B.A.

STADIILE DE LUCRU ALE

ELEMENTELOR ÎNCOVOIATE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. I Rigiditatea la încovoiere
ƒ Comportarea elementelor încov. Mϕ
încov se caracterizează prin relaţia M-ϕ
dintre momentul încovoietor şi curbura fibrei medii deformate.
ƒ Comportarea unui element încovoiat cu proporţii de bară se
bazează pe “ipoteza secţiunilor plane” a lui Bernoulli, conform
căreia o secţiune plană înainte de deformare rămâne tot plană şi după
deformarea
defo a ea ggrinzii.
i zii.
ε max ⎫
ϕ= ⎪
h/ 2
⋅ (h / 2)
⎪ M
ϕ σ max ⎪ M
r εmax ε max = ⎬ ϕ= I ⇒ ϕ=
E ⎪ E ⋅ (h / 2) EI
⎪
σ max = ⋅ (h / 2)⎪
h/2 M
a.n. ϕ
I ⎭
h/2
Rigiditatea unui element încovoiat reprezintă momentul
1 εmax care produce o curbură egală cu unitatea:

ϕ - curbura fibrei medii deformate ⇒ K = E⋅I

r – raza de curbură

În consecinţă, rigiditatea la încovoiere a unui element

liniar reprezintă
p p
produsul dintre modulul de elasticitate şşi
momentul de inerţie al secţiunii transversale.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. I Generalităţi
La o grindă de beton armat simplu armată (având armătura dispusă
doar în zona întinsă a secţiunii) încărcată cu două forţe egale dispuse
simetric, zona centrală a grinzii este solicitată la încovoiere pură
(încovoiere fără forţă tăietoare).

F F
1 1-1

h As
1 b

V 0

Crescând încărcarea de la zero până la valoarea de

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
rupere se pot identifica următoarele stadii de lucru:
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. I Generalităţi

Stadiul I - betonul nefisurat

ƒ La valori mici ale momentului încovoietor comportarea grinzii este
practic elastică, deformaţiile grinzii (săgeţi, rotiri, curburile fibrei
medii) revenind la zero odată cu îndepărtarea încărcării.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. I Generalităţi

Stadiul Ia – fisurarea betonului întins

ƒ La o anumită valoare a momentului încovoietor (Mcr) apar primele
fisuri în zona centrală.
ƒ Fisurile sunt orientate normal la axa grinzii şi sunt deschise la fibra
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
întinsă a grinzii.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. I Generalităţi

Stadiul II – beton fisurat

ƒ Formarea fisurilor: dacă încărcarea exterioară creşte
creşte, fisurile
existente se deschid mai mult şi apar şi alte fisuri intermediare.
ƒ Fisurarea stabilizată: nu mai apar fisuri, iar pe măsură ce sporeşte
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
încărcarea exterioară fisurile existente îşi măresc deschiderea.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. I Generalităţi

Stadiul IIa – intrarea în curgere a armăturii întinse

ƒ La o anumită valoare a momentului încovoietor (My) deformaţiile
încep să crească mult mai rapid decât încărcarea, fisurile avansează
pe înălţimea secţiunii şi se deschid considerabil punând în evidenţă
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
că
ă armătura
ăt d
de oţel
ţ l din
di zona întinsă
î ti ă a iintrat
t t în
î curgere.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. I Generalităţi

Stadiul III – curgerea armăturii

ƒ Axa neutră se ridică continuu,
continuu astfel încât zona de beton comprimat
se diminuează progresiv, crescând astfel braţul de pârghie dintre
forţa de întindere din beton şi rezultanta eforturilor de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
compresiune
i din
di beton.
b t R
Rezultă
ltă astfel
tf l o creştere
t a momentului,
t l i însă
î ă
mult mai lentă în comparaţie cu deformaţiile grinzii.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. I Generalităţi

Stadiul III – zdrobirea betonului comprimat

ƒ Grinda cedează în momentul în care betonul comprimat îşi
epuizează capacitatea de a prelua eforturi, astfel încât ruperea se
produce prin zdrobirea betonului comprimat.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. I Deformata şi relaţia M-ϕ pentru o grindă de B.A.

F F ϕ
1 1-1 r ϕ - curbura fibrei
h As medii deformate
an
a.n. ϕ
1 b r – raza de curbură
M
M
(kNm) 1
V 0
Mu III
fI My IIa

MI MI
II
fcr
Mcr Ia
Mcr Mcr I

fII ϕr ϕy ϕu ϕ ≈ 1/r
MII MII
I - beton nefisurat,, comportare
p elastică
zdrobirea betonului fu
comprimat Ia - fisurarea betonului întins
Mu Mu
II - beton fisurat, armătura în dom. elastic
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
IIa - intrarea
i în
î curgere a armăturii
ă ii întinse
î i
UN

III - curgerea armăturii, urmată de

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
zdrobirea betonului comprimat 10
Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. I Stadiul I
ƒ conlucrare perfectă (nu există lunecare relativă a armăturii); εs=εc;
ƒ betonul şi armătura se comportă liniar-elastic;
ƒ deformaţiile
f ii specifice
ifi variază
i ă liniar
i i (ip.
(i secţ. plane a luii Bernoulli);
i)
ƒ eforturile normale variază conform legii lui Navier.
ε σcI

MI xI
d
h d
σsI
As
as
Diagramele ε şi σ b

as – distanţa de la fibra extrem întinsă la CG al armăturilor Secţiunea de Secţiunea echivalentă

beton armat de beton
d=h-as – înălţimea utilă (efectivă) a secţiunii
h
⋅ + α e As ⋅ d
h A + α e As ⋅ (2d / h )
A
∑ Ai xi c
2
Poziţia axei neutre: xI = = = ⋅ c
∑ Ai ( Ac + α e As ) 2 Ae ,I

h ⎛⎜ α e As ⎞⎟ h
Cum d ≈ h ⇒ xI = ⋅ 1+ ⇒ xI ≈
2 ⎜⎝ Ae ,I ⎟⎠
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

2
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
neglijabil 11
Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. I Stadiul I
ƒ conlucrare perfectă (nu există lunecare relativă a armăturii); εs=εc;
ƒ betonul şi armătura se comportă liniar-elastic;
ƒ deformaţiile
f ii specifice
ifi variază
i ă liniar
i i (ip.
(i secţ. plane a luii Bernoulli);
i)
ƒ eforturile normale variază conform legii lui Navier.
ε σcI

MI xI
d
h d
σsI
As
as
Diagramele ε şi σ b

as – distanţa de la fibra extrem întinsă la CG al armăturilor Secţiunea de Secţiunea echivalentă

beton armat de beton
d=h-as – înălţimea utilă (efectivă) a secţiunii

( )
2
bh3 ⎛h ⎞
Momentul de inerţie: I e ,I = ∑ I i + Ai xi2 = + bh⎜ − x ⎟ + α e As (d − x )2
12 ⎝2 ⎠

Cum x ≈ h / 2 ⇒ I e ,I = I c + α e As (d − x )2
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Rigiditatea la încovoiere: K I = Ec I e ,I
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. I Stadiul I
ƒ conlucrare perfectă (nu există lunecare relativă a armăturii); εs=εc;
ƒ betonul şi armătura se comportă liniar-elastic;
ƒ deformaţiile
f ii specifice
ifi variază
i ă liniar
i i (ip.
(i secţ. plane a luii Bernoulli);
i)
ƒ eforturile normale variază conform legii lui Navier.
ε σcI

MI xI
d
h d
σsI
As
as
Diagramele ε şi σ b

as – distanţa de la fibra extrem întinsă la CG al armăturilor Secţiunea de Secţiunea echivalentă

beton armat de beton
d=h-as – înălţimea utilă (efectivă) a secţiunii
⎧ M M h
⎪σ cI ,sup = I ⋅ xI ≈ I ⋅
⎪ I e ,I I e ,I 2
⎪⎪
Eforturile în beton şi armătură: ⎨σ cI ,inf = I ⋅ (h − xI ) ≈ I ⋅
M M h
⎪ I e ,I I e ,I 2
⎪
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

⎪σ sI = α e I ⋅ (d − xI ) ≈ α e I ⋅ ⎛⎜ d − ⎞⎟
M M h
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă ⎪⎩ I e ,I I e ,I ⎝ 2⎠
Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. I Stadiul Ia – fisurarea betonului întins
ƒ rezistenţa la întindere din încovoiere, obţinută din încercări la
încovoiere pe prisme cu secţiunea dreptunghiulară rezultă mai mare
decât rezistenţa la întindere centrică şi depinde de înălţimea secţiunii
transversale (efect de scară).

ε σc

Mcr xI
d
h d
σs,cr
As
as
b
εcr=εtu=0,1‰ σcr= fctm,fl
Secţiunea de Secţiunea echivalentă
beton armat de beton
Cf. EN 1992-1-1: f ctm , fl = max{(1,6 − h / 1000) f ctm ; f ctm }
I e ,I
Modulul de rezistenţă al secţiunii echivalente de beton este: We ,I =
h − xI

⎧M cr = We ,I ⋅ f ctm , fl - momentul încovoietor asociat fisurării

⎪
IVE
RSITATEA TEHNI
⎨ M cr
ϕ =
CA
UN

⎪ cr E I - curbura la fisurare
⎩ c e ,I
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. I Stadiul Ia – fisurarea betonului întins

ƒ Armarea minimă (condiţia de non-fragilitate) rezultă

din condiţia ca saltul de efort din armătură (generat de
t
transferul
f l brusc
b all forţei
f ţ i de
d întindere
î ti d din
di beton)
b t ) să
ă nu
depăşească rezistenţa de curgere a oţelului.
ε σc

Mcr xI
d
h d
σs,cr
As
as
b
εcr=εtu=0,1‰ σcr= fctm,fl
Secţiunea de Secţiunea echivalentă
beton armat de beton

1 h As ,min f ctm , fl
⋅ f ctm , fl ⋅ b ⋅ = As ,min f yk ⇒ = 0.25
2 2 (b ⋅ h ) f yk

Pentru ca grinda să nu cedeze în momentul

As ⎛ f ctm ⎞
fisurării betonului, EN 1992-1-1 impune ca: ρ eff = ≥ ρ min = max⎜ 0.26 ; 0.0013 ⎟
⎜ ⎟
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Ac ⎝ f yk ⎠
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ În zona întinsă a secţiunii betonul este fisurat.

ƒ Armătura de oţel
ţ se comportă
p elastic.
ƒ Stadiul II reprezintă stadiul de exploatare al
elementelor încovoiate din beton armat.
Astfel, grinzile de beton armat supuse încărcărilor
asociate exploatării normale se află în stadiul II de
lucru, adică sunt fisurate.
ƒ !!! În cazul elementelor de beton armat,
armat la proiectare nu
se urmăreşte evitarea fisurării betonului, ci doar
limitarea sub valorile admise ale deschiderii fisurilor şi
ale deformaţiilor asociate încărcărilor de exploatare
normală.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

secţiunii omogene echivalente:
εc,max σc,max

xII xII
MII
d
h d
σsII
As
as
b
εsII
Secţiunea de Secţiunea echivalentă
beton armat de beton

Poziţia axei neutre rezultă din condiţia ca momentul static al zonei comprimate să fie egal cu cel
al zonei întinse:

(b ⋅ xII ) ⋅ xII = S = α e As (d − xII ) ⇒ b ⋅ xII

2
+ 2α e As ⋅ xII − 2α e As d = 0 / (b )
2
As 2
Şi ştiind că: = ρ eff ⇒ xII + 2α e ρ eff h ⋅ xII − 2α e ρ eff h ⋅ d = 0
bh
⎡ ⎛ 2 ⎞⎤
⎜ − 1⎟ ⎥ d
RSITATEA TEHNI

⎢
IVE

⇒ xII = α e ρ eff 1 +
CA

Aproximând: h ≈ d
UN

!!! xII nu depinde de MII

⎢ ⎜ α e ρ eff ⎟⎥
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă ⎣ ⎝ ⎠⎦
Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

secţiunii omogene echivalente:
εc,max σc,max

xII xII
MII
d
h d
σsII
As
as
b
εsII
Secţiunea de Secţiunea echivalentă
beton armat de beton
Aria secţiunii echivalente de beton:
Ae ,II = b ⋅ xII + α e As

Momentul de inerţie al secţiunii echivalente:

3 2 3
b ⋅ xII ⎛x ⎞ b ⋅ xII
I e ,II = + (b ⋅ xII ) ⋅ ⎜ II ⎟ + α e As (d − xII )2 ⇒ I e ,II = + α e As (d − xII )2
12 ⎝ 2 ⎠ 3

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Rigiditatea la încovoiere în stadiul II:

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă K II = Ec I e ,II

Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

secţiunii omogene echivalente:
εc,max σc,max

xII xII
MII
d
h d
σsII
As
as
b
εsII
Secţiunea de Secţiunea echivalentă
beton armat de beton

⎧ max M II
⎪σ cII = I ⋅ xII
⎪ e ,II
Eforturile în beton şi armătură în stadiul II: ⎨
⎪σ = α M II ⋅ (d − x )
⎪⎩ sII e
I e ,II
II

M II
Curbura în stadiul II: ϕ II =
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA Ec I e ,II

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

condiţiilor de echilibru, de compatibilitate şi a legilor
fi i ale
fizice l materialelor:
t i l l
εc,max σc,max
Cc xII
MII x
d z = d − II
3 h d
σsII
As
Ts as
b
εsII

⎧σ cII max ⎫
⎪
max
= Ec ⋅ ε cII
Legile fizice ale materialelor: ⎨ ⎪
⎪⎩σ sII = Es ⋅ ε sII ⎪
⎪⎪ Es d − xII
⎬ ⇒ σ sII = ⋅ ⋅ Ecε cII
max
⎪ Ec xII
ε d − xII
Compatibilitatea deformaţiilor: sII = ⎪ ⇓
ε cII
max xII ⎪
⎪⎭ d − xII
σ sII
II = α e ⋅ σ cII
max
II ⋅
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA xII

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

condiţiilor de echilibru, de compatibilitate şi a legilor
fi i ale
fizice l materialelor:
t i l l
εc,max σc,max
Cc xII
MII x
d z = d − II
3 h d
σsII
As
Ts as
b
εsII

Ecuaţia
E ţi ded echivalenţă
hi l ţă (echilibru)
( hilib ) între
î t forţaf ţ axială
i lă exterioară
t i ă şii forţa
f ţ axială i lă asociată
i tă eforturilor
f t il interne
i t
din beton şi armătură:
⎫
N = 0 = Ts − Cc ⎪
⎪ max d − x II 1
Ts = Asσ sII ⎬ ⇒ As ⋅ α e ⋅ σ cII ⋅ = bxII ⋅ σ cII
max
⇒ 2α e As ⋅ (d − xII ) = bxII2
⎪ xII 2
1 max ⎪
Cc = bxII ⋅ σ cII ⇓
2 ⎭
⎡ ⎛ 2 ⎞⎤
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

⎢ ⎜
xII = α e ρ eff 1 + − 1⎟⎥ d
⎢ ⎜ α e ρ eff ⎟⎥
⎣ ⎝ ⎠⎦
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Efectul de rigidizare la întindere (tension-stiffening)

generat de conlucrarea beton-armătură micşorează deformaţia de
întindere în dreptul armăturii,
armăturii reducând curbura medie dintre
fisuri cu:

Conform EN 1992-1-1 zona întinsă “efectivă” are înălţimea hef = 2,5(h-d).

0.4 f ctm As As
Δε ts ≈ unde ρ s ,eff = =
Es ρ s ,eff Ac ,eff b ⋅ 2.5(h − d )

Δε ts
Corecţia curburii este: Δϕ =
RSITATEA TEHNI
d
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 22
B.A. I Stadiul II – beton fisurat

ƒ Determinarea eforturilor şi deformaţiilor pe baza

condiţiilor de echilibru, de compatibilitate şi a legilor
fi i ale
fizice l materialelor:
t i l l
εc,max σc,max
Cc xII
MII x
d z = d − II
3 h d
σsII
As
Ts as
b
εsII

Ecuaţia
E ţi de
d echivalenţă
hi l ţă (echilibru)
( hilib ) între
î t momentul
t l încovoietor
î i t exterior
t i şii cell generatt de
d eforturile
f t il interne
i t
din beton şi armătură:

⎛ x ⎞ ⎫
M II = Ts ⋅ z = Asσ sII ⎜ d − II ⎟ ⎪ ⎧ M II
⎝ 3 ⎠ ⎪ σ =
⎪⎪ As (d − xII / 3)
sII
⎪
sau ⎬ ⇒ ⎨
⎪ ⎪σ max = 2 M II
1 max ⎛ xII ⎞
⎟⎪ ⎪⎩ bxII (d − xII / 3)
cII
M II = Cc ⋅ z = bxII ⋅ σ cII ⎜ d −
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
2 ⎝ 3 ⎠⎪⎭

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. I Stadiul IIa – intrarea în curgere a armăturii

ƒ Armătura întinsă intră în curgere în momentul în care

efortul din ea atinge limita de curgere a oţelului:

εc,max σc,max
Cc xIIa
MII x
d z = d − II
3 h d
fy As
Ts as
b
εsII

Momentul
o e tu de cu
curgere
ge e se calculează
ca cu ea ă folosind
o os d ecuaţ
ecuaţiilee asociate
asoc ate stadiului
stad u u II şşi
punând suplimentar condiţia σs = fy :

My f y I e ,II
σ sII = f y = α e ⋅ (d − xII ) ⇒ M y =
I e ,II α e (d − xII )

My f y I e ,II fy
ϕy = = ⇒ ϕy =
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Ec I e ,II α e Ec I e ,II (d − xII ) Es (d − xII )
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 24
B.A. I Stadiul III – stadiul ULTIM

ƒ Sporind încărcarea exterioară se observă o creştere

accelerată a deformaţiilor specifice atât în zona întinsă,
cât
ât şii în
î cea comprimată.
i tă
ƒ Axa neutră se ridică continuu, iar eforturile din betonul
comprimat se apropie de limita de rezistenţă fc.
ƒ Deoarece forţa de întindere din armătură este plafonată
de intrarea în curgere a oţelului,
oţelului valoarea rezultantă a
eforturilor de compresiune din beton rămâne constantă,
astfel încât sporul
p de moment se datorează creşterii
ş
braţului de pârghie “z” al cuplului interior ca urmare a
ridicării axei neutre.
ƒ Când în fibra extremă a zonei comprimate se atinge
rezistenţa la compresiune, betonul comprimat se
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA zdrobeşte
d b t şii grinda
i d cedează.
d ă
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. I Stadiul III – stadiul ULTIM

ƒ În momentul cedării grinzii, distribuţia eforturilor

unitare în betonul comprimat este afină curbei σ−ε a
b t
betonului.
l i
ƒ Însă, pentru calculul manual distribuţia reală se
echivalează cu o distribuţie rectangulară având aceeaşi
rezultantă şi acelaşi punct de aplicaţie:

Cc
xu ≈ 0,8 xu

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
blocul rectangular
de compresiuni
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. I Stadiul III – stadiul ULTIM
ƒ La grinzile de beton armat corect conformate, zdrobirea betonului
comprimat se produce după intrare în curgere a armăturii întinse.
ƒ Astfel
Astfel, pentru determinarea momentului ultim sunt suficiente doar
ecuaţiile de echivalenţă (echilibru):
εcu=3.5‰
3.5‰ fc

Mu xu Cc x u
x
zu = d − u h d
fy 2 As
Ts as
b

⎧
⎪ As f y = bxu ⋅ f c (1)
⎪
Ts = As f y ⎫ ⎧ N = 0 = Ts − Cc ⎪ ⎛ xu ⎞
⎬ ⇒ ⎨ ⇒ ⎨ u
M = A f ⋅ ⎜ d − ⎟ (2)
Cc = bxu ⋅ f c ⎭ ⎩M u = Ts ⋅ zu = Cc ⋅ zu s y
⎝ 2 ⎠
⎪
⎪ ⎛ x ⎞
⎪ = bxu ⋅ f c ⋅ ⎜ d − u ⎟
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

⎩ ⎝ 2 ⎠
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. I Stadiul III – stadiul ULTIM
ƒ Deoarece calculul la rupere reprezintă problema cea mai des
întâlnită la dimensionarea elementelor de beton armat, în relaţiile
specifice stadiului de rupere se renunţă pe considerente de
simplitate la indicarea indicelui “u”.
ƒ În cele două ecuaţii apar doar 2 necunoscute, xu şi Mu, astfel că
problema
bl este
t ddeterminată:
t i tă

As f y
Din prima ecuaţie se determină poziţia axei neutre: x=
b ⋅ fc
⎛ x⎞
Din a 2-a ecuaţie se determină momentul ultim: M u = As f y ⋅ ⎜ d − ⎟
⎝ 2⎠

ε cu
Curbura ultimă: ϕu =
x

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. I Moduri de cedare posibile

În funcţie de cantitatea de armătură, respectiv de

coeficientul de armare efectiv, se disting următoarele
situaţii:
it ţii
I. Elemente SUB-ARMATE (ρeff < ρmin) cedează în
momentul în care betonul întins fisurează,
fisurează într-un
într un
mod similar cu cedarea unui element din beton
simplu.
Acest mod de cedare fragilă prematură este generat
de faptul
p că în momentul fisurării betonului,,
eforturile transferate brusc de la betonul întins fac
ca efortul în armătură să atingă rezistenţa de rupere
a oţeluluii şii în
î consecinţă
i ă barele de armătură
ă ă
cedează aproape concomitent cu fisurarea betonului.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. I Moduri de cedare posibile

În funcţie de cantitatea de armătură, respectiv de

coeficientul de armare efectiv, se disting următoarele
situaţii:
it ţii
II. Elemente SUPRA-ARMATE (ρeff > ρmax) cedează
prin zdrobirea betonului din zona comprimată
ÎNAINTE de intrarea în curgere a armăturii întinse.
Din acest motiv înainte de cedare deformaţiile şi deschiderile
fisurilor sunt reduse, ruperea fiind bruscă, fără avertizare
prealabilă.
ÎÎn plus, armătura nu este utilizată în
î mod raţional din punct
de vedere economic întrucât nu a ajuns la curgere.
Un asemenea mod de cedare este în mod special inacceptabil
pentru construcţiile supuse acţiunii seismice, caz în care se
urmăreşte ca prin deformarea post-elastică a elementelor
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
structurale să se disipeze o parte din energia indusă de seism.
seism
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. I Moduri de cedare posibile

În funcţie de cantitatea de armătură, respectiv de

coeficientul de armare efectiv, se disting următoarele
situaţii:
it ţii
III. Elemente CORECT CONFORMATE având o
armare moderată (ρmin<ρeff < ρmax) cedează
cedea ă prin
zdrobirea betonului din zona comprimată DUPĂ
intrarea în curgere a armăturii întinse.
Acest mod de comportare este optim atât din punct
de vedere economic,, deoarece se utilizează întreagag
capacitate a armăturii de oţel (material mai
scump), cât şi din punct de vedere al siguranţei în
exploatare, deoarece cedarea nu este bruscă, ă cii este
avertizată de creşterea săgeţilor şi deschiderea
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
excesivă a fisurilor.
fisurilor
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 31