EN 60502–2:2006
“Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV
(Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV);
28
- cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) până la 30 kV

(Um=36kV)”.
LEA - LINII ELECTRICE AERIENE:

Se folosesc stâlpi pentru susţinerea liniei electrice aeriene conform:
-SR 2970 :2005 – ‘’Stâlpi prefabricaţi din beton armat si beton comprimat pentru linii
electrice aeriene ‘’
-SR EN 12843 :2005 – ‘’Produse prefabricate din beton. Stalpi.’’
La amplasarea capacitatilor energetice (PT +LES/LEA) se vor respecta art. 19, (1),
(2), (3) – zonele de protectie si zonele de siguranta conform Legii nr. 318/8.07.2003 – M.O.
511/16.07.2003.
Zonele sunt determinate conform Deciziei ANRE nr. 61/1999 – M.O. 15/18.01.2000.
Orice altă construcţie viitoare trebuie să respecte distanţele faţă de capacităţile
existente.
În conformitate cu Decizia ANRE nr. 61/1999 privind delimitarea zonelor de protecţie
şi de siguranţă ale capacităţilor 101/85: la amplasarea postului de transformare se va respecta
distanta de 10 m faţă de clădirile energetice, la amplasamentul PT (post transformare) nou se
va ţine seama de distanţele normate din normativul PE 101/85 construcţii civile (inclusiv fata
de cladirile din proprietăţile alăturate).
În condiţiile realizării distanţelor normate nu se impun condiţii suplimentare asupra
instalaţiilor electrice sau asupra construcţiilor învecinate (pct. 2.1.11. din PE 101/85).
Prin soluţiile tehnice adoptate şi prin materialele de construcţie utilizate se realizează
lucrări ce se încadrează în ansamblul natural al zonei, nu pune în pericol siguranţa sau
sănătatea populaţiei şi nu afectează planurile de urbanistică sau rurală ale localităţilor.
În general se va utiliza LES deoarece nu are influenţă peisagistică cum are LEA.
8.GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT:

8.1.Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate.
Tipurile și cantitățile de deșeuri de orice natură rezultate:
Construirea de capacităţi energetice de mare putere constituie o măsură de salubrizare
aval de captări, hidroagregatele fiind prevăzute cu echipamente de curăţare a grătarelor ce
înlătură poluatori antropici plutitori sau elemente naturale provenite din degradări vegetale,
care pot scădea mult capacitatea hidraulică a sectorului de râu.
29
Acesta constituie un impact de mediu pozitiv secundar, generat de exploatarea

microhidrocentralelor.
Deșeurile menajere care se vor genera pe amplasament se vor transporta la depozite
autorizate, potrivit dispozițiilor legale, cu caracter național, regional și județean.
Cantitatea de deseuri rezultată în cadrul obiectivului este dependentă de numărul de
angajați.
Pentru a prezenta o situație apropiată de realitate, a modului de producere a deșeurilor
vom utiliza conform metodologiei de calcul a volumului de deșeuri produse următoarea
formulă:
Qmed zi = N x Imed x 0,001 t/zi, in care :
Qmed zi – cantitatea medie zilnică de reziduuri menajere;
Imed – indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/cap/zi): pentru personalul
permanent Imed = 0,6 kg/cap/zi;
N = numarul de salariati:
Pentru personalul permanent, angajat, rezulta:
Qmed zi = 3 x 0,6 = 1.8 kg/zi;
Rezultă că, zilnic, în cazul în care numărul de persoane aflate în cadrul obiectivului sunt
în medie de 3, cantitatea maximă de deșeuri rezultată ar fi de cca. 1.8 kg/zi  cca. 54
kg/luna.
Compoziția acestui tip de deșeu este specific menajeră, nefiind considerat deșeu cu
compoziție toxică sau care ar prezenta vreun pericol, deci acesta nu necesită un program
special de gospodărire.
Datele fiind prezentate, nu considerăm că sunt probleme legate de producerea și modul
de eliminarea a deșeurilor menajere.
8.2.Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a

mediului.
Din activitatea desfăşurata nu rezultă deşeuri tehnologice.
Colectarea deșeurilor menajere se va face în pubele metalice amplasate pe platforme special
amenajat, care vor fi transportate la depozitele de deșeuri a localității.
Colectarea deșeurilor metalice și a materialelor de construcții se vaface pe platforme special
amenajat pentru fiecare ramură , care vor fi transportate la depozitele de deșeuri a localității.
9.GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE:

9.1.Substanţele toxice şi periculoase produse, folosite, comercializate.
30
Nu este cazul.
9.2.Modul de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase şi asigurarea
condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
Nu este cazul.
IV.LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI:

1.Situaţii identificate de risc potenţial; zonele şi factorii de mediu posibil a fi afectaţi.
Prin realizarea investiţiei "Microhidrocentrala Viștișoara, pe valea râului Viștișoara"
categoriile de folosinţă din zona de influență a proiectului se vor modifica pe termen lung,
ceea ce reprezintă un impact direct, de lunga durata și parţial ireversibil, manifestat însă pe o
suprafaţă restrânsă, locala.
În interiorul perimetrului investiţiei folosinţele actuale nu se vor modifica
semnificativ, chiar dacă terenurile vor fi folosite în scopul valorificării resurselor de apă
pentru producera energiei electrice, impactul produs asupra habitatelor va fi semnificativ
doar în faza iniţiala a investiţiei. Dupa finalizarea amenajării obiectivelor, impactul generat
asupra factorilor de mediu și implicit asupra habitatelor caracteristice zonei va fi
nesemnificativ. Pentru realizarea investiţiei în zona stabilită prin proiect nu se vor executa
defrişări de masiv, nefiind astfel afectate proporţiile pe clase de vârsta nici pe total zona de
studiu, nici pe amplasament.
Vegetaţia lemnoasa afectata este reprezentata de stratul arbustic caracteristic malurilor
râurilor montane. Impactul creat este local și parţial reversibil în timp - dupa finalizarea
lucrărilor de amenajare a celor trei obiective de investiţie.
Alte produse ale pădurii, cum ar fi fructele de pădure, ciupercile se dezvolta eficient
în arborete bătrâne, în rariști și tăieturi de pădure, care nu se regăsesc pe amplasamentul
proiectului. În aceste condiţii nu se poate vorbi despre o reducere a acestor resurse.
În perimetrul microhidrocentralei, din studiile efectuate în acestă etapă, rezulta faptul
ca nu s-au identificat habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct
de vedere ecologic, economic, stintific etc.
În perimetrul studiat nu au fost identificate specii de vertebrate, nevertebrate sau specii
de plante protejate, astfel că putem concluziona că nici una din fazele proiectului nu va
produce un impact semnificativ asupra acestor comunităţi.
Un impact direct se va resimţi numai în faza de execuţie a lucărilor de captare și
aducțiune asupra florei și faunei caracteristice râului, însa acesta va fi redus prin măsurile de
dimunuare a impactului propuse și va avea un caracter temporar și local.
31
Ele fac totuşi unele deplasări sezoniere, pe distante mult mai mici însă perimetrul
ales pentru investiţia în cauza nu reprezintă o ruta favorabila acestor deplasări fiind localizat
pe valea râului, într-o zona greu accesibilă înconjurata de versanti orizontali și inferiori
orizontali.
2.Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, acolo unde este
posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului.
În perimetrul analizat al investiţiei nu au fost identificate specii de plante sau
animale care aflate sub protecţie.
Măsurile de diminuare a impactului asupra mediului răspund la majoritatea efectelor
negative cauzate de construirea a microhidrocentralei pe valea râului Viștișoara.
În afara de aceste măsuri de diminuare a impactului beneficiarul se obigă să se
achiziţioneze o suprafaţa de teren de 3 ori mai mare decât suprafaţa de teren utilizata în
amenajarea microhidrocentralei, teren care sa se afle în apropierea pădurii, și pe care o sa se
planteze puieți, urmând ca până la atingerea stării de masiv, dar nu mai puţin de 6 ani,
S.C. HIDRO CLEAR S.R.L. trebuie să finanţeze lucrările de întreținere necesare acestor
terenuri.
Din punct de vedere al regimului juridic, terenurile sunt situate în extravilanul

comunei Viștea, conform Certificatului de Urbanism nr. 30 din 27.01.2009 emis de Consiliul
Județean Brașov.
Tot ca o măsură de compensare a impactului, peisagistic, se prevede în realizarea
clădirii microhidrocentralei folosirea gabioanelor. Integrarea acestor structuri în mediul
natural este rapidă şi satisfăcătoare deoarece spaţiile goale dintre pietre se umplu cu particule
de pământ şi gabioanele sunt acoperite cu vegetaţie, astfel se conservă peisajul ceea ce
constituie un aspect favorabil ecologic. De asemenea în realizarea prizelor de captare se vor
folosi în mare măsură agabariți, reducându-se semnificativ impactul vizual.
Se recomandă o monitorizare periodică a stării de funcţionare a centralelor în vederea
menţinerii impactului nesemnificativ asupra factorilor de mediu și a biodiversităţii.
3.Lucrările propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii în cazul proiectelor privind instalaţiile pentru
depozitarea deşeurilor vor fi prezentate, de asemenea:
32
3.1.Prevederi privind modul de constituire a Fondului pentru închiderea depozitului

de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv pentru acoperirea parţială (a unei
celule cu capacitatea epuizată), în cazul în care proiectul prevede acest lucru;
Nu este cazul.
3.2.Aspecte referitoare la planul de intervenţie pentru cazuri accidentale şi/sau de
urgenţă;
Nu este cazul.
3.3.Sistemul de închidere şi monitoring postînchidere;
Nu este cazul.
3.4.Modalităţi de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului.
Se va efectua o amenajare de spațiu verde precum și o împădurire în zonele în
pantă.
V.PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

1.Dotările şi măsurile prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu,
supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate protecţiei
mediului.
Dat fiind specificul activităţii, nu exista posibilitatea contaminării mediului cu

germeni patogeni sau apariţia vreunui impact de aceasta natură.
Considerate categorii aparte de poluanţi care afectează mediul și implicit comunităţile
umane, poluanţii de natura fizică și biologică pot genera efecte de poluare grave ireversibile.
În cazul în care prezența acestora în mediu depăşeşte limitele de suport abilitate,
aceştia constituie în primul rând factori de stres putând să aibă și potenţial poluator puternic.
Prin realizarea AHE Viștișoara, se va valorifica potenţialul hidroenergetic între cotele
912mdMN–712mdMN, de pe valea râului Viștișoara. Dat fiind faptul ca prin realizarea
acestei microhidrocentrale nu se produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu,
consideram că în acest caz alegerea unui alt amplasament nu reprezintă o alternativa viabilă.
Aceste măsuri se identifică prin:
- urmărirea cu atenție (de către șeful Punctului de lucru) a modului de desfășurare a
activității, realizarea managementului activității la toate obiectivele activității în
ceea ce privește protecția mediului;
- instruirea funcționării corecte (în cadrul activității de protecția muncii) și în ceea
ce privește protecția mediului;
33
- asigurarea funcționării corecte a utilajelor și mașinilor, conform parametrilor

tehnici standard;
- utillajele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;
- întreținerea utilajelor și mașinilor în stare optimă de funcționare prevăzută de
normativele și legislația utilizării lor;
- manipulare acu grija a conbustibililor și a altor substanțe necesare întreținerii
utilajelor, manevrarea cu maximă atenție a acestor materiale, atât în cadrul
transoprtului cît și în momentul utilizării lor;
- în caz de scurgerea accidentală, din diferite motive, se va urmări procedura
specifică prevăzută pentru înlăturarea deșeurilor și a efectelor negative.
2.În cazul proiectelor privind instalaţiile pentru depozitarea deşeurilor vor fi

prezentate, de asemenea:
2.1.Sistemul de automonitorizare a emisiilor şi a calităţii factorilor de mediu în zona
de influenţă (în conformitate cu prevederile legale în vigoare);
Nu este cazul.
2.2Modul de înregistrare şi de raportare a datelor de monitoring în timpul exploatării
şi în postînchidere.
Nu este cazul.
CONCLUZII
Soluţiile tehnice și constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent şi vor

respecta toate normativele şi legislaţia în vigoare.
După expirarea duratei de existenţă a lucrărilor de construcţii hidrotehnice se va pune
în aplicare un ansamblu de măsuri şi lucrări de refacere a resurselor naturale, care să asigure
noua funcţionalitate în condiţii de siguranţă a acestora şi de protecţie a populaţiei din zonă, de
asigurare a migrării faunei acvatice, de ameliorare a calităţii apei, în conformitate cu Ordinul
nr. 119/2003 şi ordonanţa 195/2005
34
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din

cadrul „Inspecţiei de Stat în Construcţii” pe baza unui program elaborat de proiectant în
colaborare cu beneficiarul si constructorul şi avizat de „Inspecţia de Stat în Construcţii”,
conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Execuţia lucrărilor de proiectare propuse și darea lor în exploatare pentru amenajarea
hidroenergetică pe râul Viștișoara, nu au nici o influenţă negativă, din punct de vedere
ecologic şi al protecţiei mediului, asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane, al
calitǎţii aerului, florei sau faunei din zona.
Prezenta documentaţie s-a întocmit în vederea obţinerii acordului de mediu.
35

Memoriu Tehnic Acord Integrat Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Acord Integrat Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII

MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Contract nr.183/ 2009.

R e c t o r: Prof. univ. dr.ing. Johan Neuner

D e c a n: Prof. univ. dr.ing. Ioan Bica

Șef de catedră: Prof.univ.dr.ing. Dan Stematiu

Responsabil contract: Ş.l. univ. dr. ing. Cornel Ilinca

Ș.l.univ.dr.ing. Cornel Ilinca

ing. Cruceru Ramona

1.4. Beneficiarul lucrărilor / titularul proiectului.

II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI:

III. SURSE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU.

2.2.Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, pentru

3.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR.

4.PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR.

5.PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI.

6.PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE.

7.PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES

7.1.Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv

8.GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT.

9.GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE.

IV.LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI.

2.În cazul proiectelor privind instalaţiile pentru depozitarea deşeurilor vor fi

VI. ANEXE - PIESE DESENATE.

MEMORIU TEHNIC NECESAR EMITERII

"AMENAJARE MICROHIDROCENTRALĂ VIȘTIȘOARA, PE RÂUL VIȘTIȘOARA,

1.2.Amplasamentul obiectivului și adresa.

Obiectivul hidroenergetic va fi amplasat în bazinul hidrografic Olt (VIII), subbazinul

Fig.1. Hartă rutieră

S.C. AQUA-INVEST S.R.L. înscrisa la Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul

Universitatea Tehnică De Construcţii Bucureşti cu sediul în București, str. Bd.

1.4. Beneficiarul lucrărilor / titularul proiectului.

Beneficiarul investiției este S.C. HIDRO CLEAR S.R.L., înscris la Registrul

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor, din care pentru protecția mediului.

Valoare totală a investiției 3.000.000 EURO.

1.6. Perioada de execuție propusă.

II. DATE SPECIFICE PROIECTULUI:

1.1.Scopul și importanța obiectivului de investiții.

Prin realizarea AHE Viștișoara se echilibrează reţeaua de distribuţie a energiei

1.2.Utilitatea publică și/ sau modul de încadrare în planurile de urbanism și

Amenajarea hidroenergetică are un singur uvraj, dar poate fi privită ca un sistem cu

- Deversorul este capabil să tranziteze viitura de dimensionare (Q max5%) și viitura de

- Scară de pești cu poziționare între pragul deversor și priza de apă.

Are în componență următoarele:

-camera de încarcare: este echipată cu stavile plane acționate manual, pentru

Acestea au forma unor pereti(diafragme)si sunt amplasati in continuarea pragului

Construcție din beton de formă trapezoidala, si este dimensionat pentru reţinerea

Deznisipatorul are lungimea de 25 m , pentru reținerea particulelor în proporție de 95

In partea aval este prevazut cu o deschidere de spalare(evacuare) a aluviunilor, si o

Deschiderea de spalare se continua pana la rau cu un canal (canal de spalare).

Traseul conductei va fi stabilit la 0.5 m deasupra curbei de inundabilitate cu

Pe tronsoanele unde conducta de aducţiune va fi pozată îngropat aceasta se acopera cu

Conducta de aducţiune se execută neizolate termic, deoarce deservesc o centrală

În proiect se vor prevedea solutii si mijloace pentru efectuarea lucrărilor de montaj şi

Pentru conducta de aducțiune se va prevedea:

b) Spatiile libere între conductă și transee sunt determinate de:

- utilitățile în timpul expolatării.

c) Lungimea conductei între două masive de ancoraj se va definitiva astfel încât :

-să se asigure stabilitatea conductei în funcţionare;

-să se asigure stabilitea construcţiei pe durata probelor din timpul montajului şi

-să se asigure posibilitatile de revizie şi reparatii în timpul exploatării.