Aplicatie placi compozite

Situatii de proiectare

Tabla profilata Beton

Placa compozita

Faza de executie Faza de

exploatare
 Verificarea tablei cutate in faza de
executie
 Schema de calcul:
 Grinda simplu rezemata
 Grinda continua (sprijiniri intermediare)
 Reguli si metode de verificare a rezistentei conf . EN 1993-1-3
 Incarcari considerate in calcul
 Greutatea proprie a betonului si a tablei cutate
 Incarcarile din timpul executiei
 Incarcari din materialele depoziate, daca exista
 Sporirea incarcarilor din greutatea proprie a betonului datorita efectului de
baltire
 Exigente pentru tabla cutata in
faza de executie
 Sageata maxima sub greutatea proprie a tablei si
betonului :
 L/180
 Daca sageata maxima d a tablei sub greutatea sa
proprie plus cea a betonului proaspat, calculata pentru
SLS, este mai mica decât 1/10 din grosimea placii,
efectul de baltire poate fi ignorat in proiectarea tablei
cutate
 Daca acesta limita este depasita, trebuie tinut seama de
acest efect; de exemplu presupunând ca grosimea
betonului este marita pe toata deschiderea cu 0,7d.
 Valoarea sagetii se determina cu relatiile clasice de
rezistenta materialeleor sau statica constructiilor:
5 𝑝𝐿4
𝛿=𝑘
384 𝐸𝐼𝑒𝑓𝑓
 Verificari de rezistenta la SLU
pentru tabla cutata
 Tabla cutata – Sectiune Clasa IV si realizata prin
ambutisare=> Clacul conform EN 1993-1-3
 Verificari necesare:
 Incovoiere
 Forta taietoare
 Efortul capabil la deformarea locala a inimii
(Încarcarile concentrate, sau reactiunile aplicate pe
lungimi mici asupra profilelor formate la rece
incovoiate, pot provoca cedarea acestora prin
deformare plastica locala a inimii)
 Rezistenta la incovoiere pentru
tabla cutata
 Rezistenta la incovoiere pentru tabla cutata se calculeaza conform paragrafului
6.1.4 din EN 1993-1-3
 Daca modul efectiv al sectiunii Weff (cofrom EN 1993-1-5) este mai mic decat
cel elastic Wel :
𝑓𝑦𝑏
 𝑀𝑐,𝑅𝑑 = 𝑊𝑒𝑓𝑓 ∙
𝛾𝑀0
 Daca modul efectiv al sectiunii Weff este egal cu cel elastic Wel :
𝑓𝑦𝑏
 𝑀𝑐,𝑅𝑑 = (𝑊𝑒𝑙 + 𝑊𝑝𝑙 − 𝑊𝑒𝑙 4(1 − 𝜆𝑒𝑚𝑎𝑥 /𝜆𝑒0 )) ∙
𝛾𝑀0
 Daca unghiul dintre inima si talpa este mai mic de 60 de grade, iar elementul
nu este supus la incovoiere dupa una din axele elementului sau este supus la
torsiune:
𝑓𝑦𝑎
 𝑀𝑐,𝑅𝑑 = 𝑊𝑒𝑙 ∙
𝛾𝑀0
 Wpl – modul de rezistenta plastic
 fyb - limita de curgere a materialului de baza
 𝜆𝑒𝑚𝑎𝑥 𝑠𝑖 𝜆𝑒0 - coeficenti de zveltete
 fya - Valoarea medie a limitei de curgere care tine cont de nr de
indoituri
Rezistenta la forta taietoare pentru
tabla cutata
 Rezistenta la forta taietoare pentru tabla cutata se calculeaza
conform paragrafului 6.1.5 din EN 1993-1-3
ℎ𝑤
𝑡𝑓
𝑠𝑖𝑛𝜙 𝑏𝑣
 𝑉𝑏,𝑅𝑑 =
𝛾𝑀0
 hw – inaltimea sectiunii considerata intre liniile mediene
ale talpilor
 fbv - rezistenta la forfecare considerand voalarea
 f - unghiul intre inima si talpa
 t - grosimea tablei
 Verificarea la deformare locala
pentru tabla cutata
 Încarcarile concentrate, sau reactiunile aplicate pe lungimi mici
asupra profilelor formate la rece incovoiate, pot provoca cedarea
acestora prin deformare plastica locala a inimii
 Cedarea are loc datorita valorilor ridicate ale efortului unitar de
compresiune in zonele inimii supuse acestor solicitari, care provoca
deformarea plastica locala
2 𝑟 0.02𝑙𝑎 𝜙 2
 𝑅𝑤,𝑅𝑑 = 𝛼𝑡 𝑓𝑦𝑏 𝐸 1 − 0.1 0.5 + 2.4 +
𝑡 𝑡 90

 la – lungimea de rezemare efectiva

 fyb - limita de curgere a materialului de baza
 f - unghiul intre inima si talpa
 t - grosimea tablei
 r - raza interna de racordare
 - coeficient care tine cont de distributia incarcarilor
 gM1 - factor partial pentru rezistenta la flamaj a tablei (=1.0)
Verificari la Starea Limita de Serviciu
Verificarea sagetilor – Determinarea momentelor de
inertie
 Pentru calculul sagetilor se foloseste calculul elastic
 Rigiditatea folosita in calcul este rigiditatea medie
pentru sectiunea fisurata si sectiunea nefisurata
 Momentul de inertie al sectiunii fisurate este
𝑥 2
𝑏𝑥𝑐3 𝑏𝑥𝑐 2𝑐 2
𝐼𝑐𝑐 = + + 𝐴𝑝 𝑑𝑝 − 𝑥𝑐 + 𝐼𝑝
12𝑛 𝑛

𝑛𝐴𝑝 2𝑏𝑑𝑝
𝑥𝑐 = 1+ −1 xc
𝑏 𝑛𝐴𝑝 dp Axa neutra
Axa tablei cutate elastica
Tabla
Zona intinsa profilata
fisurata
Verificari la Starea Limita de Serviciu
Verificarea sagetilor – Determinarea momentelor de
inertie
 Pentru calculul sagetilor se foloseste calculul elastic
 Rigiditatea folosita in calcul este rigiditatea medie
pentru sectiunea fisurata si sectiunea nefisurata
 Momentul de inertie al sectiunii nefisurate este
𝑥𝑢 2 ℎ𝑝
𝑏𝑥𝑢3 𝑏𝑥𝑢 ℎ𝑐 − 𝑏𝑚 ℎ𝑝3 𝑏𝑚 ℎ𝑝 ℎ𝑡 − 𝑥𝑢 −
2 2 2
𝐼𝑐𝑢 = + + + + 𝐴𝑝 𝑑𝑝 − 𝑥𝑢 + 𝐼𝑝
12𝑛 𝑛 12𝑛 𝑛

𝐴𝑖 𝑧𝑖
𝑥𝑢 =
𝐴𝑖
xu
𝐸𝑎 𝐸𝑎
hc
𝑛= = Axa neutra
′
𝐸𝑐𝑚 0.5𝐸𝑐𝑚 Axa tablei cutate
elastica
Tabla
Zona intinsa profilata
nefisurata
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere
 Calculul de rezistenta la moment incovoietor conform Eurocodului 4 se

realizeaza considerand distributii constante ale eforturilor de intindere

sau compresiune (diagrame rigid plastice).

 Eforturile din beton, tabla profilata si armatura sunt:

 Tabla profilata - fyp/gap

 Beton - 0.85 fck /gc

 Armatura - fsk /gs

 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere la moment pozitiv
 Cazul I – Axa neutra deasupra tablei

 Forta de intindere din tabla

 Np=Ape fyp,k/gap
 Forta de compresiune din beton
 Ncf=bxp 0.85fck/gc

 Din egalitatea celor doua forte rezulta inaltimea zonei comprimate si

apoi momentul capabil
𝑓𝑦𝑝,𝑘
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑦𝑝,𝑘
𝛾𝑎𝑝
𝑥𝑝 = 𝑀𝑝𝑙,𝑅𝑑 = 𝑁𝑝 ∙ 𝑧 = 𝐴𝑝𝑒 ∙ ∙ 𝑑𝑝 − 0.5𝑥𝑝
𝑓 𝛾𝑎𝑝
𝑏 0.85 𝑐𝑘
𝛾𝑐
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere la moment pozitiv
 Cazul II – Axa neutra intersecteaza tabla profilata

 In acest caz diagrama de eforturi unitare se poate echivala cu

suma a doua diagrame:
 O diagrama in care forta de compresiune din beton este echilibrata
de o parte din forta de intindere din beton
 O diagrama de intindere si compresiuni in tabla comprimata care

produc un moment plastic redus Mpr

 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere la moment pozitiv
 Cazul in care exista interactiune perfecta la forta taietoare
 Forta de compresiune din beton este:
𝑓𝑐𝑘
𝑁𝑐𝑓 = 0.85 ∙ 𝑏 ∙ ℎ𝑐 ∙
𝛾𝑐
 Momentul asociat fortei Ncf este
𝑁𝑐𝑓
𝑀𝑐 = 𝑁𝑐𝑓 ∙ 𝑧 𝑧 = ℎ − 0.5 ∙ ℎ𝑐 − 𝑒𝑝 + 𝑒𝑝 − 𝑒 ∙
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑝𝑦,𝑑
 Cazul in care nu exista interactiune perfecta la forta taietoare
 Forta de compresiune din beton este egala cu forta de lunecare
transmisa la interfata dintre beton si tabla:
𝑁𝑐 = 𝜏𝑢,𝑅𝑑 ∙ 𝑏 ∙ 𝐿𝑥
 tu,Rd este efortul de forfecare obtinut din teste pentru placa compozita
 Lx este lungimea pana la reazem

 Momentul asociat fortei Nc este

𝑁𝑐
𝑀𝑐 = 𝑁𝑐 ∙ 𝑧 𝑧 = ℎ − 0.5 ∙ 𝑥𝑝𝑙 − 𝑒𝑝 + 𝑒𝑝 − 𝑒 ∙
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑝𝑦,𝑑
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere la moment pozitiv
 Cazul in care exista interactiune perfecta la forta taietoare
𝑁𝑐𝑓
𝑀𝑝𝑟 = 1.25 𝑀𝑝𝑎 1 −
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑦𝑝,𝑑

 Cazul in care nu exista interactiune perfecta la forta taietoare

𝑁𝑐
𝑀𝑝𝑟 = 1.25 𝑀𝑝𝑎 1 −
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑦𝑝,𝑑

 Momentul capabil total al sectiunii compozite este:

𝑀𝑅𝑑 = 𝑀𝑐 + 𝑀𝑝𝑟

Mpr/Mpa h-0.5hc-z
1.25
ep E
1.0 D
A
e F
B
C Nc,f/Npa Nc,f/Npa
0 1.0 0 1.0
(b)
(a)
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la incovoiere la moment negativ
 In general axa neutra plastica este situata in grosimea tablei
profilate.
 Aportul tablei este ignorat (tabla comprimata poate sa-si piarda
stabilitatea iar constribuia sa este redusa)
 Forta de compresiune din beton Nc si forta de intindere din
armatura de la partea superioara sunt egale si au urmatoarele
expresii:
 𝑁𝑐 = 0.85 ∙ 𝑏𝑐 ∙ 𝑥𝑝𝑙 ∙ 𝑓𝑐𝑑 𝑁𝑠 = 𝐴𝑠 ∙ 𝑓𝑠𝑑
 Din egalitatea fortelor se obtine inaltimea zonei comprimate si
apoi momentul capabil
𝐴𝑠 ∙𝑓𝑠𝑑
 𝑥𝑝𝑙 =
0.85∙𝑏𝑝 ∙𝑓𝑐𝑑

 𝑀𝑅𝑑 = 𝐴𝑠 ∙ 𝑓𝑠𝑑 ∙ 𝑧
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala
 Tipul II de cedare corespunde to rezistentei la forfecare
longitudinala.
 Metoda de verificare consta in evaluarea rezistentei medii la
forfecare longitudinala tu existenta pe deschiderea de forfecare
Ls si compararea acesteia cu forta aplicata
 Rezistenta tu depinde de tipul tablei si trebuie determinata
experimental
 Metode de calcul pentru forfecarea longitudinala:
 Metoda m-k (Porter si Ekberg 1976)
 Este o metoda semiempirica care nu foloseste rezistenta
medie la forfecare ci determina forta de lunecare
longitudinala
 Metoda interactiunii partiale
 Este o metoda cin care determinarea rezistentei medii la
forfecare se face prin determinarea empirica a gradului de
conexiune
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda
 m-k o relatie parametrica
Metoda semiempirica m-k foloseste
liniara in care sunt prezenti toti parametrii determinanti:
Vl,R = F( fck , Ls , dp ,b, Ap ,Vt )
unde:
Vl,R : rezistenta la forfecare longitudinala;
Vt: forta taietoare verticala;
dp : inaltimea utila medie a placii compozite.
 Metoda presupune determinarea rezistentei la forfecare
longitudinala folosind doi coeficienti, m si k, care se
determina experimental:
 m – un coeficient care tine cont de aderenta prin inclestare mecanica
 k – un coeficient care tine cont de aderenta prin frecare
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda m-k
 Determinarea experimentala a coeficientilor m si k
implica efectuare a minim 3 teste
 3 teste pentru un brat de forta taietoare, Ls, mare la care
ruperea sa fie se datoreze forfecarii longitudinale (rupere de
tip II)
 3 teste pentru un brat de forta taietoare, Ls, cat mai mic
posibil (dar nu mai mic decat 3x grosimea totala a placii) la
care ruperea sa fie se datoreze forfecarii longitudinale
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda
m-k

 Determinarea rezistentei la lunecare se face cu

expresia
𝐴𝑝 1
 𝑉𝑙,𝑅𝑑 = 𝑏 ∙ 𝑑𝑝 ∙ 𝑚 +𝑘 ∙
𝑏𝐿𝑠 𝛾𝑉𝑆
 gVS – coeficient de siguranta egal cu 1.25
 Ls – lungimea bratului fortei
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda m-k
 Limitarile metodei m-k:
 Rezultatele obtinute cu metoda m-k includ toti factorii care
influenteaza rezistenta: materiale, geometria placii si actiunea
compozita. Totusi, prin metoda m-k nu se poate pune in evidenta
influenta unuia dintre factori asupra rezistentei.
 Metoda nu se bazeaza pe un model matematic, iar cresterea
rezistentei la forfecare prin dispunerea de conectori, armaturi etc
necesita realizare unor teste suplimentare
 Metoda nu pune in evidenta caracterul ductil sau fragil al
comportarii
 O distributie a fortelor diferita fata de cea utilizata in teste poate
sa fie problematica
 Metoda nu este acoperitoare in cazul fortelor concentrate aflate
la o distanta de reazem mai mica fata de Ls.
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda
interactiunii partiale
 Metoda interactiunii partiale se bazeaza pe stabilirea
nivelului de conectare la forfecare longitudinala pentru
un anumit nivel de rezistenta la incovoiere.
 Metoda considera ca rezistenta la incovoiere se
determina folosind un calcul plastic simplificat,
folosind distributii constante pentru eforturile din
beton si din otel
 Se mai presupune si faptul ca, inainte de atingerea
rezistentei la incovoiere, eforturile de lunecare
(forfecare) dintre tabla si beton se redistribuie in
intregime si se poate calcula un effort de forfecare
mediu tu = > aceasta metoda se poate folosi doar in
cazul unei comportari ductile
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forfecare longitudinala– metoda
interactiunii partiale
 Gradul de conectare la forfecare:
𝑁𝑐
 𝜂=
𝑁𝑐𝑓

 Variatia momentului capabil in functie de gradul de

conectare la forfecare
 Verificari la Starea Limita Ultima
Ancorarea la reazeme

 O metoda de marire a gradului de conectare intre beton si tabla profilata

consta in dispunerea in reazeme de conectori de forfecare sudati prin
tabla .
 Rezistenta acestori conectori se determina ca fiind valoare minima
dintre:
 Rezistenta redusa a conectorului
 𝑘𝑡 ∙ 𝑃𝑅𝑑
 Rezistenta tablei profilate la intindere
 𝑃𝑝𝑏,𝑅𝑑 = 𝑘𝜙 ∙ 𝑑𝑑0 ∙ 𝑡 ∙ 𝑓𝑦𝑝,𝑑
 unde
 dd0 - diametrul gaurii din tabla considerat ca fiind egal cu 1.1 ori diametrul conectorului
 kf =1+a/dd0 ≤6
 a distanta din axul conectorului la marginea tablei
 k t - coeficient care tine cont de faptul ca rezistenta conectorilor dispusi in deretul
nervurilor este mai mica decat rezistenta acestora atunci cand sunt inglobati intr-o
placa simpla de beton armat
 PRd – rezistenta unui conector de forfecare pentru o placa de beton armat simpla
 Verificari la Starea Limita Ultima
Influenta ancorarii la capete
 Ancorarea la capete mareste gradul de conectare fara a mari rezistenta
maxima la incovoiere, rezistenta care se obtine pentru cazul conectarii
complete.
 Verificari la Starea Limita Ultima
Rezistenta la forta taietoare

 Verificarea la forta taietoare se face conform EC 2, paragraful

6.2.2:
1
𝑉𝑅𝑑,𝑐 = 𝐶𝑅𝑑,𝑐 𝑘 100𝜌𝑙 𝑓𝑐𝑘 3 𝑏𝑤 𝑑𝑝 ≥ 𝜈𝑚𝑖𝑛 + 𝑘1 𝜎𝑐𝑝 𝑏𝑤 𝑑𝑝

 bw : grosimea minima a nervurilor de beton (grosimea

minima pentru profil coada de rândunica)
 Ap,s : aria efectiva a tablei intinse pe latimea bw considerata;
 r = Ap /bwd p < 0,02

hc dp

bw
Exemplu de calcul
 Sa se calculeze o placa compozita cu deschidere de
3.00m realizata dintr-o tabla cutata cu inaltime de
60mm si grosimea totala 14cm
 Materiale
 Beton clasa C25/30 (𝑓𝑐𝑘 = 25𝑀𝑃𝑎, 𝐸𝑐𝑚 = 31𝐺𝑃𝑎, 𝑓𝑐𝑡𝑚 = 2.6𝑀𝑃𝑎)
 Tabla cutata S350 (𝑓𝑦𝑎 = 350𝑀𝑃𝑎, 𝐸𝑎 = 210𝐺𝑃𝑎)
 Grosime tabla 𝑡 = 0.9𝑚𝑚
 Pozitia axei neutre elastice 𝑒 = 33.7𝑚𝑚𝑚
 Pozitia axei neutre plastice 𝑒𝑝 = 38𝑚𝑚𝑚
 Arie table cutata 𝐴𝑝 = 1276𝑚𝑚2/𝑚
 Moment de inertie table cutata 𝐼𝑝 = 92.77𝑐𝑚4/𝑚
 Moment capabil 𝑀𝑅𝑑 = 9.3𝑘𝑁𝑚/𝑚
 Forta taietoare capabila 𝑉𝑅𝑑 = 58.64𝑘𝑁/𝑚
 Rezistenta la incarcari locale 𝑅𝑤𝑅𝑑 = 26.96𝑘𝑁/𝑚
 Volum de beton pentru o grosime de 14cm 𝑉𝑏 = 0.108𝑚3/𝑚2
 𝑚 = 170𝑀𝑃𝑎
 𝑘 = 0.10𝑀𝑃𝑎
 𝜏𝑢𝑅𝑑 = 0.26𝑀𝑃𝑎
Exemplu de calcul
Verificari in faza de executie
 Verificari la SLU
 Incarcari
𝑘𝑁
 Greutate proprie tabla 𝑔𝑘1 = 𝐴𝑝 ∙ 𝛾𝑚 = 1276 ∙ 78.5 ∙ 10−6 = 1.00
𝑚
𝑘𝑁
 Greutate beton proaspat 𝑔𝑘2 = 𝑉𝑏 ∙ 𝛾𝑏𝑝 = 0.108 ∙ 25 ∙ 1 = 2.70
𝑚
𝑘𝑁 𝑘𝑁
 Incarcare utila 𝑞𝑘1 = 1.5 (1.5 𝑚2 )
𝑚
𝑘𝑁
 Incarcare totala SLU 𝑞𝑆𝐿𝑈 = 1.35 𝑔𝑘1 + 𝑔𝑘2 + 1.5𝑞𝑘1 = 6.03
𝑚
 Moment maxim – Verificare incovoiere
𝐿2 3.002
 𝑀𝑆𝑑 = 𝑞𝑆𝐿𝑈 ∙ = 6.03 ∙ = 6.78 𝑘𝑁𝑚 < 𝑀𝑅𝑑 = 9.3𝑘𝑁𝑚
8 8
 Forta taietoare maxima – verificare forta taietoare
𝐿 3
 𝑉𝑆𝑑 = 𝑞𝑆𝐿𝑈 ∙ = 6.03 ∙ = 9.05 𝑘𝑁 < 𝑉𝑅𝑑 = 58.64𝑘𝑁
2 2
 𝑉𝑆𝑑 = 9.05 𝑘𝑁 < 𝑅𝑤𝑅𝑑 = 26.96𝑘𝑁
Verificari in faza de executie
 Verificari la SLS
 Incarcari
𝑘𝑁
 Greutate proprie tabla 𝑔𝑘1 = 𝐴𝑝 ∙ 𝛾𝑚 = 1276 ∙ 78.5 ∙ 10−6 = 1.00
𝑚
𝑘𝑁
 Greutate beton proaspat 𝑔𝑘2 = 𝑉𝑏 ∙ 𝛾𝑏𝑝 = 0.108 ∙ 25 ∙ 1 = 2.7
𝑚
𝑘𝑁
 Incarcare totala SLS 𝑞𝑆𝐿𝑆 = 𝑔𝑘1 + 𝑔𝑘2 = 2.8
𝑚
 Sageata la mijlocul grinzii
5 𝑞𝑆𝐿𝑆 ∙𝐿4 5 2.80∙30004
 𝛿= ∙ = ∙
384 𝐸𝑎 𝐼𝑝 384 210000∙92.77∙104
𝐿
 𝛿 = 15.15 𝑚𝑚 < = 16.7𝑚𝑚
180
 Obs. Sageata este mai mare decat 1/10 din grosimea totala a
placii si calculul trebuie refacut cu o grosime suplimentara de
beton de 0.7𝛿 = 0.7 ∙ 15.15 = 10.6𝑚𝑚. Daca se refac calculele de
mai sus cu grosimea corectata rezulta o sageata de 16.6mm
Verificari in faza finala
 Verificari la SLU
 Incarcari
 Greutate proprie tabla 𝑔𝑘1 = 𝐴𝑝 ∙ 𝛾𝑚 = 1276 ∙ 78.5 ∙ 10−6 =
𝑘𝑁
1.00 𝑚
𝑘𝑁
 Greutate beton intarit 𝑔𝑘2 = 𝑉𝑏 ∙ 𝛾𝑏 = 0.108 ∙ 24 ∙ 1 = 2.592
𝑚
 Incarcari permanente 𝑔𝑘3 = 2.5𝑘𝑁/𝑚
 Incarcare utila 𝑞𝑘1 = 3.0𝑘𝑁/𝑚

 Incarcare totala SLU 𝑞𝑆𝐿𝑈 = 1.35(𝑔𝑘1 + 𝑔𝑘2 + 𝑔𝑘3 ) + 1.5𝑞𝑘1 =

𝑘𝑁
11.51 𝑚
 Moment maxim
𝐿2 3.002
 𝑀𝑆𝑑 = 𝑞𝑆𝐿𝑈 ∙ = 11.51 ∙ = 12.95 𝑘𝑁𝑚
8 8
 Forta taietoare maxima
𝐿 3
 𝑉𝑆𝑑 = 𝑞𝑆𝐿𝑈 ∙ = 11.51 ∙ = 17.26 𝑘𝑁
2 2
Verificari in faza finala
 Verificari la SLU
 Verificarea la incovoiere presupunand un grad de conectare
totala
𝐿2 3.002
 𝑀𝑆𝑑 = 𝑞𝑆𝐿𝑈 ∙ = 11.51 ∙ 8 = 12.95 𝑘𝑁𝑚
8
𝐴𝑝 𝑓𝑦𝑝𝑑 1276∙350
 𝑥𝑝𝑙 = 0.85𝑓 ∙𝑏 = 0.85∙16.66∙1000 = 31.52𝑚𝑚
𝑐𝑑
𝑥𝑝𝑙 31.5
 𝑧 = ℎ𝑠 − 2 − 𝑒 = 140 − 2 − 33.7 = 90.53𝑚𝑚
 𝑀𝑝𝑙𝑅𝑑 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑓𝑦𝑝𝑑 ∙ 𝑧 = 1276 ∙ 350 ∙ 90.53 ∙ 10−6 = 40.4𝑘𝑁𝑚
 Verificarea la forta taietoare
 Deorece nu se considera ca table este ancorata pe reazeme se
determina doar capacitatea la forta taietoare a betonului simplu
pentru o nervure si se inmulteste cu numarul de nervure dintr-un
metru
3 1
1/2 1000
 𝑉𝑅𝑑 = 0.035𝑘 3/2 𝑓𝑐𝑘 𝑏𝑤 𝑑𝑝 = 0.035 ∙ 2 2 ∙ 25 2 ∙ 120 ∙ 106.3 ∙ ∙
300
1000−3
 𝑉𝑅𝑑 = 21.04𝑘𝑁 > 𝑉𝑆𝑑 = 17.26𝑘𝑁
Verificari in faza finala
 Verificari la SLU
 Verificarea la forfecare longitudinala prin metoda m-k
𝐴𝑝 1
 𝑉𝑙,𝑅𝑑 = 𝑏 ∙ 𝑑𝑝 ∙ 𝑚 +𝑘 ∙𝛾
𝑏𝐿𝑠 𝑉𝑆
 𝑏 = 1000𝑚𝑚

 𝑑𝑝 = 106.3𝑚𝑚
𝐿
 𝐿𝑠 = = 750𝑚𝑚
4
1276 1
 𝑉𝑙,𝑅𝑑 = 1000 ∙ 106.3 ∙ 170 + 0.1 ∙ 1.25 ∙ 10−3 = 33.1 𝑘𝑁 > 𝑉_𝑆𝑑
1000∙750
 Verificarea la forfecare longitudinala prin metoda interactiunii
partiale
 Forta axiala la mijlocul deschiderii este:
𝐿 3000
 𝑁𝑐 = 𝜏𝑢𝑅𝑑 ∙ 𝑏 = 0.26 ∙ ∙ 1000 ∙ 10−3 = 390𝑘𝑁
2 2
𝑓
 𝑁𝑐𝑓 = min{0.85 ∙ 𝑏 ∙ ℎ𝑐 ∙ 𝛾𝑐𝑘 ; 𝐴𝑝 𝑓𝑦𝑝𝑑 } = min 1132.88; 446.6 = 446.6𝑘𝑁
𝑐
Verificari in faza finala
 Verificari la SLU
 Verificarea la forfecare longitudinala prin metoda interactiunii
partiale
𝑁𝑐
 𝑧 = ℎ − 0.5 ∙ 𝑥𝑝𝑙 − 𝑒𝑝 + 𝑒𝑝 − 𝑒 ∙
𝐴𝑝𝑒 𝑓𝑝𝑦,𝑑
𝑁𝑐 390∙103
 𝑥𝑝𝑙 = = = 27.52𝑚𝑚
0.85𝑓𝑐𝑑 𝑏 0.85∙16.66∙1000
390
 𝑧 = 140 − 0.5 ∙ 27.52 − 38 + 38 − 33.7 ∙ = 93𝑚𝑚
446.6
 𝑀𝑐 = 𝑁𝑐 ∙ 𝑧 = 390 ∙ 0.093 = 36.27𝑘𝑁𝑚
𝑁𝑐 390
 𝑀𝑝𝑟 = 1.25𝑀𝑝𝑎 1 − = 1.25 ∙ 9.3 1 − 446.6 = 1.47𝑘𝑁
𝐴𝑝 𝑓𝑦𝑝𝑑

 𝑀𝑅𝑑 = 𝑀𝑐 + 𝑀𝑝𝑟 = 36.27 + 1.47 = 37.74𝑘𝑁𝑚 > 12.95𝑘𝑁𝑚

 Calculul se face pentru mai multe pozitii in lungul grinzii