Proiectarea structurilor in

cadre de beton armat

Calculul plăcii de planșeu
Planșee de beton armat
• Planșee cu plăci și grinzi
- cazul general al planșeelor alcătuite din plăci și grinzi de beton armat;
• Planșee cu nervuri dese
- alcătuite dintr-o placă cu grosime redusă și grinzi plasate pe una sau două
direcții la distanțe inter-ax de 30-70 cm;
- pentru plăci cu suprafețe de peste 40-50 m2.
• Planșee casetate
- formate din placa rezemată pe o rețea de grinzi dispuse pe două direcții la
distanțe inter-ax de 1.5-3.0 m;
- la clădirile industriale planșeele casetate se utilizează în încăperi cu încărcări
utile mari, utilaje grele sau utilaje care produc vibrații.
• Planșee dală
- rezemarea plăcilor se face direct pe stâlpi;
- se folosesc de regula pentru deschideri de până la 9m.
Plăci plane de beton armat
Plăcile sunt elemente la care două dintre dimensiuni sunt mult mai
mari in comparație cu a treia.
În cazul plăcii planșeului de beton armat, sub solicitări
gravitaționale, comportarea este de placă plană încovoiata.

Clasificarea plăcilor de beton armat

a) În funcție de raportul latură/grosime:
𝑙
- plăci subțiri, la care 𝑚𝑖𝑛 ≥ 40 . Se utilizează
ℎ
preponderent ca plăci plane subțiri, solicitate predominant în
planul lor (membrane);
𝑙
- plăci obișnuite, unde 20 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ≤ 40. Încovoierea este
ℎ
solicitarea predominantă a acestor placi;
𝑙
- plăci groase, cu 10 ≤ 𝑚𝑖𝑛 ≤ 20. Este cazul planșeelor de
ℎ
tip dală;
𝑙
- plăci foarte groase, la care 𝑚𝑖𝑛 ≤ 10. Se utilizează în
ℎ
mod obișnuit la radiere.
Plăci plane de beton armat
b) În funcție de modul de transmitere al încărcărilor:
- plăci cu descărcare unidirecțională. Sunt plăcile la care raportul între latura lungă și
cea scurtă este mai mare de doi. În această categorie intră și plăcile ce au o latura
încastrată și celelalte trei libere, precum și plăcile rezemate pe două laturi paralele,
având celelalte două laturi libere. Armătura de rezistență se dezvoltă pe o singura
direcție.
- Plăci cu descărcare bidirecțională sunt cele la care raportul laturilor este între 0.5 și
2. Momentele încovoietoare au valori importante în ambele direcții, rezultând
armătura de rezistență dispusă bidirecțional.

5 𝑃𝑙 4
𝑤=
384 𝐸𝐼
𝑃𝑥 𝑙𝑦4
𝑤𝑥 = 𝑤𝑦 → =
𝑃𝑦 𝑙𝑥4

𝑃𝑥
Daca 𝑙𝑦 = 2𝑙𝑥 , = 16.
𝑃𝑦
Calculul plăcilor de beton armat
Metode de calcul:

1. Calcul elastic presupune determinarea momentele încovoietoare maxime/minime în fiecare

secțiune.
Determinarea momentelor încovoietoare maxime se poate face utilizând metoda simplificată de
calcul sau prin metoda elementului finit.

2. Calcul plastic – metoda echilibrului plastic limită. Metoda admite o infinitate de soluții,
condițiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească sunt:
- cantitatea de moment redistribuită sa nu depășească 30% din momentul elastic din
secțiunea respectiva
- lucrul mecanic exterior sa fie cel mult egal cu lucrul mecanic virtual al eforturilor
interioare:
𝐿𝑒𝑥𝑡 ≤ 𝐿𝑖𝑛𝑡 .
Etape în proiectarea plăcilor. Calcul elastic
 Pre-dimensionare
 Calculul încărcărilor
 Stabilirea schemei statice de calcul
 Calculul static – determinarea eforturilor de calcul
 Proiectarea propriu-zisă a plăcii:
• Priectarea la SLU: încovoiere și forță tăietoare
• Proiectarea la SLS: deformație și fisurare

Scheme de încărcare
a. Scheme de încărcare pentru momente pozitive maxime
Distribuirea alternantă a încărcărilor pe plan duce la obținerea unor rotiri maxime în reazeme,
acestea putând fi asimilate cu reazeme articulate.
Etape în proiectarea plăcilor. Calcul elastic
Scheme de încărcare
b. Scheme de încărcare pentru momente negative maxime
Valorile maxime ale momentelor negative într-un reazem intermediar se obțin prin încărcarea
câmpurilor învecinate reazemului cu încărcarea variabilă, q, în timp ce restul câmpurilor, din
stânga și din dreapta reazemului în discuție, sunt încărcate în șah cu încărcarea q. Sistemul de
plăci este încărcat și uniform distribuit cu încărcarea permanentă, g.
Calculul ariei de armătura necesară
Clasa de expunere este XC1, mediu uscat sau umed in permanenta (beton la interiorul clădirilor
unde umiditatea mediului ambiant este scăzută).
Clasa structurală recomandată pentru o durată de utilizare de 50 ani este S4.

Acoperirea cu beton:
cnom = cmin + Dcdev
cmin = max {cmin,b; cmin,dur + Dcdur,g - Dcdur,st - Dcdur,add; 10 mm}

cmin,b acoperirea minimă faţă de exigenţele de aderenţă. Pentru bare individuale, cmin,b este
diametrul barei. Se va considera astfel cmin,b=12 mm.
cmin,dur acoperirea minimă faţă de exigenţele de mediu. Pentru clasa de expunere XC1 si clasa
structurala S4, cmin,dur=15 mm. Pentru plăci, poate fi redusă clasa de expunere cu o
treaptă.
Δcdur,γ marjă de siguranţă. Valoarea recomandată este Δcdur,γ = 0 mm.
Δcdur,st reducerea acoperirii minime în cazul oţelului inoxidabil. Δcdur,st = 0 mm.
Δcdur,add reducerea acoperirii minime în cazul unei protecţii suplimentare. Δcdur,add = 0 mm.
cmin = max {10; 10; 10} = 10 mm
Dcdev marja de siguranță pentru abateri de execuție, Dcdev=10 mm
cnom = 10+10 =20 mm
Calculul ariei de armătura necesară
Se considera secțiunea dreptunghiulară simplu armată, de lățime 1 m și înălțime egală cu
grosimea plăcii.

σ 𝑥 : 𝐴𝑠 𝑓𝑦𝑑 = 𝑏𝜆𝑥𝜂𝑓𝑐𝑑 ;
𝜆𝑥
σ 𝑀 : 𝑀𝑆𝑑 = 𝑏𝜆𝑥𝜂𝑓𝑐𝑑 𝑑 − .
2
Se determină înălțimea echivalentă a zonei comprimate, λx, din a doua ecuație:
2𝑀𝑆𝑑
𝜆𝑥 = 𝑑 1 − 1 − .
𝑏𝑑 2 𝜂𝑓𝑐𝑑
Se compară înălțimea zonei comprimate cu înălțimea corespunzătoare situației de balans, xb.
Daca x> xb, ecuațiile scrise nu sunt corecte, deoarece σs<fyd.
𝜀𝑐𝑢,2
𝑥𝑏 = 𝑑
𝜀𝑐𝑢,2 + 𝜀𝑠𝑦
Calculul ariei de armătură necesară
𝜀𝑐𝑢,2
𝑥𝑏 = 𝑑 , unde:
𝜀𝑐𝑢,2 +𝜀𝑠𝑦
𝜙
𝑑𝑥 = ℎ𝑝𝑙 − 𝑐 − = 105 𝑚𝑚, 𝑑𝑦 = 𝑑𝑥 − 𝜙 = 95 𝑚𝑚,
2
𝑓𝑦𝑑 435
𝜀𝑠𝑦 = = = 0.002175.
𝐸𝑠 200000
Rezultă 𝑥𝑏,𝑥 = 0.616𝑑𝑥 = 65 𝑚𝑚, 𝑥𝑏,𝑦 = 58 𝑚𝑚.
Dacă x<xb, se determină aria de armătură necesară, utilizând prima ecuație de proiecție:
𝐴𝑠 𝑓𝑦𝑑 = 𝑏𝜆𝑥𝜂𝑓𝑐𝑑 .

Condiția de non-fragilitate și procentul minim de armare

𝑓𝑐𝑡𝑚 2.9
𝜌𝑚𝑖𝑛 = 0.26 = 0.26 > 0.0013
𝑓𝑦𝑘 500
𝜌𝑚𝑖𝑛 =0.0015>0.0013
Procentul maxim de armare

Limitarea x<xb este echivalentă, în cazul plăcilor, cu limitarea procentului de armare.

Secțiunea de armatură întinsă sau comprimată nu depășește As,max în afara zonelor de
suprapunere. Valoarea recomandată este As,max = 0,04Ac.
Reguli de detaliere
• În zonele in care armătura de rezistență este dispusă pe o singură direcție, este necesară și o
armătură secundară sau de repartiție. Această armatură are mai multe roluri:
- rol de montaj, asigurând o rigiditate a plaselor ce permite ținerea lor la poziție,
- preiau momentele pe de diercția perpendiculară pe cea a armăturilor principale
- împiedică apariția fisurilor datorate contracției betonului.

Aria minimă de armătură secundară este 20%As.

• Distanţa între bare nu trebuie să fie mai mare decât smax,slabs

În zonele de moment maxim:
- pentru armăturile principale, smax,slabs = 2h = 260 mm ≤ 250 mm
- pentru armăturile secundare, smax,slabs = 3h = 390 mm ≤ 400 mm.
Variante de armare
Arii de Distante intre bare Coef. Distante intre bare dx dy fyd fcd
arm. 100 150 200 de arm. 100 150 200 105 95 435 20
8 503 335 251 8 0.39% 0.26% 0.19%

Diametre
Diametre

10 785 524 393 10 0.60% 0.40% 0.30%

12 1131 754 565 12 0.87% 0.58% 0.43%

Distante intre bare Distante intre bare Distante intre bare

MRd,x MRd,y x
100 150 200 100 150 200 100 150 200

Diametre
8 19.6 13.3 10.1
Diametre

8 21.8 14.8 11.2 8 14 9 7

Diametre
10 33.0 22.6 17.2 10 29.5 20.3 15.5 10 21 14 11
12 45.6 31.7 24.3 12 40.7 28.5 21.9 12 31 20 15