Memoriu SC Deco Horeca SRL Si Economu Tudorel

Memoriu de prezentare
conform Ordinului M.M.P. nr. 135/2010

completat cu informatiile solicitate conform
Ordinului M.M.P. nr.19/2010 privind evaluarea
adecvata
Beneficiar: S.C. DECO HORECA SI ECONOMU TUDOREL
Denumirea proiectului: CONSTRUIRE IMOBIL D+P+2-3E CU FUNCTIUNEA DE VILA

TURISTICA
Amplasament: Jud. Constanta, Statiunea Mamaia, Zona Tic-Tac

Memoriu de prezentare conform Ordinului M.M.P. nr 135/2010 completat cu
informatiile solicitate conform Ordinului M.M.P. nr.19/2010 privind evaluarea adecvata
CUPRINS
Nr. Denumire capitol Nr.

capitol pagina
1 DENUMIREA PROIECTULUI 4
2 TITULAR 4
3 DESCRIEREA PROIECTULUI 4
3.1. Scopul si importanta proiectului 4
3.2. Detalii de amplasament 4
3.3. Caracteristicile proiectului 5
SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,
4 EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9
4.1. Protectia calitatii apelor 9
4.2. Protectia aerului 10
4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 11
4.4. Protectia impotriva radiatiilor 11
4.5. Protectia solului si subsolului 12
4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice 13
4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public 13
4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament 14
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase 16
5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 16
JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN
6 PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE 16
TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV,
LCP, etc)
7 LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 16
LUCRÃRI DE REFACERE / RESTAURARE A
8 AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI IN CAZ 17
DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII
8.1. Lucrari propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea 17
investitiei
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru
cazuri de poluari accidentale 18
8.3. Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea 18
obiectivului
8.4. Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii
ulterioare a terenului 18
9 EVALUAREA ADECVATA 19
9.1. Localizarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate 19
9.2. Caracterizarea ariilor naturale protejate in interiorul/ vecinatatea careia 19
se dezvolta proiectul
9.3.Prezenta si efectivele / suprafetele acoperite de specii si habitate de 24
RAGALIE ADRIANA
Inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului (643) 2
interes comunitar in zona proiectului
9.4.Legatura proiectului cu managementul conservarii ariei naturale 24

protejate de interes comunitar
9.5. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria 24

naturala protejata de interes comunitar
9.6. Concluzii privind evaluarea adecvata 25

10 ANEXE 27
RAGALIE ADRIANA
MEMORIU DE PREZENTARE
1. DENUMIREA PROIECTULUI :
CONSTRUIRE IMOBIL D+P+2-3E CU FUNCTIUNEA DE VILA TURISTICA
Amplasament: Jud. Constanta, Statiunea Mamaia, Zona Restaurant Tic-Tac
2. TITULAR : S.C. DECO HORECA S.R.L. SI ECONOMU TUDOREL
Sediu: Jud. Constanta, Loc. Constanta, Strada Randunelelor , nr. 48
Elaboratorul documentatiei de mediu: RAGALIE ADRIANA - Elaborator studii pentru

protectia mediului (643)
Telefon: 0723806277
4 DESCRIEREA PROIECTULUI
4.1 Scopul si importanta proiectului
Prin intermediul acestei investitii beneficiarul isi propune construirea unui imobil, cu regim
de inaltime D+P+2-3 E cu functiunea de vila turistica, in Statiunea Mamaia, zona Tic-Tac, in
vederea valorificarii potentialului turistic al zonei.
In prezent pe terenul analizat se afla o piscina, care urmeaza a se desfiinta.
4.2 Detalii de amplasament
Terenul propus pentru realizarea proiectului are suprafata de 409 mp si este proprietatea
Economu Tudorel si SC DECO HORECA SRL conform Actului de Alipire autentificat sub
nr.52/15.07.2011, Incheiere de Rectificare nr. 203 / 20.07.2011, atasate anexei 1.
Vecinatatile amplasamentului analizat sunt urmatoarele:
 la sud: teren proprietate privata ;
 la vest: teren C.L. Constanta - alee acces ;
 la nord: imobil P+6E+ET.7 retras ;
 la est: Lacul Siutghiol.
RAGALIE ADRIANA
Folosirea actuala a terenului este cea de piscina, iar destinatia stabilita prin planurile de
urbanism si amenajare a teritoriului este cea de cazare, alimentatie publica , servicii, conform
Certificat de urbanism nr. 1232/ 21.04.2015 (anexa 2).
4.3 Caracteristicile proiectului
Amplasamentul analizat este situat in statiunea Mamaia, in zona Restaurant Tic-Tac, in

vecinatatea Lacului Siutghiol. (anexa 3 – plan de incadrare in zona si anexa 4- plan de situatie)
Fig. nr. 1 Incadrarea in zona a obiectivului
Pe amplasamentul studiat, cu suprafata de 409,00 mp, beneficiarul propune construirea

unui imobil D+P+2-3E cu functiunea de vila turistica.
In tabelul nr. 1 sunt prezentati coeficientii urbanistici ai investitiei.

RAGALIE ADRIANA
Tabelul nr. 1
Suprafata teren 409 mp
Existent
Suprafata construita 140 mp
P.O.T. 34,2 %
CUT 0,34
Indicatori urbanistici dupa desfiintare
P.O.T. 0,0%
C.U.T. 0,00
Propus
Suprafata construita 175 mp
Suprafata desfasurata 790 mp
P.O.T. 42,79 %
CUT 1,93
DESCRIERE FUNCTIONALA:
Suprafata demisol – Sd = 173 mp;

Suprafata parter – Sp = 175 mp;
Suprafata etaj 1–3 – Se = 205 mp;
Inaltime maxima – 15 m;
Demisol – Suprafata construita 173 mp:

Spatii parcare s= 101,1mp;
Hol acces + casa scarii s= 25,5 mp.
Parter – Suprafata construita 175 mp:

Hol +casa scarii s= 12,5 mp;
Lift s= 2,3 mp;
Apartament 4 camere s= 120, 1mp:
Hol s= 12,8 mp;
Living s= 30,2 mp;
Kicineta s= 12,8 mp;
Dormitor s= 24,3 mp;
Baie s= 5,6 mp;
Baie s= 4,3 mp;
Baie s= 3,3 mp;
Terasa s= 27,0 mp.
Etaj 1-3 – Suprafata construita 205 mp:

Hol +casa scarii s= 13,7 mp;
RAGALIE ADRIANA
Lift s= 2,3 mp;

Apartament 4 camere s=157,8 mp:
Hol s= 20,3 mp;
Living s= 29,7 mp;
Kicineta s= 12,8 mp;
Dressing s= 11,3 mp;
Baie s= 7,4 mp;
Baie s= 5,4 mp;
Baie s= 5,2 mp;
Terasa s= 27,0 mp.
Sistemul structural al cladirii propuse este de tip cadre din beton armat, conform
precizarilor proiectantului.
Infrastructura
Sistemul de fundare propus este unul clasic bazat pe talpi continue de fundare ce respecta
atat adancimea de inghet cat si capacitatea acestora de a transmite la terenul bun de fundare
eforturile provenite din suprastructura.
Suprastructura va fi in cadre de beton armat cu stalpi tip lamela. La nivelul planseului de

peste parter, dar de peste etaj, se va realiza o retea de grinzi de beton armat turnate monolit odata
cu planseul.
INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE
Peretii exteriori se vor realiza din zidarie eficienta din caramida de 30 cm grosime.
Finisarea pretilor exterior se va realiza folosind un termosistem de 10 cm, finisat cu tencuieli
decorative, conform precizarilor proiectantului. Termoizolarea se va realiza din polistiren.
Peretii interiori se vor realiza din caramida cu grosimea de 20cm, 15cm, 11cm, in functie de
dispunerea spatiilor si de necesitatea functionala.
FINISAJE INTERIOARE
Pardoseli
 pentru spatiile comune, holuri, terase, bai si bacatarii se va folosi pentru pardoseli un finisaj
de tip placi ceramice antiderapante;
 pentru livinguri si dormitoare se va folosi parchet.
Finisaje interioare
RAGALIE ADRIANA
 pentru bai si bucatarii se va realiza impermeabilizarea peretilor folosind placi ceramice

pentru pereti. Partea superioara se va finisa cu vopsitorii lavabile cu aport de Teflon;
 pentru restul spatiilor se vor folosi zugraveli lavabile de inalta calitate.
Plafoane
 pentru bai si bucatarii se vor folosi vopsitorii lavabile cu aport de Teflon;
 pentru restul spatiilor se vor folosi zugraveli lavabile de inalta calitate.
FINISAJE EXTERIOARE
Peretii exteriori
Sistemul de fatada pentru peretii din caramida este alcatuit din: termoizolatia din polistiren si
tencuiala.
Tamplaria de fatada
Ferestrele:
 Fereastrele de fatada, din PVC, cu geamuri termoizolante, montate cu sau fara toc mascat;
 Tipul de deschidere va fi batanta, oscilanta, oscilobatanta – in funtie de situatie.
Usile:
 Usile exterioare, pentru accesul principal, vor fi tot din PVC, cu geamuri
termoizolante;
 Usile de acces in spatiile locative si cele interioare se vor realiza din lemn.
Acoperisul
Acoperirea imobilului se va realiza in sistem terasa necirculabila. Colectarea apelor
meteorice se va face prin intemediul drenurilor/jgheaburilor si va fi directionata catre sistemul de
colectare al apelor meteorice.
Accesul auto la imobil se va realiza pe latura de est din aleea de acces existenta.
Prin proiectare s-au luat masurile necesare pentru a conduce la reducerea consumului de
energie, asigurandu- se termoizolarea peretilor, asigurandu-se coeficientul global de izolare
termica conform normativului C 107/1-97.
RAGALIE ADRIANA
5 SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
5.1 Protectia calitatii apelor
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din reteaua oraseneasca existenta in zona, iar
canalizarea interioara va fi racordata la sistemul stradal. Apa va fi utilizata in scop menajer si
pentru stropirea spatiului verde.
Amplasamentul pe care se va amenaja vila turistica, se afla in vecinatatea lacului Siutghiol.
Masurile generale ce trebuie avute in vedere pentru asigurarea protectiei calitatii factorului
de mediu apa, sunt urmatoarele:
In perioada executarii lucrarii de amenajare a obiectivului:
 stationarea mijloacelor de transport si a utilajelor in incinta organizarii de santier, numai in

spatiile special amenajate (platforme pietruite sau betonate);
 achiziţionarea de material absorbant si interventia prompta in caz de producere a unor
poluari accidentale cu produse petroliere;
 depozitarea materialelor de constructii necesare si a deseurilor generate numai in spatiile
special amenajate;
 interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport,
utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului;
 nu se vor organiza depozite de combustibil in incinta santierului;
 dotarea organizarii de santier cu toalete ecologice in numar suficient;
 la iesirea din organizarea de santier se va asigura curatarea rotilor autovehiculelor inainte ca
acestea sa paraseasca incinta.
In perioada functionarii obiectivului:
 apele uzate menajere evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca se vor incadra in limitele
impuse de legislatia de mediu in vigoare (NTPA002/2005);
 se vor asigura pante pentru preluarea apelor pluviale ;
 verificarea permananta a conductelor de alimentare cu apa potabila si a retelelor de evacuare
a apelor uzate menajere din incinat obiectivului;
 dotarea cu echipamente/ material necesare pentru interventia rapida in caz de avarie si
remedierea defectiunilor aparute la retelele de alimentare cu apa si canalizare;
 consumul de apa va fi contorizat;
 se vor lua toate masurile necesare astfel incat apele uzate sa nu ajunga in Lacul Siutghiol.
RAGALIE ADRIANA
5.2 Protectia calitatii aerului
Terenul pe care urmeaza a se contrui obiectivul este situat in Statiunea Mamaia, in zona
Restaurantului Tic-Tac, o zona in care se desfasoara activitati cu caracter de agrement si activitati
de cazare. In vecinatatea amplasamentului nu exista obiective industriale care sa reprezinte surse
de poluare a aerului.
In perioada derularii proiectului principalele surse de poluare sunt procesele de ardere
a combustibililor utilizati pentru functionarea mijloacelor de transport si utilajelor, principalii
poluanti fiind in acest caz SOx, NOx, CO.
De asemenea, executarea propriu-zisa lucrarilor de amenajare a obiectivului poate
determina in aceasta perioada o crestere a cantitatilor de pulberi in zona amplasamentului.
In scopul diminuarii impactului asupra factorului de mediu aer, in perioada executarii
lucrarilor se recomanda:
 imprejmuirea organizarii de santier;
 acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in
perioadele cu vanturi puternice ;
 utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea asigurarii
performantelor tehnice si a unui consum optim de combustibil;
 folosirea de utilaje si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante
de minimizare si retinere a poluantilor evacuati in atmosfera;
 utilizarea de combustibili cu continut redus de sulf, conform prevederilor legislative in
vigoare (H.G.470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,
modificat si completat de H.G. 1197/2010);
 transportul materialelor de constructie (in special cele pulverulente: var, ciment, nisip) ce
pot elibera in atmosfera particule fine se va face cu autovehicule corespunzatoare, acoperite
cu prelata;
 se impune adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei de
rulare pentru minimizareacantitatilor de pulberi antrenate in aer;
 umectarea periodica a drumurilor din interiorul obiectivului si a materialului ce urmeaza fi
incarcat, pentru minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera;
 curatarea si stropirea periodica a zonei de lucru, eventual zilnic daca este cazul, pentru
diminuarea cantitatilor de pulberi din atmosfera;
 materialul excavat va fi incarcat imediat dupa excavare in mijloace de transport
corespunzatoare si transportat in vederea utilizarii ca material de umplutura numai in
locatiile indicate de Primaria Constanta in Autorizatia de Construire;
 incarcarea pamantului excavat in mijloace de transport se va face astfel incat distanta intre
cupa excavatorului si bena autocamionului sa fie cat mai mica evitandu-se astfel
imprastirea particulelor fine de pamant in zonele adiacente.
In perioada functionarii obiectivului, principalele surse de emisii in aer sunt reprezentate

de traficul determinat de existenta imobilului/ vilei turistice.
RAGALIE ADRIANA
In ce priveste sistemele de ventilatie, obiectivul va fi dotat cu aparate de aer conditionat de

ultima generatie ce utilizeaza drept agrent de racire freonul ecologic.
Agentul termic va fi asigurat prin racordarea la reteaua de gaze naturale existenta in zona.
Ca o alternativa la sistemele de incalzire clasice, incalzirea vilei turistice poate fi asigurata
prin intermediul panourilor fotovoltaice/ solare.
Panourile fotovoltaice transformă energia solara in energie electrica, folosind Soarele drept
o sursă regenerabila de energie electrica. Panourile solare sunt totodată capabile sa aiba si un efect
de răcire asupra cladirii pe care sunt montate.
Inca un avantaj al panourilor solare este acela ca în timpul unui an, clădirile cu panouri
solare pot consuma cu 38% mai puţină energie pentru răcire. De asemenea, panourile solare au şi
rol izolator, astfel ca, pe timpul noptii, cladirea pierde mai putina caldura.
5.3 Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor
In perioada executarii lucrarilor de construire a imobilului se va inregistra o crestere a

nivelului de zgomot in zona amplasamentului, generata in principal de :
 realizarea lucrarilor specifice de construire a obiectivului ;
 intensificarea traficului in zona, determinat de necesitatea aprovizionarii amplasamentului
cu materiale, echipamente si utilaje ;
 lucrari de incarcare-descarcare a materialelor de constructii.
In scopul diminuarii surselor de zgomot, in perioada realizarii investitiei se vor lua masuri
precum :
 se vor utiliza echipamente si utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic, de
generatii recente, prevazute cu sisteme performante de minimizare a poluantilor emisi in
atmosfera, inclusiv din punct de vedere al nivelului zgomotului produs;
 utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresterii
performantelor;
 verificare periodica a utilajelor in vederea cresterii performantelor tehnice;
 lucrarile pentru amenajarea obiectivului, ce presupun producerea de zgomote cu intensitati
ridicate se vor realiza intr-un anumit interval orar, in principiu pe timpul zilei.
In perioada functionarii obiectivului, se apreciaza ca nu exista surse majore de zgomot.

Se recomanda instalarea unor aparate de aer conditionat de generatia noua, silentioase, pe
baza de freon ecologic.
5.4 Protectia împotriva radiatiilor
Nu este cazul.
RAGALIE ADRIANA
5.5 Protectia solului si subsolului
5.5.1 Sursele de poluanti pentru sol si subsol
In perioada derularii proiectului surse potentiale de poluare a solului sunt considerate:
 gestionarea necorespunzatoare a cantitatilor de sol excavat;

 lucrarile de constructie propriu-zise – executia neingrijita a lucrarilor pot antrena pierderi de
materiale si poluanti (pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de
constructii) care pot migra in sol;
 scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transporta
diverse material sau de la utilajele si echipamentele folosite;
 depozitarea necontrolata a materialelor folosite;
 managementul defectuos al deseurilor generate , colectarea in recipient neetansi sau
in spatii neamenajate corespunzator.
In perioada functionarii obiectivului, se apreciaza ca in conditii normale de functionare a

obiectivului , nu exista exista surse de poluare a solului.
5.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului
In perioada derularii lucrarilor de construire a imobilului
 amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si

materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii in perioada de realizare a
lucrarilor investitiei, in incinta organizarii de santier;
 este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol, sau
in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora ;
 se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de
depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si
aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri;
 in cazul aparitiei unor scurgeri de produse petroliere se va interveni imediat cu material
absorbant;
 se va verifica periodic integritatea constructiei si starea retelelor de alimentare cu apa si
canalizare, pentru evitarea infiltrarilor de ape in sol sau scurgerilor necontralate de ape
uzate, ce pot afecta atat integritatea terenurilor dar pot determina si aparitia unor fenomene
de poluare a solului, subsolului, apelor freatice.
RAGALIE ADRIANA
In perioada functionarii obiectivului
 depozitarea selectiva a deseurilor generate din activitate, in spatii special amenajate si

predarea periodica a acestora catre societati autorizate; deseurile vor fi depozitate in
recipienti inscriptionati, preazuti cu capac;
 stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarilor amenajate;
 se va verifica periodic integritatea constructiei si starea retelelor de alimentare cu apa si
canalizare, pentru evitarea infiltrarilor de ape in sol sau scurgerilor necontralate de ape
uzate, ce pot afecta atat integritatea terenurilor , dar pot determina si aparitia unor fenomene
de poluare a solului, subsolului, apelor freatice.
5.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei se suprapune partial peste aria naturala
protejata- Situl Natura 2000- ROSPA0057 Lacul Siutghiol, insa realizarea si functionarea
obiectivului nu sunt de natura sa determine modificari asupra unor ecosisteme acvatice sau
terestre, avand in vedere ca locatia este situata intr-o statiune turistica si de agrement, iar
activitatea care se va desfasura pe amplasament va fi cea de cazare.
Lacul Siutghiol este declarat sit Natura 2000, respectiv arie de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0057 Lacul Siutghiol, prin H.G.1284/2007 privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania,
modificata de H.G. nr. 971/2011.
In perioada construirii vilei turistice, organizarea de santier va fi imprejmuita, iar
deseurile vor fi depozitate numai in spatii special amenajate evitandu-se ca acestea sa ajunga pe
amplasamentele invecinate sau in zona de luciului de apa.
De asemenea, se vor lua toate masurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, in
special cu produse petroliere, ca urmare a functionarii utilajelor ce vor fi utilizare la construirea
obiectivului.
In perioada functionarii obiectivului, tinand cont de natura activitatii care se va desfasura
pe amplasament, nu exista riscul afectarii ecosistemului lacului.
5.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Investitia se va amenaja pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului, fara a fi afectat

domeniul public. Vila turistica va fi realizata in intravilanul Statiunii Mamaia, intr-o zona in care
exista si alte constructii destinate cazarii (hoteluri, vile turistice, pensiuni).
In perioada de executie a lucrarilor se vor implementa toate masurile necesare (unele dintre
ele, recomandate si in prezentul material) astfel incat acestea sa nu devina o sursa de disconfort
(zgomot, emisii poluante in aer , generare si stocare temporara de deseuri, alte materiale, etc. )
pentru locuitorii zonei.
Prin realizarea si functionarea obiectivului nu sunt afectate obiective de interes public.
Lucrarile de constructii nu se vor efectua in perioada sezonului estival.
RAGALIE ADRIANA
5.8 Gospodărirea deseurilor generate pe amplasament
Generarea si managementul deseurilor in perioada construirii imobilului
In perioada lucrarilor de executie a imobilului se preconizeaza ca vor rezulta

urmatoarele categoriile de deseuri prezentate in tabelul urmator.
Tabelul nr. 2 Categorii de deseuri generate in perioada derularii proiectului
Stare fizica
Denumire deseu (S-solida Cod deseu conf.
L- lichida H.G. nr. 856/2002
SS-semisolida)
Deseuri menajere S, L 20 03 01
S 15 01 01
Ambalaje S 15 01 02
S 20 01 38
Deseuri metalice S 17 04 05
S 17 04 07
Acumulatori uzati S 16 06 01
Aluminiu S 17 04 02
Cabluri S 17 04 11
S 17 05 04
Deseuri din constructii S 17 04 11
Material absorbant uzat S 15 02 02*
Pentru toate categoriile de deseuri generate din activitatea de constructie a obiectivului se

va avea in vedere colectarea selectiva la locul de producere si depozitarea in spatii special
amenajate in cadrul organizarii de santier.
In vederea asigurarii unui management corespunzator al deseurilor pe amplasament, in
perioada executiei lucrarilor de constructie a obiectivului, se vor lua masuri precum:
 evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de
stocuri si cresterii riscului amestecarii diferitelor tipuri de deseuri;
 alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de
gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;
 respectarea prevederilor H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
 se interzice abandonarea deseurilor si/sau depozitarea in locuri neautorizate;
 se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase) , evidentindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul
de gestionare a acestora;
RAGALIE ADRIANA
 autovehiculele care vor transporta material pulverulente vor fi acoperite si vor avea usile
securizate astfel incat sa se evite spluberarea si/sau imprasierea materialelor transportate
in timpul deplasari;
 deseurile produse se vor colecta separat , pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si
transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform
criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale
valorificari ; se vor asigura facilitati de depozitare intermediara in cadrul organizarii de
santier, pe tipuri de deseuri , creandu-se premise pentru colectarea selectiva;
 deseurile rezultate din activitate vor fi colectate selectiv in pubele inscriptionate si vor fi
preluate de catre serviciile specializate; deseurile reciclabile vor fi valorificate prin agenti
economici reglementati din punctul de vedere al protectiei mediului ;
 este interzisa incinerarea deseurilor pe amplasament ;
 este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau
in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora; toti lucratorii vor fi
instruiti in acest sens;
 la finalizarea santierului, respectiv la terminarea lucrarilor de construire a imobilului, se
vor indeparta toate deseurile de pe amplasament.
Generarea si managementul deseurilor in perioada functionarii obiectivului
Avand in vedere specificul activitatii care se va desfasura pe amplasament , si anume

cazare, in perioada functionarii obiectivului/ vilei turistice se preconizeaza ca vor rezulta
categoriile de deseuri precizate in tabelul nr. 3.
Tabel nr. 3 Categorii de deseuri generate in perioada functionarii imobilului

Stare fizica
Denumire deseu (S-solida Cod deseu conf.
L- lichida H.G. nr. 856/2002
SS-semisolida)
deseuri menajere S, L 20 03 01
deseuri hartie si carton S 20 01 01
deseuri de materiale plastice S 20 01 39
deseuri de PET-uri S 15 01 02
sticla S 20 01 02
metale S 20 01 40
Cantitatile de deseuri generate in perioada functionarii obiectivului depind atat de numarul

angajatilor ce vor deservi vila turistica, cat si de numarul de clienti care se vor caza in vila.
Deseurile generate in perioada functionarii obiectivului se vor depozita in spatii special
amenajate in incinta obiectivului, pe categorii, urmand sa fie valorificate sau eliminate, dupa caz,
prin firme autorizate. Se va promova colectarea selectiva a deseurilor pe amplasament.
Se recomanda, pentru colectarea materialelor reciclabile, achizitionarea unor containere
specifice care sa aiba marcate tipul deseului ce se poate stoca in fiecare container.
RAGALIE ADRIANA
Se va numi, prin Decizie, un Responsabil cu gestionarea deseurilor pe amplasament,

conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, Cap. 14, art. 22, alin (3).
5.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Nu este cazul.
6 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Nu sunt prevazute in aceasta etapa .
7 JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE
TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP,
Directiva cadru –apa, Directiva –cadru a deseurilor, etc)
Nu este cazul.
8 LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
 organizarea de santier se va amenaja strict pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului si

nu va afecta domeniul public;
 se va asigura imprejmuirea incintei organizarii de santier si semnalizarea corespunzatoare
care sa asigure in ansamblu nun efect vizual placut;
 stationarea utilajelor si a mijloacelor de transport in incinta organizarii de santier se va
face numai in spatiu special stabilit (platforma betonata sau pietruita) dotat cu material
absorbant ;
 se interzic lucrari de reparatii si intretinere a autovehiculelor in cadrul organizarii de
santier;
 se va amenaja o platforma pentru depozitarea temporara a materialelor de constructii
utilizate si a deseurilor generate, in incinta organizarii de santier;
 la iesirea din organizarea de santier se va asigura curatarea rotilor autovehiculelor inainte
ca acestea sa paraseasca incinta;
 se vor asigura utilitatile necesare pentru realizarea lucrarilor in bune conditii (sursa de
apa potabila, facilitati igienico-santiare, inclusiv toalete ecologice pentru personal);
 se vor utiliza tehnici si tehnologicii de construire care sa prezinta siguranta pentru
calitatea factorilor de mediu;
 se vor respecta prevederile STAS 10009/1998 –Acustica in constructii;
 se vor lua toate masurile necesare astfel incat ape uzate sa nu fie deversate in lacul
Siutghiol, de asemenea pentru ca deseuri sau materiale de constructii sa nu fie depozitate
pe malul lacului sau sa ajunga in zona luciului de apa;
RAGALIE ADRIANA
 avand in vedere ca amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in

Statiunea Mamaia, proiectul se supune prevederilor articolului nr. 6 din legea nr. nr.
597/2001, modificata prin legea 493/2006, prin O.U.G. nr. 81/30.06.2009 pentru
modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a
constructiilor in zona de coasta a Marii Negre, si prin Legea nr. 45/24.03.2010 privind
aprobarea O.U.G. nr. 81/2009 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind
unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor in zona de coasta a Marii Negre,
care prevede: in statiunile turistice de pe litoral si in zona plajelor cu destinatie
turistica este interzisa executarea lucrarilor de pregatire, reparare, curatare a
cladirilor, de reparare a strazilor, trotuarelor si dotarilor tehnico-edilitare
subterane si aeriene, in perioada 15 mai-15 septembrie a fiecarui an, cu exceptia
lucrarilor executate in cadrul unor programe si proiecte finantate din fonduri externe
nerambursabile , lucrarilor aflate in derulare, lucrarilor sezoniere, lucrarilor care necesita
interventie urgenta si a lucrarilor care nu aduc atingere activitatii turistice;
 la terminarea lucrarilor, executantul va curata zonele afectate de orice material si
reziduuri , refacerea solului in zonele unde acesta a fost afectat de lucrarile de excavare,
depozitare de material, stationare de utilaje, in scopul redarii in circuit la categoria de
folosinta detinuta initial.
9 LUCRARI DE REFACERE / RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTITIEI
9.1 Lucrari propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei,

in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii
La finalizarea lucrarilor pentru realizarea obiectivului, terenurile ramase libere vor fi

amenajate ca spatii verzi. Conform precizarilor proiectantului, spatiile verzi se vor amenaja cu
gazon si vegetatie pitica (arbusti).
Se va respecta H.C.J.C. nr. 152/ 22.05.2015 privind stabilirea suprafetelor minime de spatii
verzi aferente constructiilor realizate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta.
9.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari

accidentale
Eventuale scurgeri accidentale de produse petroliere de la mijloacele de transport cu care

se cara diverse materiale, de la utilajele folosite ori de la autovehiculele ce tranziteaza zona
reprezinta surse de poluare a solului/subsolului. In acest caz se recomanda achizitionarea de
material absorbant si interventia prompta in astfel de situatii, in vederea minimizarii efectelor
RAGALIE ADRIANA
poluarii. De asemenea, depozitarea necontrolata a materialelor si deseurilor poate determina

fenomene de poluare a solului/subsolului.
9.3 Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei/cladirii
 inainte de inceperea lucrarilor de desfiintare a obiectivului se vor obtine toate avizele,

acordurile si autorizatiile necesare, conform legii ;
 toate materialele ce rezulta in diferite etape ale activitatii de demolare trebuie sortate pe
categorii, evitandu-se amestecarea acestora;
 vor fi dezafectate toate conductele, instalatiile si echipamentele ce asigura alimentarea cu
apa si evacuarea apei, dupa care se vor sigila aceste conducte ;
 materialele rezultate in urma dezafectarii vor fi valorificate prin firme autorizate sau,
dupa caz eliminate in depozite autorizate, care le accepta la depozitare conform criteriilor
prevazute in ordinul MMGA nr. 95/2005 ;
 se va realiza separarea deseurilor de materiale cu continut de substante periculoase de
celelalte materiale, chiar din zona generarii acestora;
 se va reface amplasamentul la starea initiala (teren liber) sau va fi pregatit pentru o
viitoare constructie, in functie de destinatia ulterioara a terenului.
9.4 Modalitati de refacere a starii initiale /reabilitare in vederea utilizarii ulterioare

a terenului
Aceste modalitati se vor stabili, daca va fi cazul la momentul luarii deciziei privind
desfiintarea obiectivului si depind de strategia care se va adopta in ceea ce priveste utilizarea
ulterioara a terenului.
10 EVALUARE ADECVATA
RAGALIE ADRIANA
10.1 Localizarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate
Coordonatele in proiectie STEREO ‘70 ale amplasamentului sunt evidentiate in tabelul

urmator.
Tabel nr.4: Coordonatele in proiectie STEREO ‘70 ale terenului
Nr. Coordonate stereo '70

crt.
X Y
17 310493.294 789439.539
18 310484.087 789443.643
23 310483.481 789442.288
19 310481.289 789441.088
20 310475.856 789443.513
21 310476.044 789443.931
22 310471.037 789446.163
14 310462.279 789427.053
13 310473.833 789421.895
12 310473.527 789421.328
11 310520.636 789399.757
10 310521.575 789402.365
9 310520.191 789402.967
8 310476.839 789421.829
7 310475.043 789422.611
6 310477.974 789429.458
5 310478.765 789431.307
4 310482.776 789440.677
3 310490.477 789439.844
10.2 Caracterizarea ariilor naturale protejate in interiorul/vecinatatea carora se

dezvolta proiectul
Amplasamentul pe care urmeaza a fi construit imobiluL se suprapune partial peste aria de

protectie speciala avifaunistica ROSPA0057 Lacul Siutghiol.
ROSPA 0057 LACUL SIUTGHIOL
Suprafata sitului este de 1849 ha.

RAGALIE ADRIANA
Regiunea biogeografica
Aria naturala protejata este situata in regiunea biogeografica stepica.
Clase de habitate
Clasele de habitate intalnite in sit, conform Formularului Natura 2000, sunt prezentate in
tabelul urmator:
Tabelul nr. 5: Clase de habitate

Clase de habitate Cod Extindere (%)
Râuri, lacuri N06 100
Tabelul nr. 6 : Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

si in Formularul Natura 2000
Date fenologice Evaluarea sitului
Cod Specie
Sit. Pop.
Cuibarit Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global
A229 Alcedo atthis 4i D
A255 Anthus campestris 30 p 30 i D
A029 Ardea purpurea 3i D
A021 Botaurus stellaris 3i D
A396 Branta ruficollis 120 i C C C C
A196 Chlidonias hybridus 20 i D
A197 Chlidonias niger 20 i D
A031 Ciconia ciconia 100 i D
A026 Egretta garzetta 6i D
A320 Ficedula parva 60i D
A002 Gavia arctica 3i C B C B
A001 Gavia stellata 1i C B C B
A075 Haliaeetus albicilla 2i C B C B
A022 Ixobrychus minutus 24 p C B C B
A338 Lanius collurio 10 i D
A339 Lanius minor 2i D
A180 Larus genei 16 i C B B B
A068 Mergus albellus 40 i D
A019 Pelecanus 300- C B B B
onocrotalus 400 i
A393 Phalacrocorax 500 i 100 i C B C B
pygmeus
A195 Sterna albifrons 10 i D
A193 Sterna hirundo 100 i D
A191 Sterna sandvicensis 10 i D
A 176 Larus 3000- B B C B
melanocephalus 5000 i
A071 Oxyura leucocephala >7i C A B B
RAGALIE ADRIANA
A060 Aythya nyroca 2- 4 p 80- C B C B

200i
A081 Circus aeruginosus 1-3i 2-3i D
A177 Larus minutus 2000 B B C B
-5000i
Nota: “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” – specia este bine reprezentata la nivelul
sitului; “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la
nivel national; “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national
( nesemnificativa la nivel national)
Tabelul nr.7 Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Date fenologice Evaluarea sitului
Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
A168 Actitis hypoleucos 20i D
A054 Anas acuta 20i D
A056 Anas clypeata 200i D
A052 Anas crecca 300i D
A055 Anas querquedula 20i D
A051 Anas strepera 40i D
A041 Anser albifrons 300i D
A043 Anser anser 50i D
A028 Ardea cinerea 6i D
A059 Aythya ferina 1000 i 2000 i D
A061 Aythya fuligula 500 i 2000 i D
A067 Bucephala clangula 12i D
A144 Calidris alba 5i D
A147 Calidris ferruginea 8i D
A145 Calidris minuta 24i D
A136 Charadrius dubius 4i D
A036 Cygnus olor 20i D
A459 Larus cachinnans 100 i 5000i C B C B
A182 Larus canus 2000i C B C B
A183 Larus fuscus 30i 120i D
A179 Larus ridibundus 2500 i 12000i C B C B
A069 Mergus serrator 4i D
A058 Netta rufina 30i D
A017 Phalacrocorax 3i 700i C B C B
carbo
A004 Tachybaptus 30i D
ruficollis
A048 Tadorna tadorna 60i D
A162 Tringa totanus 20i D
A050 Anas penelope 100i D
A053 Anas platyrhynchos >100 i >200 i D
A198 Chlidonias 50-100 D
RAGALIE ADRIANA
leucopterus i
A125 Fulica atra 500- D
2000 i
A005 Podiceps cristatus 400- D
1000 i
A008 Podiceps nigricollis 500- D
800i
Nota: “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” – specia este bine reprezentata la nivelul
sitului; “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la
nivel national; “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national
( nesemnificativa la nivel national)
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus
Oenanthe pleschanka
Anthus campestris
Aythya nyroca
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Branta ruficollis
Pelecanus onocrotalus
Phalacrocorax pygmaeus
Larus minutus
Sterna sandvicensis
Melanocorypha calandra
Sterna hirundo
Mergus albellus
Oenanţe pleschanka
Larus genei
Ardea purpurea
Circus aeruginosus
Lanius minor
Sterna albifrons
Calandrella brachydactyla
Ficedula parva
Chlidonias hybridus
Chlidonias niger
Ciconia ciconia
Egretta garzetta
Alcedo atthis
Anthus campestris
Aythya nyroca
Botaurus stellaris
Galerida cristata
RAGALIE ADRIANA
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Larus ridibundus
Podiceps nigricollis
Fulica atra
Larus canus
Aythya fuligula
Aythya ferina
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta,
fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1,
C2, C4.
Semnificatiile criteriilor elaborate de Birdlife International sunt urmatoarele:
o C1- reprezinta speciile de interes global de conservare. Situl detine , in mod regulat, un
numar semnificativ de specii amenitate sau alte specii de interes global de conservare.
o C2- reprezinta concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene. Situl este
cunoscut ca detinand cel putin 1% din populatiile de pasari sau specii de pasari
amenintate la nivel European.
o C4 - reprezinta congregatiile mari. Situl este cunoscut in mod regulat, ca detinand cel putin
20.000 de pasari migratoare si/sau 10.000 perechi de pasari de apa a uneia sau mai
multor specii.
10.3 Prezenta si efectivele / suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona proiectului
Pe amplasamentul analizat nu se dezvolta habitate si/sau specii de interes comunitar.

Tinand cont de activitatea care se va desfasura pe amplasament analizat se apreciaza ca
ecosistemul lacului nu va fi afectat.
Amplasamentul analizat se suprapune partial peste limitele ariei naturale protejate
ROSPA0057 Lacul Siutghiol, insa prin caracteristicile si prin pozitia sa nu constituie o zona
favorabila de odihna, cuibarire, hranire sau iernat pentru speciile reprezentative ce au determinat
declararea ariei drept Sit Natura 2000.
RAGALIE ADRIANA
10.4 Legatura proiectului cu managementul conservarii ariei naturale protejate de

interes comunitar
Proiectul propus nu are legatura directa si nu este necesar pentru managementul

conservarii ariei naturale protejate.
10.5 Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala
protejata de interes comunitar
In zona in care se afla amplasamentul analizat exista si alte vile turistice, spatii comerciale,
restaurante (ex. Restaurant Tic-Tac, vile turistice, hoteluri).
Nu au fost identificate pe amplasament cuiburi de pasari. In zbor, in zona locatiei au fost
identificate specii comune de pasari, care se regasesc in toate zonele din oras.
Speciile de pasari identificate in zona amplasamentului si in vecinatatea acestuia sunt
mentionate in tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
Nr. exemplare -
Nr.crt. Denumire stiintifica Denumire populara
observatii
1 Pica pica Cotofana 8i-pe sol
2 Sturnus vulgaris graur >6 i- pe sol si in zbor
3 Larus argentatus Pescarus argintiu >4i in zbor
4 Passer domesticus Vrabie de casa 5 i- pe sol si in zbor
5 Columba livia domestica Porumbel domestic 8i- pe sol si in zbor
Nu au fost identificate pe amplasament populatii cuibaritoare ale speciilor de pasari

mentionate in Formularul Natura 2000.
In ceea ce priveste speciile de pasari pentru care situl este important in perioada de
migratie, amplasamentul si propunerile pentru realizarea investitiei, nu sunt de natura sa produca
efecte semnificativ negative asupra specii avand in vedere urmatoarele aspecte:
 amplasamentul este situat in Statiunea Mamaia, zona Restaurant Tic-Tac,
intens frecventata mai ales in sezonul estival, astfel incat terenul nu poate constitui loc de
odihna, hranire sau iernat pentru speciile migratoare ; in imediata vecinatate a
amplasamentului analizat nu exista vegetatie/ habitate care ar putea reprezenta loc de
cuibarire pentru speciile de pasari caracteristice ROSPA0057 Lacul Siutghiol.
 propunerile pentru realizarea investitiei nu au influenta asupra rutelor de
migrare.
RAGALIE ADRIANA
Asadar, derularea lucrarilor de construire a imobilului propus nu genereaza un impact

direct sau indirect asupra zonelor de hranire, migratie sau odihna a speciilor de pasari
caracteristice sitului ROSPA0057.
Pe amplasamentul analizat, si/sau in imediata vecinatate a acestuia, nu se gasesc habitate
naturale, asadar construirea imobilului nu provoaca pierderea unor habitate de interes comunitar.
10.6 Concluzii privind evaluarea adecvata
Proiectul analizat se va construi in Statiunea Mamaia, zona Restaurant Tic-Tac. Terenul

propus pentru realizarea investitiei se suprapune partial peste limitele Sitului Natura 2000-
ROSPA0057 Lacul Siutghiol.
Realizarea si functionarea obiectivului nu sunt de natura sa aduca modificari fizice in
cadrul ariei naturale protejate avand in vedere ca terenul propus pentru construirea vilei turistice
se afla intr-o zona turistica, in imediata vecinatate a acestuia se gasesc imobile cu destinatii de
restaurante si cazare, zona este intens frecventata de turisti si localnici mai ales in perioada
sezonului estival.
In ceea ce priveste dezvoltarile conexe, amplasamentul analizat este inclus intr-o zona
prevazuta a se dezvolta din punct de vedere al dotarilor turistice.
Cat priveste managementul deseurilor, atat in perioada executarii lucrarilor, cat si in
perioada functionarii obiectivului, acestea vor fi gestionate numai in limitele amplasamentului ce
face obiectul proiectului. Nici natura si nici amploarea obiectivului nu determina aparitia unor
cantitati si tipuri de deseuri ce ar putea pune in pericol integritatea ariei naturale protejate.
Pe amplasamentul analizat si in imediata vecinatate a acestuia nu se regasesc habitate
naturale si/sau specii de interes comunitar ce ar putea fi afectate de implementarea proiectului. Pe
terenul propus pentru realizarea vilei turistice exista in prezent o piscina care urmeaza a se
desfiinta, iar in imediata vecinatate a amplasamentului, pe latura de nord se afla un imobil cu
regim de inaltime P+6E+7E retras.
Proiectul nu afecteaza direct sau indirect zone de hranire, migratie sau odihna ale speciilor
de pasari caracteristice sitului.
Realizarea si functionarea obiectivului nu determina aparitia unui impact direct asupra
ariei naturale protejate, nu provoaca pierderea unor habitate de interes comunitar.
Proiectul nu implica in niciun fel utilizarea resurselor de care depinde diversitatea
biologica.
Intocmit,
Adriana Ragalie
Elaborator de studii pentru protectia mediului
RAGALIE ADRIANA
Data : 30.10.2015
11 ANEXE
ANEXA 1 - ACTUL DE ALIPIRE AUTENTIFICAT SUB NR.52/15.07.2011 SI

RAGALIE ADRIANA
INCHEIERE DE RECTIFICARE NR. 203 / 20.07.2011
ANEXA 2 - CERTIFICAT DE URBANISM NR. 1232/ 21.04.2015
ANEXA 3 - PLAN DE INCADRARE IN ZONA
ANEXA 4 - PLAN DE SITUATIE
RAGALIE ADRIANA

Memoriu SC Deco Horeca SRL Si Economu Tudorel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SC Deco Horeca SRL Si Economu Tudorel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de prezentare

conform Ordinului M.M.P. nr. 135/2010

Beneficiar: S.C. DECO HORECA SI ECONOMU TUDOREL

Denumirea proiectului: CONSTRUIRE IMOBIL D+P+2-3E CU FUNCTIUNEA DE VILA

Amplasament: Jud. Constanta, Statiunea Mamaia, Zona Tic-Tac

Nr. Denumire capitol Nr.

interes comunitar in zona proiectului

9.4.Legatura proiectului cu managementul conservarii ariei naturale 24

9.5. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria 24

9.6. Concluzii privind evaluarea adecvata 25

CONSTRUIRE IMOBIL D+P+2-3E CU FUNCTIUNEA DE VILA TURISTICA

Amplasament: Jud. Constanta, Statiunea Mamaia, Zona Restaurant Tic-Tac

2. TITULAR : S.C. DECO HORECA S.R.L. SI ECONOMU TUDOREL

Sediu: Jud. Constanta, Loc. Constanta, Strada Randunelelor , nr. 48

Elaboratorul documentatiei de mediu: RAGALIE ADRIANA - Elaborator studii pentru

4.1 Scopul si importanta proiectului

4.2 Detalii de amplasament

4.3 Caracteristicile proiectului

Amplasamentul analizat este situat in statiunea Mamaia, in zona Restaurant Tic-Tac, in

Fig. nr. 1 Incadrarea in zona a obiectivului

Pe amplasamentul studiat, cu suprafata de 409,00 mp, beneficiarul propune construirea

In tabelul nr. 1 sunt prezentati coeficientii urbanistici ai investitiei.

Suprafata demisol – Sd = 173 mp;

Demisol – Suprafata construita 173 mp:

Parter – Suprafata construita 175 mp:

Etaj 1-3 – Suprafata construita 205 mp:

Lift s= 2,3 mp;

Suprastructura va fi in cadre de beton armat cu stalpi tip lamela. La nivelul planseului de

INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE

 pentru bai si bucatarii se va realiza impermeabilizarea peretilor folosind placi ceramice

5 SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

5.1 Protectia calitatii apelor

In perioada executarii lucrarii de amenajare a obiectivului:

 stationarea mijloacelor de transport si a utilajelor in incinta organizarii de santier, numai in

In perioada functionarii obiectivului:

5.2 Protectia calitatii aerului

In perioada functionarii obiectivului, principalele surse de emisii in aer sunt reprezentate

In ce priveste sistemele de ventilatie, obiectivul va fi dotat cu aparate de aer conditionat de

5.3 Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

In perioada executarii lucrarilor de construire a imobilului se va inregistra o crestere a

In perioada functionarii obiectivului, se apreciaza ca nu exista surse majore de zgomot.

5.4 Protectia împotriva radiatiilor

5.5 Protectia solului si subsolului

5.5.1 Sursele de poluanti pentru sol si subsol

In perioada derularii proiectului surse potentiale de poluare a solului sunt considerate:

 gestionarea necorespunzatoare a cantitatilor de sol excavat;

In perioada functionarii obiectivului, se apreciaza ca in conditii normale de functionare a

5.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

In perioada derularii lucrarilor de construire a imobilului

 amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si

In perioada functionarii obiectivului

 depozitarea selectiva a deseurilor generate din activitate, in spatii special amenajate si

5.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

5.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Investitia se va amenaja pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului, fara a fi afectat

5.8 Gospodărirea deseurilor generate pe amplasament

Generarea si managementul deseurilor in perioada construirii imobilului

In perioada lucrarilor de executie a imobilului se preconizeaza ca vor rezulta

Tabelul nr. 2 Categorii de deseuri generate in perioada derularii proiectului

Material absorbant uzat S 15 02 02*

Pentru toate categoriile de deseuri generate din activitatea de constructie a obiectivului se

Generarea si managementul deseurilor in perioada functionarii obiectivului

Avand in vedere specificul activitatii care se va desfasura pe amplasament , si anume