Sunteți pe pagina 1din 15

PANOURI DE FORFECARE

Date generale pereti forfecare:


• ductilitate ridicata si o capacitate mare de disipare a energiei ;
L
•Panourile sunt eficiente daca raportul (0,8 2,5) L – distanta libera dintre stalpi;
h h – distanta libera dintre grinzi;
•In functie de capacitatea de rezistenta la voalare, peretii de forfecare se impart in 3
categorii:

(6) Perete de forfecare (6`) Perete cu panoul prevazut


nerigidizat cu gol bordat de rigidizari
(7) Perete de forfecare cu panoul rigidizat (7`) Perete de forfecare rigidizat + gol bordat

(8) Perete de forfecare compozit


Sisteme structurale folosind pereti de forfecare

Pereti de forfecare singulari Sistem dual cu pereti de Sistem dual cu grinzi de


– peretele de forfecare este forfecare – peretele de cuplare
singurul element ce preia forfecare este proiectat sa
forta taietoare de etaj preia toata forta seismica;
cadrele preiau cel putin 25%
din actiunea seismica de
proiectare;
(6) Perete de forfecare cu panou nerigidizat
 panoul de otel este nerigidizat si zvelt;

 inima peretelui de forfecare este capabila sa reziste la intinderi mari; capacitate la


compresiune neglijabila;

 Actiunile laterale (actiunea vantului, actiunea seismica) sunt preluate de acesti


pereti prin intermediul campului de diagonale intinse;

 actiunile laterale sunt transmise de eforturile principale de intindere orientate


dupa un unghi determinat in functie de geometria peretelui si de proprietatile
elementelor de bordare (AISC 341-05):
tw L tw – grosimea panoului de inima;
1 Ab - aria elementului de bordare orizontal;
2 Ac
tg 4 ( ) 3
Ac - aria elementului de bordare vertical;
1 h Ic - momentul de inertie al elementului de bordare vertical;
1 tw h ( ) L - distanta dintre axele elementelor de margine verticale;
Ab 360 I c L
h - distanta dintre axele elementelor de margine
orizontale;

zveltetea panoului de otel este limitata astfel: min( L, h) E


25
tw Fy
 elementele de bordare sunt proiectate sa ramana in domeniul elastic, cu exceptia capetelor
elementelor orizontale de bordare unde se pot dezvolta articulatii plastice;

 starea de eforturi, ca urmare a fortelor aplicate, este prezentata in figurile ce urmeaza :

Fortele si reactiunile peretelui de forfecare Starea de eforturi corespunzatoare panoului


de inima si elementelor de bordare

Starea de eforturi corespunzatoare elementelor de


bordare pentru cazul unei grinzi intermediare
 Rigiditatea elementelor de bordare verticale va fi limitata astfel : h4
IC 0.00307 t w
L
 Relatia de verificare a capacitatii stalpilor sub incarcari seismice (AISC 341-05):

c Pn Pmax unde c 0.9

Pn Fcr A
Fy
daca K L 4.71 E
atunci F
r Fy cr 0.658 FE Fy

K L E
daca r 4.71 atunci Fcr 0.877 FE
Fy
2
E
FE
k L 2
( )
r
r – raza de giratie;
K=1 (AISC 360 - 05, C2)
L – inaltimea stalpului
bf E
Intr-un sistem dual cu panouri de forfecare, 0,30
2t f Fy
pentru elementele ce bordeaza panoul (stalpi si
grinzi) trebuiesc respectate urmatoarele conditii hc E
2,45
( conform AISC Seismic Provisions ) : ti Fy
 Relatia de verificare a panourilor de forfecare este: Vn VE
0,5 Fy t w Lcf sin( 2 )
Vn (AISC 341-05)
1,2

0,9 (AISC 360)

VE – forta taietoare corespunzatoare panoului

 modelarea peretelui pentru calculul in domeniul elastic se face cu


elemente de tip shell, iar pentru cazul unei analize neliniare push-over se
inlocuieste panoul de metal cu o serie de diagonale paralele ce lucreaza
doar la intindere (Thorburn et. al, 1983).
(7) Perete de forfecare cu panoul rigidizat

 zveltetea panoului de inima este redusa prin introducerea de rigidizari;

 rigidizarile au rolul de a preveni voalarea inimii panoului si de a permite


atingerea intregii capacitati la forta taietoare a panoului;

 rigidizarile constau in placi sudate pe una sau pe ambele fete;

 verificarea stabilitatii locale a panoului de forfecare nu este necesara daca


este indeplinita conditia:

H E 5
k 5
1,1 k unde a
tw Fy ( )2
H
H - inaltimea libera a panoului;

a - distanta dintre rigidizari


 rezistenta nominala a panoului rigidizat este: Vn 0,6 Fy Aw C VE

unde Aw = Htw

daca H E
1,1 k atunci C 1,0
tw Fy
E
1,1 k
Fy
C
E H E H
daca 1,1 k 1,37 k atunci tw
Fy tw Fy

daca H E 1,51 E k
1,37 k atunci C
tw Fy H
( ) 2 Fy
tw

VE – forta taietoare corespunzatoare panoului rigidizat


(8) Perete de forfecare compozit

este format dintr-un panou metalic si un perete de beton armat prevazut pe una sau pe
ambele fete; conlucrarea este realizata prin intermediul conectorilor;

pentru aceeasi capacitate la forta taietoare, se obtin grosimi si greutati mai mici comparativ
cu peretele realizat integral din beton armat;

peretii de beton suplimenteaza capacitatea la forta taietoare; dar la determinarea capacitatii


panoului de forfecare se tine cont doar de capacitatea panoului de otel;

peretele de beton are rolul de a rigidiza panoul de otel , impiedicand voalarea acestuia;

AISC 341 recomanda o grosimea a peretelui de beton de min. 10 cm, daca peretele de beton
este dispus pe ambele fete, respectiv min 20 cm daca peretele de beton e dispus pe o singura
fata a panoului de otel;

•Intre elementele de bordare si peretele de beton se prevede un gol ce asigura o performanta


sesmica mai buna a peretelui de forfecare compozit; elementele de beton nu vor fi active
decat de la un anumit nivel al driftului;
 Capacitatea nominala a peretelui este data de formula Vns 0,6 R y Fy t w Lcf

Ry = 1.1 (conform AISC 1997);


Fy – limita minima de curgere;
tw – grosimea panoului de otel;
Lcf – lumina peretelui de forfecare

 Capacitatea probabila la forta taietoare a panoului de otel este data de relatia:


Fu
VNSE C pr R y, Vunde
n
C pr 1
2 Fy

 La proiectarea peretilor compoziti de forfecare se recomanda ca panoul de otel sa preia


intreaga forta taietoare, iar peretele de beton sa reziste la combinatia (incarcari
gravitationale, moment incovoietor);

 Fiecare conector trebuie sa fie capabil sa reziste la o forta de intindere rezultata din
voalarea inelastica a placii in timpul ultimelor cicluri de incarcare;

 Elementele de bordare orizontale si verticale trebuie sa respecte, conform AISC Seismic


Provisions, urmatoarele conditii:
bf E
0,31
2t f Fy
hc E
3,10
ti Fy
Rezultatele analizei statice neliniare
(a) Curba de
capacitate din
ipoteza PUSH 1
(directia y)

(b) Curba de
capacitate din
ipoteza PUSH 2
(directia x)
PUSH 1 - pasul 5 PUSH 1 - pasul 6(final)
PUSH 2 - pasul 5 PUSH 2 - pasul 6

PUSH 2 - pasul 7 (final)


Concluzii
O crestere a rigiditatii in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura cu contravantuiri
excentrice:
 dmax = 0,0458 m (structura cu pereti de forfecare);
 dmax = 0,08 m (structura cu contravantuiri excentrice);

 Ductilitate mai mare in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura cu contravantuiri
excentrice:
 driftmax = 0.00123 (structura cu pereti de forfecare);
 driftmax = 0.00218 (structura cu contravantuiri excentrice);

 Perioada proprie de vibratie mai redusa in cazul structurii cu pereti de forfecare fata de structura
cu contravantuiri excentrice:
 T1= 1,045 s (structura cu pereti de forfecare);
 T1= 1,927 s (structura cu contravantuiri excentrice);

 Consumul de otel realizat pentru fiecare tip de structura in parte :


 structura cu contravantuiri excentrice: 88,5 kg/mp x 1,15 ≈ 102 kg/mp
 structura cu pereti de forfecare compoziti: 98,6 kg/mp x 1,15 ≈ 114 kg/mp
 structura cu pereti de forfecare rigidizati: 98,6 kg/mp x 1,20 ≈ 119 kg/mp
 Varianta cu pereti de forfecare compoziti reprezinta o solutie avantajoasa din punct de vedere al
comportarii la actiuni orizontale, dar si din punct de vedere al consumului de material.