Sunteți pe pagina 1din 7

CONCEPTE DE PROIECTARE REFERITOARE LA CONSTRUCTIILE DIN LEMN

1. METODA DE CALCUL Calculul elementelor si constructiilor din lemn se face in domeniul elastic, prin metoda starilor limita (Normativ NP 005 / 2003). Sunt luate n considerare dou tipuri de stri limit : Stare limit ultim (S.L.U.); Stare limit a exploatrii normale (S.L.E.N.) sau stare limit de serviciu (S.L.S.). Strile limit ultime sunt asociate cedrii structurii sau oricrei altei ruperi a unui element structural. Astfel, se regsesc aici urmtoarele situaii : Pierderea echilibrului static ; Ruperi datorate deformaiilor excesive ; Fenomene de instabilitate i de transformare a structurii n mecanism. Strile limit ale exploatrii normale se refer la : Deformaii care afecteaz aspectul sau exploatarea construciei ; Vibraii care determin inconfortul persoanelor sau deteriorarea structurii ; Alteraii (incluznd dezvoltarea fisurilor i crpturilor) care sunt susceptibile de a avea un efect nefavorabil asupra durabilitii structurii. Pentru starea limit ultim, relaia general de verificare este : Fef Fi unde: Fef efortul secional calcul, corespunztor tipului de solicitare i , n N, Nmm ; Fi capacitatea de rezisten a barei din lemn masiv la solicitarea i , n N sau N mm;

Fi
n care: Ric

Ric S i mT

Si mT

rezistena de calcul la solicitarea i , stabilit n funcie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului i condiiile de exploatare a elementelor de construcie, n N/mm2; caracteristica secional, n mm2 sau mm3; coeficient de tratare a lemnului.

EUROCODE - urile sunt coduri de conceptie i de calcul pentru construciile civile, elaborate la nivel european. Programul lor de elaborare este n stadiu final si,
C6-1

ntr-un viitor apropiat, Eurocode-urile se vor substitui textelor naionale cu caracter normativ, din diferite ri europene. Eurocode 5 Design of timber structures este redactat avnd la baz principiul strilor limit. Conceptual, forma ecuaiei de verificare pentru un element sau pentru o mbinare este :

Rd
unde:

FI

Fi

Rd

Rk k mod
m

Rd efortul de calcul ntr-un element; Rk rezistena caracteristic a unui element; kmod factor modificator compus; coeficient parial de siguran referitor la material; m suma efectelor ncrcrilor ( Fi coeficient parial pentru Fi*Fi ncrcare, Fi ncrcare provenit din vnt, zpad, etc.) 2. DATE DE INTRARE Datele iniiale de lucru se refer la esena lemnului, clasa de calitate (sau de rezisten) a acestuia i condiiile de mediu n care sunt exploatate elementele de lemn studiate. Calculul structurilor spatiale se va efectua evalund ncrcrile i stabilind combinaiile de ncrcri. Se iau n considerare la dimensionarea elementelor componente ncrcrile permanente, ncrcrile din vnt i ncrcrile din zpad, conform urmtoarelor standarde: - CR0/2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii; - CR1-1-3-2005 - "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor; - CR1-1-4-2005 -Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului; - P100-1 / 2006 - Codul de proiectare seismic Partea I: prevederi de proiectare pentru cldiri.

3. CALCULUL STRUCTURILOR DIN LEMN. Calculul la SLU se refera la dimensionarea elementelor structurale de rezistenta.

C6-2

Calculul la SLS se refera la verificarea stabilitatii de ansamblu a structurii (drift si deplasare totala) si verificarea deformatiilor diferitelor elemente structurale, supuse la incovoiere. Construcie cu structura de rezisten din cadre de lemn Structura de rezisten din cadre de lemn este alcatuit din: - cadre spaiale (stlpi i grinzi principale), dispuse pe dou direcii ortogonale; - planeul este alctuit din grinzi secundare elemente simple / compuse, solidarizate cu OSB, care sprijin pe grinzile principale transversale; - acoperisul are structura de rezistenta formata din scaune de sarpanta popi, pane, cpriori, contrafise. - stabilitatea structurii este realizate cu contravntuiri n X dispuse pe inaltimea unui nivel, n sens longitudinal i transversal construciei. 1. Elemente supuse la incovoiere apar la elementele planseului (grinzi principale si secundare, podini), sau ale acoperisului (capriori si pane). Calculul la incovoiere consta din: - Verificarea eforturilor normale - SLU; - Verificarea eforturilor tangentiale - SLU; - Verificarea deformatiilor (sagetii) - SLS. a. Verificarea eforturilor normale SLU se face in sectiunea cea mai periculoasa, care poate fi sectiunea de moment incovoitor maxim sau sectiunea cu slabiri maxime, daca ele nu coincid. Relaia de verificare a capacitii portante este:

M ef

Mr

Mef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la ncovoiere simpl; Mr capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune simpl, solicitate la ncovoiere simpl. b. Verificarea eforturilor tangentiale SLU apare necesara numai la elemente cu deschidere mica si incarcari mari si in cazul sarcinilor concentrate mari in apropierea reazemelor. Relaia de verificare a capacitii portante la forfecare perpendicular pe fibre este :

Vef

Vr

Vef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la forfecare perpendicular pe fibre;
C6-3

Vr capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune simpl, solicitate la forfecare perpendicular pe fibre. c. Verificarea deformatiilor (sagetii) SLS se face in ipoteza cea mai defavorabila de incarcare. Verificarea consta in compararea sagetii efectiva cu sageata admisibila: fcalcul fadmisibil Valorile sagetilor maxim admisibile sunt date in NP005/2003. Pentru elementelor planseelor tencuite se mai face verificarea suplimentara ca la actiunea incarcarilor utile sa se respecte conditia: fcalcul l / 350 2. Elemente supuse la compresiune centrica apar la stalpii incarcati centric (stalpi si popi de sarpanta) La piese cu zveltetea redusa (piese scurte cu sectiune transversala dezvoltata) 10 dimensionarea se face la compresiune simpla. Relaia de verificare a capacitii portante este:

Cef

Cr

Cef efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la compresiune axial paralel cu fibrele; Cr capacitatea de rezistena a elementelor din lemn cu seciune simpl, solicitate la compresiune axial paralel cu fibrele.

Cr

Rcc Acalcul mTcII c

rezisten de calcul a lemnului masiv la compresiune axial paralel cu fibrele, n funcie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului i condiiile de exploatare a elementelor de construcie ; Acalcul aria seciunii de calcul slbite; coeficient de tratare a lemnului la solicitarea de compresiune axial paralel cu fibrele. c coeficient de flambaj, subunitar.

Rcc

mTc

C6-4

Conceptia de proiectare conform P100-1/2000 Constructiile din lemn trebuie sa tina cont de conceptul de comportare neliniara: a.comportare structurala disipativa; b. comportare structurala putin disipativa. Structurile proiectate conform acestui conceptului a se incadreaza in clasa M sau H de ductilitate. Zonele disipative vor fi localizate in imbinari si conectori metalici, luand in considerare si eventualele influente locale datorate tijelor care se deformeaza, iar elementele din lemn raman in domeniul de comportare elastica. Structurile calculate conform concept b efectele actiunii seismice se calculeaza pe baza unei analize globale elastice, faar a lua in considerare comportarea neliniara a materialului. Valoarea factorului de comportare q=1 si clasa de ductilitate L. Concept de proiectare Structuri slab disipative Structuri disipative Factor de comportare q 1<q<1.25 1.25q<3 Q=3 Clasa de ductilitate ceruta L(redusa) M(medie) H(mare)

Caracterizarea comportarii structurale disipativa: -Sunt considerate zone disipative in noduri numai acele materiale si imbinari mecanice care au o comportare corespunzatoare la solicitarea de oboseala; -Imbinarile incleiate se considera zone nedisipative; -Imbinarile prin chertare nu pot fi folosite atunci cand eforturile de forfecare sau intindere perpendiculara pe fibre sunt predominante. In tabelul de mai jos sunt prezentate valori ale factorilor de comportare functie de tipul de structura si clasa de ductilitate.

C6-5

C6-6

C6-7