Sunteți pe pagina 1din 15

PANOURI DE FORFECARE

Date generale pereti forfecare:


ductilitate ridicata si o capacitate mare de disipare a energiei ; Panourile sunt eficiente daca raportul
L (0,8 2,5) L distanta libera dintre stalpi; h h distanta libera dintre grinzi;

In functie de capacitatea de rezistenta la voalare, peretii de forfecare se impart in 3 categorii:

(6) Perete de forfecare nerigidizat

(6`) Perete cu panoul prevazut cu gol bordat de rigidizari

(7) Perete de forfecare cu panoul rigidizat

(7`) Perete de forfecare rigidizat + gol bordat

(8) Perete de forfecare compozit

Sisteme structurale folosind pereti de forfecare

Pereti de forfecare singulari peretele de forfecare este singurul element ce preia forta taietoare de etaj

Sistem dual cu pereti de forfecare peretele de forfecare este proiectat sa preia toata forta seismica; cadrele preiau cel putin 25% din actiunea seismica de proiectare;

Sistem dual cu grinzi de cuplare

(6) Perete de forfecare cu panou nerigidizat


panoul de otel este nerigidizat si zvelt; inima peretelui de forfecare este capabila sa reziste la intinderi mari; capacitate la

compresiune neglijabila;

Actiunile laterale (actiunea vantului, actiunea seismica) sunt preluate de acesti

pereti prin intermediul campului de diagonale intinse;

actiunile laterale sunt transmise de eforturile principale de intindere orientate

dupa un unghi determinat in functie de geometria peretelui si de proprietatile elementelor de bordare (AISC 341-05):

tw grosimea panoului de inima; tw L Ab - aria elementului de bordare orizontal; 2 Ac 4 Ac - aria elementului de bordare vertical; tg ( ) = 3 1 h Ic - momentul de inertie al elementului de bordare vertical; ) L - distanta dintre axele elementelor de margine verticale; 1 + tw h ( + Ab 360 I c L

1+

h - distanta dintre axele elementelor de margine orizontale;

zveltetea panoului de otel este limitata astfel:

min( L, h) E 25 tw Fy

elementele de bordare sunt proiectate sa ramana in domeniul elastic, cu exceptia capetelor

elementelor orizontale de bordare unde se pot dezvolta articulatii plastice;

starea de eforturi, ca urmare a fortelor aplicate, este prezentata in figurile ce urmeaza :

Fortele si reactiunile peretelui de forfecare

Starea de eforturi corespunzatoare panoului de inima si elementelor de bordare

Starea de eforturi corespunzatoare elementelor de bordare pentru cazul unei grinzi intermediare

Rigiditatea elementelor de bordare verticale va fi limitata astfel :

h4 I C 0.00307 t w L

Relatia de verificare a capacitatii stalpilor sub incarcari seismice (AISC 341-05):

c Pn Pmax

unde

c = 0.9

Pn = Fcr A
Fy daca K L 4.71 E atunci Fcr = 0.658 FE Fy r Fy

K L E > 4 . 71 daca r Fy

atunci Fcr = 0.877 FE

FE =

2 E
( kL 2 ) r

r raza de giratie; K=1 (AISC 360 - 05, C2) L inaltimea stalpului


Intr-un sistem dual cu panouri de forfecare, pentru elementele ce bordeaza panoul (stalpi si grinzi) trebuiesc respectate urmatoarele conditii ( conform AISC Seismic Provisions ) :
bf 2t f 0,30 E Fy

hc E 2,45 ti Fy

Relatia de verificare a panourilor de forfecare este: 0,5 Fy t w Lcf sin( 2 ) Vn = (AISC 341-05) 1,2

Vn V E

= 0,9

(AISC 360)

VE forta taietoare corespunzatoare panoului

modelarea peretelui pentru calculul in domeniul elastic se face cu elemente de tip shell, iar pentru cazul unei analize neliniare push-over se inlocuieste panoul de metal cu o serie de diagonale paralele ce lucreaza doar la intindere (Thorburn et. al, 1983).

(7) Perete de forfecare cu panoul rigidizat


zveltetea panoului de inima este redusa prin introducerea de rigidizari; rigidizarile au rolul de a preveni voalarea inimii panoului si de a permite

atingerea intregii capacitati la forta taietoare a panoului;

rigidizarile constau in placi sudate pe una sau pe ambele fete; verificarea stabilitatii locale a panoului de forfecare nu este necesara daca

este indeplinita conditia:

5 E H k = 5+ 1,1 k a unde ( )2 Fy tw H

H - inaltimea libera a panoului; a - distanta dintre rigidizari

rezistenta nominala a panoului rigidizat este:

Vn = 0,6 Fy Aw C VE

unde

Aw = Htw

daca

E H 1,1 k atunci C = 1,0 Fy tw


1,1 k C = E Fy H tw

E H E daca 1,1 k 1,37 k atunci Fy t w Fy

daca

H E > 1,37 k tw Fy

atunci C =

1,51 E k H ( ) 2 Fy tw

VE forta taietoare corespunzatoare panoului rigidizat

(8) Perete de forfecare compozit

este format dintr-un panou metalic si un perete de beton armat prevazut pe una sau pe ambele fete; conlucrarea este realizata prin intermediul conectorilor; pentru aceeasi capacitate la forta taietoare, se obtin grosimi si greutati mai mici comparativ cu peretele realizat integral din beton armat; peretii de beton suplimenteaza capacitatea la forta taietoare; dar la determinarea capacitatii panoului de forfecare se tine cont doar de capacitatea panoului de otel; peretele de beton are rolul de a rigidiza panoul de otel , impiedicand voalarea acestuia; AISC 341 recomanda o grosimea a peretelui de beton de min. 10 cm, daca peretele de beton este dispus pe ambele fete, respectiv min 20 cm daca peretele de beton e dispus pe o singura fata a panoului de otel; Intre elementele de bordare si peretele de beton se prevede un gol ce asigura o performanta sesmica mai buna a peretelui de forfecare compozit; elementele de beton nu vor fi active decat de la un anumit nivel al driftului;

Capacitatea nominala a peretelui este data de formula


Ry = 1.1 (conform AISC 1997); Fy limita minima de curgere; tw grosimea panoului de otel; Lcf lumina peretelui de forfecare

Vns = 0,6 R y Fy t w Lcf

Capacitatea probabila la forta taietoare a panoului de otel este data de relatia: Fu C = 1 + VNSE = C pr R y, V pr unde n 2 Fy La proiectarea peretilor compoziti de forfecare se recomanda ca panoul de otel sa preia intreaga forta taietoare, iar peretele de beton sa reziste la combinatia (incarcari gravitationale, moment incovoietor); Fiecare conector trebuie sa fie capabil sa reziste la o forta de intindere rezultata din voalarea inelastica a placii in timpul ultimelor cicluri de incarcare; Elementele de bordare orizontale si verticale trebuie sa respecte, conform AISC Seismic Provisions, urmatoarele conditii: bf E 0,31 Fy 2t f

hc E 3,10 ti Fy

Rezultatele analizei statice neliniare


(a) Curba de capacitate din ipoteza PUSH 1 (directia y)

(b) Curba de capacitate din ipoteza PUSH 2 (directia x)

PUSH 1 - pasul 5

PUSH 1 - pasul 6(final)

PUSH 2 - pasul 5

PUSH 2 - pasul 6

PUSH 2 - pasul 7 (final)

Concluzii
O crestere a rigiditatii in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura cu contravantuiri excentrice: dmax = 0,0458 m (structura cu pereti de forfecare); dmax = 0,08 m (structura cu contravantuiri excentrice);
Ductilitate mai mare in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura cu contravantuiri

excentrice: driftmax = 0.00123 (structura cu pereti de forfecare); driftmax = 0.00218 (structura cu contravantuiri excentrice); cu contravantuiri excentrice: T1= 1,045 s (structura cu pereti de forfecare); T1= 1,927 s (structura cu contravantuiri excentrice);

Perioada proprie de vibratie mai redusa in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura

Consumul de otel realizat pentru fiecare tip de structura in parte : structura cu contravantuiri excentrice: 88,5 kg/mp x 1,15 102 kg/mp structura cu pereti de forfecare compoziti: 98,6 kg/mp x 1,15 114 kg/mp structura cu pereti de forfecare rigidizati: 98,6 kg/mp x 1,20 119 kg/mp comportarii la actiuni orizontale, dar si din punct de vedere al consumului de material.

Varianta cu pereti de forfecare compoziti reprezinta o solutie avantajoasa din punct de vedere al