8.

1 Stabilitatea locala a inimii grinzilor solicitate la forfecare

1 Cedarea inimii grinzii la forfecare pura
Începutul voalarii unei placi cu marginile rezemate nu are ca efect distrugera ei.
Cercetari experimentale au demonstrate ca se poate tine seama de rezerva de rezistenta post-
critica a placi.
Tensiunile tangentiale maxime  pot fi descompuse dupa cele 2 directii principale ,in tensiuni
pricipale de intindere 1 si 2 egale ca intensitate cu 4 5 0 fata de axa longitudinala a

grinzii.Dupa producerea fenomenului de voalare ,tensiunile de compresiune 2 nu mai cresc,in

schimb creste valoare tensiunilor de intindere 1 ,fomandu-se astfel o banda (camp) de
intindere ,care lucreaza asemanator cu diagonalele dintr-o grinda cu zabrele cu diagonal
intinse ,montanti comprimati(nervurile de rigidizare) si talpi . Cand tensiunile  depasesc
valoare critica data de relatia (5.81),inima voaleaza ,dar continua sa preai eforturi in stadiul de
membrane.

Fig. 5.13 Voalarea inimii grinzilor supuse la tensiuni tangențiale

Mecanismul de cedare din Fig 5.13 tine cont intr-o oarecare masura si de modul real in
care are loc cedarea propriu-zisa pri fenomenul de voalare si dup ace se dezvolta asa numitul
camp diagonal care lucreaza la intindere ;inima nu mai constituie un rezem pentru talpi care
cedeaza in plan vertical ,formand articulatii plastic. Existenta unor talpi rigide mareste
capacitatea portanta a grinzii in domeniul post elastic.
Standardul SR EN 1993-1-5 stabileste rezistenta la voalare numai la solicitari de
forfecare pura, urmand ca aceasta rezistenta sa fie “corectata”prin intermediul relatiei de
interactiune in cazul actiunii concomitente a incovoierii si forefecarii.
2 Verificare inimii grinzii la pierderea stabilitatii prin forfecare
In literatura de specialitate s-au dezvoltat ,ai multe teorii capabile sa descrie cedarea
placilor sub efectul forfecarii (pentru detalii,a se vedea Dalban s.a 1997).Standardul european
adoptat ca standard romanesc SR EN 1993-1-5 , utilizeaza modelul Hoglung
(Hoglung,1981),cunoscut sub denumirea de modelul câmpului rotit de tensiuni , dezvoltat
initial pentru panouri de inima nerigidizata.
Modelului “cimpului rotit de tensiuni “ face ipoteza ca talpile dispun de o rigiditate
corespunzatoare , astfel incat sunt capabile sa contribuie la asigurarea capacitatei portante a
panoului de inima .

Fig.5.14 Rigidizări transversale ale inimii grinzilor

Efortul rezistent de calcul la forfecare V atat pentru inimi nerigidizate ,cat si
b,Rd
pentru cele prevazute cu rigidizari (Fig 5.14 si detalii in Fig 5.18),se determina cu relatia .

 * f y * hw * tw
V  Vbw, Rd  Vbf , Rd 
b,Rd 3 * M1
in care:

Vbw,Rd efort rezistent la fofecare al inimii grinzii;

Vbf ,Rd efort rezistent la forfecare a talpilor grinzii;

h , t inaltimea ,respective grosimea inimii grinzii;
w w

 forfecare ce depinde de marca de otel ;

=1,2 pentru marcile de otel pana la S460 inclusiv;
Pentru marci d otel mai mare se recomanda   1

f y limita de curgere a oțelului

 M1 coeficient partial de siguranta aplicat materalului =1,1

Verificare la forfecare se face cu relatia :

VEd
3  1
Vb , Rd

In care:

V forata taietoare de calcul;

Ed

V
b , Rd
efort rezistenta la voalare din fofecare ,deteminat cu rel. (5.74)

Verificare rezistentei voalarea din fofecare inimii se face doar in cazul in care inaltimea si
grosimea inimii grinzii depasesc urmatoarele limite :

d 72
 
-inima grinzii nerigidizata: tw  (5.76)

d 31
  k
-inima grinzi prevazuta cu rigidizari: t
w  (5.76)

In care:
  1, 2

k
 coieficient de flambaj determinat conform (5.83) (5.84)

235  N 
  f  
f y cu y in  mm2 

3 Contributia inimi
Rezistenta de calcul la flambaj prin fofecare a inimii se determina conform relatiei:

fy
V   *h *t *
bw,Rd w w w 3* M1
In care:

w factor de reducere a rezistentei la voalare din fofecare inimii grinzii;

4 Zveltetea relative a inimii

Capacitatea inimii de a rezista la voalare din fofecare depinde de zveltetea relative ,
functie de tensiunea critica (anexa A1 SR EN 1993-1-5)
Un panou de inima calculate in domeniul elastic ,isi pierde stabilitatea atunci cand tensiunile
tangentiale  vor depasi valoare  rc :
 rc  kr *  E (5.81)

In care:

k coeficientul de voalare prin fofecare functie de zveltetea inimii;

r

 tensiune critica de voalare elastic;

E

2
 2 *E
t 
E  *  w 
 
(5.82)
12* 1v 2  bw 

Coeficientul de voalare prin forfecare kr poate fi determinate functie de dimensiunile panoului

,considerandu-se articulat pe contur:

-pentru a / hw  1.0 :

2
h 
k  5.34  4 *  w  (5.83)
r  a 

-pentru a / hw  1.0 :

2
h 
k  4  5.34 *  w  (5.84)
r  a 
In care:
a distanta dintre doua rigidizari transversal consecutive (Fig 5.14)
Relatiile (5.83) si (5.84) sunt valabile pentru grinzi prevazute doar ci rigidizari transversal
(fara rigidizari longitudinale ).
Zveltetea relative a inimii se determina cu relatia:

fy
 w  0.76 * (5.85)
 cr

Inlocuind relatiile (5.81) si (5.82)in (5.85) ,pentru grinzi prevazute cu rigidizari intermediare
transversal se obtine :

hw
w  (5.86)
3.74*tw* * k
t

Pentru inima grinzii nerigidizata ,prevazuta cu rigidizari doar in dreptul reazemelor , a / hw

tinde spre un raport mare ,cee ace conduce la modificarea valorii coieficientului de flambaj dat
de relatia (5.83),considerandu-se kt  5.43 .Prin urmare ,  w devine:

hw hw
w   (5.87)
3.74*tw* * 5.34 86.4*tw*

5 Contributia talpilor
Se poate tine cont de contributia talpilor atunci cand rezistenta acestora nu este utilizata in
totalitate pentru rezistenta la moment incovoiere:
MEd≤Mf,Rd (5.88)

Cedarea are loc prin formarea articulatiilor plastice in talpi la distanta c ,cum este ilustrat si
in Fig 5.16

b*t f 2 * f y
 
M Ed 
2
V  * 1  
(5.89)
bf , Rd c* M 1   Mf , Rd  
 
cu

 1.6*b*t f 2 

c  a * 0.25  
 2
t w *hw  (5.90)

In care:

b, t
f corespund talpii cu cea mai mica rezistenta la effort axial;

B  30 *  * t
f
(pentru talpi obisnuite ,se poate conta pe o latime de maxim 15 *  * t
f
de o
parte si de cealalta a inimii, care aigura o anumita rigiditate in plan vertical)

M f ,k
M f , Rd  ,cu M f ,k conform rel.(5.91)si fig 5.16.
M0
Momentul de rezistenta characteristic al talpilor M f ,k se determina cu relatia :

M f ,k  Af * h f * f y (5.91)

In care:

Af  bf t f (sectiunea eficace)

h f distanta dintre centrele de greutate ale talpilor

Cand este aplica si o forta axiala ,momentul rezistent al talpi Mf ,Rd se inlocuieste cu o valoare
redusa M Nf ,Rd determinate conform normelor.