Regulament Local de Urbanism PDF

Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut. nr. J 12/ 4907/ 1992, CIF: RO2894535
REACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL ŞI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII
JUD. CLUJ
VOL. II – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL

FIŞA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U.
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, JUD. CLUJ
Beneficiar:
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII
Str. Laminoriştilor nr. 2, Câmpia Turzii
Proiectant general:
SC EXPERIMENT PROIECT SRL – Cluj-Napoca
Calea Mănăştur nr. 89 / 6 Cluj-Napoca
Şef de proiect
arh. dipl. Corina Popşe
Proiectanţi
arh. Corina Popşe
ing. Călin Roman
dr. ing. Carmen Chira
dr. sociolog Rudolf Poledna
dr. geograf Viorel Puiu
dr. geograf Vasile Zotic
geograf Viorica Elena Matei
ing. Adrian Podaru
stud arh. Mihai Martin
stud. arh. Irina Mateş
Contract nr.: 13911 / 16.11.2007
Proiect nr.: 30 / 2007
Volum: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
Cluj-Napoca, iulie 2012
REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 2

CUPRINS
1. PRINCIPII GENERALE
1.1. Rolul regulamentului local de urbanism aferent P.U.G. pag. 4
1.2. Baza legală a Regulamentului Local de Urbanism pag. 6
1.3. Domeniul de aplicare a Regulamentului Local de Urbanism pag. 11
2. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

2.1. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
la nivelul teritoriului administrativ – extravilan pag. 14
2.2. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
la nivelul localităţii pag. 16
3. ZONIFICAREA TERITORIILOR INTRAVILANE.

ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE pag. 23
4. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

LA NIVEL DE ZONE / SUBZONE FUNCŢIONALE / UTR
4.1. Zona instituţii şi servicii de interes public pag. 26
4.2. Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare pag. 41
4.3. Zona mixtă pag. 54
4.4. Zona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare pag. 60
4.5. Zona unităţilor agricole pag. 70
4.6. Zona spaţii verzi, agrement, protecţie pag. 77
4.7. Zona de gospodărie comunală pag. 85
4.8. Zona pentru construcţii tehnico-edilitare pag. 92
4.9. Zona căilor de comunicaţie şi construcţii aferente pag.102
4.10. Zona ocupată de ape pag.121
4.11. Zona terenurilor agricole pag.124
4.12. Zona cu terenuri neproductive pag.124
4.13. Zona ocupată de păduri pag.125
4.14. Zona terenurilor cu destinaţie specială din extravilan; pag.126
4.15. Zona cu PUZ-uri / PUD-uri avizate pag.126
5. ANEXE
Tabel centralizator UTR-uri pag.128
Definiţii ale unor termeni utilizaţi în RLU pag.131
Planşa D1, conform avizului CNADNR pag.135
Planşa D2, conform avizului CNADNR pag.136

1. PRINCIPII GENERALE
1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.G.

MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII
Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General al

municipiului Câmpia Turzii însoţeşte, explicitează şi reglementează modul de
aplicare a prevederilor P.U.G. referitoare la amplasarea şi amenajarea construcţiilor
din municipiu, în concordanţă cu Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin
HGR nr.525 / 1996, republicat.
Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administraţiei
publice locale şi cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor
pe teritoriul administrativ al municipiului Câmpia Turzii, atât în intravilan cât şi în
extravilan, indiferent de proprietarul terenului sau beneficiarul construcţiei.
Fac excepţie de la prevederile de mai sus construcţiile cu caracter militar şi
special, care se autorizează şi se execută în condiţiile stabilite de lege.
Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. este valabil pentru o perioadă
de 10 ani de la data aprobării lui de către Consiliul Local.
Pentru terenurile situate între actualul intravilan şi intravilanul propus, orice
lucrări sunt condiţionate de elaborarea şi aprobarea conform legii a unor Planuri
Urbanistice Zonale sau de Detaliu, fundamentate de studii geotehnice. Acestea vor
ţine seamă de prevederile Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de
Urbanism aferent, asigurând dezvoltarea coerentă a municipiului.
Acordarea dreptului de construire prin schimbarea regimului juridic, economic
sau tehnic al terenului este condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor
publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
Dreptul de construire poate fi condiţionat, justificat, de către autoritatea publică
competentă, indiferent de alte prevederi ale prezentei documentaţii şi regulamentului
local de urbanism aferent, precum şi în următoarele situaţii:
a. existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea
condiţiior de salubritate minimă;
b. prezenţa unor vestigii arheologice;
c. existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţia mediului;
d. existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural
sau peisaje valoroase;
e. existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren.
Prezentul regulament are caracter operaţional şi este opozabil în justiţie,
prevederile sale permit autorizarea directă, cu excepţia derogărilor şi situaţiilor
speciale, în care se impune elaborarea unor planuri urbanistice de detaliu sau planuri
urbanistice zonale.
Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise,
regim de construire, înălţime maximă admisă, distanţe minime faţă de limitele
parcelei, POT, CUT.

Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în

următoarele situaţii:
- condiţii dificile de fundare;
- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile
regulamentului;
- obiective cu destinaţii semnificative.
În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi
parametrii zonei proiectaţi prin prezenta documentaţie de urbanism, dreptul de
construire se poate acorda condiţionat de reconfigurarea parcelelor respective prin
reparcelarea pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.
Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie
insuficient reglementate prin prezentul P.U.G. se vor detalia prin planuri urbansitice
zonale.
Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:
- Modificarea distanţelor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei sunt
posibile pe baza unor planuri urbanistice de detaliu – PUD.
- Modificarea uneia dintre condiţiile stipulate în PUG privind regimul de
construire, funcţiunile admise, înălţimea maximă admisă, CUT, POT, retragerea
clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare
ale parcelei este posibilă pe baza unor planuri urbanistice zonale – PUZ.
Modificarea prin P.U.Z. elaborat pentru părţi ale unei U.T.R. a reglementărilor
aprobate prin P.U.G. trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban atât ale
zonei de studiu cât şi ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată
pentru părţi ale unei U.T.R., coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. propus de
noua reglementare nu va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20% o
singură dată.
Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se face numai în
condiţiile în care acestea nu contravin prevederilor Regulamentului General de
Urbanism. Aprobarea unor modificări ale Planului Urbanistic General şi implicit ale
Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de
avizare - aprobare pe care a urmat-o documentaţia iniţială.
Introducerea terenurilor în intravilanul localităţilor precum şi operaţiunile de
dezmembrare / comasare terenuri în vederea parcelării acestora, pentru mai mult de
trei parcele, se fac exclusiv în baza P.U.Z. care se avizează şi se aprobă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare
UTR), s-a făcut conform planşei de Reglementări şi a planşei Unităţi Teritoriale de
Referinţă - părţi integrante ale prezentei documentaţii.
Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de
următorii parametrii şi este constituită pe criterii urbanistice similare sau omogene:
- relief şi peisaj cu caracteristici similare;
- evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă de timp;
- populaţie cu structură omogenă;
- sistem parcelar şi mod de construire omogene;
- folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor;
- regim juridic al imobilelor similar, reglementări urbanistice omogene referitoare
la destinaţia terenurilor şi la indicii urbanistici.

Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor

regulamentului şi deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.
Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de:
- funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;
- modul de conformare a construcţiilor;
- înălţimea maximă admisă.
1.2. BAZA LEGALĂ A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism aferent P.U.G.-ului municipiului Câmpia Turzii

s-a întocmit cu respectarea următoarelor acte legislative şi normative în vigoare:
Acte normative în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:

• Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu
completările şi modificările ulterioare, inclusiv OUG nr. 7/2011 (MO nr.
111/2011) Legea nr. 50/2001 a amenajării teritoriului şi a urbanismului;
• Legea nr.71/1996 şi 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a
teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie;
Teritoriului Naţional – Secţiunea a II-a – Apa;
• Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional
– Secţiunea a III-a – Zone protejate;
Teritoriului Naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi;
• Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008 şi Legea nr. 190/2009, privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VIII-a – Zone cu
resurse turistice,
• Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România;
• H.G.R.nr.525/1996 pt. aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu
completările si modificările ulterioare (HG nr. 855/2001 - MO nr. 856/2002,
Partea I)
• ORDINUL MLPAT nr. 13/N/1999, pentru aprobarea GP–038/1999 “Ghidului
privind metodologia de elaborare si conţinutul - cadru al Planului Urbanistic
General”;
• ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea GM–007/2000 “Ghidului
privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;
• Odinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si
consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de
amenajare a teritoriului si de urbanism (MO 47 /2011);
• Hotărârea Guvernului României nr. 382/2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de
amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;
• Hotărârea Guvernului României nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor

metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al

alunecării de teren şi inundaţii;
• HGR 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major;
• Ordinul M.L.P.A.T., M.Ap.N., M.I. şi S.R.I. nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995
pentru aprobarea precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi
amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea
executării construcţiilor;
• HCS-RUR 101 /2010 (MO nr. 577 /2010), pentru aprobarea Regulamentului
privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare
a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi
funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România.
Acte normative în alte domenii de interes şi conexe
• Codul civil;
• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu
modificările şi completările ulterioare;
• Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea locuinţei nr.114 /1996 (republicată);
• Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă
şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
• H.G.R. nr.101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară, cu modificările ulterioare din 2005;
• Legea administratiei publice locale nr.215/2001, completată cu Legea
286/2006;
• Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;
• Legea nr.33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică cu modificările
ulterioare Legea 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză
de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional,
judeţean şi local;
• HGR nr.53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
completările şi modificările ulterioare (OUG nr. 206/2000 şi Legea nr.
241/2003);
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările şi completările
ulterioare (Legea nr. 528/2004);
• Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările ulterioare;
• Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările ulterioare;
• Legea nr.138/2004 privind îmbunătăţirile funciare, cu modificările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă 83 din 15 septembrie 2010 privind exceptarea de la plata
tarifelor prevăzute în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru
scoaterea din circuitul agricol a terenurilor necesare pentru realizarea unor
obiective de interes naţional, judeţean şi local;

• Legea 46/2008 – Codul silvic, cu modificările ulterioare OUG nr. 193 din
25.11.2008;
• Ordonanţa nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea
fondului forestier national;
• Legea nr.107/1996 - legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare prin
Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006;
• Legea nr. 137/1995 cu modificarile şi completările ulterioare privind protecţia
mediului;
• HG 1076/2004, privind Evaluarea de Mediu a planurilor şi programelor şi
Ordinul 995/2006, pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră
sub incidenţa HG 1076/2004;
• Legea nr. 265 /2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului (actualizată prin OUG nr. 164/2008 (MO nr.
808/2008);
• Legea meteorologiei nr. 139/2000;
• Legea nr.313/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2007 privind
reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane;
• Legea nr. 422/2001, modificata si completata prin Legea 259/2006, privind
protejarea monumentelor istorice;
• Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute
(Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 646 bis/16.07.2004); listă modificată
ulterior prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.182/2005 pentru
aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări – şi a
Listei monumentelor istorice 2004 – monumente dispărute – modificări şi
completări (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 966 bis/10.11.2005);
• Lista monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului
Naţional-Institutul Naţional al Patrimoniului la 01.10.2010;
• Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea
unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată (Publicată în
Monitorul Oficial Partea I, nr. 951/24.11.2006), cu completările ulterioare;
• Ordinul M.C.C. privind aprobarea normelor metodologice de clasare şi evidenţă
a monumentelor istorice, nr. 682/2003;
• H.G.R. 610/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura de
aprobare a creditelor pentru lucrări de protejare la monumentele istorice
deţinute de persoane fizice / juridice de drept privat;
• Ordinul Ministrului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului nr. 562/2003 –
cadru conţinut pentru Zone Construite Protejate;
• Dispoziţia 4300-VN/2005 a Ministerului Culturii şi Cultelor, completată cu
dispoziţia 5596-VN/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în
domeniul avizării;
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000;
• Hotărâre nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,
parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;

• Ordin nr. 776 din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
• Ordonanţa de Urgenţă nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.284/24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România;
• Hotărârea nr. 852 din 13.08.2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de
atestare a staţiunilor turistice;
• Norma metodologică din 21/10/2004 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare şi funcţionare a
parcurilor turistice;
• Legea nr. 347 din 14/07/2004 - Legea Muntelui, cu modificările ulterioare OUG
21 din 27.02.2008;
• Ordonanţa nr.43/1997 şi legea 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor, cu
modificările şi completările ulterioare Ordonanţa nr. 7/29.01.2010;
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale;
• Ordinul nr.45/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor;
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;
• Ordinul nr.47/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor
tehnice 27/01/1998 privind amplasarea, lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru
instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;
tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane;
tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale;
• Ordin nr. 607/25 iulie 2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile
pentru "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane -
inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură" în cadrul axei prioritare
"Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale" din cadrul
Programului operaţional regional 2007-2013;
• H.G.R. nr.540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a
drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice,
cu modificările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006;

• O.G. nr.47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobata prin Legea

nr.124/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 481/2004, Legea nr. 241/2007
cu modificări şi completări prin OUG nr. 70/2009;
• H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor;
• OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române;
• Reglementarea/4 decembrie 2001 privind condiţii de avizare a documentaţiilor
tehnice pentru obiectivele aflate în zonele supuse servituţilor de aeronautică
civilă RACR-CADT;
• H.G.R. nr.1072/2003 privind avizarea de către ISC a documentaţiilor tehnico
economice pentru obiectivele de investiţi finanţate din fonduri publice;
• Legea nr. 45 din 01.07.1994 - Legea apărării naţionale a României;
• Ordinul MAI nr. 3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă;
• Legea 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;
• Legea 481/2004 privind protecţia civilă;
• Legea nr. 85/2003 – Legea minelor, cu modificările ulterioare;
• Ordonanţă nr. 65/30 august 2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor
industriale;
• Ordinul nr. 65 din 13 martie 2002 privind aprobarea Procedurilor pentru
implementarea Programului "Parcuri industriale";
• Ordin nr. 270 /10 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurilor de
implementare a Programului "Parcuri industriale";
Reglementări tehnice în domeniu:
• I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu

apă şi canalizare a localităţilor;
• SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare;
• SR 1343-1/1995 – Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi;
• STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele
populate. Studii pentru proiectare;
• PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare
a instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii
(republicat în 1993);
• PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică
cu tensiuni peste 1000 V;
• PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune;
• PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
industriali şi similari;
• PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice
de 1....750 KV cu linii de telecomunicaţii;
• PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publică;
• 1.RE-Ip-3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public;
• 1.LI-Ip-5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA de
MT şi JT faţă de alte linii, instalaţii şi obiective;

• I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării

instalaţiilor din centrale şi puncte termice;
• I 46/1993 – M.L.P.A.T. - Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi
exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de televiziune prin cablu;
• ID 17/1986 – MICh-MIp- Normativ departamental pentru proiectarea şi
executarea, verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol
de explozie;
• Norma tehnică din 05/02/2009 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008;
• Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din
amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui
ANRGN nr. 1220/2006;
• I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale;
• 3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport
gaze naturale;
• Diferite alte reglementări tehnice în domeniu; 91/N/912-CP/1996 – Ordinul
M.L.P.A.T. şi ONCGC pentru aprobarea Metodologiei privind executarea
lucrărilor de introducere a cadastrului reţelelor edilitare în localităţi;
• 1645/CP-2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC
pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru
energetic.
1.3. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. municipiul Câmpia Turzii

cuprinde norme (permisiuni şi restricţii), pentru autorizarea executării construcţiilor pe
orice categorie de terenuri aflate, atât în intravilanul cât şi în extravilanul municipiului,
în cadrul teritoriului administrativ al acestuia.
Bilanţ teritorial pe trupuri

Trup Supraf. PUG actual
existent existent Denumire trup Trup Extindere Total
(ha) propus propusă propus
conf. PUG prin PUG prin PUG
(ha) (ha)
T1 653,94 Trup principal T1 235,58 890,12
T3 Decantare haldă zgură – Inclus
în T1
T4 Captare apă industrială – Inclus
în T1
T5 Groapă gunoi fabrică prod.
chimice – Inclus în T1
T6 Asociaţia agricolă depozit –
Inclus în T1

T9 0,49
Cimitir penticostal– Inclus în T1
T14 0,11
S.R.M.P. gaz metan – Inclus în
T1
T2 27,11 Fabrica „Cercon Arieşul S.A.” T2 0,00 27,11
T7 5,38 Staţie transformare 220/110/20 T3 0,00 5,38
kV
T8 6,57 Cimitir nou T4 0,00 6,57
T10 8,19 Captare apă “S.C. Cimpiaser T5 0,00 8,19
S.A.”
T11 12,55 Captare taban apă “S.C. T6 0,00 12,55
Cimpiaser S.A.”
T12 2,64 Sediul I.A.S. Mihai Viteazul T7 0,00 2,64
T13 1,60 Captare Arieş apă “S.C. T8 0,00 1,60
Cimpiaser S.A.”
0,00 Staţie sortare balast T9 2,31 2,31
TOTAL 718,58 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 237,89 956,47
Suprafaţa şi conturul fiecărui trup de intravilan sunt reprezentate în planşa

„Reglementări urbanistice, zonificare”.
Intravilanul aprobat conform legii şi figurat în planşele menţionate, va fi marcat
pe teren prin borne care vor fi instalate prin grija Consiliului Local.
• Lucrări ce necesită autorizaţie de construire

Reglementarea activităţii de construire pe baza Regulamentului Local de
Urbanism aferent P.U.G. municipiul Câmpia Turzii se va desfăşura după cum
urmează:
- Pentru toate tipurile de construcţii de pe teritoriul administrativ al municipiului,

prin autorizare directă de construire / desfiinţare, de către Consiliul Local al
municipiului Câmpia Turzii, în baza prevederilor legale şi a prezentului
Regulament.
- Pentru construcţiile din zonele construite protejate1, se va elabora PUZCP+RLU

şi se va solicita avizul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patimoniului Naţional sau
al serviciilor sale deconcentrate.
- Pentru ”lucrările de construire din zonele cu patrimoniu arheologic, se aprobă

autorizarea numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerul Culturii şi
Cultelor sau a serviciilor sale deconcentrate. În cazul lucrărilor de construire în
zonele mai sus menţionate, nu se vor permite intervenţii decât după efectuarea
unor cercetări arheologice preventive, în condiţiile art. 7 din OG 43/2000
republicată”.
- Pentru construcţiile executate din fonduri publice, pe teritoriul administrativ al

1
Zona protejată include zona de protecţie aferentă monumentelor / ansamblurilor de arhitectură,
monumentelor de for public / memoriale.

municipiului sau dacă acestea depăşesc limita unităţii administrativ teritoriale,

autorizaţiile de construire / desfiinţare vor fi eliberate de Direcţia de Urbanism a
Consiliului Judeţean Cluj, cu avizul Consiliului Local al municipiului Câmpia
Turzii.
- Pentru construcţiile din zonele naturale protejate (păduri, parcuri, cursuri de

apă, lacuri), se va elabora PUZNP+RLU şi se va solicita avizul Consiliului
Judeţean Cluj, Agenţiei de Protecţie a Mediului Cluj şi avizul Consiliului Local al
municipiului Câmpia Turzii.
- Pentru construcţiile cu caracter militar şi special, autorizarea şi execuţia se

realizează în condiţiile stabilite prin lege, cu avizul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv Serviciului Român
de Informaţii.
- Avizele şi acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, la toate

categoriile de construcţii.
• Lucrări ce nu necesită autorizaţie de construire

La construcţiile situate în afara zonelor construite protejate, se pot executa fără
autorizaţie de construire, următoarele lucrări, care nu modifică structura de
rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente sau
aspectul arhitectural al acestora:
- reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se
schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
- reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează
forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei;
- reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
- zugrăveli şi vopsitorii interioare;
- zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi
culorile clădirilor;
- reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de
orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor
locale de încălzire / prepararea apei calde menajere cu cazane omologate,
precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare / contorizare a
consumurilor de utilităţi;
- reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
- reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare / exterioare: tencuieli, placaje, altele
asemenea – la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea
calităţii şi a aspectului elementelor constructive;
- lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
- lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru lucrări de importanţă normală sau
redusă;

2. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A

TERENURILOR
2.1. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR LA

NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV – EXTRAVILAN
• Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului în extravilan

Funcţiunea principală a extravilanului municipiului Câmpia Turzii este de teren
agricol, respectiv arabil (40,77 %). Modificarea acestei folosinţe este permisă numai
în sensul utilizării superioare a terenului.
Este interzisă executarea de construcţii:
- pe terenurile arabile de clasa I şi II de calitate;
- pe terenurile amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare;
- pe terenurile cultivate cu vii şi livezi;
- pe terenurile cu destinaţie forestieră;
- în zonele de protecţie a cursurilor de apă, cu excepţia drumurilor de
traversare, a podurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor;
Este permisă executarea de construcţii pe terenurile agricole din extravilan, fără
a primi o delimitare ca trup al intravilanului, numai pentru următoarele funcţiuni:
- Construcţii pentru activităţi agricole;
- Construcţii cu destinaţie militară;
- Reţele tehnico-edilitare, amplasate în apropierea căilor de comunicaţie;
- Captări şi rezervoare de apă;
- Căi de comunicaţie rutieră;
- Staţie de sortare / preselectare deşeuri;
Prin prezentul proiect se declară zone naturale protejate în extravilan:

- cursurile cadastrale de apă şi lacurile, conform Legii apelor nr. 107 / 1996:
- câte 15 m de la albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor de apă
cadastrale (cu lungime mai mare de 5 km);
necadastrale (cu lungime sub 5 km);
- 15 m de la nivelul mediu al oglinzii lacurilor.
- pădurile şi terenurile prevăzute pentru împădurire (majoritatea de-a lungul râului
Arieş – 88,50 ha);
- Zona de agrement „Golden Fish” – 31,45 ha.
Prin prezentul proiect se declară zone construite protejate în extravilan siturile

arheologice clasate (I-s-B):
- Tumuli, “Izvorul Fizeş”;
- Necropolă;

• Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi apărarea interesului public

în extravilan
Zone cu interdicţie totală de construire, pe terenurile cu:

- risc ridicat de producere de prăbuşiri, cu excepţia acelor construcţii şi amenajări
care au ca scop înlăturarea riscului respectiv;
- zone naturale protejate (păduri, zone propuse pentru împădurire, cursuri de
apă, lac);
- zone de siguranţă faţă de căile de comunicaţie:
- 13 m din ax drum naţional, pe ambele părţi;
- 12 m din ax drum judeţean / drum ocolitor, pe ambele părţi;
- 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;
- 20 m din ecartament cale ferată, pe ambele părţi;
- zone de protecţie faţă de culoare tehnice:
- LEA 220 / 110 / 20 kV;
- magistrala de transport gaz;
- surse de apă subterane / de suprafaţă;
- conducta de aducţiune a apei potabile;
Zone cu interdicţie temporară de construire:

- până la descărcarea terenului de sarcină istorică în zonele cu vestigii
arheologice / efectuarea de cercetări arheologice preventive, în condiţiile
art. 7 din OG 43/2000 republicată”;
- până la obţinerea avizului MApN, MI, SRI în zonele limitrofe unităţii
speciale U.M. 01969 Câmpia Turzii (29,81 ha)./ sub 2400 m distanţă în
extravilan;
Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevăzute în P.U.G. a

terenurilor libere rezervate pentru lucrări de utilitate publică. Acestea sunt:
- căile de comunicaţie rutieră:
- autostrada A3;
- drumul ocolitor;
- deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor, modernizarea intersecţiilor
existente, precum şi lucrările de artă aferente (poduri, ziduri de sprijin,
etc.);
- căile de comunicaţie feroviară şi lucrările de artă aferente;
- zonele de protecţie sanitară a surselor de apă,
- terenurile necesare realizării reţelelor tehnico-edilitare, respectiv zonele de
protecţie aferente culoarelor tehnice;
- terenurile necesare realizării staţiei propuse de sortare deşeuri;
- terenurile necesare protejării malurilor cursurilor de apă;
- terenurile necesare pentru împădurire;
Zone de protecţie pe baza normelor sanitare:

- conductă aducţiune apă (10 m din ax în ambele părţi, respectiv 30 m faţă de
orice sursă de poluare);
- ape curgătoare (câte 15 m de la albia minoră pe ambele maluri şi 15 m de la

nivelul mediu al oglinzii lacurilor);

- depozit / staţie de sortare deşeuri faţă de locuinţe (raza = 1000 m/ 300 m);
- ferme zootehnice faţă de locuinţe (raza = min. 100 m);
Zone de protecţie faţă de construcţii şi culoare tehnice:

- linii electrice aeriene:
- LEA 220 KV (pe o fâşie de 55 m),
- reţele de gaz:
- conducta de transport gaz faţă de staţiile / posturile electrice de
transformare - 55 m
- conducta de transport gaz faţă de CF / depozite de gunoaie - 80 m;
- conducta de transport gaz faţă de DN - 52 m;
- conducta de transport gaz faţă de DJ - 50 m;
- conducta de transport gaz faţă de DC - 48 m;
- drumuri:
- Autostradă (50 m din ax, în fiecare parte);
- DN (22 m din marginea îmbrăcămiţii asfaltice, în fiecare parte);
- DJ şi drum ocolitor propus (20 m din ax, în fiecare parte);
- DC (18 m din ax, în fiecare parte);
- căi ferate:
- CF (100 m din ecartament, în fiecare parte);
2.2. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR LA

NIVELUL LOCALITĂŢII
• Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului în intravilanul localităţii

Funcţiunea principală a municipiului Câmpia Turzii este locuirea (40,90%), iar
principalul beneficiar al activităţii de reglementare este populaţia. Toate
reglementările vor avea în vedere dezvoltarea durabilă a localităţii, prin asigurarea
necesităţilor locuitorilor actuali cât şi a generaţiilor viitoare.
Este permisă autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din
intravilan pentru toate tipurile de construcţii şi amenajări specifice localităţii, cu
respectarea condiţiilor impuse de lege – schimbarea destinaţiei terenului – şi cu
condiţia asigurării dotărilor tehnico-edilitare minime aferente.
În intravilanul localităţii municipiului Câmpia Turzii se stabilesc următoarele

categorii de terenuri cu valori naturale protejate:
a) spaţiile verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate
(Parcul Mare – 26,27 ha, Parcul Central „Ionel Floaşiu”, Scuarul din faţa
Primăriei, Scuarul cu bustul lui Avram Iancu, Scuarul cu bustul lui Mihai Viteazu,
Scuarul de la magazinul Profi);
b) spaţiile verzi publice de folosinţă specializată:
- aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de
protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire (cimitirul vechi, cimitirul

nou lângă autogară, cimitirul penticostal, cimitirul eroilor - 14,50 ha);

- baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă
(Stadionul, Arena de tenis);
c) spaţiile verzi pentru agrement „La Broscuţa” – 5 ha;
d) spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă:
- captarea de apă “Taban” – zonă peisagistică cu izvoare şi ochiuri de apă
cu climat şi vegetaţie deosebită faţă de restul câmpiei.
e) culoarele de protecţie faţă de infrastructura tehnică (LEA, staţii de transformare,
magistrale de gaz, SRM gaz, captări de apă, conducte de aducţiune, rezervoare
de apă, căi de circulaţie rutieră şi feroviară);
În intravilanul localităţii municipiului Câmpia Turzii se stabilesc următoarele

zone construite protejate:
Nucleul Central: Centrul civic comunitar, Parcul central Ion Floaşiu,

Biserica reformată-calvină, Primăria, Scuarul Primăriei, Conacul Paget, Scuarul
cu bustul lui M. Viteazu.
Zona delimitată de Centrul civic comunitar - prin spatele parcelelor Casei de
cultură, Sălii sporturilor, Bisericii ortodoxe nr. 2 - până la str. L. Rebreanu, str. L.
Rebreanu prin spatele blocurilor din Piaţa M. Viteazu până la str. Laminoriştilor,
Primăria, str. V. Alecsandri, scuarul Primăriei, prin spatele blocurilor din Piaţa M.
Viteazu până în str. Băii, Clubul Copiilor, scuarul cu bustul lui M. Viteazu, prin spatele
parcelei fostului siloz Paget – azi bloc de locuinţe, până la Casa de cultură.
Zona include:
- Centrul civic comunitar interbelic cu:
- Clubul muncitoresc - azi Casa de Cultură “Ionel Floaşiu”, Piaţa M. Viteazu
nr. 8, datare 1942-1945;
- Sala sporturilor, datare 1962;
- Biserica Ortodoxă - azi nr. 2, cu hramul “Învierea Domnului”, Piaţa M.
Viteazu nr. 9, datare 1943-1951;
- Biserica reformată-Calvină, Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, datare 1680;
- Conacul Paget – azi Clubul Copiilor, str. Parcului nr. 10, datare cca. 1850;
- Primăria, str. Laminoriştilor nr. 2, datare 1945;
- Parcul central “Ion Floaşiu” cu obeliscul;
- Scuarul cu bustul lui Mihai Viteazu;
- Scuarul cu Troiţa din faţa Primăriei;
- Locuinţele colective cu magazine la parter, cu regim mediu-mare de înălţime
(P+4 – P+10) din Piaţa M. Viteazu, str. Laminoriştilor, str. Băii, str. 1 Decembrie
1918;

“Colonia Maria”: locuinţe pentru salariaţii din Industria Sârmei şi Arena de

tenis “Vaida Gavrilă” – ansamblu de arhitectură propus (II-a-B).
Zona delimitată de str. Aurel Vlaicu, str. Ion Raţiu, str. Duzilor, prin spatele
parcelelor din str. E. Teodoroiu până în str. Aurel Vlaicu.
Zona include:
- parcelă cu locuinţă colectivă, cu 4 apartamente – P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 32,
datare 1939 – monument de arhitectură propus;
- parcele cu locuinţe cuplate – P+M, str. Aurel Vlaicu nr. 34 şi str. E. Teodoroiu
nr. 6 (desfigurată), datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – parter, Aleea Castanilor nr. 1-2, 3-4, 5-6, 7-8, 9-10
şi str. E. Teodoroiu nr. 1-3, 2-4, 5-7, datare 1935;
- parcele cu câte 4 locuinţe înşiruite – P+M, str. E. Teodoroiu nr. 11, str. Duzilor
nr. 1 (desfigurată) şi str. Duzilor nr. 2;
- parcele cu locuinţe colective cu 4 ap. şi scară exterioară – P+1, str. Ion Raţiu nr.
35, 37, 39, datare 1945;
- arena de tenis “Vaida Gavrilă”.
Ansamblul de locuinţe colective str. Retezatului şi str. A. Vlaicu –

ansamblu de arhitectură propus (II-a-B);
Zona delimitată de str. Aurel Vlaicu nr. 47-53, prin spatele parcelei din str.
Retezatului nr. 1, până la Aleea Vânătorilor şi prin spatele parcelelor din str.
Retezatului nr. 4-8.
Zona include:
- 4 locuinţe colective P+2, str. Retezatului nr. 1, 4, 6, 8, datare 1955
- 4 locuinţe colective P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 47, 49, 51, 53, datare 1949
Ansamblul de locuinţe str. George Enescu şi str. 9 Mai – ansamblu de

arhitectură propus (II-a-B);
Zona delimitată de str. G. Enescu şi prin spatele parcelelor din str. 9 Mai pe
ambele părţi.
Zona include:
- parcele cu locuinţe cuplate - parter, str. 9 Mai nr. 1-3 (desfigurată), 2-4, 5-7, 6-8
şi str.George Enescu nr. 3-5, 7-9, 11-13, datare 1955.
Monumente istorice existente, care nu se regăsesc într-una din zonele

protejate descrise anterior:
- Conacul Bethlen, azi bibliotecă şcolară – monument de arhitectură clasat (II-m-
B) în incinta liceului “Pavel Dan”;
- Conacul din str. Teilor nr. 10, azi Grădiniţa nr. 3 – monument de arhitectură
clasat (II-m-B);
- Prima şcoală românească, greco-catolică din Câmpia Turzii, fără valoare
arhitecturală, azi Dispensarul Anti-TBC, str. Avram Iancu nr. 8 – monument
memorial clasat (IV-m-B);
Monumente istorice propuse spre clasare:

- Cimitirul Eroilor (în memoria ostaşilor căzuţi în cele două războaie mondiale),
situat între str. Eroilor, str. Gh. Bariţiu, str. Griviţei şi str. Ardealului;

- Locuinţă P+1, str. Vasile Goldiş nr. 10;

- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Arieş, după 1948 Ortodoxă nr.1, cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, str. Laminoriştilor nr. 30, la intersecţia cu str.
George Coşbuc, datare 1910-1912;
- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Sâncrai, după 1948 Ortodoxă nr.3, cu hramul
„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 57, la intersecţia
cu str. Axente Sever, datare 1928-1930;
- Biserica romano-catolică din Ghiriş-Sâncrai, cu hramul „Inima neprihănită a lui
Iisus Hristos”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, datare 1896-1898.
- Clădirea de birouri P+1, din incinta Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, în
stânga faţă de poarta nr. 1;
- Hală „Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, cu acces de
la poarta nr. 1;
- Dispensarul de intreprindere, str. Vasile Goldiş nr. 6.
• Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi apărarea interesului public

în intravilan
Autorizarea executării construcţiilor în intravilanul municipiului se poate face

numai cu condiţia asigurării dotărilor tehnico-edilitare minime aferente. Acestea sunt:
- alimentarea cu energie electrică;
- asigurarea unui punct de alimentare cu apă potabilă la o distanţă de maximum
200 m de obiectiv;
- colectarea şi depozitarea în condiţii ecologice a apelor menajere reziduale şi a
deşeurilor;
Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevăzute în P.U.G. a

terenurilor libere rezervate pentru lucrări de utilitate publică. Acestea sunt:
- căile de comunicaţie rutieră: deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor,
modernizarea intersecţiilor existente, precum şi lucrările de artă aferente
(poduri, ziduri de sprijin, etc.);
- căile de comunicaţie feroviară şi lucrările de artă aferente;
- clădirile şi terenurile necesare dotărilor de: învăţământ, sănătate, cultură, sport,
turism, administraţie publică, financiar-bancare, culte, comerţ;
- spaţiile verzi şi cele destinate amenajărilor de agrement;
- zonele de protecţie sanitară a surselor şi rezervoarelor de apă,
- terenurile necesare realizării reţelelor tehnico-edilitare, respectiv zonele de
protecţie aferente culoarelor tehnice;
- terenurile necesare protejării malurilor cursurilor de apă;
- terenurile necesare pentru împădurire;
Zone cu interdicţie totală de construire pe terenurile cu:

- risc ridicat de producere de prăbuşiri (se interzic: construcţiile de orice tip,
defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă plantarea zonelor
afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă şi evitarea trepidaţiilor. Se vor amplasa
semne de avertizare şi bariere artificiale în calea de desfăşurare a acestor
procese);


apă);
- culoare de protecţie faţă de:
- staţia de transformare, LEA 220 / 110 / 20 kV;
- antena GSM;
- SRM gaz, magistrala de transport gaz;
- rezervoare de înmagazinare a apei potabile;
- staţii de pompare / tratare;
- depozitul de carburanţi;
Zone cu interdicţie temporară de construire până la:

- schimbarea modului de folosinţă şi refacerea fertilităţii solului pe bază de studii
de specialitate:
- pe terenurile cu eroziune;
- realizarea / refacerea canalizării apelor pluviale, conform volumului de apă la
ploi torenţiale:
- pe terenurile cu risc mare şi mediu de inundabilitate cu ape pluviale;
- efectuarea lucrărilor de desecare - drenuri, întreţinerea celor existente,
decompactarea solului, îndiguiri şi lucrări pedoameliorative (se recomandă
construcţii fără subsol şi plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante
plop şi arin):
- pe terenurile cu risc mare şi mediu de inundare prin ridicarea nivelului
pânzei freatice;
- realizarea de studii de specialitate pentru sistemul de supraveghere şi
monitorizare a digului râului Arieş:
- pe terenurile cu risc de inundare prin revărsarea apelor de suprafaţă;
- elaborarea de studii geotehnice (se recomandă executarea fundaţiilor mai
adânci decât stratul de tasare) şi refacerea canalizării apelor pluviale, pentru
excluderea scurgerilor accidentale;
- pe terenurile cu risc mediu-mare de tasare;
- elaborarea PUZCP:
- în zonele construite protejate delimitate prin acest PUG;
- obţinerea avizului MApN, MI, SRI:
- în zonele limitrofe unităţilor speciale / sub 2400 m distanţă în extravilan;
- elaborarea PUZ / PUD – urilor:
- pe terenurile cu funcţiuni / obiective de utilitate publică propuse şi pe
terenurile solicitate pentru introducere în intravilan;

Zone de protecţie pe baza normelor sanitare:

- surse de apă–captări2;
- rezervoare de înmagazinare a apei potabile (raza = 20 m);
- staţii de pompare (raza = 10 m);
- conductă aducţiune apă (10 m din ax în ambele părţi, respectiv 30 m faţă de
orice sursă de poluare);
- ape curgătoare (câte 15 m de la albia minoră pe ambele maluri şi 15 m de la
nivelul mediu al oglinzii lacurilor);
- depozit / staţie de transfer deşeuri faţă de locuinţe (raza = 1000 m/300 m);
- staţie de epurare faţă de locuinţe (raza = 300 m);
- târg de animale / abator faţă de locuinţe (raza = 500 m);
- spital de animale faţă de locuinţe (raza = 30 m);
- ferme zootehnice faţă de locuinţe (raza = min. 100 m);
- autobaza serviciilor de salubritate faţă de locuinţe (raza = 200 m);
- cimitire umane faţă de locuinţe (raza = 50 m);
- piaţă agro-alimentară faţă de locuinţe (raza = 40 m);
- unităţi industriale şi de depozitare faţă de locuinţe (raza = 50 m);
- unităţi de învăţământ / cultură / sănătate faţă de locuinţe (raza = 50 m);
- unităţi comerciale / prestări servicii faţă de locuinţe (raza = 15 m);
- distanţele minime admise în cadrul gospodăriilor individuale, sunt:
- fosă septică / fântână (30 m);
- adăposturi pt. animale / locuinţă (10 m);
- platforma pentru deşeuri menajere / locuinţă (10 m);
- parcare / locuinţă (10 m);
- groapă compost / locuinţă (10 m);
Zone de protecţie faţă de construcţii şi culoare tehnice:

- linii electrice aeriene:
- se interzice trecerea LEA peste locuinţe;
- staţii de transformare electrice faţă de locuinţe (min. 35 m de la incintă);
- antena GSM faţă de locuinţe (raza = 150 m)
- reţele de gaz:
- magistrale gaz (3 m din ax, în fiecare parte);
- conducta de transport gaz faţă de staţiile / posturile electrice de
transformare - 55 m
- conducta de transport gaz faţă de depozitele / staţiile de carburanţi - 60 m;
- conducta de transport gaz faţă de locuinţe - 65 m între;
- conducta de transport gaz faţă de CF / depozite de gunoaie - 80 m;
- conducta de transport gaz faţă de DN - 52 m;
- conducta de transport gaz faţă de DJ - 50 m;
2
Zone de protecţie sanitară, delimitate cu împrejmuiri, conform HCL nr. 32 / 25.07.2005: sursa de
apă Hăşdate S = 1,426 ha; sursa de apă Poiana S = 17,600 ha; sursa de apă Călăraşi S =
12,542 ha; staţia de pompare Bariţiu S = 0,085 ha; castel apă S = 0,057 ha

- conducta de transport gaz faţă de DC - 48 m;

- staţie reglare măsură faţă de locuinţe (raza=30 m);
- căi de comunicaţie:
- Autostradă (50 m din ax, în fiecare parte);
- DN (22 m din marginea îmbrăcămiţii asfaltice, în fiecare parte);
- DJ şi drum ocolitor propus (20 m din ax, în fiecare parte);
- DC (18 m din ax, în fiecare parte);
- CF (100 m din ecartament, în fiecare parte);

3. ZONIFICAREA TERITORIULUI
ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE
Zonificarea funcţională s-a stabilit în funcţie de categoriile de activităţi pe care le
cuprinde arealul respectiv şi de ponderea acestora în teritoriu. Zonificarea funcţională
este evidenţiată în planşa: “Reglementări urbanistice, zonificare”, unde sunt stabilite
condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor, obligatoriu de respectat, în
cadrul fiecărei zone funcţionale.
Teritoriul intravilan al municipiului, a fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă
(U.T.R.), caracterizate prin omogenitate funcţională şi morfologică, împărţind fiecare
zonă funcţională în subzone funcţionale, reprezentând suportul grafic pentru
exprimarea prescripţiilor Regulamentului Local de Urbanism.
EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE
Suprafaţa % din total Suprafata % din total
(ha) intravilan (ha) intravilan
Locuinţe şi funcţiuni complementare, 219,74 30,57 390,94 40,87
din care:
• cu regim mediu - mare de inălţime 28,91 28,78
• cu regim mic de inălţime 190,83 362,16
Instituţii şi servicii de interes public 30,83 4,29 57,63 6,03
din care:
• zona centrală 28,09
Zone Mixte (industriale + comerciale) 0,00 0,00 27,05 2,83
Unităţi industriale şi depozite 138,61 19,29 196,00 20,49
Unităţi agricole 23,99 3,34 25,37 2,65
Căi de comunicaţie şi transport din care: 86,00 11,97 115,52 12,08
• căi ferate 15,71 17,55
• drumuri 70,29 97,54
Spaţii verzi, agrement, perdele de 21,98 3,06 84,18 8,80
protecţie
Construcţii tehnico – edilitare 36,60 5,09 37,30 3,90
Gospodărie comunală, din care: 24,20 3,37 19,08 1,99
• cimitire 14,50 14,50
Destinaţie specială 0,04 0,01 0,04 0,01
Ape 1,06 0,15 3,36 0,35
Terenuri agricole 122,66 17,07 0,00 0,00
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 12,87 1,79 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 718,58 100,00 956,47 100,00

• Zone şi subzone funcţionale

Terenurile din municipiul Câmpia Turzii cuprind următoarele zone şi subzone
funcţionale:
Zona instituţii şi servicii de interes public (ISP) cuprinde subzonele:

- Subzona instituţii şi servicii de interes public situate în interiorul zonelor
construite protejate / de protecţie a monumentelor şi parcelele aferente
monumentelor istorice (ISP1);
- Subzona instituţii şi servicii de interes public existente (ISP2);
- Subzona instituţii şi servicii de interes public propuse (ISP3);
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare (LFC) cuprinde subzonele:

- Subzona locuinţelor cu regim mic de înălţime şi funcţiuni complementare situate
în interiorul zonelor construite protejate / de protecţie a monumentelor şi
parcelele aferente monumentelor istorice (LFCm1);
- Subzona locuinţelor cu regim mic de înălţime şi funcţiuni complementare
existente (LFCm2);
propuse (LFCm3);
- Subzona locuinţelor colective şi funcţiuni complementare situate în interiorul
zonei construite protejate (LFCm4);
- Subzona locuinţelor colective şi funcţiuni complementare situate în exteriorul
zonei construite protejate (LFCM5);
Zona mixtă (ZM = UID3+ISP3) cuprinde:

- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare propuse (UID3) şi
instituţii şi servicii publice propuse (ISP3);
Zona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare (UID);

- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare existente situate în
interiorul zonei de protecţie a monumentelor şi monumente istorice propuse
(UID1);
- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare existente (UID2);
- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare propuse (UID3);
Zona unităţilor agricole existente (UA);
Zona spaţii verzi, agrement, protecţie (SV) cuprinde subzonele:

- Subzona spaţii verzi publice – scuaruri, parcuri situate în interiorul zonelor
construite protejate / de protecţie (SV1);
- Subzona spaţii verzi publice – scuaruri, parcuri (SV2);
- Subzona perdele de protecţie (SV3);

Zona de gospodărie comunală (GC) cuprinde subzonele:

- Subzona gospodărie comunală existentă – cimitirul eroilor – monument istoric
propus (GC1);
- Subzona gospodărie comunală existentă – cimitire (GC2);
- Subzona gospodărie comunală existentă – salubritate (GC3);
- Subzona gospodărie comunală propusă în extravilan (GC4);
Zona pentru construcţii tehnico-edilitare (TE) existentă şi propusă;
Zona căilor de comunicaţie şi construcţii aferente (CC) cuprinde subzonele:

- Subzona căi de comunicaţie rutieră (CC1);
- Subzona căi de comunicaţie feroviară şi amenajări aferente (CC2);
- Subzona construcţii aferente căilor de comunicaţie rutieră (CC3);
- Subzona autostradă / drum ocolitor (CC4);
Zona ocupată de ape (A) – zonă protejată;
Zona terenurilor agricole din extravilan (TA);
Zona cu terenuri neproductive din extravilan (TN);
Zona ocupată de păduri în extravilan (P) – zonă protejată;

- Subzona păduri existente (P1);
- Subzona terenuri propuse pentru împădurire (P2);
Zona terenurilor cu destinaţie specială din extravilan (TDS);
Zona cu PUZ-uri / PUD-uri avizate în perioada 1998-2008.

4. PREVEDERILE REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM

LA NIVEL DE ZONE / SUBZONE FUNCŢIONALE / UTR
4.1. ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
• Capitolul 1 - Generalităţi
Art.1. Zona instituţii şi servicii de interes public (ISP) cuprinde instituţiile şi serviciile
publice, cu toate dotările existente şi propuse.
Zona instituţii şi servicii de interes public (ISP) cuprinde subzonele:
- Subzona instituţii şi servicii de interes public situate în interiorul zonelor
construite protejate / de protecţie a monumentelor şi parcelele aferente
monumentelor istorice (ISP1);
- Subzona instituţii şi servicii de interes public existente (ISP2);
- Subzona instituţii şi servicii de interes public propuse (ISP3);
Art.2. Funcţiunea dominantă este de instituţii şi servicii de interes public existente şi

propuse: administrative, financiar-bancare, cultură, culte, sănătate, asistenţă socială,
învăţământ, sport, turism, comerţ şi servicii, locuinţe.
ISP1
- zona conţine monumentele istorice clasate din Câmpia Turzii, cât şi clădiri cu
valoare arhitecturală şi ambientală cu funcţiuni publice;
- clădiri fără valoare arhitecturală şi ambientală cu locuinţe şi funcţiuni publice;
- se menţin neschimbate actualele utilizări ale clădirilor din această categorie
care reuneşte principale valori istorice şi arhitectural urbanistice;
Subzona include:
- Centrul civic comunitar interbelic – ansamblu de arhitectură clasat (II-a-A) care
include clubul muncitoresc – monument de arhitectură clasat (II-m-A), statuia
muncitorul oţelar – monument de for public propus (III-m-B) şi biserica ortodoxă
nr. 2 – monument de arhitectură clasat (II-m-A), Sala sporturilor, Parcul central
Ion Floaşiu cu obeliscul comemorativ – monument memorial propus (IV-m-B),
Biserica reformată-calvină – monument de arhitectură clasat (II-m-B), Primăria
– monument de arhitectură propus (II-m-B), Scuarul Primăriei cu troiţa –
monument memorial propus (IV-m-B), Conacul Paget – monument de
arhitectură clasat (II-m-B), Scuarul cu bustul lui M. Viteazu şi locuinţele
colective cu magazine la parter, cu regim mediu-mare de înălţime (P+4 – P+10)
din Piaţa M. Viteazu, str. Laminoriştilor, str. Băii, str. 1 Decembrie 1918.
- Prima şcoală românească, greco-catolică din Câmpia Turzii, fără valoare

arhitecturală, azi Dispensarul Anti-TBC, str. Avram Iancu nr. 8 – monument
memorial clasat (IV-m-B), Biserica greco-catolică din Ghiriş-Arieş, după 1948
Ortodoxă nr.1, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, str. Laminoriştilor nr. 30
– monument de arhitectură propus (II-m-B) şi Scuarul cu bustul lui Avram Iancu
– la intersecţia str. Laminoriştilor cu str. Avram Iancu.

- Biserica romano-catolică din Ghiriş-Sâncrai, cu hramul „Inima neprihănită a lui

Iisus Hristos”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28 – monument de arhitectură propus
(II-m-B) şi statuia din faţa bisericii romano-catatolice – monument de for public
propus (III-m-B), Circumscripţia sanitar veterinară pentru controlul alimentelor –
parter, str. 1 Decembrie 1918 nr. 22 şi Scuarul de la magazinul „Profi”.
- Conacul Bethlen, azi bibliotecă şcolară – monument de arhitectură clasat (II-m-

B), cu toată incinta liceului “Pavel Dan”.
- Conacul din str. Teilor nr. 10, azi Grădiniţa nr. 3 – monument de arhitectură
clasat (II-m-B).
- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Sâncrai, după 1948 Ortodoxă nr. 3, cu hramul

„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 57, la intersecţia
cu str. Axente Sever – monument de arhitectură propus (II-m-B).
- Dispensarul de intreprindere, str. Vasile Goldiş nr. 6 – monument de arhitectură

propus (II-m-B).
ISP2
- zona conţine instituţii şi servicii de interes public dispersate existente în
exteriorul zonei construite protejate.
ISP3
- zona conţine instituţii şi servicii de interes public dispersate propuse pe bază de
PUZ / PUD, în exteriorul zonei construite protejate.
Art.3. Funcţiunile complementare admise în zonă sunt:

ISP1+ISP2+ISP3
- circulaţie pietonală, a cicliştilor şi rutieră, parcări publice, spaţii verzi, mobilier
urban şi echipare edilitară;
• Capitolul 2 - Utilizarea funcţională a terenurilor

Art.4. Utilizări permise:
ISP1
Clădiri cu valoare de monument existente şi propuse:
- se menţin fără transformări, în afara revenirii la forma originală sau cu
transformări interioare (recompartimentări, modificări) având ca obiect ridicarea
confortului sau, după caz, se restaurează pe baza unor proiecte de specialitate;
- sunt permise şi adăugiri având ca obiect ridicarea nivelului de confort, adăugiri
care nu pot depăşi 12 mp suprafaţa construită la sol şi care se vor înscrie în
mod obligatoriu în caracteristicile volumetrice şi stilistice ale clădirilor;
Spaţii publice neconstruite (piaţă, trasee pietonale, scuaruri, spaţii verzi):

- se menţin, se restaurează sau se reamenajează pe baza unor proiecte de
specialitate.
ISP1+ISP2
Clădiri fără valoare arhitecturală:

- pot fi conservate, ameliorate, extinse sau înlocuite cu alte construcţii. Înlocuirea

lor se va face prin construcţii cu aceeaşi amprentă la sol sau cu construcţii care
pot modifica suprafaţa construită la sol existentă cu maxim 30 mp;
- care nu pot face obiectul unor lucrări de îmbunătăţire a confortului, pot fi
demolate pentru asanarea unor terenuri.
- în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale şi în cazul introducerii unor
noi funcţiuni sau al reconstrucţiei unor clădiri, se vor dispune la parterul
clădirilor şi, eventual, în curţi, funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi
turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat;
ISP3
- toate tipurile de construcţii şi amenajări care corespund funcţiunii zonei şi
îndeplinesc condiţiile prezentului regulament (art. 2 şi 3).
Art.5. Utilizări permise cu condiţii:

ISP1
- Se impune elaborarea PUZCP pentru fiecare zonă protejată.
- Până la aprobarea PUZCP autorizarea lucrărilor de construire / desființare se
va face pe baza prezentului regulament, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor
sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
- Derogările de la prezentul regulament – reglementări diferite privind utilizarea
terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile
faţă de limitele laterale sau posterioare ale parcelei, înălţimea clădirilor,
coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului se pot
institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.
- Intervenţiile asupra monumentelor istorice3 se fac numai pe baza şi cu
respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz,
de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
- Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente
istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în
zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
3
Intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice (conf. Lege 422 / 2001 modif.) sunt:
- toate lucrările care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice;
- executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
- amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de
mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în
monumente istorice;
- schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările
temporare;
- strămutarea monumentelor istorice;
- amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în
zonele de protecţie a monumentelor istorice.

ISP2
- orice intervenţie în exteriorul zonei construite protejate, care cuprinde instituţii /
servicii publice existente dispersate, este condiţionată de existenţa PUD, ce se
va elabora şi aproba pentru fiecare obiectiv în parte.
ISP3
- orice intervenţie în exteriorul zonei construite protejate, care cuprinde instituţii /
servicii publice propuse dispersate, este condiţionată de existenţa PUZ / PUD,
ce se va elabora şi aproba pentru fiecare obiectiv în parte, însoţit de un
regulament, corelat cu cel de faţă.
Art.6. Utilizări interzise:

ISP1+ISP2+ISP3
- unităţi productive poluante, sau incomode prin traficul generat;
- unităţi agro-zootehnice;
- abatoare;
- staţii de întreţinere auto;
- curăţătorii chimice;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozite en gros / de substanţe inflamabile sau toxice / materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
- orice lucrări de extindere la clădirile existente, fără racordare la reţelele publice
de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire.
Art.7. Interdicţii temporare de construire se stabilesc până la:

ISP1+ISP2+ISP3
de specialitate, pe terenurile cu eroziune;
ploi torenţiale, pe terenurile cu risc mare şi mediu de inundabilitate cu ape
pluviale;
plop şi arin), pe terenurile cu risc mare şi mediu de inundare prin ridicarea
nivelului pânzei freatice;
monitorizare a digului râului Arieş, pe terenurile cu risc de inundare prin
revărsarea apelor de suprafaţă;
excluderea scurgerilor accidentale, pe terenurile cu risc mediu-mare de tasare;
- elaborarea PUZCP în zonele construite protejate delimitate prin acest PUG;
- obţinerea avizului MApN, MI, SRI în zonele limitrofe unităţilor speciale / sub

2400 m distanţă în extravilan;

- elaborarea PUZ / PUD – urilor pe terenurile cu funcţiuni / obiective de utilitate
publică propuse şi pe terenurile solicitate pentru introducere în intravilan;
Art.8. Interdicţii totale de construire se stabilesc pe terenurile cu:

ISP1+ISP2+ISP3
procese);
apă);
- antena GSM;
Art.9. Caracteristici ale parcelelor (suprafaţă, formă, dimensiune)

ISP1+ISP2
Se interzice orice schimbare a configuraţiei parcelarului existent prin comasări
sau subîmpărţiri.
În cazul utilizării funcţionale a mai multor parcele pentru o nouă construcţie, se
va menţine exprimarea în plan şi în arhitectura faţadelor a amprentelor parcelarului
anterior.
Se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor cu
excepţia celor având sub 150 mp. care, pentru a deveni construibile, se pot comasa
cu una dintre parcelele adiacente.
Sunt considerate loturi construibile numai cele care respectă cumulativ
următoarele condiţii:
- front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite, de minimum 12 m pentru
clădiri cuplate şi de minimum 15 m pentru clădiri izolate;
- suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite, respectiv de
minimum 300 mp pentru clădiri cuplate şi minimum 500 mp pentru clădiri
izolate;
- adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei;
- acces auto şi pietonal asigurat dintr-o cale de circulaţie publică.

ISP3
- dimensiunea minimă a parcelei construibile este de 1000 mp;
- front minim la stradă de 30,0 m;
- adâncimea mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei;
Art.10. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament

ISP1+ISP2
Se va menţine neschimbată amplasarea clădirilor faţă de aliniamentul existent
al străzii, cu condiţia ca înălţimea maximă la cornişă/ streaşină să nu depăşească
distanţa dintre acesta şi aliniamentul de pe latura opusă a străzii.
ISP3
Amplasarea construcţiilor noi se va face retras faţă de aliniament, pentru a
permite respectarea zonelor de siguranţă şi protecţie a căilor de comunicaţie, dar nu
mai puţin de 6 m.
Zona de siguranţă pentru căile de circulaţie:
- 13 m din axul drumului pentru DN;
- 12 m din axul drumului pentru DJ;
- 10 m din axul drumului pentru DC;
- 20 m din marginea ecartamentului pentru CF;
pe fiecare parte a acestora.
În cazul amplasării unor dotări de interes public retragerea faţă de aliniament se
poate mări, astfel încât să permită amenajarea unui spaţiu public reprezentativ.
Poziţia concretă a construcţiilor va fi precizată prin PUZ / PUD.
Art.11. Amplasarea clădirilor faţă de limitele parcelelor / unele faţă de altele.

ISP1+ISP2+ISP3
Se va menţine actualul regim de construire continuu sau discontinuu.
În cazul în care pe limita laterală / posterioară a parcelei există calcane ale
clădirilor vecine, noua construcţie se va alipi la calcane.
În cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe una
dintre limitele laterale, iar pe cealaltă limită se învecinează cu o clădire retrasă de la
limita laterală a parcelei, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de
limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu 1/2 din înălţimea clădirii măsurată la
streaşină / cornişă.
În cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase faţă de limitele laterale
ale parcelei, noua clădire se va retrage obligatoriu faţă de ambele limite laterale ale
parcelei la o distanţă egală cu 1/2 din înălţimea clădirii măsurată la streaşină /
cornişă.
Dacă există o aliniere posterioară predefinită, clădirile vor păstra alinierea faţă
de limita posterioară, iar dacă nu, clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la
o distanţă de cel puţin 1/2 din înălţimea clădirii măsurată la streaşină / cornişă.
Distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioară ale parcelei
este de minim 10 m.

Amplasarea construcţiilor, în interiorul aceleiaşi parcele, se va face cu

respectarea distanţei minime obligatorii între clădiri (distanţa egală cu înălţimea la
streaşină a celei mai înalte dintre ele, D = H). Distanţa se poate reduce la jumătate
din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu
asigură iluminarea naturală a unor încăperi de locuit sau destinate unor activităţi care
impun iluminare naturală. Distanţa dintre două ferestre aşezate faţă în faţă nu poate
fi mai mică de 3,00 m.
Curţile vor avea o suprafaţă de minim 20% din parcelă, dar nu mai puţin de 30
mp. În curţile interioare închise, cu suprafaţa mai mare de 600 mp, se va asigura
obligatoriu accesul autospecialelor pentru intervenţii în caz de incendiu (lăţime = 3,80
m şi înălţime = 4,20 m).
Art.12. Orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale

ISP1+ISP2+ISP3
Se va realiza astfel încât să asigure iluminatul natural şi confortul adecvat, cu
respectarea normelor de însorire conform Normelor de igienă cuprinse în OMS nr.
536 din 1997.
Pentru toate categoriile de construcţii administrative şi financiar-bancare se
recomandă orientarea spaţiilor pentru public şi a birourilor spre sud, est sau vest. În
cazul depozitelor (arhivelor), atelierelor (de întreţinere) se recomandă orientarea
spaţiilor spre nord.
Pentru toate categoriile de construcţii comerciale se recomandă orientarea,
astfel încât să se asigure însorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor. Se
recomandă orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi a
spaţiilor de preparare.
Construcţiile de cultură vor avea spaţiile de lectură şi săli de expunere orientate
nord.
Toate categoriile de construcţii de învăţământ vor avea sălile de clasă orientate
sud, est sau vest. Bibliotecile, sălile de ateliere şi laboratoarele se vor orienta nord.
Terenurile de sport vor avea latura lungă orientată nord-sud.
Construcţiile de sănătate vor avea saloanele, cabinetele, orientate sud, sud-est,
sud-vest. Laboratoarele şi serviciile tehnice medicale se vor orienta spre nord.
Construcţiile şi amenajările sportive vor avea axele longitudinale orientate pe
direcţia nord-sud cu abatere de maxim 15o. Piscinele descoperite şi acoperite (înot,
sărituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinală pe direcţia nord-sud, cu o abatere
de maximum 20 grade spre vest sau est. Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa
mare pe direcţia nord-sud, ţintele fiind amplasate spre nord. Pentru bazele hipice,
linia de sosire spre potou va fi orientată nord, nord-est.
Construcţiile de agrement (sălile de tip club) vor fi orientate sud, sud-vest sau
sud-est.
Construcţiile de turism vor avea spaţiile tehnice şi anexele orientate spre nord.
Pentru construcţiile de locuinţe se recomandă evitarea orientării spre nord a
dormitoarelor.
Art.13. Circulaţii / accese carosabile

ISP1+ISP2+ISP3
Accesele la parcelele introduse în intravilan se vor realiza conform avizului

Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, vezi planşele

D1-D2.
La construcţiile administrative / financiar-bancare se vor asigura accese
carosabile directe din străzi.
Se vor prevedea următoarele accese separate: acces oficial, pentru personal,
pentru public – (cu locuri de parcare aferente), de serviciu (fără să intersecteze
accesul oficial).
Pentru construcţile comerciale şi de cultură se vor asigura accese carosabile
separate pentru consumatori / vizitatori, personal şi aprovizionare (fără să
intersecteze accesele consumatorilor / vizitatorilor). Se vor prevedea alei carosabile
şi parcaje în interiorul amplasamentului.
La toate categoriile de construcţii de învăţământ şi de sănătate se vor asigura 2
accese carosabile separate, pentru evacuări în caz de urgenţă. Aleile carosabile din
interiorul amplasamentului vor avea o bandă de circulaţie de 3,50 m lăţime pentru
cele cu o lungime maximă de 10 m, respectiv 2 benzi de circulaţie de 7,00 m lăţime,
pentru cele cu o lungime mai mare de 10 m.
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive se vor asigura
accese carosabile separate pentru public, sportivi şi personal. În interioarul
amplasmentului vor fi asigurate:
- alei carosabile de decongestionare de min. 7,00 m lăţime
- alei carosabile de circulaţie curentă de min. 3,50 m lăţime;
- alei carosabile de serviciu de min. 6,00 m lăţime;
În cazul construcţiilor de turism vor fi prevăzute acese carosabile separate
pentru utilizatori, personal şi acces tehnic de întreţinere. Aleile carosabile din
interiorul amplasamentului cu o lungime de max. 25 m, vor avea o lăţime minimă de
3,50 m, iar cele cu o lungime mai mare de 25 m, vor fi pevăzute cu supralărgiri de
depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere.
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura accese pentru
intervenţii în caz de incendiu.
În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, acesul vehiculelor de
pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime de minim 3,80 m şi 4,20 m înălţime.
Accesele şi pasajele carosabile nu trebuie să fie obstrucţionate prin mobilier
urban şi trebuie să fie păstrate libere în permanenţă.
Art.14. Circulaţii / accese pietonale

ISP1+ISP2+ISP3
Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia
persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare (scaun
rulant) – conform prevederilor NP. 051. Panta rampelor de acces va fi de maxim 6%.
Toate căile pietonale vor avea lăţime liberă de minim 1,50 m (se admite min.
1,00 m lăţime, cu condiţia asigurării, la intersecţii şi schimbare de direcţie, a unui
spaţiu de 1,50 x 1,50 m pentru manevră scaun rulant) şi înălţime de max. 0,20 m.
Înălţimea liberă de trecere, pe sub obstacole izolate, va fi de min. 2,10 m.
Ieşirile din garaje sau parcaje trebuie bine marcate şi semnalizate, astfel încât
să fie vizibile în orice condiţii atmosferice. În dreptul ieşirilor din garaje sau parcaje,
trotuarul va fi întrerupt şi rotunjit la colţuri.

Căile pietonale, adiacente căilor carosabile cu trafic intens, trebuie să fie

asigurate cu balustrade de protecţie (h=0,90 m), sau spaţiu verde de siguranţă.
Stratul de uzură, al căilor pietonale, va fi astfel rezolvat, încât să împiedice
alunecarea, chiar şi în condiţii de umiditate.
Panta căii pietonale va fi în profil longitudinal max. 5%, / în profil transversal
max. 2%.
Denivelările admise pe traseul pietonal (dacă nu pot fi evitate), sunt de max. 2,5
cm. Rosturile între dalele pavajului, sau orificiile de la grătarele pentru ape pluviale,
vor fi de max. 1,5 cm.
Treptele scărilor de acces la subsoluri, demisoluri sau parter, din căile publice,
se vor încadra în limita aliniamentului stradal; se admite ieşirea din aliniament cu o
treaptă de max.30 cm.
Se interzice reducerea gabaritului trotuarului prin deschiderea spre exterior a
uşilor / porţilor situate la parterul clădirilor.
Art.15. Necesarul de parcaje va fi dimensinat conf. normativului P132/1993 şi anexei

nr. 5 aferente HGR 525 / 1996 republicată în 2002.
ISP1
Nu se admite parcarea autovehicolelor în curţile clădirilor declarate monumente
de arhitectură sau în faţa acestora.
În cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare
normate, se vor amenaja parcaje / garaje subterane publice la o distanţa de maxim
250 m, faţă de instituţiile şi serviciile publice respective.
ISP1+ISP2+ISP3
La construcţiile administrative se va asigura câte un loc de parcare pentru max.
30 salariaţi şi un spor de min. 20% pentru public;
La construcţiile financiar-bancare se va asigura câte un loc de parcare pentru
20 salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi;
Pentru construcţiile comerciale se vor asigura:
- 2 locuri de parcare pentru unităţi cu S desfăşurată mai mică de 400 mp;
- 6 locuri de parcare pentru unităţi cu S desf. cuprinsă între 400 şi 600 mp;
- 40 locuri de parcare pt. unităţi cu S desf. cuprinsă între 600 şi 2.000 mp;
În cazul construcţiilor de cult se vor asigura min. 5 locuri de parcare.
Pentru construcţiile culturale, de agrement şi sportive se vor prevedea:
- 1 loc de parcare / 50 mp spaţiu de expunere;
- 1 loc de parcare / 30 locuri în sală / teren de sport;
Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ vor fi prevăzute minim 1
loc de parcare la 4 cadre didactice şi un spor de min. 10% pentru părinţi.
În cazul construcţiilor de sănătate se va asigura 1 loc de parcare / 4 persoane
angajate şi un spor de min. 10% pentru public;
În cazul construcţiilor de turism se vor asigura 4 locuri de parcare / 10 locuri de
cazare. Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5 locuri la masă.
Art.16. Înălţimea maximă a clădirilor

ISP1
Clădirile care se conservă şi se restaurează trebuie păstrate ca volum general
sau, cel mult reduse la volumele originale, cu excepţia cazurilor când se impun

anumite modificări justificate de studii de specialitate.

ISP2+ISP3
Se va stabili prin PUZ / PUD, dar înălţimea maximă admisibilă nu va depăşi
distanţa dintre aliniamente.
ISP1+ISP2+ISP3
La fronturi se vor respecta înălţimile existente, preluându-se cotele clădirilor
învecinate. Dacă se implantează între două construcţii existente, noua clădire va fi la
cornişă cu 0,50 m mai jos/sus faţă de clădirile existente şi la coama cu 1 m mai
jos/sus faţă de clădirile existente. Dacă se implantează între o clădire existentă şi un
spaţiu neconstruit, diferenţa de 0,50 m la cornişă şi 1 m la coamă se raportează la
clădirea existentă. În interiorul parcelelor se aplică aceleaşi reguli privind clădirile
alipite sau zidurile de închidere aşezate pe limitele separatoare. În toate cazurile
propunerile se vor justifica prin desene, machete, fotomontaje care să susţină inserţia
în sit.
În cazul clădirilor situate pe colţ, la racordarea între străzi având regim diferit de
înălţime, dacă diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt
spre strada secundară pe întreaga parcelă; dacă regimul diferă cu două niveluri se
va realiza o descreştere în trepte, primul tronson prelungind înălţimea clădirii de pe
strada principală pe o lungime minimă egală cu distanţa dintre aliniamente.
Art.17. Aspectul exterior al clădirilor

ISP1
În toată zona construită protejată, orice clădire nouă sau existentă reabilitată va
fi tratată sau concepută ca un element care trebuie să participe la compoziţia de
ansamblu în care se integrează. Ea trebuie să contribuie la punerea în valoare a
acelei zone, recomandându-se ca arhitectura şi plastica să se armonizeze cu
caracterul zonei protejate.
Aspectul exterior al construcţiilor va fi în acord cu funcţiunea acestora şi cu
importanţa clădirii. Se va trata unitar întreaga clădire, încât să asigure unitatea
ansamblului şi concordanţa cu specificul arhitecturii locale.
Se interzice:
- modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului
parterului de cel al nivelurilor superioare;
- imitarea stilurilor arhitecturale străine zonei, realizarea de pastişe sau folosirea
de materiale nespecifice regiunii;
- imitarea materialelor naturale (ex.: piatră, lemn, simulări de paramente);
- utilizarea tâmplăriei metalice sau din PVC de culoare albă (pentru uşi, ferestre
etc.) la clădirile monument sau cu valoare ambientală;
- utilizarea neacoperită a unor materiale care trebuie tencuite sau acoperite cu
parament (cărămizi, plăci de b.c.a. etc.) ;
- utilizarea de paramente sau elemente de beton armat lăsate aparente,
buciardate sau brut-decofrate, doar dacă cofrajele, granulometria şi culoarea
agregatelor şi cimentului sunt acceptate de către reprezentantul
departamentului de urbanism al primăriei;
- utilizarea de materiale pentru construcţii provizorii (azbociment, materiale
plastice, ş.a.).

Reguli impuse:
Restaurarea identică sau cu transformări vizează consolidarea, punerea în
valoare a construcţiilor existente, ameliorarea lor sau restituirea aspectului şi
echilibrului alterat prin modificări suferite în timp ca: demolări parţiale, supraînălţări,
străpungeri, blocări de goluri, rupturi sau alterări ale modenaturilor existente.
Pentru monumentele istorice este obligatorie păstrarea: volumetriei, formei,
materialelor şarpantei, modenaturii şi decoraţiei, formei şi poziţiei golurilor, tâmplăriei,
grilajelor, copertinelor, materialelor pentru soclu/trepte exterioare, balustradelor şi
parapeţilor balcoanelor şi teraselor.
La clădirile monument este interzisă schimbarea formei şi poziţiei originare a
streşinii, paziei, coşurilor de fum, jgheaburilor şi burlanelor.
Clădirile cu valoare de monument sau ambientală trebuie să reprimească
aspectul şi caracterul originar prin suprimarea adăugirilor, mai puţin a celor cu
valoare istorică, arheologică sau arhitecturală intrinsecă. În acest ultim caz ele se vor
restaura în acelaşi regim cu clădirea.
Se vor suprima reţelele şi conductele parazite.
Se va urmări revenirea la forma iniţială a decoraţiilor şi a golurilor precum şi a
acoperişurilor şi a compoziţiei, concepţiei şi profilelor tâmplăriei exterioare.
Descoperirea în timpul lucrărilor a fragmentelor de arhitectură veche (arce,
basoreliefuri, muluri, elemente de lemn), şi/sau a vestigiilor arheologice necunoscute
la data eliberării autorizaţiei, se va anunţa forurilor autorizate pentru a decide, după
caz, menţinerea şi/sau restaurarea lor. Lucrarea va continua după stabilirea situaţiei
elementelor.
Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi
arhitectură cu clădirea principală.
Materiale:
Soclu
- se va păstra / repara placajul iniţial din piatră;
- se interzice utilizarea gresiei, faianţei;
Tâmplărie
- se vor păstra tâmplăriile ferestrelor tradiţionale existente; în cazul înlocuirii se
va prelua profilul tâmplăriei iniţiale;
- se interzice folosirea tâmplăriei din PVC, aluminiu de culoare albă;
Tencuieli / zugrăveli
- în câmp continuu pereţii se vor trata unitar, cu materiale şi culori identice pt. tot
nivelul clădirii, indiferent de numărul de proprietari;
- tencuielile şi zugrăvelile se vor executa cu materiale tradiţionale;
- în cazul folosirii de materiale noi se vor executa zugrăveli permeabile, cu
granulaţie fină şi aspect “peliculă catifelat”, cu respectarea prospectului de
folosire a acestora şi conform agrementului tehnic acordat în România;
- calcanele se vor repara şi zugrăvi concomitent cu faţadele;
- se interzice vopsirea / zugrăvirea placajelor din cărămidă aparentă de pe
faţadele clădirilor;
- se interzice folosirea culorilor stridente şi sclipicioase;

Elemente decorative faţade

- elementele decorative din ipsos se vor vopsi în nuanţe deschise (chiar alb);
- elementele din piatră acoperite cu mortare / zugrăveli vor fi degajate şi se vor
păstra în stare aparentă;
- elementele decorative deteriorate vor fi înlocuite cu unele noi, identice;
- elementele decorative din feronerie (balustrade, grilaje, parapete, console,
mânere) vor fi păstrate / înlocuite cu unele noi, identice;
Acoperiş / şarpantă
- în cazul mansardării unui pod, se va respecta volumetria şi geometria
acoperişului iniţial, iar învelitoarea va fi din ţiglă;
- se interzice folosirea azbocimentului, tablei zincate şi a învelitorilor bituminoase;
- pentru ventilarea şi iluminarea mansardelor, se recomandă utilizarea lucarnelor
tradiţionale, sau a ferestrelor de mansardă;
- orice intervenţie la nivelul învelitorii va rezolva concomitent şi scurgerea apelor
pluviale (burlane, jgheaburi), respectiv opritori de zăpadă; burlanele se vor
racorda la canalizarea pluvială pe sub trotuar;
- toate elementele decorative metalice de prindere a burlanelor şi a jgheaburilor
de pereţii zidăriei, respectiv vazoane şi parafrunzare vor fi recondiţionate şi
păstrate;
Firme / reclame
- firmele se vor executa din materiale de calitate şi iluminate;
- pe străzile înguste, cu lăţime de max. 10 m, se va permite amplasarea
reclamelor perpendicular pe faţade;
- se interzice amplasarea de firme din tablă / autocolante;
- se interzice dispunerea firmelor peste elementele decorative ale faţadelor;
- se interzice amplasarea firmelor pictate pe calcane;
- se interzice amplasarea de firme / reclame / benere / elemente de semnalizare
auto în punctele care oferă perspective valoroase spre monumentele istorice.
Curţi interioare / ganguri
- se vor îndepărta toate construcţiile parazitare din curţile interioare;
- se impune eliminarea suprafeţelor betonate din curţile interioare şi pavarea
acestora cu calupuri / lespezi din piatră pe pat de nisip, pentru asigurarea
evaporării apei din sol, concomitent cu realizarea canalizării apelor pluviale din
curţi;
Mobilier urban
Mobilierul urban (pergole / umbrare, bănci, jardiniere, coşuri de gunoi, panouri
de afişaj, lampadare, chioşcuri ziare, cabine telefonice, etc.) se va trata unitar şi
conform specificului spaţiului public respectiv, pe bază de PUD.
ISP2+ISP3
Autorizarea construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu
contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei:
- faţada se va trata unitar, indiferent de numărul proprietarilor;
- se poate utiliza tâmplărie de Al. / PVC / lemn stratificat la ferestre, uşi şi
închideri de balcoane / logii, cu condiţia să se trateze unitar întreaga faţadă
folosind aceleaşi dimensiuni, materiale şi culori.

Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect

exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile
general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Se interzice:
parterului de cel al nivelurilor superioare sau prin tratarea diferită a finisajului şi
acoperişului la clădirile cuplate / înşiruite;
- folosirea culorilor stridente şi sclipicioase;
plastice, ş.a.);
- amplasarea de firme din tablă / autocolante;
- dispunerea firmelor peste elementele decorative ale faţadelor;
- amplasarea firmelor pictate pe calcane;
Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor şi garajele / anexele trebuie tratate
la acelaşi nivel calitativ ca şi cele principale şi în armonie cu acestea.
Se vor promova tehnologii şi materiale de construcţii contemporane.
Art.18. Condiţii de echipare edilitară

ISP1+ISP2+ISP3
Toate construcţiile vor fi racordate subteran la reţelele edilitare publice.
- reţelele electrice, de gaz, telefonie, tv cablu, internet etc. se vor realiza
subteran, iar dacă nu este posibil se vor masca în tuburi de protecţie, pe sub
profilele majore ale clădirii, fără a deteriora imaginea acesteia;
- se interzice dispunerea antenelor tv / satelit în locuri vizibile din circulaţiile
publice;
- se interzice montarea agregatelor pentru climatizare şi a firidelor de branşament
(electric, gaz) pe faţadele principale / ganguri;
- orice interveţie asupra reţelor edilitare în vederea contorizării individuale, se va
efectua în incintă / subteran, cu respectarea normelor în vigoare, astfel încât sa
nu deterioreze imaginea construcţiei;
Autorizarea construcţiilor care prin dimensiuni şi distanţe presupun lucrări de
echipare edilitară ce depăşesc posibilităţile tehnice de realizare în zonă este
interzisă.
Art.19. Spaţii plantate

ISP1+ISP2+ISP3
Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii
verzi plantate în funcţie de destinaţia construcţiei:
- pentru construcţiile administrative şi financiar-bancare vor fi prevăzute spaţii
verzi cu rol decorativ min. 10% din suprafaţa terenului;
- pentru construcţiile culturale vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ / min.

20% din suprafaţa terenului;

- pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu rol
decorativ şi de agrement 5% din suprafaţa terenului, dar nu mai puţin de 10 mp;
- pentru construcţiile de sănătate vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu rol de
protecţie şi parc organizat, cu o suprafaţă min. de 10 mp / bolnav, dar nu mai
puţin de 10 mp;
- la construcţile de învăţământ, culte şi sportive, spaţiile verzi şi plantate vor
ocupa min. 30% din teren;
- pentru construcţiile turism şi de agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate
pe o suprafaţă de min. 25% din suprafaţa terenului;
În cadrul oricărui obiectiv se vor prevedea spaţii verzi amenajate, care vor
participa la agrementarea incintei respective, iar unde nu este posibil, se vor amenaja
jardiniere cu flori la toate ferestrele sau/şi înverzirea faţadelor şi balcoanelor, care vor
fi amplasate astfel încât să participe la agrementarea spaţiului public.
Se vor identifica, păstra şi proteja toţi arborii mai înalţi de 4 m.
Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit
cu gazon şi plantat cu minimum un arbore la fiecare 100 mp.
Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi
înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime.
Distanţa minimă admisă între clădiri şi trunchiul arborilor / arbuştilor:

Clădiri Arbori (m) Arbuşti (m)
de partea ferestrelor 5,0 1,5
de partea pereţilor fără geamuri 2,0 1,5
Art.20. Împrejmuiri
ISP1+ISP2+ISP3
Împrejmuirea spre stradă va fi transparentă cu grilaj decorativ, de 1,50 m
înălţime şi cu soclu opac de 30 cm, iar porţile situate pe aliniamentul stradal se vor
deschide numai spre interior.
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor vor fi opace, vor
avea înălţimea de 1,80 m şi panta de scurgere va fi orientată spre parcela
proprietarului împrejmuirii. (Proprietar al împrejmuirii este considerat proprietarul
parcelei pentru latura din dreapta intrării principale şi pentru jumătatea adiacentă din
latura posterioară a respectivei parcele).
Sunt interzise împrejmuirile din panouri de beton prefabricat, din plase metalice
sau din tablă, şi folosirea de culori stridente / sclipicioase.
Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament, pot fi lipsite de gard,
pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru
restaurante, cafenele etc.
Pentru împrejmuiri temporare se poate utiliza lemnul.
Art.21. Procentul maxim de ocupare a terenului

ISP1
Procentul maxim de ocupare admis: 40%;
Sunt permise adăugiri având ca obiect ridicarea nivelului de confort, care nu pot

depăşi 12 mp suprafaţa construită la sol.

ISP2+ISP3
Procentul de ocupare a terenului maxim admis, în cadrul parcelelor va fi de:
- POT = max. 50% pentru construcţii şi amenajări sportive;
- POT = max. 40% pt. construcţii administrative, financiar-bancare, cultură,
comerţ;
- POT = max. 35% pentru construcţii de turism;
- POT = max. 25% pentru construcţii de învăţământ şi culte;
- POT = max. 20% pentru construcţii de sănătate şi asistenţă socială;
ISP2
depăşi 30 mp suprafaţa construită la sol.
Art.22. Coeficientul maxim de utilizare a terenului (regimul maxim de înălţime)

ISP1
CUT = max. 1,20 (12 m la cornişă / streaşină);
CUT = max. 1,80 (locuinţe colective P+4 - 15 m la cornişă sau streaşină);
CUT = max. 2,40 (locuinţe colective P+10 - 33 m la cornişă sau streaşină);
ISP2+ISP3
CUT = max. 1,20 pentru construcţii administrative, financiar-bancare, cultură,
comerţ, sport, turism (12 m la cornişă / streaşină);
ISP2+ISP3
- CUT = max. 1,00 pentru construcţii de învăţământ şi culte (12 m la cornişă /
streaşină);
- CUT = max. 1,00 pentru construcţii de sănătate şi asistenţă socială (12 m la
cornişă / streaşină);

4.2. ZONA DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
Art.1. Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare (LFC) cuprinde subzonele:
- Subzona locuinţelor cu regim mic de înălţime şi funcţiuni complementare situate
în interiorul zonelor construite protejate / de protecţie a monumentelor şi
parcelele aferente monumentelor istorice (LFCm1);
existente (LFCm2);
propuse (LFCm3);
- Subzona locuinţelor colective şi funcţiuni complementare situate în interiorul
zonei construite protejate (LFCm4);
- Subzona locuinţelor colective şi funcţiuni complementare situate în exteriorul
zonei construite protejate (LFCM5);
Art.2. Funcţiunea dominantă a zonei este aceea de locuinţe:

LFCm1
- locuinţe unifamiliale / semicolective (max. 4 ap.) existente, cu regim mic de
înălţime P – P+M – P+1, în zone protejate;
Subzona include:
- “Colonia Maria”: locuinţe pentru salariaţii din Industria Sârmei şi Arena de tenis
“Vaida Gavrilă” – ansamblu de arhitectură propus (II-a-B):
- parcelă cu locuinţă colectivă, cu 4 apartamente – P+1, str. Aurel Vlaicu nr.
32, datare 1939 – monument de arhitectură propus;
- parcele cu locuinţe cuplate – P+M, str. Aurel Vlaicu nr. 34 şi str. E.
Teodoroiu nr. 6 (desfigurată), datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – parter, Aleea Castanilor nr. 1-2, 3-4, 5-6, 7-8,
9-10 şi str. E. Teodoroiu nr. 1-3, 2-4, 5-7, datare 1935;
- parcele cu câte 4 locuinţe înşiruite – P+M, str. E. Teodoroiu nr. 11, str.
Duzilor nr. 1 (desfigurată) şi str. Duzilor nr. 2;
- parcele cu locuinţe colective cu 4 ap. şi scară exterioară – P+1, str. Ion
Raţiu nr. 35, 37, 39, datare 1945;
- arena de tenis “Vaida Gavrilă”.
- Ansamblul de locuinţe str. George Enescu şi str. 9 Mai – ansamblu de

arhitectură propus (II-a-B):
- parcele cu locuinţe cuplate - parter, str. 9 Mai nr. 1-3 (desfigurată), 2-4, 5-
7, 6-8 şi str.George Enescu nr. 3-5, 7-9, 11-13, datare 1955.
- Locuinţă P+1, str. V. Goldiş nr. 10 – monument de arhitectură propus (II-m-B).
LFCm2
- locuinţe unifamiliale / semicolective (max. 4 ap.) existente, cu regim mic de
înălţime P – P+M – P+1+M;

LFCm3
- locuinţe unifamiliale / semicolective (max. 4 ap.) propuse, cu regim mic de
înălţime maxim P+1+M;
LFCm4
- Ansamblul de locuinţe colective str. Retezatului şi str. A. Vlaicu – ansamblu de
arhitectură propus (II-a-B):
- 4 locuinţe colective P+2, str. Retezatului nr. 1, 4, 6, 8, datare 1955
- 4 locuinţe colective P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 47, 49, 51, 53, datare 1949
LFCM5
- locuinţe colective existente, cu regim mediu-mare de înălţime P+4 – P+10;

LFCm1+LFCm2+LFCm3+LFCm4+LFCM5
- intreprinderi mici nepoluante, comerţ alimentar, comerţ nealimentar cu mărfuri
de folosinţă zilnică, prestări servicii (coafor, frizerie, reparaţii aparate casnice,
florărie, xerox) / profesiuni liberale, dispensar / cabinet medical, sedii firme,
dacă Sutilă este sub 100 mp şi cu condiţia să nu genereze transporturi grele, să
nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program
prelungit peste orele 22 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru
depozitare şi producţie;
- creşe / grădiniţe, dacă suprafaţa utilă este sub 100 mp şi se asigură min. 100
mp teren de joacă;
- circulaţie pietonală şi carosabilă;
- parcări, garaje;
- grădini;
- spaţii verzi, de protecţie, locuri de joacă pt. copii;
- construcţii şi amenajări de echipare edilitară.

Art.4. Utilizări permise: toate tipurile de construcţii şi amenajări care corespund
funcţiunii zonei şi îndeplinesc condiţiile prezentului regulament (art. 2 şi 3).

LFCm1+LFCm4


LFCm2
- sunt permise extinderi / adăugiri având ca obiect ridicarea nivelului de confort,
care nu pot depăşi 30 mp suprafaţa construită la sol;
- mansardarea podurilor, pe bază de expertiză tehnică;
LFCm3
- orice intervenţie este condiţionată de existenţa PUZ însoţit de un regulament,
corelat cu cel de faţă;
LFCM5
- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul blocurilor de
locuit cu următoarele condiţii:
- spaţiile comerciale cu produse alimentare şi nealimentare, farmaciile,
librăriile, frizeriile, studiourile foto, casele de schimb valutar, dispensarele
medicale să aibă un acces separat de cel al locatarilor;
- creşele şi grădiniţele să aibă un acces separat de cel al locatarilor şi să
dispună în utilizare exclusivă de o suprafaţă minimă de teren de 100 mp
pentru jocul copiilor;
- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare,
numai pentru categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii
specializate şi practică profesională private cu grad redus de perturbare a
locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi 20), de exemplu:
birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări, proiectare, reprezentanţe,
agenţii imobiliare etc.;
- lucrări ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor publice pot fi
aprobate numai în condiţiile promovării unor proiecte vizând transformarea
funcţională a parterului unui întreg tronson de clădire, respectiv apartamentele
deservite de cel puţin o scară comună.
- mansardarea cu un nivel a locuinţelor colective cu P+4 niveluri este
condiţionată de montarea unui ascensor pe faţadă;
4
monumente istorice;
temporare;


- discotecă, club;
- adăposturi pentru animale / abatoare;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- curăţătorii chimice;
- depozite en gros / de substanţe inflamabile sau toxice / materiale refolosibile;
- se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi generatoare
de disconfort pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publică,
jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfă, etc.;
- se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale locuinţelor colective
având funcţiunea de circulaţie, holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare,
casele scărilor etc.
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice;
- orice lucrări de extindere la clădirile de locuit existente, fără racordare la reţele
publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire.

pluviale;
- elaborarea PUZCP în zonele construite protejate delimitate prin PUG;


procese);
apă);
- antena GSM;
• Capitolul 3 - Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

LFCm1+LFCm4
Se interzice orice schimbare a configuraţiei parcelarului existent prin comasări
sau subîmpărţiri.
LFCm2+LFCm3
- front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite, de minimum 12 m pentru
clădiri cuplate şi de minimum 15 m pentru clădiri izolate;
- suprafaţa minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite, respectiv de
minimum 300 mp pentru clădiri cuplate şi minimum 500 mp pentru clădiri
izolate;
LFCM5
Se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor. În cazul
unor intervenţii / inserţii sunt considerate loturi construibile numai cele care respectă
cumulativ următoarele condiţii:
- front la stradă de minimum:
- 30 m – pentru locuinţe P+4;
- 40 m – pentru locuinţe P+10;

- suprafaţa minimă a parcelei

- 1200 mp – pentru locuinţe P+4;
- 2000 mp – pentru locuinţe P+10;
- adâncimea parcelei:
- min. 40 m – pentru locuinţe P+4;
- min. 50 m – pentru locuinţe P+10;

Se va menţine neschimbată amplasarea clădirilor faţă de aliniamentul existent
al străzii, cu condiţia ca înălţimea maximă la cornişă să nu depăşească distanţa
dintre acesta şi aliniamentul de pe latura opusă a străzii.
permite respectarea zonelor de siguranţă şi protecţie a căilor de comunicaţie.
În cazul amplasării unor locuinţe cu regim mic de înălţime, retragerea faţă de
aliniament (limita domeniului public – trotuar) va fi de min. 5 m
În cazul amplasării unor locuinţe colective, retragerea faţă de aliniament (limita
domeniului public – trotuar) va fi de min. 10 m.
Art.11. Amplasarea clădirilor faţă de limitele parcelelor / unele faţă de altele

În cazul în care pe limita laterală / posterioară a parcelei există calcane ale
clădirilor vecine, noua construcţie se va alipi la calcane.
În cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe una
dintre limitele laterale, iar pe cealalaltă limită se învecinează cu o clădire retrasă de la
limita laterală a parcelei, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de
limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu 1/2 din înălţimea măsurată la
streşină / cornişă.
În cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase faţă de limitele laterale
ale parcelei, noua clădire se va retrage obligatoriu faţă de ambele limite laterale ale
parcelei la o distanţă egală cu 1/2 din înălţimea măsurată la streşină / cornişă.
Dacă există o aliniere posterioară predefinită, clădirile vor păstra alinierea faţă
de limita posterioară, iar dacă nu, se vor retrage cu 1/2 din înălţimea măsurată la
streşină / cornişă.
Amplasarea construcţiilor în interiorul parcelei se va face cu respectarea
distanţelor minime obligatorii între clădiri (clădirile vor respecta între ele distanţe
egale cu înălţimea la cornişă / streaşină a celei mai înalte dintre ele, D = H). Distanţa
se poate reduce la jumătate din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă
calcane sau ferestre care nu asigură iluminarea naturală a unor încăperi de locuit sau

care impun iluminare naturală. Distanţa dintre două ferestre aşezate faţă în faţă nu
poate fi mai mică de 3,00 m.
Se va asigura gabaritul necesar intervenţiilor în caz de incendiu (lăţime = 3,80
LFCm3
În cazul unei parcelări propuse, distanţele minime faţă de limite vor fi:
- aliniament:
- 5 m pentru locuinţele izolate / cuplate / înşiruite;
- laterale:
- 3 m pt locuinţele izolate;
- 3 m lăţime pentru locuinţele cuplate;
- 0 m lăţime pentru locuinţele înşiruite;
- posterioară:
- 3 m pentru locuinţele izolate / cuplate / înşiruite;

Pentru construcţiile de locuinţe se recomandă evitarea orientării spre nord a
dormitoarelor.

D1-D2.
LFCm1+LFCm2+LFCm3
Pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura:
- accese carosabile pentru locatari;
- acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor;
- alei (semi)carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum
25 m vor avea o lăţime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari
de 25 m vor fi prevăzute supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre
de întoarcere;
- în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor
realiza prin alei de deservire locală (fundături): cele cu o lungime de 30 m - 1
bandă de 3,5 m lăţime; cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2
benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură şi supralărgiri pentru manevre
de întoarcere la capăt.
Pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun se vor
asigura: accese carosabile pentru locatari; accese de serviciu pentru colectarea
deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor. În cazul
unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei
de deservire locală (fundături): cele cu o lungime de maximum 30 m - 1 bandă de 3,5
m lăţime; cele cu o lungime de 30 m până la maximum 100 m - minimum 2 benzi
(total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură; supralărgiri pentru manevre de întoarcere
la capăt.


În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, acesul vehiculelor de
pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime de minim 3,80 m şi 4,20 m înălţime.
LFCm4+LFCM5
Locuinţele colective cu acces şi lot folosit în comun vor fi prevăzute cu:
- accese carosabile pentru locatari;
- accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor;
- accese la parcaje şi garaje.

Panta căii pietonale va fi în profil longitudinal max. 5%, / în profil transversal
max. 2%.
Art.15. Necesarul de parcaje

Toate locuinţele unifamiliale vor avea min. 1 loc de parcare pe parcelă.
Pentru construcţiile de locuinţe, vor fi prevăzute locuri de parcare publice după
cum urmează: câte 1 loc de parcare la 5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu; câte 1 loc
de parcare la 3 apartamente pentru locuinţe semicolective / colective cu acces
propriu şi lot folosit în comun.

Din totalul locurilor de parcare pentru locuinţele individuale vor fi prevăzute

garaje în procent de 60-100%.
Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există
norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care
prevăd un număr mai mare de locuri de parcare.

LFCm1
Se va menţine regimul de înălţime actual P – P+M – P+1
LFCm2+LFCm3
Înălţimea maximă admisibilă va fi P+1+M
LFCm4
Se va menţine regimul de înălţime actual P+1 – P+2
LFCM5
Înălţimea maximă admisibilă va fi P+4+M – P+10
La fronturi se vor respecta înălţimile existente, preluându-se cotele clădirilor
învecinate. Dacă se implantează între două construcţii existente, noua clădire va fi la
cornişă cu 0,50 m mai jos/sus faţă de clădirile existente şi la coama cu 1 m mai
jos/sus faţă de clădirile existente. Dacă se implantează între o clădire existentă şi un
spaţiu neconstruit, diferenţa de 0,50 m la cornişă şi 1 m la coamă se raportează la
clădirea existentă. În interiorul parcelelor se aplică aceleaşi reguli privind clădirile
alipite sau zidurile de închidere aşezate pe limitele separatoare. Propunerile se vor
justifica prin desene, machete, fotomontaje care să susţină inserţia în sit.
În cazul clădirilor situate pe colţ, la racordarea între străzi având regim diferit de
înălţime, dacă diferenţa este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai înalt
spre strada secundară pe întreaga parcelă; dacă regimul diferă cu două niveluri se
va realiza o descreştere în trepte, primul tronson prelungind înălţimea clădirii de pe
strada principală pe o lungime minimă egală cu distanţa dintre aliniamente.

LFCm1+LFCm4
Se interzice:


plastice, ş.a.).
Reguli impuse:
Este obligatorie păstrarea: volumetriei, formei, materialelor şarpantei,
modenaturii şi decoraţiei, formei şi poziţiei golurilor, tâmplăriei, grilajelor, copertinelor,
materialelor pentru soclu/trepte exterioare, balustradelor şi parapeţilor balcoanelor şi
teraselor.
Este interzisă schimbarea formei şi poziţiei originare a streşinii, paziei, coşurilor
de fum, jgheaburilor şi burlanelor.
elementelor.
Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi
arhitectură cu clădirea principală.
Materiale:
Soclu
- se va păstra / repara placajul iniţial din piatră;
Tâmplărie


acoperişului, iar învelitoarea va fi din ţiglă;
păstrate;
Firme / reclame
curţi;
Mobilier urban
Mobilierul urban (pergole / umbrare, bănci, jardiniere, coşuri de gunoi) se va
trata unitar şi conform specificului spaţiului public respectiv, pe bază de PUD.
LFCm2+LFCm3+LFCM5


Se interzice:
plastice, ş.a.);

publice;
efectua în incintă / subteran, cu respectarea normelor în vigoare, astfel încât să
interzisă.
Toate deşeurile organice vor fi folosite ca îngrăşământ organic.
Deşeurile anorganice, ce nu pot fi fermentate, se vor colecta şi transporta la
groapa de gunoi zonală.
Suprafeţele rezervate pentru platforme gospodăreşti:
- 2,00 mp / 3 apartamente;
- 2,00 mp / locuinţă unifamilială;


În cadrul oricărui obiectiv se vor prevedea spaţii verzi amenajate, iar unde nu
este posibil, se vor amenaja jardiniere cu flori la toate ferestrele sau/şi înverzirea
faţadelor şi balcoanelor, care vor fi amplasate astfel încât să participe la
agrementarea spaţiului public.
Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit
cu gazon şi plantat cu minimum un arbore la fiecare 100 mp.
Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi
înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime.
Suprafeţele minime rezervate pentru spaţii plantate, după tipul de locuinţă:
- locuinţe izolate / cuplate / înşiruite:
- 45 % din Steren;
- locuinţe colective şi semicolective:
- 30,00 mp / ap;

LFCm1+LFCm2+LFCm3
Împrejmuirea spre stradă va fi transparentă cu grilaj decorativ, de 1,50 m
înălţime şi cu soclu opac de 30 cm, iar porţile situate pe aliniamentul stradal se vor
deschide numai spre interior.
Împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor vor fi opace, vor
avea înălţimea de 1,80 m şi panta de scurgere va fi orientată spre parcela
proprietarului împrejmuirii. (Proprietar al împrejmuirii este considerat proprietarul
parcelei pentru latura din dreapta intrării principale şi pentru jumătatea adiacentă din
latura posterioară a respectivei parcele).
LFCm4+LFCM5
Terenurile cu locuinţe colective vor avea împrejmuiri transparente cu înălţimea
de maximum 1,20 m (din fier sau plasă metalică) şi vor fi dublate cu gard viu.
Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament, pot fi lipsite de gard,
pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru
restaurante, cafenele etc.
Sunt interzise împrejmuirile din panouri de beton prefabricat, din plase metalice
sau din tablă, şi folosirea de culori stridente / sclipicioase.
Art.21. Procentul maxim de ocupare a terenului admis:

LFCm1+LFCm2+LFCm3
POT = max. 35%

LFCm4
POT = max. 35% pentru locuinţe colective P+1 – P+2;
LFCM5
POT = max. 30% pentru locuinţe colective P+4;
POT = max. 20% pentru locuinţe colective P+10;
LFCm1+LFCm4
depăşi 12 mp suprafaţă construită la sol.
LFCm2
depăşi 30 mp suprafaţă construită la sol.

LFCm1+LFCm2+LFCm3
CUT = max. 0,35 (parter, 4 m la cornişă sau streaşină);
CUT = max. 0,70 (P+M / P+1 - 7 m la cornişă sau streaşină);
CUT = max. 1,05 (P+1+M - 10 m la cornişă sau streaşină);
LFCm4
CUT = max. 0,70 (P+1 - 7 m la cornişă sau streaşină);
LFCM5
4.3. ZONA MIXTĂ
Art.1. Zona mixtă (ZM) cuprinde:
Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare propuse (UID3) şi
instituţii şi servicii publice propuse (ISP3), ce necesită elaborare de PUZ.
Art.2. Funcţiunea dominantă a zonei este de unităţi industriale / de depozitare

nepoluante şi de instituţii şi servicii publice (comerţ alimentar / nealimentar / en-gros,
birouri, alimentaţie publică, turism, sport, sănătate).

- circulaţie pietonală şi carosabilă;
- parcări, garaje;
- spaţii verzi;
- construcţii şi amenajări de echipare edilitară.

funcţiunii zonei şi îndeplinesc condiţiile prezentului regulament (art. 2 şi 3).


- orice intervenţie este condiţionată de existenţa PUZ / PUD însoţit de un
regulament, corelat cu cel de faţă;

- unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, servicii publice sau de
interes general şi spaţii pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea
depăşeşte CMA;
- se interzice amplasarea locuinţelor, cu excepţia locuinţelor de serviciu.
- abatoare;
- depozite de substanţe inflamabile sau toxice / materiale refolosibile;
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

pluviale;
- elaborarea PUZCP în zonele construite protejate delimitate prin PUG;


procese);
apă);
- antena GSM;

Intreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi):
- front la stradă de minimum 30,00 m;
- suprafaţa minimă a parcelei de 1000 mp;
Intreprinderi mari (peste 250 angajaţi):


Retragerea faţă de aliniament va fi de min. 6 m.


Distanţa minimă faţă de limitele laterale şi posterioară este egală cu 1/2 din
înălţimea măsurată la streşină / cornişă.
Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele în interiorul parcelei se va face
respectând o distanţă egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, D = H. Distanţa se
poate reduce la jumătate din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă
calcane sau ferestre care nu asigură iluminarea naturală a unor încăperi care impun
iluminare naturală. Distanţa dintre două ferestre aşezate faţă în faţă nu poate fi mai
mică de 3,00 m.

536 din 1997.

D1-D2.
Construcţiile de producţie şi/sau de depozitare trebuie să fie accesibile
autospecialelor de intervenţie pe cel puţin două laturi. Fac excepţie construcţiile cu
aria desfăşurată de maximum 2000 mp, la care accesul de intervenţie poate fi pe o
singură latură.

Panta căii pietonale va fi în profil longitudinal max. 5%, iar în profil transversal
max. 2%.


- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în
timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate
având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;
- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat
parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de
minimum 1,20 m.
- numărul de parcaje se va face după specificul activităţii, având ca orientare
generală:
- 1 loc de parcare la 25 mp la o suprafaţă de activitate cuprinsă între 10 şi
100 mp;
- 1 loc parcare la 150 mp la o suprafaţă de activitate cuprinsă între 100 şi
1000 mp;
- 1 loc parcare la 100 mp la o suprafaţă de activitate mai mare de 1000 mp.

Înălţimea maximă admisibilă va fi stabilită prin PUZ / PUD, în funcţie de
procesul tehnologic, se recomandă 12,00 m.

contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
Faţadele posterioare/laterale şi anexele vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel
cu faţada principală.

publice;
(electric, gaz) pe faţadele principale;


- orice clădire trebuie să fie prevăzută cu amenajări pentru colectarea deşeurilor
menajere în tomberoane/containere.
interzisă.

Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii
verzi plantate în funcţie de destinaţia construcţiei:
- pentru construcţiile administrative şi financiar-bancare vor fi prevăzute spaţii
verzi cu rol decorativ min. 10% din suprafaţa terenului;
- pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu rol
decorativ şi de agrement 5% din suprafaţa terenului;
- pentru construcţiile turism vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate pe o suprafaţă
de min. 25% din suprafaţa terenului;
- pentru constucţiile industriale / de depozitare vor fi prevăzute spaţii verzi şi
plantate pe o suprafaţă de min. 20% din suprafaţa terenului;

norme diferite de dimensionare a spaţiilor verzi, vor fi luate în considerare cele care
prevăd o suprafaţă mai mare.
Se va planta:
- 1 arbore / 100 mp gazon;
- 1 arbore / 4 locuri de parcare;
- gard viu de 1,20 metri înălţime în jurul parcărilor;

Clădiri Arbori Arbuşti
m m
Terenurile din zona mixtă vor avea împrejmuiri transparente cu înălţimea de
maximum 2,00 m (din fier sau plasă metalică) şi vor fi dublate cu gard viu.
Porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea
vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia
pe drumurile publice.
Sunt interzise împrejmuirile din panouri de beton prefabricat.

Art.21. Procentul maxim de ocupare a terenului admis:

- POT = max. 40% pt. construcţii administrative, financiar-bancare, comerţ;
- POT = max. 35% pentru construcţii de turism;
- POT = max. 65% pentru construcţii industriale / de depozitare;

CUT = max. 1,30 (h max. = 12 m la streaşină);
4.4. ZONA UNITĂŢILOR DE PRODUCŢIE INDUSTRIALE ŞI DE DEPOZITARE
Art.1. Zona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare (UID) reprezintă
terenurile rezervate actualelor şi / sau viitoarelor unităţi productive (industriale şi
depozite) şi cuprinde subzonele:
- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare existente situate în
interiorul zonei de protecţie a monumentelor şi monumente istorice propuse
(UID1);
- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare existente (UID2);
- Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare propuse (UID3);
Art.2. Funcţiunea dominantă a zonei:

UID1
Subzona include:
- Clădirea de birouri P+1 – monument de arhitectură propus (II-m-B) şi 4 clădiri
locuinţe parter, în incinta „Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor
nr. 145, lângă poarta nr. 1;
- Hală „Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, cu acces de
la poarta nr. 1 – monument de arhitectură industrială propus (II-m-B);
UID2+UID3
- activităţi economice cu caracter industrial, servicii productive, de depozitare şi
transport existente şi propuse.

UID1+UID2+UID3
- circulaţie pietonală şi carosabilă, spaţii verzi de protecţie, sedii de firmă, comerţ,
alimentaţie publică şi echipare edilitară.

Art.4. Utilizări permise:
UID1+UID2+UID3
- toate tipurile de construcţii şi amenajări care corespund funcţiunii zonei şi
îndeplinesc condiţiile prezentului regulament (conf. Art. 2,3).

Art.5. Utilizări permise cu condiţii

UID1
UID1+UID2
- activităţile actuale vor fi permise în continuare cu condiţia diminuării cu cel puţin
50% a poluării actuale în termen de 5 ani;
- extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu
agraveze situaţia poluării;
- se pot localiza cu aceleaşi condiţii de diminuare a poluării următoarele funcţiuni:
- producţie manufacturieră;
- depozite şi complexe vânzări en-gros cu excepţia celor care utilizează
substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale;
- depozite şi complexe vânzări en-detail numai pentru produse care nu pot fi
transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi.
- terenurile accesibile pe cale ferată industrială vor fi rezervate activităţilor
productive şi de depozitare care utilizează acest mod de transport pentru
materia primă şi produse.
- în cazul conversiei funcţionale se recomandă reabilitarea şi adaptarea clădirilor
industriale abandonate;
5
monumente istorice;
temporare;

- în cazul conversiei funcţionale se recomandă identificarea şi eliminarea surselor

remanente de poluare sau contaminare a solului;
UID1+UID2+UID3
- între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce
zgomot şi vibraţii, şi locuinţe, se asigură zone de protecţie sanitară pe o distanţă
de 50 - 300 m, în funcţie de procesul tehnologic.
- pentru construcţiile şi amenajările din zona de protecţie a drumului naţional /
judeţean / CF, se va obţine avizul organelor competente.
UID3
- orice intervenţie este condiţionată de existenţa PUZ / PUD însoţit de un
regulament, corelat cu cel de faţă;

UID1+UID2+UID3
- unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, servicii publice sau de
interes general şi spaţii pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea
depăşeşte CMA;
- unităţi productive incomode prin traficul generat sau cu risc tehnologic;
- abatoare;
- depozite de substanţe inflamabile sau toxice / materiale refolosibile;
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

UID1+UID2+UID3
pluviale;



UID1+UID2+UID3
procese);
apă);
- antena GSM;

UID1+UID2+UID3
Intreprinderi micro/mici (1-9 / 10-49 angajaţi):




UID1+UID2+UID3
În cazul amplasării unor obiective, retragerea faţă de aliniament (limita

UID1+UID2+UID3
mică de 3,00 m.

UID1+UID2+UID3
536 din 1997.

UID1+UID2+UID3
D1-D2.
singură latură.


UID1+UID2+UID3
Panta căii pietonale va fi în profil longitudinal max. 5% / în profil transversal
max. 2%.

UID1+UID2+UID3
minimum 1,20 m.
generală:
100 mp;
1000 mp;


UID1+UID2+UID3
Înălţimea maximă admisibilă va fi stabilită prin PUZ / PUD, în funcţie de
procesul tehnologic, se recomandă 12,00 m.

UID1
Se interzice:
plastice, ş.a.).
Reguli impuse:
Este obligatorie păstrarea: volumetriei, formei, materialelor şarpantei,
modenaturii şi decoraţiei, formei şi poziţiei golurilor, tâmplăriei, grilajelor, copertinelor,
materialelor pentru soclu/trepte exterioare, balustradelor şi parapeţilor balcoanelor şi
teraselor.
Este interzisă schimbarea formei şi poziţiei originare a streaşinii, paziei,
coşurilor de fum, jgheaburilor şi burlanelor.


elementelor.
Materiale:
Soclu
- se va păstra / repara;
Tâmplărie
acoperişului, iar învelitoarea va fi din ţiglă;
păstrate;
Firme / reclame


curţi;
UID2+UID3
- se va trata unitar întreaga faţadă folosind aceleaşi materiale şi culori la
tâmplărie, respectându-le pe cele iniţiale.
Se interzice:
acoperişului la clădirile cuplate;
plastice, ş.a.);

UID1+UID2+UID3
publice;


interzisă.
Lipsa echipării cu reţele de apă şi canalizare conduce la obligativitatea adoptării
unor soluţii locale (puţuri pentru alimentare cu apă şi fose septice pentru preluarea
apelor uzate etc.) cu caracter temporar până la realizarea reţelelor edilitare publice,
cu respectarea distanţelor de protecţie sanitară aferente.
Bazinele vidanjabile ce se vor realiza înaintea canalizării apelor uzate menajere
vor fi prevăzute cu dispozitive de racordare la viitoarea reţea.

UID1+UID2+UID3
Spaţiile verzi din incintele industriale, în raport cu consideraţiile tehnice, igienice
şi estetice impuse de natura şi condiţiile intreprinderilor, au rol:
- de separare a secţiilor cu procese de producţie specifice;
- de filtru protector;
- de dirijare a curenţilor de aer (formarea curenţilor verticali);
- de odihnă şi echilibru psihologic;
- estetic;
Se vor folosi plante rezistente la gradul de nocivitate respectiv (plop canadian,
arţar). Spaţiile verzi de protecţie vor ocupa un procent de minim 20% din suprafaţa
parcelei.
Se va planta:

UID1+UID2+UID3
Terenurile vor avea împrejmuiri transparente tratate decorativ cu înălţimea de
max. 2,00 m (din fier sau plasă metalică) şi vor fi dublate cu gard viu.

În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre

interior la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2,00 m înălţime,
între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

UID1+UID2+UID3
POT max. admis = 65%;

UID1+UID2+UID3
CUT max. = 1,30 (h max. = 12 m la streaşină)
4.5. ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE
Art.1. Zona unităţilor agricole existente (UA)
Art.2. Funcţiunea dominantă a zonei: activităţi economice cu caracter agro-zootehnic

şi de servicii agro-zootehnice în exteriorul zonei construite protejate.
Art.3. Funcţiunile complementare admise în zonă sunt: circulaţie pietonală şi

carosabilă, spaţii verzi de protecţie, sedii de firmă, comerţ, alimentaţie publică şi
echipare edilitară.

funcţiunii zonei şi îndeplinesc condiţiile prezentului regulament (conf. Art. 2, 3).

- unităţi de depozitare produse agro-zootehnice;
- servicii conexe activităţilor agro-zootehnice;
- accese pietonale şi carosabile;
- perdele protecţie;
- reţele tehnico-edilitare.
- parcaje;
- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;
- staţii de benzină;
- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea
unităţilor.
Sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare ale diferitelor
tipuri de întreprinderi existente; în cazul în care aceste caracteristici nu permit
dezvoltarea activităţilor, şi / sau este necesară schimbarea destinaţiei, se cere P.U.Z.
(reparcelare / reconfigurare).

În cazul unităţilor zootehnice cu capacităţi mai mari decât: 100 capete bovine,
500 capete porcine, 1500 capete curcani, 6000 capete găini se vor elabora studii de
impact asupra mediului, pe baza cărora se va elibera acordul şi / sau autorizaţia de
mediu.
În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele
minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi
care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
Ferme cabaline 100 m

Ferme de ingrăşătorii de taurine, până la 500 capete 200 m
Ferme de ingrăşătorii de taurine, peste 500 capete 500 m
Ferme de păsări, până la 5.000 capete 500 m
Ferme de păsări cu peste 5.000 capete şi complexe avicole 1.000 m
industriale
Ferme de ovine 100 m
Ferme de porci, până la 2.000 capete 500 m
Ferme de porci, între 2.000 – 10.000 capete 1.000 m
Complexe de porci cu peste 10.000 capete 1.500 m
Spitale veterinare 30 m
Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m
Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m
Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine 300 m
animală
Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd 500 m
Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m
Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 1.000 m
10.000 capete
Cimitire de animale, crematorii 200 m
Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-

se aceleaşi condiţii de distanţă. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de
impact avizate de institute specializate.
Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară ale autostrăzii, DN,
CF – pe o distanţă de 50 m pe ambele părţi, pot fi exploatate agricol, cu excepţia
culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau
concentrarea de substanţe poluante (plumbul şi compuşii de plumb, fluorul şi
compuşii săi, pesticide greu degradabile etc), pot fi vătămătoare pentru om sau
animale.


- se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot
incomoda funcţionarea acesteia;
- se interzice localizarea activităţilor poluante şi care prezintă risc tehnologic;
- se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial,
a serviciilor publice sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport;

pluviale;

procese);
apă);
- antena GSM;



Intreprinderi micro/mici (1-9 / 10-49 angajaţi):





mică de 3,00 m.

536 din 1997.

D1-D2.
singură latură.

max. 2%.


minimum 1,20 m.
generală:
100 mp;
1000 mp;

Înălţimea construcţiilor se reglementează prin PUZ / PUD, fiind determinată de
procesul tehnologic.

- se va trata unitar întreaga faţadă folosind aceleaşi materiale şi culori la
tâmplărie;
- faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor şi garajele / anexele trebuie tratate
Se interzice imitarea materialelor naturale (ex.: piatră, lemn, simulări de
paramente), folosirea culorilor stridente şi sclipicioase, utilizarea de materiale pentru
construcţii provizorii (azbociment, materiale plastice, ş.a.), amplasarea de firme din
tablă / autocolante, dispunerea firmelor peste elementele decorative ale faţadelor şi
amplasarea firmelor pictate pe calcane.

publice;


interzisă.
Lipsa echipării cu reţele de apă şi canalizare conduce la obligativitatea adoptării
unor soluţii locale (puţuri pentru alimentare cu apă şi fose septice pentru preluarea
apelor uzate etc.) cu caracter temporar până la realizarea reţelelor edilitare publice,
cu respectarea distanţelor de protecţie sanitară aferente.
Bazinele vidanjabile ce se vor realiza înaintea canalizării apelor uzate menajere
vor fi prevăzute cu dispozitive de racordare la viitoarea reţea.
Toate deşeurile organice vor fi compostate în gropi, urmînd a fi folosite, ca şi
îngrăşămînt organic. Se vor prevedea bazine betonate, de colectare a dejecţiilor
animaliere lichide. Deşeurile anorganice, ce nu pot fi fermentate, se vor colecta şi
transporta la groapa de gunoi zonală.

Spaţiile verzi din incintele agro-zootehnice, în raport cu consideraţiile tehnice,
igienice şi estetice impuse de natura şi condiţiile acestora, au rol:
- de separare a secţiilor cu procese de producţie specifice;
- de filtru protector;
- de dirijare a curenţilor de aer (formarea curenţilor verticali);
- de odihnă şi echilibru psihologic;
- estetic;
Spaţiile verzi de protecţie vor ocupa un procent de minim 20% din suprafaţa
parcelei.
Se va planta:

Terenurile vor avea împrejmuiri transparente tratate decorativ cu înălţimea de
max. 2,00 m (din fier sau plasă metalică) şi vor fi dublate cu gard viu.

În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre

interior la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2,00 m înălţime,
între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

POT max. admis = 65%;

CUT max. = 1,30 (h max. = 12 m la streaşină)
4.6. ZONA SPAŢII VERZI, AGREMENT, PROTECŢIE
Art. 1. Zona spaţii verzi, agrement, protecţie (SV) cuprinde:
- Subzona spaţii verzi publice – scuaruri, parcuri situate în interiorul zonelor
construite protejate / de protecţie (SV1);
- Subzona spaţii verzi publice – scuaruri, parcuri (SV2);
- Subzona perdele de protecţie (SV3);
Art. 2. Funcţiunea dominantă:

SV1
- Parcul central Ion Floaşiu
- Scuarul Primăriei
- Scuarul cu bustul lui M. Viteazu
- Scuarul cu bustul lui Avram Iancu
- Scuarul de la magazinul „Profi”
SV2
- spaţii verzi – scuaruri, parcuri, loisir cotidian / săptămânal pentru toate
categoriile de vârstă, cu rol de: îmbunătăţire microclimat, sport – joc, distracţii,
promenadă, odihnă, educaţie, cultură, contact social, ridicarea calităţii estetice a
peisajului urban;
SV3
- perdele de protecţie – plantaţii şi amenajări de benzi din vegetaţie forestieră /
arboricolă existente şi propuse;
Art. 3. Funcţiunile complementare admise în zonă sunt:

SV1
- monumente de artă plastică, locuri de odihnă, iluminat public, amenajări
pietonale şi reţele tehnico-edilitare.
SV2
- alimentaţie publică, mobilier urban (pergole, umbrare, bănci, jardiniere, coşuri
de gunoi, panouri de afişaj, lampadare, chioşcuri ziare, cabine telefonice, etc.),
locuri de joacă, terenuri de sport, alei, accese, parcări, circulaţie pietonală
iluminat public şi reţele tehnico-edilitare.

SV3
- reţele tehnico-edilitare.

Art. 4. Utilizări permise:
SV1+SV2
- plantarea de arbori, arbuşti / plante ierboase (flori, liane) / amenajări florare /
plante agăţătoare / gazon; ape curgătoare / stătătoare, naturale sau artificiale;
ziduri de sprijin, parapete, scări; bănci, sculpturi, mobilier şi corpuri de iluminat –
circa 70 % din teren;
SV2
- locuri de joacă pentru copii, amenajări terenuri de sport – circa 10 % din teren;
- pavilioane de expoziţie, lectură, club, teatru în aer liber, alimentaţie publică –
braserie / cofetărie / bar – circa 10 % din teren.
- alei, piste pentru biciclete / role – circa 10 % din teren;
Art. 5. Utilizări permise cu condiţii:

SV1
SV2
Spaţii verzi cu folosinţă specializată – Ştranduri:
Ştrandurile vor respecta următoarelor cerinţe:
- în amonte de ştrand să nu existe deversări de ape uzate orăşeneşti sau
industriale la o distanţă care ar putea influenţa direct calitatea apei din zona
ştrandului;
- la locul îmbăierii, apa ştrandului va fi ferită de riscul poluării prin instituirea
zonelor de protecţie sanitară, similar cu protecţia surselor de apă de suprafaţă
pentru alimentarea cu apă potabilă;
- panta de adâncime trebuie să fie uniformă şi este de preferat ca proporţia
înclinării să nu depăşească 1:15;
- în zonele de scăldat trebuie să se asigure un minimum de 2,5 m2 luciu de apă,
pentru fiecare persoană care se scaldă în zone cu adâncimea apei sub 1,20 m,
şi cel puţin 6,25 m2 luciu de apă, pentru fiecare persoană care se scaldă în
zonele în care adâncimea apei este mai mare de 1,20 m;
- zona de uscat a ştrandurilor amenajate trebuie să asigure cel puţin 8 m2 zonă
de plajă pentru fiecare înotător;
- plajele vor fi întreţinute în permanentă stare de curăţenie şi vor fi dotate cu
recipiente pentru colectarea reziduurilor, asigurându-se un recipient la 250 m2
zonă de uscat / plajă.
SV3
- spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă:


- culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică (LEA, staţii de transformare,
magistrale de gaz, SRM gaz, captări de apă, conducte de aducţiune, rezervoare
de apă, căi de circulaţie rutieră şi feroviară);
- lucrări pentru amenajarea versanţilor / terenurilor în pantă: nivelarea-modelarea
terenurilor, captări de izvoare, drumuri cu caracter antierozional, canale,
debuşee, terase, cleionaje, praguri, căderi, consolidări, lucrări de traversare şi
de subtraversare, drenuri, cu instalaţiile aferente;
- lucrări pentru ameliorarea terenurilor afectate de alunecări: canale de evacuare
a apei, drenuri, captări de izvoare, împăduriri, împrejmuiri, ziduri de sprijin,
contrabanchete, lucrări de nivelare-modelare a terenului;
- perdele forestiere de protecţie şi / sau plantaţii antierozionale;
Art. 6. Utilizări interzise:

SV1+SV2
- se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate;
- se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
SV3:
- se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă
de infrastructura tehnică reprezentată de captări de apă, circulaţii majore şi de
reţele de transport a energiei electrice şi gazelor.

SV1+SV2+SV3
pluviale;

Art.8. Interdicţii totale de construire, cu excepţia spaţiilor verzi, se stabilesc pe

terenurile cu:
SV1+SV2+SV3
procese);
apă);
- antena GSM;
• Capitolul 3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

SV1+SV2
Se impune o suprafaţă de min. 26 mp / locuitor, pentru spaţii verzi în intravilan.
Spaţii verzi Suprafaţa Raza de servire Norma Vizitatori

de folosinţă ha mp / locuitor % din pop.
km minute
generală totală
1 Scuar 0,30 - 3 0,5 6 2,5
20
2 Grădină 3 - 20 1,5 25 2,5
3 Parc peste 20 3,0-4,0 45 8,0
4 Perdele de - - - 2,0 -
protecţie
Total spaţii verzi de folosinţă generală-intravilan 15,0

Spaţii verzi de folosinţă limitată Norma

conf. HGR 525/1996 republicată
1 Grădina unităţii de locuire min. 2,0 mp / locuitor
(spaţii verzi 0,7 + loc de joacă 1,3)
2 Învăţământ min. 30 % din S teren
3 Sănătate min. 10 mp / bolnav
4 Comerţ min. 5 % din S teren
5 Cultură min. 20 % din S teren
6 Sport min. 30 % din S teren
7 Administraţie min. 10 % din S teren
8 Turism min. 25 % din S teren
9 Culte min. 30 % din S teren
10 Industrie min. 20 % din S teren
11 Gospodărie comunală min. 20 % din S teren
12 Căi de comunicaţie min. 20 % din S teren
13 Reţele tehnico-edilitare min. 20 % din S teren
SV2
Organizarea spaţiilor de joc şi sport, pe categorii de vârstă, vor avea în vedere
dispunerea de terenuri de joc pentru grupele:
I (sub 3 ani) - 150 – 200 mp;
II (3-6 ani) - 0,20 mp / locuitor;
III (6-10 ani) - 0,40 mp / locuitor;
IV (10-14 ani) - 0,70 mp / locuitor, inclusiv amenajări sportive;
SV3
Lăţimea zonei verzi de protecţie faţă de infrastructura de circulaţii şi reţele
tehnice majore va respecta normele în vigoare.
Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând
depind de clasa tehnică a drumului şi de forma de bază a coroanelor arborilor:
- categoria străzii I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană
piramidală este de 15 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară
de 20 m;
- categoria străzii V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană
de 15 m.
Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora.
Lăţimile fâşiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcţie de felul
plantaţiei, vor fi:
- pentru plantaţii de pomi intr-un şir minimum 1,00 m;
- pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75 - 1,00 m;

- pentru gazon şi flori minimum 0,75 - 1,00 m.

Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu
dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se
recomandă să fie acoperite cu grătare metalice.
Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori
şi arbuşti trebuie să fie de minimum 1,00 m.
Plantaţiile cu garduri vii se execută la lucrări ornamentale, precum şi la perdele
de protecţie. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere.

SV2

SV2
mică de 3,00 m.

SV2
Pentru construcţiile de alimentaţie publică se recomandă orientarea, astfel încât
să se asigure însorirea spaţiilor pentru public. Se recomandă orientarea nord a
depozitelor, atelierelor de lucru, bucătăriilor şi a spaţiilor de preparare.
Construcţiile de cultură vor avea spaţiile de lectură şi săli de expunere orientate
nord.
Bibliotecile se vor orienta nord.
Construcţiile şi amenajările sportive vor avea axele longitudinale orientate pe
direcţia nord-sud cu abatere de maxim 15o.
Construcţiile de agrement (sălile de tip club) vor fi orientate sud, sud-vest sau
sud-est.


SV2
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement se va asigura
accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu şi de întreţinere.
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive se vor asigura
accese carosabile separate pentru public, sportivi şi personal. În interioarul
amplasmentului vor fi asigurate:
- alei carosabile de decongestionare de min. 7,00 m lăţime
- alei carosabile de circulaţie curentă de min. 3,50 m lăţime;
- alei carosabile de serviciu de min. 6,00 m lăţime;
Se vor asigura direct sau prin servitute accese carosabile şi pietonale la pârâuri,
pentru lucrări de amenajare / salubrizare / hidrotehnice. Accesele carosabile vor avea
o lăţime de minimum 3,50 m, pentru a permite accesul mijloacelor de intervenţie.

SV1+SV2
max. 2%.

SV2
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement vor fi prevăzute
parcaje în funcţie de capacitatea construcţiei, câte 1 loc de parcare pentru 30 de

persoane şi min. 1 copac / 2 parcări;

SV2: P+1

SV2

SV1+SV2+SV3
publice;
interzisă.
Toate deşeurile organice vor fi compostate în gropi, urmând a fi folosite, ca şi
îngrăşămînt organic. Deşeurile anorganice, ce nu pot fi fermentate, se vor colecta şi
transporta la groapa de gunoi zonală.

SV1+SV2
Spaţii verzi Suprafaţa Raza de servire Norma Vizitatori
de folosinţă ha km minute mp / % din pop.
generală locuitor totală
1 Scuar 0,30 - 3 0,5 6 2,5
2 Grădină 3 - 20 1,5 25 2,5 20
3 Parc peste 20 3,0-4,0 45 8,0
4 Perdele de - - - 2,0 -
protecţie
Total spaţii verzi de folosinţă generală-intravilan 15,0

- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de
parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;
- se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de
întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi
favorabile faunei antropofile specifice.
SV1+SV2
- împrejmuirile vor fi transparente, vor avea maxim 1,20 metri înălţime şi vor fi
dublate de gard viu;
- sunt interzise împrejmuirile din panouri de beton prefabricat.
Art.21. Procentul maxim de ocupare a terenului:

SV2
POT maxim = 10% - pt. construcţii
Art.22. Coeficientul maxim de utilizare a terenului:

SV2
CUT maxim = 0,20 – pt. construcţii
4.7. ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Art. 1. Zona de gospodărie comunală (GC) cuprinde:
- Subzona gospodărie comunală existentă – cimitirul eroilor – monument istoric
propus (GC1);
- Subzona gospodărie comunală existentă – cimitire (GC2);
- Subzona gospodărie comunală existentă – salubritate (GC3);
- Subzona gospodărie comunală propusă în extravilan (GC4);
Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei este gospodărie comunală: staţie de sortare

deşeuri, cimitire, salubritate, platforme betonate de dejecţii animaliere, platforme
gospodăreşti.
Art.3. Funcţiunile complementare

Circulaţie pietonală / carosabilă, perdele de protecţie, reţele tehnico-edilitare.

Art.4. Utilizări permise
GC1+GC2
- amenajarea aleilor, spaţiilor verzi şi instalaţii edilitare necesare în cimitire;
- construcţii şi amenajări specifice cultului (capele, cavouri, monumente
funerare);

GC3
- autobaza serviciului de salubritate;
- platformă betonată de dejecţii animaliere;
- bazine impermeabile vidanjabile;
- platforme betonate şi construcţii provizorii pentru depozitarea temporară a
deşeurilor menajere:
- 2 mp / locuinţă unifamilială;
- 2 mp / 3 ap. locuinţe colective.
GC4
- staţie de sortare deşeuri;

GC1
- Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu
Intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
- toate lucrările care modifică substanţa sau aspectul monumentelor
istorice;
- amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de
protecţie, piese de mobilier fix, orice fel de însemne pe şi în monumente
istorice;
- schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv
schimbările temporare;
- amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe,
indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
GC1+GC2+GC3+GC4
Desfiinţarea şi schimabarea destinaţiei unui cimitir se fac numai după 30 de ani
de la ultima înhumare şi după strămutarea tuturor osemintelor.
Se va respecta O.M.S. nr. 536 / 1997:
- 50 m distanţa minimă între cimitir uman şi locuinţe;
- 10 m distanţa minimă între platformele pentru depozitarea temporară a
deşeurilor menajere şi locuinţe;
- 500 m distanţa minimă între staţia de sortare deşeuri şi locuinţe;
- 200 m distanţa minimă între autobaza serviciului de salubritate şi locuinţe;
GC4
Staţia de sortare deşeuri necesită elaborarea de SF, PUZ şi alte studii de
specialitate.

GC1+GC2+GC3+GC4
Orice alte activităţi, amenajări şi construcţii în afara celor descrise la Art. 4.
Se interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.


GC1+GC2+GC3+GC4
pluviale;

GC1+GC2+GC3+GC4
procese);
apă);
- antena GSM;


GC2
Se vor norma suprafeţele de parcele de 7,5 – 10 mp / loc de veci (inclusiv alei,
spaţii verzi).

GC1+GC2+GC3+GC4
Construcţiile se vor retrage cu min. 6 m faţă de aliniament (limita domeniului
public).

GC2+GC3+GC4
Între morminte şi gardul cimitirului va fi lăsată o zonă liberă de 6 m.
Amplasarea construcţiilor în interiorul parcelei se va face cu respectarea
distanţelor minime faţă de limitele laterale şi posterioare – 6 m, precum şi a distanţei
minime între clădiri (D = H).

GC1+GC2
Amplasarea şi orientarea construcţiilor în cimitire se va face astfel încât să se
respecte normele de cult.

GC2+GC3+GC4
În jurul împrejmuirii – spre interior, va fi lăsată o zonă liberă de min. 6 m -
carosabilă.

GC1+GC2
max. 2%.


GC1+GC2
Se vor prevedea min. 10 parcaje / cimitir.
GC3+GC4
Conform studiilor de specialitate şi a parcului auto de salubritate.

GC1+GC2
Conform cultului;
GC3+GC4
Parter;

GC1+GC2+GC3+GC4

GC1+GC2+GC3+GC4
Toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice.
interzisă.
GC3+GC4
Colectarea la locul de producere (precolectarea primară) a reziduurilor
menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcţie de cantitatea
produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează reziduurile
menajere din locuinţă; reziduurile nu se colectează direct în recipient, ci într-o pungă
de polietilenă aflată în recipient şi care să aibă un volum puţin mai mare decât
volumul recipientului.
Administraţia locală va asigura colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea
reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face
în recipiente acoperite, menţinute în bună stare, amplasate în condiţii salubre, în
spaţii special amenajate. Este interzisă depozitarea reziduurilor stradale, după
colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.
Deşeurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente
reciclabile şi nereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupă de gestionarea

deşeurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile şi va
asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacităţi
adecvate de sortare şi depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea
separată de la sursă (sticle, material plastic, hârtie, deşeuri predominant organice,
biodegradabile etc)
Categorii de deşeuri:
- Deşeuri menajere
- Deşeuri comerciale similare celor menajere
- Deşeuri din parcuri şi grădini
Deşeurile specifice, predominant vegetale, din parcuri şi grădini trebuie reciclate
prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, dacă nu este posibil, să fie
dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se compostează resturile
vegetale din alte surse.
- Deşeuri din pieţe
Se va asigura colectarea separată a deşeurilor de origine vegetală, care pot fi
compostate şi a celorlalte deşeuri care se pretează la reciclare, cum ar fi: materialul
plastic, hârtie, sticlă etc, similare cu cele menajere. Administraţia pieţei va asigura
recipiente marcate şi amplasate în locuri special amenajate.
- Deşeuri de construcţii:
Componentele nereciclabile din refecerile drumurilor, din demolări şi construcţii
se colectează şi se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deşeu din demolări este
considerat contaminat şi se colectează separat, dirijându-se într-un sistem care să nu
permită accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligaţia să monteze
recipiente de colectare adecvate.
- Deşeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau
cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale
amplasate în clădiri de locuit urmează circuitul deşeurilor de îngrijiri medicale cu risc,
conform reglementărilor legale specifice. Cabinele medicale vor respecta legislaţia
specifică în domeniu. Se interzice depunerea deşeurilor rezultate din îngrijiri
medicale în containerele comune ale clădirilor de locuit.
- Deşeuri stradale se compun din: deşeuri rezultate din măturarea străzilor şi
deşeuri asimilate celor menajere, precolectate în recipiente stradale.
Deşeurile rezultate din măturarea străzilor conţin: materiale rezultate din
abraziunea cauciucurilor şi a drumului, pământ, frunze şi alte vegetale, resturi
animale, nisip antiderapant şi pulberi sedimentare din atmosferă. Este recomandabil
ca nisipul antiderapant să fie colectat separat de alte deşeuri stradale şi, pe cât
posibil, reutilizat.
Deşeurile asimilabile cu cele menajere se precolectează în recipiente stradale
(coşuri, puble, containere) asigurate de către primării. Este important ca aceste
recipiente să fie în număr suficient, cu volume adecvate şi montate la distanţe
optime. Deşeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deşeurilor menajere.
- Deşeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare, care nu
se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează şi se neutralizează prin
compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate
la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere şi colectare la locul

de neutralizare se face de preferinţă zilnic, fără a se depăşi următoarele termene
maxime:
- în anotimpul cald (1 aprilie – 1 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale şi de la unităţile de alimentaţie publică, unităţile
sanitare cu paturi, grădiniţe şi creşe.
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
- în anotimpul rece (1 octombrie – 1 aprilie)
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.
Metodele şi tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate

sanitar. Reziduurile toxice şi periculoase se depozitează şi se neutralizează numai în
condiţiile stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Depozitele de deşeuri urbane, controlate, instalaţiile de compostare a deşeurilor
organice şi biodegradabile, instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi
administrate, astfel încât să se realizeze condiţii de împiedicare a eliminării şi
diseminării poluanţilor în mediul natural: sol, ape de suprafaţă / subterane, aer.
În instalaţiile de compostare a deşeurilor organice biodegradabile se va evita
prezenţa substanţelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În
acest scop, se asigură condiţii de colectare separată a acestui tip de deşeuri. Gazele
de fermentare şi apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează
şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.

GC1+GC2+GC3+GC4
- orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe
calea ferată, va fi amenajată astfel încât să nu altereze aspectul general al
localităţii;
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu
arbori în proporţie de minim 20% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot
frontul incintei;
- parcajele vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri şi vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;
- se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei
în proporţie de minim 5 % din suprafaţa totală.
GC1+GC2+GC3+GC4
Împrejmuirile vor fi opace de max. 2,00 m înălţime, cu grilaj decorativ la acces şi
dublate de vegetaţie înaltă / gard viu.


GC1+GC2:
Suprafaţa totală va fi de 7,5 - 10 mp / loc de veci, din care 15 % circulaţii
carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii şi 1 % construcţii.
GC3+GC4:
POT maxim = 50%
Art.22. Coeficientul maxim de utilizare a terenului

GC1+GC2:
CUT maxim 0,15, sau conform normelor tehnice specifice.
GC3+GC4:
CUT maxim 0,50
4.8. ZONA PENTRU CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
Art. 1. Zona pentru construcţii tehnico-edilitare (TE) existentă şi propusă;
Art. 2. Funcţiunea dominantă a zonei este construcţii şi reţele tehnico-edilitare.
Art.3. Funcţiunile complementare: spaţii verzi, căi de comunicaţie

- captări de apă, staţii de pompare, rezervoare de apă;
- posturi / staţii de transformare;
- centrale termice;
- staţii de reglare măsură gaz;
- antene GSM;
- reţele tehnico-edilitare (apă, canalizare, LEA, telefonie, gaz, termoficare);
- construcţii aferente reţelelor tehnico-edilitare;
- staţie de epurare;
- depozite de carburanţi;
- alte instalaţii edilitare;

- toate reţelele tehnico-edilitare se vor executa subteran în intravilan;
- echiparea tehnico-edilitară se va realiza numai pe baza proiectelor de execuţie
elaborate de specialişti în domeniu, având la bază studiul de fezabilitate, cu
avizul „Comisiei pentru execuţia reţelelor edilitare”;
- se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme;
• Reţele alimentare cu apă şi canalizare

STAS 8591/1-91 - “Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane
executate în săpătură” stabileşte distanţele minime între reţele:
- conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;

- conductele de apă se vor amplasa la o distanţă minimă de 3 m de fundaţiile

construcţiilor, iar în punctele de intersecţii la minim 40 cm şi totdeauna
deasupra canalizării.
Ordinul 536/1997 al Ministrului Sănătăţii privind normele de igienă şi
recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei, stabileşte:
Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (Art.23)

- Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie
protejată împotriva activităţilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de
protecţie sanitară şi controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent.
- Sursele de apă de profunzime trebuie amplasate şi construite astfel încât să fie
protejate de inundaţii şi şiroiri şi împrejmuite astfel încât să prevină accesul
publicului şi al animalelor.
- Sursele de suprafaţă vor fi protejate de activităţile umane majore: industrie
poluantă, depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă,
turism şi agrement.
Norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtarea reziduurilor

lichide (Cap.4):
- îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de
canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de
canalizare, unităţile sunt obligate să-şi prevadă instalaţii proprii pentru
colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata
astfel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.
- este interzisă răspândirea neorganizată a apelor uzate menajere şi industriale,
precum şi deversarea acestora în zonele de protecţie sanitară a surselor şi a
instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.
- canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, în
cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor
uzate.
- în cazul în care nu există canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se
vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor lichide.
- îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinţele neracordate la un
sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice
vidanjabile, care trebuie să fie executate şi amplasate conform normelor în
vigoare.
Distanţe faţă de locuinţe, conform O.M.S. nr. 536 / 1997

Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m
Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m
Paturi de uscare a nămolurilor 300 m
Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m
Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise pentru 500 m
fermentarea nămolurilor

• Reţelele de gaze naturale

Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrări de orice natură, în zona de
protecţie a reţelelor existente, se realizează cu respectarea prevederilor prezentelor
norme tehnice.
În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a
operatorului.
Distanţele de securitate între staţii sau posturi de reglare sau reglare –

măsurare şi diferite construcţii sau instalaţii
Conform Norme Tehnice din 05/02/2009 pentru proiectarea, executarea şi

exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008
Distanţele de siguranţă [m], pentru staţii de capacitate:
Nr. Destinaţia 3 3
până la 6.000 [m /h] 6.000 … 30.000 [m /h] peste 30.000
crt. construcţiilor 3
[m /h]
învecinate
Presiunea la intrare în Pa şi bar
5 5.... 5 5 5.... 5 5 5
<2x10 2x10 >6x10 <2x10 2x10 >6x10 <6x10 >6x10
.. 5 .. 5
6x10 6x10
<2 2…6 >6 <2 2…6 >6 <6 >6
1. Clădiri industriale şi depozite de materiale combustibile
- risc f. ridicat de incendiu, 7 10 12 11 13 18 22 27
asociat pericolului de
incendiu
- rezistenţă redusă la foc 7 10 15 12 15 20 25 30
- risc mediu sau redus de
7* 10 12 10 12 15 20 25
incendiu
2. Instalaţii industriale în aer 7 10 13 11 13 18 18 27
liber
3. Clădiri civile (inclusiv cele administrative de pe teritoriul unităţilor industriale)
- rezistenţă mică la foc 7* 10 12 10 12 15 20 25
- rezistenţă mare la foc 7 12 15 12 15 20 25 30
4. Linii de cale ferată
- curentă 20 20 20 20 20 20 25 30
- de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25
5. Marginea drumurilor
4** 5 8 4 6 10 6 10
carosabile
6. Linii electrice de înaltă
20 20 20 20 20 20 20 40
tensiune
3
*) Staţiile sau posturile de reglare sau reglare-măsurare de capacitate până la 1.000 m /h şi presiune de
5
intrare < 2x10 Pa (2 bar) se pot alipi de un perete al clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să
fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi) pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele
staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime de 3 m deasupra staţiei.
3
**) Pentru posturile de reglare sau reglare – măsurare de capacitate până la 250 m /h şi presiune de
5
intrare < 2x10 Pa (2 bar), distanţa minimă este de 1,5 m.

Distanţele minime de siguranţă între conductele de transport gaze naturale cu

presiunea peste 6 bar şi diverse obiective.
Conform Normativ Departamental 3915 – 1994 pentru proiectarea şi construirea

conductelor colectoare şi de transport gaze naturale
NR. OBIECTIVUL DIST. MINIMĂ

(m)
1. Obiective din industria de petrol şi gaze 40

2. Depozite de carburanţi şi staţii peco 60
3. Distanţa în jurul sondelor de foraj explorare-exploatare (raza sondei) 50
4. Linii electrice:
• cu tensiunea ≥ 110 KV 55
• cu tensiunea < 110 KV 50
5. Construcţii sociale, industriale şi administrative, centre populate şi locuinţe
individuale (de la punctul cel mai apropiat al construcţiei) 50 (65)
6. Paralelism cu CF (de la piciorul, respectiv muchia taluzului) 50
7. Paralelism cu drumuri
• autostrăzi 60
• naţionale 52
• judeţene 20
• comunale 18
8. Balastiere în râuri 530

9. Terenuri cu destinaţie specială 280
10. Depozite de gunoi 80
• H = înălţimea suportului liniei electrice

• N = nenormat
• LZS = limita zonei de siguranţă a drumului
• La punctul 5 – distanţa din paranteză se referă la conducte de gaze cu p > 40 bar
• La stabilirea distanţelor minime pentru conductele de gaze naturale s-a ţinut seama de
prevederile celor 2 clase de locaţie

Distanţele de securitate între conductele (reţelele de distribuţie/instalaţiile de

utilizare) subterane de gaze naturale şi diferite construcţii sau instalaţii
Conform Normei tehnice din 05/02/2009 pentru proiectarea, executarea şi

exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008
Nr. Instalaţia, construcţia sau obstacolul Distanţa minimă în [m] Distanţa minimă în [m]
crt. de la conducta de la conducta
de gaze din PE de: de gaze din oţel de:
PJ PR PM PJ PR PM
1 Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de 1 1 2 2 2 3
terenuri susceptibile a fi construite
2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0.5 1 1,5 1,5 2
3 Canale pentru reţele termice, canale pentru 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
instalaţii telefonice, televiziune etc.
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5
5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6
cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri
TV sau căminele acestor instalaţii
6 Cămine pentru reţele termice, telefonice şi 0,5 0,5 1 1 1 1
canalizare sau alte cămine subterane
7 Linii de tramvai până la şina cea mai 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2
apropiată
8 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5
9 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
10 Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii,
triaje şi incinte ind.:
- În rambleu 1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*
- În debleu, la nivelul terenului 3,0** 3,0** 3,0** 5,5** 5,5** 5,5**
Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare
ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.
*) De la piciorul taluzului
**) Din axul linei de cale ferată.
Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ,

adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m.
Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei
fundaţiilor clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la
clădire.
Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de
calea ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă
tensiune.
La stabilirea distantelor între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare din
oţel supraterane si liniile electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune
se respectă prevederile din legislaţia în vigoare, printre care:

a) NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică

cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 32/2004, publicat în
Monitorul Oficial al României, nr. 1.092/24 noiembrie 2004;
b) NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 38/2008, publicat în Monitorul Oficial al
României, nr. 356/8 mai 2008;
c) Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente
capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 - revizia I -,
publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 259/18 aprilie 2007, cu modificările
şi completările ulterioare.
• Reţele alimentare cu energie electrică

Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie LEA, a staţiilor de
transformare şi a releelor / antenelor GSM.
Conform Ordinului nr. 4/2007 al Preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE –- MO 259 / 18.04.2007) se va
respecta o distanţă de protecţie minimă de-a lungul liniilor electrice aeriene,
măsurată din ax conform tabelului de mai jos:
Linii electrice aeriene (LEA) Teren neîmpădurit Teren împădurit

1…110 kV 2 x 12 = 24 m -
110 kV 2 x 18,5 = 37 m 2 x 16 = 32 m
220 kV 2 x 27,5 = 55 m 2 x 22 = 44 m
400 kV 2 x 37,5 = 75 m 2 x 27 = 54 m
750 kV 2 x 40,5 = 81 m 2 x 40,5 = 81 m
Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru staţii de

transformare:
- 20 m de la incintă pentru staţii de transformare de 110 KV
- 35 m de la incintă pentru staţii de transformare de 220 /400 KV
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice
existente sau executarea oricăror lucrări în apropierea obiectivelor energetice
existente (staţii şi posturi de transformare, linii şi cabluri electrice s.a.) se va consulta
proiectul de specialitate RENEL.
Reţelele electrice existente şi propuse vor respecta normele RENEL precum şi
cele din domeniile conexe.
Art.6. Utilizări interzise: orice alte activităţi, amenajări şi construcţii în afara celor de
echipare edilitară.



pluviale;
- descărcarea terenului de sarcină istorică, în zonele cu monumente şi situri
arheologice delimitate prin acest PUG;

procese);
apă);
- antena GSM;

Se vor stabili prin studiu de fezabilitate.


Se vor respecta STAS-urile şi normativele în vigoare.


Nu este cazul.

Se vor asigura accese la toate construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare,
de min. 3,8 m lăţime / 4,2 m înălţime.

Se vor asigura accese la toate construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare,
de min. 1 m lăţime.

Se va asigura min. 1 loc parcare pt. autospecială, lângă construcţie.


- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu
vecinătăţile imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada
principală;

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va
asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din
parcaje, circulaţii şi diverse alte platforme exterioare;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii
competente care administrează resursele de apă;
Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele:

- reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele
de lungime mare, se recomandă să se pozeze separat, de o parte şi de alta a
străzii;
- reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători
respectivi;
- reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între
frontul de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a străzii;
- reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a
străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice;

- distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi

construcţiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor, ţinându-se
seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale
terenului.
Traversarea aeriană a străzilor de către reţelele edilitare se face, de regulă, în

locurile unde strada este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat
de 90°, dar nu mai mic de 60°.
La subtraversarea căilor ferate şi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale
de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă
conform legislaţiei în vigoare.
Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor
respecta prevederile documentaţiilor tehnice.
Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi
se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice.
La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de
agresivitatea apelor subterane, cât şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor
de apă, a solului şi a complexului rutier.
Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat.
Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la
adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub
cota fundului şanţului.
Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută
la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota
fundului şanţului.
Este interzisă montarea conductelor de distribuţie:
- sub linii de cale ferată, în lungul acestora;
- în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri;
- sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor.

La subtraversarea liniilor de cale ferată, a canalelor sau a altor construcţii

subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de
protecţie. La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane,
conductele de gaze se montează, de preferinţă, deasupra acestora.
La stabilirea traseului conductelor de distribuţie trebuie respectate distanţele
minime până la construcţii, instalaţii sau obstacole învecinate, existente sau
proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare.
Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona străzilor din

localităţi
Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălţime de liberă trecere
de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul
cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva
electrocutării.
Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de energie electrică sau de
telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în
situaţia lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii să
rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor.
Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă
de partea carosabilă.
Indicatoarele / semafoarele se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea
dreaptă a direcţiei de mers. Înălţimea stâlpului de susţinere (distanţa de la sol la
extremitatea de jos a indicatorului / semaforului) va avea minimum 2,20 m.
În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o
semnalizare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor / semafoarelor se face
printr-un sistem portal sau cu console, asigurând înălţimea de liberă trecere de 5 m.

Parcelele se vor asigura cu perdele de protecţie în valoare de min. 20% din
suprafaţa terenului.
Elementele străzii Spaţii libere până la trunchiul

arborilor şi arbuştilor
Arbori (m) Arbuşti (m)
Cabluri electrice subterane 2 1,5
Ţevi de alimentare cu apă şi tuburi de canalizare 2 -
Borduri ale drumurilor 1 0,4
Stâlpi de cabluri electrice 1,0 0,5

Conductor electrici aerieni sub tensiune Distanţa de la fire la coroana

arborilor
în sus (m) în lateral (m)
peste 220 V 2 5
până la 220 V (fire neizolate) 2 5
până la 220 V (fire izolate) 0,5 1
- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2,00 metri şi
vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se
recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă cu un al doilea gard
transparent de 2,00 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi
arbuşti;
- în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu
transport în comun, porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a
permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă.

POT maxim = 50%, sau conform normelor tehnice specifice.

CUT maxim - conform normelor tehnice specifice.
4.9. ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE
Art. 1. Zona pentru căi de comunicaţie şi construcţii aferente (CC) conţine subzonele:
- Subzona căi de comunicaţie rutieră (CC1);
- Subzona căi de comunicaţie feroviară şi amenajări aferente (CC2);
- Subzona construcţii aferente căilor de comunicaţie rutieră (CC3);
- Subzona drumuri ocolitoare / autostradă propuse (CC4);
Art. 2. Funcţiunea dominantă este

CC1
- circulaţia / staţionarea rutieră (a mijloacelor de transport auto, cu tracţiune
animală, a bicicliştilor şi pietonilor, parcări publice);
Drumurile sunt cai de comunicatie terestra special amenajate pentru circulatia
vehiculelor si pietonilor.
Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională
din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind
totodată şi ca străzi.
Zona drumului public / străzii cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele
de protecţie.

Ampriza este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale

drumului / străzii: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, suprafeţele adiacente
pentru parcaje, staţionări sau opriri, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, ziduri de
sprijin şi alte lucrări de artă.
Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a
amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru plantaţie
rutieră sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru
siguranţa circulaţiei ori pentru protecţia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului.
Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării
vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de
consolidări ale terenului drumului şi altele asemenea.
Zonele de protectie sunt suprafetele de teren situate de o parte şi de alta a
zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului.
CC2
- circulaţia / staţionarea feroviară de călători / mărfuri (cale ferată, gară, triaj,
revizii vagoane, ateliere);
Infrastructura feroviară reprezintă ansamblul elementelor necesare circulaţiei şi
manevrei materialului rulant, clădirile staţiilor de cale ferată cu facilităţile aferente,
precum şi celelalte clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării transportului feroviar.
Fac parte integrantă din CF: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile,
construcţiile de apărare şi consolidare, indicatoarele de semnalizare feroviară şi alte
dotări pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona căii
ferate, mai puţin zonele de protecţie.
Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita de
20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru
amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţă a circulaţiei şi a celorlalte
instalaţii de conducere operativă a circulaţiilor trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi
lucrărilor de protecţie a mediului.
Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitorfe, situate
de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar în limita a maximum
100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care servesc sub orice
formă funcţionării acesteia.
CC3
- construcţii aferente căilor de comunicaţie (autogară, depouri, staţii transport în
comun) inclusiv terenurile necesare aferente;
CC4
- drumuri ocolitoare / de legătură între cartiere / autostradă propuse;
Art. 3. Funcţiuni complementare:

CC1+CC3+CC4
- construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi
de exploatare; parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de
energie (inclusiv magazine, restaurante etc.); conducte de alimentare cu apă şi
de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, reţele
termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau
construcţii de acest gen; perdele vegetale şi panouri din materiale
fonoabsorbante;

CC2
- construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată;
construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de
restabilire a circulaţiei; instalaţii fixe pentru tracţiune electrică; instalaţii de
semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de
date şi construcţiile aferente acestora; perdele vegetale şi panouri din materiale
fonoabsorbante;

CC1+CC2+CC3+CC4
- lucrări şi amenajări specifice, menite să asigure o circulaţie fluentă şi sigură
pentru toţi participanţii la trafic, conţinute în P.U.G.
- lucrări şi amenajări specifice pentru autostradă:
- amenajarea de locuri de odihnă la distanţe de maximum 30 km, amplasate
la minimum 50 m de autostradă, dotate cu grupuri sanitare şi cu amenajări
pentru colectarea şi evacuarea reziduurilor solide. Locul de odihnă poate fi
dotat şi cu staţie de carburanţi şi cu unităţi de alimentaţie publică.
Amenajările din locurile de odihnă vor fi racordate la reţeaua de energie
electrică. Apele uzate vor fi colectate, prelucrate şi evacuate conform
prevederilor legale. La toate amenajările de pe autostrăzi se vor prevedea
accese speciale pentru persoanele handicapate.
- montarea la distanţă de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru
urgenţe medicale.
Art. 5. Utilizări permise cu condiţii:

CC1+CC3+CC4
Pentru costrucţiile şi amenajările din zona de protecţie a drumului naţional /
judeţean, se va obţine avizul organelor competente, pe baza Ordonanţei nr. 43 /
1997 republicată, privind regimul drumurilor.
Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe
sectorul de drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate, se
poate face numai cu condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul
naţional, care să preia traficul generat de obiectivele locale şi care să debuşeze în
drumul naţional numai în două-trei intersecţii amenajate conform normativelor tehnice
în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilităţi şi pentru traficul pietonal,
biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor.
Se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic
suplimentar6, la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcăminţii asfaltice
în cazul drumurilor naţionale europene, respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de
interes naţional şi judeţean.
Pe sectoarele de străzi fără canalizare se va asigura scurgerea apelor prin
şanţuri sau rigole amenajate.
6
Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe
comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale,
parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se
desfăşoară activităţi economice.

Drumurile publice vor fi prevăzute, prin grija autorităţilor administraţiei publice

locale, cu staţii amenajate în afara platformei drumului, pentru oprirea vehiculelor
care efectuează transport de persoane prin servicii regulate.
Amplasarea staţiilor pentru oprirea vehiculelor care efectuează transport de
persoane prin servicii regulate se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice
locale (de consiliile locale în intravilan şi de consiliile judeţene în extravilan) cu avizul
administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.
Se interzic extragerea produselor de balastieră şi amenajarea de staţii de
sortare din albia râurilor la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în
aval de poduri.
Se interzice efectuarea de lucrări de construcţie şi/sau amenajare la distanţă
mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri fără acordul
administratorului drumului pe care este amplasat podul.
Este interzisă executarea de lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în
amonte, respectiv 2 km în aval de poduri, care conduc la coborârea talvegului în
zona podurilor, fără acordul administratorului drumului pe care este amplasat podul.
Proiectarea drumurilor noi, modernizarea, consolidarea sau reabilitarea
drumurilor existente se realizează în funcţie de vitezele de proiectare.
Vitezele de proiectare, în km/h, în regiune

Clasa tehnică a drumurilor publice
şes deal munte
I 130 110 80
(100) (80) (80)
II 100 80 60
(80) (50) (40)
III 90 50 40
(60) (40) (30)
IV 60 40 30
(50) (40) (25)
V 50 40 25
(40) (25) (25)
Viteza de proiectare poate fi redusă în cazuri excepţionale pe sectoare de drum cu lungime
limitată, în condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente
drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrări
costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic.
Se vor întocmi documentaţii de urbanism (PUZ-uri / PUD-uri), studii de

fezabilitate şi proiecte tehnice de specialitate pentru:
- traseul principal de circulaţie pe direcţia nord-sud;
- amenajarea geometrică a intersecţiilor, reglementarea circulaţiei auto şi
pietonală (semaforizare, amenajare sensuri giratorii);
- realizarea de artere colectoare la zonele funcţionale care cuprind în
perimetrul lor drumul naţional;
- fluidizarea traficului prin sistemul de semaforizare „UNDA VERDE”;
- stabilirea eventualei posibilităţi de traseu alternativ până la finalizarea
practică a rutei ocolitoare – străzi de legătură propuse;

- realizarea centurii de ocolire a municipiului Câmpia Turzii;

- extinderea transportului în comun în zona periurbană a municipiului Câmpia
Turzii în funcţie de noile investiţii şi noile locuri de muncă apărute;
- circulaţia în cartiere - propuneri de optimizare;
- analiza spaţiilor de parcare amenajate şi a parcărilor pentru taximetre;
- măsuri de siguranţă a circulaţiei: semnalizare verticală, marcaje, amplasare
treceri pietoni, iluminat public în intersecţii şi la trecerile de pietoni etc.;
- amenajarea de piste pentru biciclişti - 2 benzi şi 2 sensuri (2 m lăţime) sau 1
bandă şi 1 sens (1,5 m lăţime) în paralel cu trotuarul;
- analiza stării tehnice a îmbrăcăminţii rutiere din punctul de vedere al siguranţei
circulaţiei şi comodităţii parcursului;
- realizarea unui sistem de urmărire a activităţii în spaţiul public (centru pentru
urmărirea traficului şi managementul traficului urban);
- realizarea pieţei pietonale Iuliu Maniu;
CC2
Lucrările de investiţii, care afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare,
se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. şi
al M.T.C.L.:
- căi ferate industriale;
- lucrări hidrotehnice;
- traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;
- subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie
electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere,
termotehnologice şi canale libere.
La amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersecţiilor între drumurile
publice si dintre acestea cu căile ferate se va obţine şi acordul Ministerului de
Interne, prin direcţiile sale de specialitate.
Indicatoarele de semnalizare a trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată se
realizează de către administratorul drumului, cu avizul administratorului căii ferate şi
al poliţiei rutiere.
Instalaţiile de semnalizare şi presemnalizare a trecerii la acelaşi nivei cu calea
ferată se realizează de către administratorul căii ferate, în funcţie de categoria
drumului, traficul rutier, frecvenţa şi viteza de circulaţie a trenurilor.

CC1
- executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranţa
circulaţiei sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafaţă;
- amplasarea construcţiilor şi panourilor publicitare în curbe şi în intersecţii pe
suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii;
- amenajarea parcărilor în interiorul şi exteriorul curbelor periculoase;
- amplasarea panourilor publicitare la o distanţă:
- mai mică de 150 m (în localitate), calculată de la intrarea, respectiv ieşirea
din intersecţie;
- mai mică de 250 m (în afara localităţii), calculată de la intrarea, respectiv
ieşirea din intersecţie.

- obturarea vizibilităţii indicatoarelor rutiere prin amplasarea construcţiilor,

instalaţiilor, panourilor publicitare, plantaţiilor rutiere şi a oricăror alte obstacole;
- neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
- executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace
înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;
- culturi agricole sau forestiere în zona de siguranţă a căilor de comunicaţie;
CC2
- amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de
plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
- efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren,
surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de
materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice subterane;
- depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care ar
putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate, a zonei de protecţie,
precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a traficului.

CC1+CC2+CC3+CC4
pluviale;
- descărcarea terenului de sarcină istorică, în zonele cu monumente şi situri
arheologice delimitate prin acest PUG;

CC1+CC2+CC3+CC4


procese);
- antena GSM;

Art.9. Caracteristici ale parcelelor
CC1
Străzile se clasifică în patru categorii, în funcţie de numărul benzilor de
circulaţie ale părţii carosabile
- categoria I, cu şase benzi de circulaţie;
- categoria II, cu patru benzi de circulaţie;
- categoria III, cu două benzi de circulaţie
- categoria IV, cu o bandă de circulaţie
Categoria străzii Numărul benzii de Lăţimea unei benzi Lăţimea părţii

circulaţie de circulaţie, m carosabile m
I 6 3,50 21,00
II 4 3,50 14,00
III 2 3,00 - 3,50 6,00 - 7,00
IV 1 3,00 - 3,50 3,00 - 3,50
Reţeaua stradală se compune din:

- reţeaua principală de circulaţie, compusă din străzile de categoria I şi II,
care asigură legături interzonale, transporturi în comun, transportul greu
tehnologic, penetraţiile şi tranzitul prin localitate; în reţeaua principală de
circulaţie se includ şi străzi de categoria III, în cazul în care acestea preiau
unele dintre funcţiunile enumerate mai sus.
- reţeaua secundară de circulaţie, compusă din străzile de categoria III şi IV,
care asigură accesele şi legăturile locale;
- reţeaua de dotări a circulaţiei, compusă din parcaje, staţii de transport în
comun, staţii de întreţinere şi alimentare a autovehiculelor etc
Reţeaua de circulaţie a localităţii trebuie proiectată astfel încât să se asigure

realizarea numai a relaţiilor admisibile între diferitele categorii de străzi (respectiv
trafic), care se pot intersecta conform tabelului.

Categoria străzii Categoria străzii cu care se intersectează

care se
intersectează I II III IV
I Admis Admis După caz Interzis
II Admis Admis Admis Interzis
III După caz Admis Admis Admis
IV Interzis interzis Admis Admis
OBSERVAŢIE: Se admit relaţii directe (intersecţii) între străzi de categoria I şi III în
cazurile în care străzile de categoria III fac parte din reţeaua principală de circulaţie
Viteza de bază se stabileşte în raport cu categoria străzii, intensitatea medie a

circulaţiei şi condiţiile locale.
Categoria străzii Viteza de bază km/oră
I 60
II 50…60
III 40…50
IV <= 25
OBSERVAŢIE: În condiţii de teren accidentat, viteza de bază se poate reduce pe
baza unui calcul tehnico-economic, pe sectoare de maximum 20 % din lungimea
traseului, până la 35 km/h în cazul categoriei I de străzi şi 25 km/h în cazul
categoriilor II şi III.
Categoria Intersecţii cu relaţii de trafic Intersecţii cu relaţii de trafic

străzii complete stânga-dreapta numai dreapta
Distanţe minime între intersecţii (m)
I 800 200
II 500 100…150
III 200 50
IV Sub 100 Sub 50
OBSERVAŢIE: În cazul în care structura reţelei existente de străzi nu asigură
distanţele între intersecţii stabilite în tabel, capacitatea de circulaţie se reduce
conform prevederilor STAS 10144/5-89.
Categoria străzii Raze racord (m)

I şi II 12…25
III 9…15
IV 6…12
OBSERVAŢIE: valorile mai mari ale razelor de racordare se adoptă dacă ponderea
mijloacelor de transport în comun autocamioane, autovehicule speciale, autotrenuri şi
vehicule articulate depăşeşte 10% din totalul participanţilor la trafic.
Distanţele de vizibilitate minime care trebuie asigurate în curbe sunt date în

tabelul de mai jos. Distanţele de vizibilitate corespunzătoare confortului optic sporit
se adoptă în curbele cu o rază mai mare sau egală cu raza recomandabilă.

Condiţii de Viteză de bază (km/h)

vizibilitate în 25 30 40 50 60
curbă Distanţa de vizibilitate (m)
Cnfort optic 50 60 70 100 120
normal
Confort 60 75 90 130
optic sporit
Străzile de deservire locală care se înfundă şi au lungimea mai mare de 50 m,

se prevăd la capăt cu amenajări pentru întoarcerea autovehiculelor: platforme, bucle
sau teuri.
Pe străzile cu o singură bandă de circulaţie se prevăd lărgiri ale părţii carosabile
necesare întălnirilor şi depăşirilor de autovehicule. Aceste lărgiri se amenajează ca o
a doua bandă de circulaţie de 10…15 m lungime şi se amplasează la intervale de
100 m, în aliniamente, precum şi în curbele cu vizibilitate mai mică de 50 m.
Declivităţile maxime admise în aliniamente şi în curbe de raze egale sau mai

mari ca rază recomandabilă, conform tabelului de mai jos.
Viteza de bază (km/h)
Configuraţia Sub 40 40…50 50….60
terenului Declivităţi maxime (%)
Cîmpie, terasă 6 5 4
Deal, coline 7,5 6 5
Munte 9 7 6
Pentru străzi de categoria IV situate pe teren accidentat se admit declivităţi

excepţionale până la 12 % dar numai pe sectoarele până la 100 m lungime,
condiţionat de măsuri suplimentare pe siguranţa circulaţiei (parapete, indicatoare de
circulaţie etc)
Declivităţile maxime pe rampele podurilor şi pasajelor denivelate sunt de 4 %
pentru străzile de categoria I, 5 % pentru cele de categoria II şi 6 % pentru străzile de
categoria III.
În zone intersecţiilor de străzi de categoria I şi de categoria II declivitatea
maximă este 2 %…3 % iar pentru celelalte categorii este 3,5…4,5 %.
Se recomandă ca declivitatea străzilor să nu fie mai mică de 0,2 %. Pentru
evacuarea apelor la rigole trebuie asigurate pante longitudinale de cel puţin 0,5 %
pentru rigole nepavate şi 0,3 % pentru rigole pavate.
Linia roşie se proiectează de regulă, din succesiuni de declivităţi dirijate în
acelaşi sens, în concordanţă cu configuraţia terenului, cu sistematizarea verticală a
zonei şi cu categoria tehnică a arterei, evitându-se alternanţele de rampe şi pante.
Lungimea minimă a pasului de proiectare a liniei roşii este conform tabelului de
mai jos.

Categoria străzii Lungimea minimă a pasului de

proiectare (m)
I 300
II 200
III 100
IV 50 şi mai puţin
Străzile de categoria III şi IV cu declivităţi mari pot fi prevăzute cu o bandă de

circulaţie suplimentară, de 3,50 m lăţime, în sensul de urcare. Introducerea benzii
suplimentare se recomandă pe rampe cu lungimi mai mari decât valorile din tabelul
de mai jos, dacă în componenţa traficului sunt mijloace de transport în comun sau
dacă traficul greu reprezintă peste 10% din totalul vehiculelor.
Declivitatea rampei, % 4 5 6 7 8
Lungimea minimă a rampei pe 200 150 100 75 50
care se introduce banda de
circulaţie suplimentară (m)
Pe străzile cu declivităţi mari se amenajează odihne cu declivităţi mai mici de 2

% situate la diferenţe de nivel de 20...25 m. Odihnele se pot prevedea cu belvedere,
separate de calea curentă prin făşii verzi.
Nr. Tipul îmbrăcăminţii străzii Panta transversală %

crt
1 Îmbrăcămintea părţii carosabile: 2,5
- pavaj de calupuri
- pavaj de pavele normale şi abnormale, 2,5…3,0
împietruiri şi macadam
- pavaj de piatră brută şi bolovani 3,0
- îmbrăcăminţi asfaltice 2,5
- îmbrăcăminţi din beton de ciment 2,0
2 Îmbrăcămintea trotuarelor: 2,5
- îmbrăcăminţi asfaltice
- împietruiri 3,0
- dale din beton 2,5
3 Îmbrăcămintea în pieţe şi platforme 0,5…2,5
Nr. Elementul străzii Înălţimea liberă a Domeniul de aplicare

crt. bordurii, (cm)
1 Partea 12…14 Străzi magistrale
carosabilă 12…16 Străzi de legătură,
colectoare şi de deservire
locală
14…18 Străzi pentru trafic industrial

4…8 Explanada, alei în parcuri

6…18 Străzi cu declivitate mică
amenajate cu rigole cu
pante şi contrapente
14…16 Peroanele staţiilor de
transport în comun insule
10…12 La traversările de pietoni
2 Trotuare, alei de 4…6 Faţă de spaţii verzi
pietoni şi piste adiacente
de ciclişti
3 Platforme de 0…4 Faţă de partea carosabilă
parcare adiacentă
adiacente străzii
Gabaritul de liberă trecere al străzilor trebuie să asigure spaţiul liber cu

următoarele dimensiuni: înălţimea de 5,00 m şi lăţimea egală cu lăţimea părţii
carosabile plus câte 0,50 m în părţile laterale. Pe poduri, gabaritele se stabilesc
conform STAS 2924-91.
CC2
Linia curentă este porţiunea liniei ferate aflate între semnalele de intrare în două
staţii consecutive (exclusiv acestea), fie între indicatoarele permanente de acoperire.
Staţia de cale ferată se amplasează în perimetrul localităţii şi se dimensionează
corespunzător volumului traficului.
Staţia este porţiunea căii ferate aflate fie între semnalele de intrare (inclusiv
acestea), fie între indicatoarele permanente de acoperire, inclusiv porţiunile de linii de
garaj din afara staţiei. Lungimea minimă a peroanelor în gări este de 400 m, în cazul
liniilor internaţionale.
Axa liniei ferate este linia teoretică din planul tangent la nivelul superior al
şinelor, în aliniament şi curbă, situată la jumătatea ecartamentului, considerând
şinele fără supralărgire sau supraînălţare. Pe liniile existente cu cale ferată dublă şi
în afara staţiilor distanţa dintre axe este de 3,5-4 m. La liniile noi această distanţă
este de min. 4,2 m pe marile linii internaţionale.
CC3
La amenajarea traseelor mijloacelor de transport în comun se va ţine seama de
următoarele necesităţi privind menţinerea sănătăţii populaţiei şi a personalului:
- Alegerea traseului se va face astfel încât acestea să nu parcurgă zone cu
locuinţe, parcuri, locuri de odihnă, de studiu, asistenţă medicală, îngrijirea
copiilor şi a bătrânilor, iar dacă acest lucru este inevitabil din considerente
urbanistice, se vor păstra distanţe stabilite prin studii de impact între aceste
trasee şi obiectivele protejate; în aceste studii se vor lua în considerare emisiile
de poluanţi chimici şi pulberi, de zgomot şi de vibraţii;
- Alegera amplasamentelor staţiilor se va face ţinându-se seama şi de
posibilităţile unor categorii de populaţii (vârstnici, copii, bolnavi cu maladii
cronice, handicapaţi) de a parcurge pe jos, distanţa de la locuinţa lor la staţie;
CC4
Autostrada este un drum naţional de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv
circulaţiei autovehiculelor, care nu deserveşte proprietăţile riverane.

Autostrada se prevede cu două căi unidirecţionale cu câte două benzi de

circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de urgenţă, separate printr-o zonă mediană.
La racordarea drumurilor publice din afara localităţilor cu cele din interiorul
localităţilor trebuie aplicat principiul conform căruia drumurile publice din afara
localităţilor trebuie să se continue cu drumuri de acelaşi rang sau superior în
traversarea localităţilor.
Se va respecta Norma tehnică din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor.

CC2+CC3
Se vor amplasa astfel încât să respecte zonele de siguranţă faţă de căile de
comunicaţie:
- 12 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
- 20 m din ax cale ferată, pe ambele părţi;

CC2+CC3
Clădirile se vor retrage la o distanţă de min. h/2, faţă de limitele laterale /
posterioară / între clădiri, dar nu mai puţin de 6 m.

CC2+CC3
Se va respecta OMS nr. 536 / 1997.

CC1+CC2+CC3
Stabilirea numărului admis de accese din străzi, ca şi localizarea acestora, se
va face astfel încât să nu afecteze fluenţa circulaţiei carosabile, conform destinaţiei şi
capacităţii acestora, avându-se în vedere separaţia de circulaţia publică.
În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, accesul vehiculelor de
pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime de min. de 3,80 m şi o înălţime de min.
4,20 m.
Se vor respecta normele descrise la Art. 9 şi legislaţia în vigoare.
CC4
Autostrada se prevede cu intersecţii denivelate şi accese limitate (intrarea şi
ieşirea autovehiculelor este permisă numai prin locuri special amenajate).
Art.14. Circulaţii / accese pietonale / piste pentru ciclişti

CC1
Trotuarele se prevăd, în mod curent, pe ambele părţi ale străzilor, paralel cu

axa lor, de regulă, separate de partea carosabilă printr-o fâşie liberă rezervată pentru
amplasarea pomilor, a instalaţiilor subterane, a stâlpilor de iluminat şi de
telecomunicaţii.
Fâşia liberă are lăţimea de:
- 2,00 m la străzile de categoria I
- 1,50 m la străzile de categoria II
- 1,40 m la străzile de categoria III, dar numai în cazul când distanţa dintre
fronturile construcţiilor de pe părţile laterale ale străzilor permit prevederea
fâşiilor libere; în caz contrar, trotuarele sunt adiacente părţii carosabile
În profil longitudinal, declivitatea trotuarului urmăreşte, de regulă, declivitatea

părţii carosabile. În cazul terenurilor accidentate, declivitatea trotuarului poate fi
diferită de linia roşie a străzii, în vederea înscrierii pe teren în condiţii cât mai
avantajoase.
Declivitatea maximă a trotuarelor este de 6 % în cazul intensităţii de circulaţie
mai mare de 1000 pietoni pe oră şi 8 % pentru intensităţi mai mici. Când declivitatea
străzii depăşeşte 6 % respectiv 8 % trotuarele se amenajează cu trepte.
Tipul îmbrăcăminţilor Panta transversală, %

maximă minimă
Îmbrăcăminţi bituminoase 2,5 0,5
Pietruiri, balastări 3 1
Dale din beton 2,5 0,5

Trotuarele care se amenajează cu trepte au înălţimea acestora de max. 15 cm,
iar lăţimea de min. 25 cm. Pentru uşurinţa circulaţiei pietonilor, se recomandă ca
înălţimea şi lăţimea treptelor să fie corelate cu declivitatea drumului.
Toate căile pietonale vor avea lăţime liberă de 1,50 m (se admite min. 1,00 m
lăţime, cu condiţia asigurării, la intersecţii şi schimbare de direcţie, a unui spaţiu de
1,50 x 1,50 m pentru manevră scaun rulant) şi înălţime de max. 0,20 m;
În dreptul staţiilor de transport în comun şi a trecerilor de pietoni, lăţimea
trotuarelor poate fi majorată corespunzător aglomerării pietonilor şi prevederilor din
STAS 10144/6-89 (cel mult până la dublarea lăţimii curente).
Pentru protejarea pietonilor şi respectiv a cicliştilor în sectoarele periculoase cu
circulaţia foarte intensă şi eterogenă – ca de exemplu în dreptul ieşirilor din sălile de
spectacole, şcoli, la intersecţii principale etc – se prevăd parapete de siguranţă

(h=0,90 m) între partea carosabilă şi trotuare, respectiv piste de ciclişti, sau spaţiu
verde de siguranţă.
Pe poduri, podeţe şi pasarele, lăţimea trotuarelor se determină în funcţie de
intensitatea fluxurilor de pietoni şi de prevederile din STAS 2924-86.
Lăţimea minimă a pasajelor denivelate pentru pietoni este de 3,00 m. În cazul în
care pereţii tunelului au vitrine laterale, lăţimea acestuia se măreşte cu o bandă de
staţionare în faţa vitrinelor, de lăţime 0,75…1,00 m.
Înălţimea de liberă trecere la pasajele denivelate pentru pietoni se recomandă
de 2,40 m, dar nu mai mică de 2,20 m.
Accesul la pasajele denivelate se realizează de regulă cu scări sau cu rampe
având înclinarea de 1/6…1/8 (7°-10°). Când fluxuril e de pietoni sunt foarte intense,
respectiv peste 3000 pietoni pe oră în fiecare sens şi cel puţin opt ore pe zi, accesul
se prevede, dacă se justifică economic şi funcţional, şi cu scări rulante. Pentru
înlesnirea circulaţiei pentru cărucioare sau handicapaţi, pe scările de acces se pot
amenaja rampe ce unesc muchiile treptelor, cu lăţimea de 1,00…1,50 m.
La staţiile de transport în comun pe partea carosabilă, peroanele sunt
denivelate faţă de cota acesteia. Lungimea staţiilor se stabileşte în funcţie de
numărul şi lungimea vehiculelor de transport în comun, conform studiului de
circulaţie. Lăţimea peroanelor se determină în concordanţă cu intensitatea fluxurilor
de pietoni şi este de cel puţin 1,50 m
Trotuarele sunt încadrate cu borduri denivelate faţă de partea carosabilă, a
căror înălţime liberă este de 6…20 cm, în mod curent 15 cm.
Dimensiunile elementelor străzii, în m, în funcţie

Elementele de numărul de pietoni pe oră pentru trotuare
străzii amplasate:
Nr. benzi
carosabil
Lângă locuinţe:
Lăţime
Categ.
străzii
(m)
Până 1600 2400 3200 4000 4800

la 800
Lângă magazine:
Până 1400 2100 2800 3500 4200
la 700
I 6 21,00 Trotuar 1,00 1,50 2,25 3,00 4,00 5,00
Făşie liberă 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
Lăţime totală* 27,00 28,00 29,50 31,00 33,00 35,00
II 4 14,00 Trotuar 1,00 1,50 2,25 3,00 4,00 -
Fâşia liberă 1,50 1,50 1,50 1,50 1,50 -
Lăţime totală 19,00 20,00 21,50 23,00 25,00 -
III 2 7,00 Trotuar 1,00 1,50 2,00 3,00 - -
Făşie liberă 1,50 1,50 1,50 1,50 - -
Lăţime totală* 12,00 13,00 14,00 16,00 - -
Trotuar 1,00 1,50 2,00 3,00 - -
Făşie liberă - - - - - -
Lăţime totală* 9,00 10,00 11,00 13,00 - -

6,00 Trotuar 1,00 1,50 2,00 3,00 - -

Făşie liberă 1,50 1,50 1,50 1,50 - -
Lăţime totală* 11,00 12,00 13,00 15,00 - -
Trotuar 1,00 1,50 2,00 3,00 - -
Lăţime totală* 8,00 9,00 10,00 12,00 - -
IV 1 3,50 Trotuar 1,00 - - - - -
Lăţime totală* 5,50 - - - - -
3,00 Trotuar 1,00 - - - - -
Lăţime 5,00 - - - - -
totală**
*Cînd distanţa dintre fronturile construcţiilor situate pe părţile laterale ale străzii depăşeşte lăţimea
totală ocupată de trotuare, fâşii libere şi partea carosabilă, spaţiile disponibile se pot amenaja
funcţional (zone verzi, lărgiri de trotuare etc)
**La străzile de categoria IV când numărul de pietoni pe oră este mai mic de 200, se prevede un
trotuar, cu lăţime de 1,00 m. Lăţimea totală a străzii este 4,50 respectiv 4,00 m.
Traseul în plan al pistei de ciclişti este dispus, pe cât posibil, paralel cu axa
străzii respectiv a drumului.
Pistele de ciclişti în localităţi sunt situate în afara gabaritelor de liberă trecere a
vehiculelor şi a pietonilor şi sunt separate de partea carosabilă şi respectiv de
trotuare conform prevederilor STAS 10144/1-90.
Pentru pistele de ciclişti amenajate în lungul drumurilor interurbane este
necesar să asigure un spaţiu de siguranţă de 1,00 - 1,50 m lăţime faţă de marginea
acostamentului. Spaţiul de siguranţă poate fi înlocuit cu un parapet.
Declivitatea longitudinală a pistei de ciclişti urmăreşte de regulă declivitatea
părţii carosabile a drumului. În cazul terenurilor accidentate, pista de ciclişti se
amenajează astfel încât să se reducă la strictul necesar volumele de lucrări şi
suprafaţa de teren ocupată, fără a se depăşi declivitatea de 4%.
În funcţie de condiţiile locale, traseul pistei de ciclişti se poate îndrepta mai mult
sau mai puţin de ampriza drumului, în vederea asigurării celor mai economice lucrări.
Observaţie: În anumite cazuri justificate tehnic şi economic, se admit şi
declivităţi mai mari, până la 7% dar pe lungimi reduse, conform tabelului.
Declivitatea maximă longitudinală (%) Lungimea max. cu această declivitate

(m)
5 200
6 150
7 75
Lăţimea minimă a pistelor de ciclişti trebuie să fie de 1,00 m pentru o bandă şi

un sens de circulaţie, 1,50 m pentru două benzi şi un sens de circulaţie şi 2,00 m
pentru două benzi în ambele sensuri de circulaţie.

La racordarea pistelor de ciclişti cu partea carosabilă a drumului se prevăd

borduri teşite cu înclinarea 1:3. Când pista de ciclişti este adiacentă trotuarului, între
acestea se prevede o bordură de demarcaţie.
În profil transversal, pista de ciclişti se amenajează cu pantă transversală unică,
în funcţie de tipul îmbrăcăminţilor.
Gabaritul pistei de ciclişti asigură o înălţime liberă de trecere de 2,40 m
Spaţiul minim de siguranţă de la marginea pistei de ciclişti la construcţii sau alte
căi de circulaţie învecinate este de:
- 0,50 m până la construcţiile laterale
- 1,50 până la alte căi de circulaţie paralele, altele decât trotuarele şi aleile de
pietoni.

CC1+CC2+CC3+CC4
La construcţiile administrative se va asigura câte un loc de parcare pentru max.
30 salariaţi şi un spor de min. 20% pentru public;
La construcţiile financiar-bancare se va asigura câte un loc de parcare pentru
20 salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi;
Pentru construcţiile comerciale se vor asigura:
- 2 locuri de parcare pentru unităţi cu S desfăşurată mai mică de 400 mp;
- 6 locuri de parcare pentru unităţi cu S desf. cuprinsă între 400 şi 600 mp;
- 40 locuri de parcare pentru unităţi cu S desf. cuprinsă între 600 şi 2.000
mp;
În cazul construcţiilor de cult se vor asigura min. 5 locuri de parcare.
Pentru construcţiile culturale, de agrement şi sportive se vor prevedea:
- 1 loc de parcare / 50 mp spaţiu de expunere;
- 1 loc de parcare / 30 locuri în sală / teren de sport;
Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ vor fi prevăzute minim 1
loc de parcare la 4 cadre didactice şi un spor de min. 10% pentru părinţi.
În cazul construcţiilor de sănătate se va asigura 1 loc de parcare / 4 persoane
angajate şi un spor de min. 10 % pentru public;
În cazul construcţiilor de turism se vor asigura 4 locuri de parcare / 10 locuri de
cazare. Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5 locuri la masă.
Pentru construcţii de locuinţe, vor fi prevăzute locuri de parcare după cum
urmează: câte un loc de parcare la 5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu; câte un loc
de parcare la 3 apartamente pentru locuinţe colective cu acces propriu şi lot folosit în
comun.
În cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare
normate, se vor amenaja parcaje / garaje subterane publice la o distanţa de maxim
250 m, faţă de instituţiile şi serviciile publice respective.

CC2+CC3
Înălţimea maximă admisibilă nu va depăşi distanţa dintre aliniamente.


CC2+CC3
Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor trebuie tratate la acelaşi nivel
calitativ ca şi cele principale şi în armonie cu acestea.

CC1+CC2+CC3
Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor sunt:
- instalaţiile necesare funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele,
iluminatul public, semnalizările luminoase rutiere, reţeaua de stropit spaţii verzi,
reţeaua energetică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicaţii;
- instalaţiile edilitare necesare ansamblurilor de construcţii de locuinţe şi dotări
social-culturale, posturi de transformare, cămine şi aerisiri, hidranţi, guri de
scurgere.
Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile
a drumului public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea
acestor lucrări, în zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului
drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
interzisă.
Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele:

- reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele
de lungime mare, se recomandă să se pozeze separat, de o parte şi de alta a
străzii;
- reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători
respectivi;
- reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între
frontul de aliniere a construcţiilor şi partea carosabilă a străzii;
- reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a
străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice;
- distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi
construcţiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor, ţinându-se

seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale

terenului.
Traversarea aeriană a străzilor de către reţelele edilitare se face, de regulă, în

locurile unde strada este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat
de 90°, dar nu mai mic de 60°.
La subtraversarea căilor ferate şi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale
de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă
conform legislaţiei în vigoare.
Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor
respecta prevederile documentaţiilor tehnice.
Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi
se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice.
La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de
agresivitatea apelor subterane, cât şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor
de apă, a solului şi a complexului rutier.
Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat.
Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la
adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub
cota fundului şanţului.
Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută
la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota
fundului şanţului.
Este interzisă montarea conductelor de distribuţie:
- sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora;
- în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri;
- sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor.
La subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată, a canalelor sau a altor
construcţii subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi
de protecţie. La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane,
conductele de gaze se montează, de preferinţă, deasupra acestora.
La stabilirea traseului conductelor de distribuţie trebuie respectate distanţele
minime până la construcţii, instalaţii sau obstacole învecinate, existente sau
proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare.
Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona străzilor din localităţi

Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălţime de liberă trecere
de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul
cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva
electrocutării.
Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de energie electrică sau de
telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în
situaţia lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii să
rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor.
Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă
de partea carosabilă.

Indicatoarele / semafoarele se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea

dreaptă a direcţiei de mers. Înălţimea stâlpului de susţinere (distanţa de la sol la
extremitatea de jos a indicatorului / semaforului) va avea minimum 2,20 m.
În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o
semnalizare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor / semafoarelor se face
printr-un sistem portal sau cu console, asigurând înălţimea de liberă trecere de 5,0
m.

CC1+CC2+CC3+CC4
În cadrul oricărui obiectiv se vor prevedea spaţii verzi amenajate, care vor
participa la agrementarea incintei respective - min. 20% din suprafaţa terenului.
Se va planta:
Amplasarea pomilor în localităţi se va face cu acordul administratorului drumului

public. Plantaţiile în rânduri cu arbori se execută pe ambele părţi ale drumului, de
regulă în zona de siguranţă, amplasate simetric şi paralel cu axa drumului. Alegerea
speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie să corespundă condiţiilor de climă şi de
sol.
Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând
depind de clasa tehnică a drumului şi de forma de bază a coroanelor arborilor:
- categoria străzii I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană
de 20 m;
- categoria străzii V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană
de 15 m.
Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora.
Lăţimile fâşiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcţie de felul
plantaţiei, vor fi:
- pentru plantaţii de pomi intr-un şir minimum 1,00 m;
- pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75 - 1,00 m;
- pentru gazon şi flori minimum 0,75 - 1,00 m.
Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu
dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se
recomandă să fie acoperite cu grătare metalice.
Se interzice plantarea de arbori şi arbuşti pe spaţiile necirculabile în care sunt
amplasate reţele şi instalaţii edilitare subterane.
Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori
şi arbuşti trebuie să fie de minimum 1,00 m.
Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja iluminatul străzii, vizibilitatea în
curbă şi la traversările pentru pietoni.

Plantaţiile cu garduri vii se execută la lucrări ornamentale, precum şi la perdele

de protecţie. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere.
Curăţarea plantaţiilor în zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor
arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă.
CC2+CC3
Terenurile ce cuprind construcţii aferente căilor de comunicaţie vor avea
împrejmuiri opace cu înălţimea de maximum 2,00 m şi vor fi dublate cu gard viu.
Se vor folosi panouri din materiale fonoabsorbante în lungul autostrăzii / CF, în
vecinătatea locuinţelor situate la mai puţin de 50 m.

CC2+CC3
Procentul maxim de ocupare admis: 40% - pentru clădiri;
În cazul în care POT existent > POT max. admis se interzic construcţii noi /
extinderi pe orizontală.
Art.22. Coeficientul maxim de utilizare a terenului:

CC2+CC3
Coeficientul max. de utilizare a terenului este de 1,20 – pentru clădiri.
4.10. ZONA OCUPATĂ DE APE
Art. 1. Zona ocupată de ape (A) este neconstruibilă şi supusă protecţiei faţă de
activităţile antropice care pot aduce prejudicii cursurilor de apă.
Zona ocupată de ape cuprinde:
- cursuri de apă cadastrale (cu lungimea cursului de peste 5 km) care intră sub
incidenţa Legii Apelor;
- cursuri de apă necadastrale, care nu intră sub incidenţa Legii Apelor;
- lacuri;
Art.2. Funcţiunea dominantă – albia minoră şi majoră a apelor

Albia minoră este suprafaţa de teren ocupată permenent sau temporar de apă,
care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la nivelele obişnuite,
inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor.
Albia majoră este porţiunea de teren inundabilă din valea naturală a unui curs
de apă.
Zonele de protecţie la riscuri de inundare au în vedere albia majoră a apei.
Art.3. Funcţiunile complementare: accese carosabile, pietonale, perdele de protecţie,

reţele tehnico-edilitare.
• Capitolul 2 - Utilizare funcţională

Art. 4. Utilizări permise: platforme meteorologice şi lucrări pentru prevenirea şi
combaterea acţiunilor distructive a apelor.

Art. 5. Utilizări permise cu condiţii: poduri, necesare căilor ferate, drumurilor, de

traversare a cursurilor de apă, exploatarea depozitelor de balast de-a lungul albiilor,
cu condiţia asigurării măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a măsurilor de
prevenire a deteriorării calităţii apelor şi cu respectarea zonelor de protecţie a
lucrărilor de gospodărire a apelor, cu avizul RA Apele Române.
Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a
platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autorităţii competente pentru
protecţia mediului. Pentru orice lucrări de construcţii, reţele, obiective poluante,
sisteme de irigaţii prin aspersiune şi perdele forestiere executate pe terenurile
limitrofe platformei meteorologice, pe o distanţă de 500 m de la zona de protecţie
absolută (de 30 m), se va solicita avizul Centrului Meteorologic Regional.
Zone de protecţie conform Legii nr. 107 /1996 - legea apelor

a) Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă:
Lăţimea cursului de apă (m) 10 - 50 51 - 500 peste
500
Lăţimea zonei de protecţie (m) 15 30 50
b) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale:

Suprafaţa lacului natural (ha) 10 - 100 101 - 1000 peste
1000
c) Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare:

Volumul brut al lacului de acumulare (mil. mc) 0,1 - 1 1,1 - 50 peste 50
d) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor:

Înălţimea medie a digului (m) 0,5 - 2,5 2,6 - 5 peste 5
Lăţimea zonei de protecţie (m)
- spre cursul de apă 5 10 15
- spre interiorul incintei 3 4 4
e) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite:

Adâncimea medie a canalului (m) 0,5 - 2 2,1 - 5 Peste 5
- Canal cu debitul instalat până la 10 mc/s 1 2 3
- Canal cu debitul instalat de la 10 mc/s la 50 mc/s 2 3 4
- Canal cu debitul instalat peste 50 mc/s 3 4 5

f) Baraje şi lucrări-anexe la baraje:

Înălţimea maxima a barajului de la fundaţie la 5 - 15 16 - 50 peste 50
coronament (m)
- Baraj de pământ, anrocamente, beton sau alte 10 20
50
materiale
- Lucrări-anexe la baraje 5 10 20
- Instalaţii de determinare automata a calităţii apei - 2 m în jurul construcţiilor
hidrometrice şi instalaţiilor
acesteia
- Borne de microtriangulaţie,
foraje de 1 m în jurul
drenajului, aparate de
măsurarea debitelor acesteia
NOTĂ - Zonele de protecţie se măsoară astfel:
a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenţie;
d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.
Zona de protecţie sanitara la instalaţiile de alimentare cu apa se stabileşte de autoritatea
centrala în domeniul sănătăţii publice.

Se interzic orice fel de construcţii în zona de protecţie sanitară a cursurilor de
apă cadastrale pe o distanţă de 15 m din marginea albiei minore pe ambele maluri.
Se interzice deversarea de ape uzate menajere sau dejecţii animaliere,
depozitarea de deşeuri pe malurile cursurilor de apă.
În jurul platformei meteorologice se instituie zonă de protecţie severă pe o
lăţime de 30 m. În această zonă este interzisă executarea oricăror construcţii şi
instalaţii supraterane.
Se interzic extragerea produselor de balastieră şi amenajarea de staţii de
sortare din albia râurilor la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în
aval de poduri.
Se interzice efectuarea de lucrări de construcţie şi/sau amenajare la distanţă
mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri fără acordul
administratorului drumului pe care este amplasat podul.
Este interzisă executarea de lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în
amonte, respectiv 2 km în aval de poduri, care conduc la coborârea talvegului în
zona podurilor, fără acordul administratorului drumului pe care este amplasat podul.
Zonele de siguranţă ale podului, care includ şi suprafeţe de teren aflate sub
pod, sunt:
- 10,00 m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul, pentru
podurile fără lucrări de apărare a malurilor (rampa de acces face parte
integrantă din pod);

- la limita exterioară a lucrărilor de apărare a malurilor, pentru podurile la care

aceste apărări au o lungime mai mare de 10 m (rampa de acces face parte
integrantă din pod).
4.11. ZONA TERENURILOR AGRICOLE (TA)
Art. 1. Zona terenurilor agricole (TA);
Zona cuprinde terenurile agricole din extravilan, proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice.
Art.2. Funcţiunea dominantă

Terenurile agricole productive cuprind suprafeţe arabile, vii, livezi, pepiniere
viticole, pomicole, păşuni, fânaţe, sere, solarii şi altele asemenea.
Art.3. Funcţiunile complementare: vegetaţie forestieră (dacă nu fac parte din

amenajările silvice), păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agro-
zootehnice şi de exploatare agricolă, platformele şi staţiile de depozitare care
servesc nevoilor agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite
pentru producţia agricolă.

Art. 4. Utilizări permise
În conformitate cu prevederile legilor nr 18 / 1991 şi 50 / 1991 (republicate), pe
terenurile agricole din extravilan pot fi autorizate numai construcţiile care servesc
activităţii agricole (adăposturi pentru animale, spaţii pentru depozitarea recoltelor /
utilajelor agricole), fără a primi o determinare ca trup în cadrul localităţii.
Art. 5. Utilizări permise cu condiţii

Construcţii de locuinţe sau orice alte amenajări cu caracter permanent, se pot
efectua, doar pe bază de PUZ.

Nu se admit construcţii pe terenuri de clasa I şi II de calitate, terenuri amenajate
cu lucrări de îmbunătăţiri funciare sau plantate cu vii şi livezi cu excepţia construcţiilor
care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căilor ferate, şoselelor de
importanţă deosebită, liniilor electrice de înaltă tensiune, lucrărilor aferente exploatării
ţiţeiului şi gazului, conductelor magistrale de transport gaze şi petrol, lucrărilor de
gospodărie a apelor şi de amenajare a surselor de apă.
4.12. ZONA CU TERENURI NEPRODUCTIVE (TN)

Terenurile degradate constituite în perimetre şi propuse a fi ameliorate prin
împădurire sau îmbunătăţiri funciare sunt înregistrate ca "terenuri neproductive”.
Scopul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare este de valorificare superioară a
fondului funciar, în principal creşterea potenţialului productiv al solului şi introducerea
în circuitul economic a terenurilor neproductive.

4.13. ZONA OCUPATĂ DE PĂDURI (P) – ZONĂ PROTEJATĂ
Art. 1. Zona ocupată de păduri (P) – zonă protejată cuprinde:
- Subzona ocupată de păduri în intravilan şi extravilan (P1);
- Subzona terenuri propuse pentru împădurire (P2);
Art.2. Funcţiunea dominantă

Sunt considerate păduri, în sensul Legii nr. 46 / 2008 – Codul Silvic, şi sunt
incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha,
acoperite cu arbori care trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în
condiţii normale de vegetaţie.
Termenul pădure include:
- pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum
şi cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii;
- perdelele forestiere de protecţie;
- jnepenişurile;
- păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4 calculată numai
pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
Art.3. Funcţiunile complementare: drumuri forestiere, cantoane silvice, reţele tehnico-

edilitare;

Art. 4. Utilizări permise
- amenajări specifice fondului forestier (cantoane silvice, drumuri forestiere, etc.);
- localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
- intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării
unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate;
- acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi;
- acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de
monitorizare a acestora;
- lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare şi
lucrări de igienizare;
- construcţii cu destinaţie militară, căi de comunicaţie, reţele edilitare, lucrări de
îmbunătăţiri funciare;
- amenajări care au ca scop lucrări de gospodărie a apelor, consolidare a
malurilor sau de traversare a albiei.
Art. 5. Utilizări permise cu condiţii

Pentru orice construcţie care prin funcţionare (construcţii pentru producţie
poluantă, servicii poluante, etc.) poate aduce prejudicii pădurii, amplasată la distanţă
mai mică de 1 km de liziera pădurii şi pentru care se solicită autorizaţie de construire,
se va obţine avizul Regiei Naţionale a Pădurilor.

Ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier, în alte scopuri decât cele
silvice – cu sau fără defrişarea pădurii, se aprobă potrivit legii şi se face de regulă, pe
bază de schimb (conf. Codului Silvic). Terenurile preluate, trebuie să fie apte a fi
împădurite, şi echivalente ca suprafaţă şi bonitate. Prin schimburile efectuate, fiecare
teren dobândeşte situaţia juridică a celui pe care-l înlocuieşte. Înregistrarea în
evidenţele de cadastru general este obligatorie, pentru ambele părţi.

- Reducerea fondului forestier proprietate publică şi privată (în alte situaţii decât
cele prevăzute de legea 46 / 2008 şi Legea 49 / 2011);
- Depozitarea deşeurilor menajere în afara platformelor şi containerelor special
amenajate;
- Suprapăşunatul;
4.14. ZONA TERENURILOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ DIN EXTRAVILAN
• Capitolul 1 – Generalităţi
Art.1. Zona terenurilor cu destinaţie specială (TDS) din extravilan.
Art.2. Funcţiunea dominantă este: construcţii şi amenajări pentru obiective cu

destinaţie specială (TDS): unităţi militare (U.M. 01969 Câmpia Turzii).
Art.3. Funcţiunile complementare: accese auto / pietonale, perdele de protecţie,

reţele tehnico-edilitare.

Autorizarea oricăror construcţii şi amenajări amplasate în vecinătatea
obiectivelor speciale se face numai cu avizul MAPN, MI, SRI.
Această măsură priveşte construcţiile şi amenajările civile de pe parcelele
amplasate în extravilan la o distanţă mai mică de 2400 m de limita obiectivelor
speciale (conf. H.G.R. nr. 62 / 1996 şi Ordinul nr.34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din
1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI).
4.15. ZONA CU PUZ-URI / PUD-URI AVIZATE
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu PUZ-uri /

PUD-uri avizate în perioada 1998-2008, va respecta regulamentul aferent acestora,
aprobat prin HCL Câmpia Turzii.
Lista documentaţiilor de urbanism – conf. planşei Regulament Local de

Urbanism:
1. PUZ Zonă Mixtă - industrială / comercială, DN15-E60
2. PUZ Agrosel
3. PUD Complex hotelier, str. Laminoriştilor nr. 260

4. PUZ str. Laminoriştilor

5. PUZ Fabrica de adezivi Henkel Bautechnik România
6. PUZ str. Iancu Jianu
7. PUZ Ridicare interdicţie de construire, str. Iancu Jianu
8. PUZ "Autogara" Câmpia Turzii
9. PUD Reabilitare internat elevi în blocuri de locuinţe sociale şi servicii aferente,
str. Laminoriştilor, nr. 115
10. PUZ Locuinţe colective, str. George Coşbuc
11. PUZ Construire 2 imobile de locuinţe D+P+3+M - str. George Coşbuc nr. 21
12. PUD Staţie alimentare carburanţi, str. Laminoriştilor nr. 26
13. PUZ Construire clădire administrativă P+3
14. PUD str. Gării, nr. 5
15. PUZ Zona Centrală, Str. Vasile Alecsandri
16. PUD Parc Oraş Câmpia Turzii
17. PUZ Construire Hotel, str. 1 Decembrie 1918
18. PUZ Construire magazin Supermarket, str. 1 Decembrie 1918, nr. 30
19. PUZ Construire magazin Profi
20. PUD Amenajare parcări
21. PUD str. Teilor
22. PUZ Schimbare destinaţie teren din zonă industrială în zonă locuinţe, Str. Teilor
23. PUZ Construire sediu firmă şi locuinţe de serviciu D+P+5+M, str 1 Mai nr. 53
24. PUZ Amenajare zonă de agrement şi turism
25. PUZ Amplasare staţie sortare balast şi clădire hală întreţinere + birouri
26. PUZ Staţie de betoane, str. Viitorului nr. 88
27. PUZ Demolare casă şi construire 2 clădiri de locuit S+P+3 -12 apartamente
28. PUZ Construire casă de locuit P+M şi garaj
29. PUZ Zonă str. Memorandumului, str. 1 Decembrie 1918
30. PUZ str. George Enescu - str. Viitorului
31. PUZ Ansamblu rezidenţial şi Centru polifuncţional, str. George Enescu - str.
Viitorului f.n.
32. PUZ Ansamblu locuinţe - str. Gh. Bariţiu f.n.
33. PUZ Spaţii de depozitare şi servicii, str. Dr. I. Raţiu f.n.
34. PUD Cartier Şarât
35. PUD Parc Industrial "Reif" - Zona incintă Combinat Mechel
arh. Corina POPŞE

ing. Călin ROMAN

ANEXA 1
Tabel centralizator UTR-uri
UTR-uri POT CUT Regim de Obs.
max (%) max înălţime max
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII PUBLICE (ISP)
ISP1 1,20 P+2
PUZCP în
ISP1 40 1,80 P+4 zonele
locuinţe colective cu protejate
magazine la parter 2,40 P+10
ISP2
50 1,20 P+1+(M)
sport
ISP2
administrative,
40 1,20 P+2
financiar-bancare,
cultură, comerţ
PUD
ISP2
35 1,20 P+2+(M)
turism
ISP2
25 1,00 P+2+M
învăţământ, culte
ISP2
20 1,00 P+2+M
sănătate, asist.soc.
ISP3
50 1,20 P+1+(M)
sport
ISP3
administrative,
40 1,20 P+2
financiar-bancare,
cultură, comerţ PUZ /
ISP3 PUD
35 1,20 P+2+(M)
turism
ISP3
25 1,00 P+2+M
învăţământ, culte
ISP3
20 1,00 P+2+M
sănătate, asist.soc.
ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE (LFC)
PUZCP în
0,35 P
LFCm1 35 zonele
0,70 P+M – P+1
protejate
LFCm2 35 0,35 P -
0,70 P+M – P+1
LFCm3 35 PUZ
1,05 P+1+M
PUZCP în
0,70 P+1
LFCm4 35 zona
1,05 P+2
protejată
30 1,80 P+4+(M)
LFCM5 -
20 2,20 P+10

ZONA MIXTĂ (ZM = UID3+ISP3)

ZM
administrative,
40 P+2
financiar-bancare,
comerţ
ZM 1,30 PUZ
35 P+2+(M)
turism
ZM
industrie, 65 P+1
depozitare
ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI DE DEPOZITARE (UID)
UID1 65 1,30 12 m aviz
MCPN
UID2 65 1,30 12 m -
UID3 65 1,30 12 m PUZ
ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE (UA)
UA 65 1,30 12 m -
ZONA SPAŢIILOR VERZI, PERDELE DE PROTECŢIE (SV)
SV1 - - - PUZCP în
zonele
protejate
SV2 10 0,20 P+1
SV3 - - - -
ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ (GC)
GC1
cimitirul eroilor 7,5 – 10 mp /
0,15
GC2 loc de veci
cimitire
conf. norme -
GC3
salubritate
50 0,50
GC4
salubritate
ZONA CONSTRUCŢIILOR TEHNICO-EDILITARE (TE)
conform normelor tehnice
TE 50 -
specifice
ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE ŞI A CONSTRUCŢIILOR AFERENTE (CC)
CC1 rutiere
- - - -
CC2 feroviare
CC3
construcţii aferente
40 1,20 P+2 -
căilor de
comunicaţie rutieră
CC4
drumuri ocolitoare / - - - -
autostradă propuse

ALTE ZONE
A ape - - - -
TA
- - - -
terenuri agricole
TN
- - - -
neproductive
P1
- - - -
păduri
P2
terenuri propuse - - - -
pentru împădurire
DS
- - - -
destinaţie specială
ZONA CU PUZ-uri / PUD-uri aprobate
PUZ-uri / PUD-uri
conform HCL
aprobate
NOTĂ:
- UTR-ul este delimitat pe planşă prin culori identice şi, sau de străzi principale existete/propuse;
- În cazul accentelor de înălţime, CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.;
- În zonele protejate ale siturilor arheologice din extravilan este interzisă utilizarea terenurilor în
scopuri agricole sau forestiere.
În zonele protejate propuse se solicită elaborarea, în cel mai scurt timp, de PUZCP:
- Nucleul central
- Colonia Maria
- Ansamblul de locuinţe cuplate str. G. Enescu- 9 Mai
- Ansamblul de locuinţe colective str. Retezatului- A. Vlaicu
Pentru parcelele monumentelor şi în zonele de protecţie aferente monumentelor se

solicită obţinera avizului MCPN.

ANEXA 2
Definiţii ale unor termeni utilizaţi în regulamentul local de urbanism
- ACTIVITĂŢI TERŢIARE = activităţi de servicii de toate categoriile conform

Clasificării Activităţilor din Economia Naţională - Comisia Naţională de Statistică,
2010.
- ALINIAMENT = linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea
privată. Se utilizează în reglementări şi aliniamentul “de fund” care stabileşte linia
până la care pot fi dispuse clădirile spre interiorul terenului, în scopul de a se proteja
o mai bună posibilitate de utilizare a interiorului insulei.
- ALINIEREA CLĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse faţadele clădirilor spre
stradă şi care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă faţă de acesta,
conform prevederilor regulamentului. În cazul retragerii obligatorii a clădirilor faţă de
aliniament, interspaţiul dintre aliniament şi alinierea clădirilor este non aedificandi,
cu excepţia împrejmuirilor, acceselor şi a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri faţă
de cota terenului din situaţia anterioară lucrărilor de terasament.
- ANEXE ALE LOCUINŢELOR = clădiri de mici dimensiuni realizate pe o
parcelă independent de clădirea principală, destinate pentru gararea a 1-2 maşini
sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite, sere); suprafaţa acestora nu se ia
în considerare în calculul indicilor urbanistici POT şi CUT; nu sunt admise anexele de
tip rural pentru adăpostirea animalelor şi produselor agricole pentru subzistenţă sau
comercializare.
- ARIA CONSTRUITĂ = Aria secţiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00 a
parterului, măsurată pe conturul exterior al pereţilor. în aria construită nu intră
rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 mp şi nişele cu aria mai mare de 0,4 mp, precum
şi treptele şi terasele neacoperite.
- ARIA DESFĂŞUTATĂ = Suma ariilor nivelurilor unei clădiri (în calcul nu se
cuprind ariile podurilor şi ale subsolurilor tehnice cu înălţimea mai mică de 1,8 m).
- AUTORIZARE DIRECTĂ = Autorizarea executării construcţiilor direct pe baza
prevederilor cuprinse în Regulamentul local de urbanism până la întocmirea
documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor zonale, conform legii.
- BILANŢ TERITORIAL = Evaluare cantitativă prin care se însumează valorile
absolute şi proceduntuale ale suprafeţelor de teren cu diverse destinaţii aferente unui
teritoriu prestabilit.
- CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI = parte a zonei centrale care
grupează cele mai importante servicii manageriale, tehnice şi profesionale (grupate
în clădiri specializate pentru birouri multietajate, dar recomandabil nu peste P+6
niveluri conform celor mai recente studii de marketing), servicii financiar-bancare,
servicii profesionale pentru persoane fizice şi juridice, poştă şi telecomunicaţii, agenţii
diverse (imobiliare, de turism etc.), edituri, centre media, centre şi galerii de artă,
expoziţii, hoteluri, restaurante, comerţ general, specializat şi de lux, servicii colective
şi personale, activităţi ale diverselor organizaţii politice, economice, patronale şi
profesionale, recreere şi sport în spaţii acoperite, mici activităţi productive
manufacturiere specializate sau necesare pentru funcţionarea altor activităţi din
centrul de afaceri, depozite mic-gros, locuinţe cu partiu special, în care sunt incluse
spaţii pentru profesiuni liberale (birouri de avocatură cabinete medicale, birouri de

consultanţă financiar - contabilă etc.), străzi şi piaţete pietonale, parcaje multietajate.

Instituţiile şi serviciile publice pot fi localizate în centrul de afaceri dar nu participă la
definirea acestuia, nici funcţional, nici ca indici urbanistici utilizaţi pentru delimitare
(CUT exclusiv pentru comerţ şi servicii - mai mare de 1,0). Centrele de afaceri
constituie în prezent principala concentrare de locuri de muncă cu calificare medie şi
superioară din localitate.
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - reprezintă
raportul dintre suprafaţa construita desfăşurată şi suprafaţa parcelei. În calculul
suprafeţei construite desfăşurate nu sunt incluse suprafaţa subsolurilor cu înălţimea
liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea
autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafeţele
balcoanelor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile,
a podurilor neutilizabile, aleile de acces pietonal /carosabil din incintă, scările
exterioare, trotuarele de protecţie. În cazul mansardelor se consideră convenţional o
suprafaţă egală cu 60% din suprafaţa nivelului curent.
- COMERŢ – structura actuală a marilor spaţii comerciale este următoarea:
- centre comerciale regionale
- supermagazine / hipermagazine
- mari magazine
- centre comerciale locale
- magazine populare
- comerţ specializat
- staţii – service
- alte spaţii comerciale
- COMERŢ EN GROS = societăţi comerciale care se ocupă cu achiziţionarea,
depozitarea, reambalarea şi distribuirea mărfurilor către comercianţii detailişti.
- COMERŢ / DEPOZITE MIC-GROS = filieră intermediară de depozite în care
intră mărfuri în ambalaje de comercializare, în cantităţi reduse şi cu rulaj rapid pentru
aprovizionarea magazinelor, care se localizează în zona centrală, în zona mixta şi în
centrele de cartier; astfel de depozite pot asigura şi aprovizionarea la domiciliu a
clienţilor.
- CONSTRUCŢII PROVIZORII = Construcţii care au durata de funcţionare
limitată, prestabilită prin autorizaţia de construire.
- DOMENIU PUBLIC = Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt
amplasate: construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi
parcuri publice; gări şi aeroporturi; terenurile cu destinaţie forestieră; albiile râurilor,
cuvetele lacurilor de interes public, inclusiv plajele; terenurile pentru rezervaţii
naturale şi istorice, monumente ale naturii; terenurile pentru nevoile apărării sau
pentru alte folosinţe care potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura
lor, sunt de uz sau de interes public.
Domeniul public poate fii de interes naţional, caz în care proprietatea, în regim de
drept public, aparţine statului sau de interes local, caz în care proprietatea, de
asemenea în regim de drept public, aparţine unităţilor administrativ- teritoriale
judeţ/municipiu).
- EXPROPRIEREA PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ = Modalitate de
cedare a dreptului de proprietate privată, constând în trecerea în prprietatea statului,
a judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor, a unor imobile proprietatea

persoanelor fizice sau juridice, cu sau fără scop lucrativ, numai în scopul executării
unor lucrări de utilitate publică de interes naţional sau local, după o dreaptă şi
prealabilă despăgubire, conform legii.
- EXTRAVILAN = Teritoriu din afara intravilanului localităţii cuprins în limita
teritoriului administrativ, care înglobează activităţi dependente sau nu de funţiunile
localităţii, conform planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului.
- I.M.M.- întreprinderi mici şi mijlocii compuse din:
- unităţi micro – sub 10 angajaţi;
- unităţi mici – între 10 şi 50 angajaţi;
- unităţi mijlocii – între 50 şi 250 angajaţi.
- INFRASTRUCTURA = Echiparea tehnică a unei localităţi sau a unui teritoriu
cu reţele tehnice, precum şi instalaţiile conexe subterane sau supraterane. Ex reţele
şi instalaţii de apă, canalizare, electrice, termice, gaze, telecomunicaţii, drumuri,
reţele stradale, sisteme de irigaţii etc.
- INSTITUŢII PUBLICE = Construcţii ce adăpostesc funcţiuni şi activităţi
destinate utilităţii publice ce pot fi în regim de proprietate publică sau privată.
- INTERDICŢIE DE CONSTRUIRE = Reglementare impusă pentru unele zone
sau trenuri, care exclude posibilitatea realizării de construcţii şi amenajări, conţinută
în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi instruită în conformitate cu
prevederile legale. Interdicţia poate fi definitivă sau temporară, în funcţie de
conţinutul şi nivelul de aprofundare a studiilor de amenajare. Zona asupra căreia s-a
instituit interdicţia de construire poate fi considerată grevată de o servitute şi
considerată, după caz, în registrul cadastral.
- ÎNĂLŢIMEA CONSTRUCŢIILOR = Înălţimea construcţiilor măsurată la nivelul
faţadelor reprezintă diferenţa de altitudine dintre nivelul terenului natural şi un punct
determinat de:
- streaşină, pentru construcţiile cu acoperişul în pantă
- punctul de rupere al pantei pentru construcţiile mansardate
- partea superioară a aticului, pentru clădirile cu acoperiş terasă;
- streaşina lucarnelor.
- ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR - exprimă în metri şi număr de niveluri
convenţionale înălţimea maximă admisă în planul faţadei, măsurată între teren (în
situaţia anterioară lucrărilor de terasament) şi cornişe sau limita superioară a
parapetului terasei, înălţimea şi numărul de niveluri al clădirilor în pantă se va
considera la intrarea principală în imobil, respectiv cea care se vede din stradă.
- MOBILIER URBAN = Lucrări de utilitate publică şi decorative amplasate în
spaţii publice exterioare cuprinzând: obiecte de artă monumentală, fântâni, oglinzi de
apă, bănci, coşuri pentru gunoi, împrejmuiri, scări, rampe, estrade, tribune, cabine
telefonice, lampadare, indicatoare de circulaţie, panouri de afişaj, firme etc.
- PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - reprezintă raportul
(transformat în procente), dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau
proiecţia la sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. În calculul
proiecţiei nu vor fi incluse terasele descoperite ale parterului care depăşesc planul
faţadei, platformele scărilor de acces şi nici elementele cu rol decorativ sau de
protecţie ca streaşini, copertine etc. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de
nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se

include în suprafaţa construită. Curţile de aerisire cu suprafaţa până la 2,0 mp

inclusiv, intră în suprafaţa construită.
Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizată
(prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului rămâne neconstruibil chiar şi în
situaţia înstrăinării acestuia sau a divizării parcelelor.
- RAZA DE SERVIRE = Distanţa exprimată în m sau timp de acces între
ampasamentul instituţiilor publice sau serviciilor şi cel al locuinţelor, servite de
acestea. Distanţele minime de parcurs pentru accesul la principalele categorii de
instituţii publice şi servicii.
- REGIM DE CONSTRUIRE = Reglementare cuprinsă în proiecte şi în
regulamente de urbanism care impune modul de amplasare şi conformare a
construcţiilor pe terenurile aferente acestora. Componetele determinante ale
regimului de construire sunt: aliniere faţă de limitele terenului, înălţimea construcţiilor
şi procentul de ocupare a terenului aferent acestor construcţii.
- REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM = Document aprobat de
Guvernul României prin HG nr. 525/ 1996 (publicat în Monitorul Oficial nr. 149/1996
şi republicat în Monitorul Oficial Nr. 856/2002) care reglementează activitatea de
urbanism şi amenajarea teritoriului, prcum şi autorizarea construcţiilor în toate
localităţile şi unităţile teritorial-administrative.
- SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE = serviciile publice care sunt finanţate
de la buget, se stabilesc prin norme şi sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod
special termenul de echipamente publice se refera la serviciile publice structurate în
reţea la nivel de zona rezidenţială şi de cartier – creşe, dispensare, grădiniţe, şcoli,
cluburi, biblioteci de cartier, comerţ alimentar şi nealimentar, prestări servicii etc.
- SERVICII DE INTERES GENERAL (SAU SERVICII COMERCIALE) =
societăţi, companii, firme, asociaţii care asigură, contra cost sau în sistem non-profit,
o largă gamă de servicii profesionale, tehnice, sociale, colective sau personale.

EXTRAS DIN P.U.G. - MUNICIPIUL C REGLEMENT
N
Sec A-A - propunere
scara 1 : 200
T1
50.00 10.00
13.00
5.50 2.50 1.50 3.50 3.50 1.50 1.50 3.00
spa acostament carosabil carosabil acostament spa KM 6+050 - Indicator

verde verde
tabl Localitatea
C
KM 5+970 - Limit
intravilan Propus KM 6+290 - Limit
Partea st intravilan Existent
Partea st
DN15
RE - E60
SP DA
R
TU
A
AGROSEL
STR
. LA
MIN
OR
I
A
DN KM 5+920 - Limit
15
-E intravilan Existent / Propus
60
Partea dreapt
KM 6+050 - Indicator
tabl Localitatea MAGAZIN DE
PREZENTARE
MECHEL
P R
D1
Reglement trup T1:
Se interzice accesul n / din DN
Accesele la parcelele situate partea a DN15-E60 (SC Agroser SRL)
MUNICIPIUL se vor realiza prin accesul existent.
TURDA Accesele la parcelele situate partea a DN15-E60 se vor realiza din
drumul existent situat
SE
EXTRAS DIN P.U.G. - MUNICIPIUL C REGLEMENT
N STR
. LIV
EZII
T1
STR
.1
DE
CE
MB
RIE
191
STR
8
. LIV
EZII
KM 11+440
Limit Existent Partea
B KM 11+600
Indicator tabl Localitatea C
T9 KM 11+440
B Limit Partea st
Limit Existent Partea dreapt

Limit Partea dreapt
00
KM 11+560
km 1+5
O D KM 11+600
EA
1+400
Indicator tabl Localitatea C

L
1+300
VA
1+200
000
0
1+10
+
km 1
DN
900
SP
KM 11+970
15
T
RE
800
-E
700
00
60
600
km 5
400
300
200
km 0
100
SPRE
BRA
-100
Sec B-B - propunere
-200
scara 1 : 200
-300
00
-400
km -5
50.00 10.00
13.00
KM 0+380
2.00 1.50 3.50 3.50 1.50 2.00 3.00
spa
verde
carosabil acostament carosabil carosabil acostament spa
verde
teren
agricol D2

Regulament Local de Urbanism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulament Local de Urbanism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Experiment proiect s.r.l.

VOL. II – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL

Contract nr.: 13911 / 16.11.2007

Proiect nr.: 30 / 2007

Volum: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Cluj-Napoca, iulie 2012

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 2

2. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

3. ZONIFICAREA TERITORIILOR INTRAVILANE.

4. PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Cluj-Napoca, iulie 2012

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 3

1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.G.

Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General al

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 4

Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 5

Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor

1.2. BAZA LEGALĂ A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulamentul local de urbanism aferent P.U.G.-ului municipiului Câmpia Turzii

Acte normative în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului:

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 6

metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al

Acte normative în alte domenii de interes şi conexe

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 7

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 8

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 9

• O.G. nr.47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobata prin Legea

Reglementări tehnice în domeniu:

• I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 10

• I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării

1.3. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. municipiul Câmpia Turzii

Bilanţ teritorial pe trupuri

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 11

Suprafaţa şi conturul fiecărui trup de intravilan sunt reprezentate în planşa

• Lucrări ce necesită autorizaţie de construire

- Pentru toate tipurile de construcţii de pe teritoriul administrativ al municipiului,

- Pentru construcţiile din zonele construite protejate1, se va elabora PUZCP+RLU

- Pentru ”lucrările de construire din zonele cu patrimoniu arheologic, se aprobă

- Pentru construcţiile executate din fonduri publice, pe teritoriul administrativ al

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 12

municipiului sau dacă acestea depăşesc limita unităţii administrativ teritoriale,

- Pentru construcţiile din zonele naturale protejate (păduri, parcuri, cursuri de

- Pentru construcţiile cu caracter militar şi special, autorizarea şi execuţia se

- Avizele şi acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, la toate

• Lucrări ce nu necesită autorizaţie de construire

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 13

2. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A

2.1. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR LA

• Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului în extravilan

Prin prezentul proiect se declară zone naturale protejate în extravilan:

Prin prezentul proiect se declară zone construite protejate în extravilan siturile

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 14

• Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi apărarea interesului public

Zone cu interdicţie totală de construire, pe terenurile cu:

Zone cu interdicţie temporară de construire:

Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevăzute în P.U.G. a

Zone de protecţie pe baza normelor sanitare:

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, REGULAMENT LOCAL 15

nivelul mediu al oglinzii lacurilor);