Capitolul 4

PLACI DE NIVEL CURENT

 GENERALIT
Ă ŢI
Plăcile sunt elemente structurale care au două dimensiuni mari
(deschiderile) în raport cu o a treia (grosimea), fiind definite geometric prin
suprafaţa mediană şi grosime. Alcătuirea constructivă, dimensionarea şi
verificarea plăcilor din beton armat se face conform STAS 10107/0-90.
În planşeele curente din beton armat, plăcile au deschideri mai mari de
70 cm şi reazeme liniare (grinzi, diafragme din beton, zidărie). Metodele şi
prevederile de calcul pentru acestea sunt cuprinse în STAS 10107/2-92.
Din punctul de vedere al comportării mecanice, plăcile se clasifică în:
o plăci armate pe o direcţie:

Figura 5.1: Plăci armate pe o direcţie

o plăci armate pe două direcţii:

Figura 5.2: Plăci armate pe două direcţii

Plăcile armate pe o direcţie sunt:
 plăcile încastrate pe o latură şi libere pe celelalte laturi, armătura de
rezistenţă dispunându-se perpendicular pe latura încastrată (fig. 5.1-a);
 plăcile rezemate pe două laturi paralele şi libere pe celelalte două
 laturi, armătura de rezistenţă dispunându-se perpendicular pe direcţia
laturilor rezemate (fig, 5.1-b);
 plăcile cu raportul între latura lungă şi latura scurtă mai mare decât doi,
armătura de rezistenţă dispunându-se paralel cu direcţia laturilor scurte
(fig. 5.1-c,d,e,f).
Plăcile armate pe două direcţii sunt:
 plăcile dreptunghiulare care au raportul între latura lungă şi latura
scurtă mai mic sau egal cu doi (fig. 5.2-a,b,c);
 plăci cu formă oarecare (fig. 5.2-d,e,f).
Plăcile sunt solicitate cu precădere la eforturi de încovoiere. Deoarece
plăcile intră în categoria elementelor încovoiate lungi, având raportul între
grosime şi deschidere redus, influenţa forţei tăietoare este de importanţă
secundară.

Determinarea solicitărilor în plăci poate fi efectuată printr-un calcul

static:
• în domeniul elastic;
• simplificat în domeniul plastic;
• în domeniul elastic, prin modificarea rezultatelor calcului în domeniul
plastic.

Pentru plăci care au reazeme cu legătură monolită, precum în căzul

clădirii analizate în prezenta lucrare, deschiderile de calcul se consideră a fi
egale cu distanţă dintre feţe interioare dintre reazemele ochiului de placă
considerat.
Stratul de acoperire cu beton al armăturilor situate pe primul rând
depinde de condiţiile de expunere ale plăcii. Conform STAS 10107/0-90,
plăcile de nivel curent ale clădirii de faţă se încadrează în categoria l de
expunere, adică: plăci situate în spaţii închise (feţele spre interior ale plăcilor
din clădirile civile şi halele industriale închise, cu umidităţi relative interioare
de cel mult 75%". Pentru această categorie de plăci, grosimea minimă a
stratului de acoperire cu beton este de 10 mm, dar cel puţin 1,2-d, unde „d"
este diametrul armăturilor folosite pe primul rând.

Prevederi de armare pentru plăcile armate pe o direcţie:

• armătura de rezistenţă se dispune după deschiderea de calcul a plăcii,
perpendicular pe laturile de rezemare, în zonele întinse conform diagramei
de momente încovoietoare corespunzătoare încărcărilor şi modului de
rezemare;
• armăturile de la partea superioară a plăcii dispuse pentru preluarea
momentelor încovoietoare pe reazeme se prelungesc de o parte şi de alta
a reazemului, astfel încât să acopere întreaga zonă de momente negative;
dacăse face un calcul al lungimii necesare, aceasta se consideră de
fiecare parte a reazemului a fi egală cu ¼ din lumina cea mai mare
adiacentă reazemului respectiv;

1
• cel puţin 3 din aria armăturilor dispuse în câmp şi minimum 3 bare pe
metru se prelungesc peste reazeme;
• perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se prevăd armături de
 repartiţie, astfel:
 în zonele întinse de pe reazeme şi din câmp se prevede o armătură
de
repartiţie având secţiunea egală cu cel puţin 15% din secţiunea
armăturii longitudinale de rezistenţă la plăcile obişnuite şi 25% la
cele cu încărcări concentrate mari, dar cel puţin 4Ø6 / m, în cazul
armării cu plase legate cu sârmă, respectiv cel puţin 5 Ø 5 / m, la
plasele sudate;
 armăturile de repartiţie se dispun înspre interiorul plăcii, astfel încât
să se obţină o înălţime utilă maximă a armăturii de rezistenţă.

Prevederi de armare pentru plăcile armate pe două direcţii:

• armăturile de pe direcţia deschiderii mai mici a unui panou de placă se

dispun astfel încât să aibă înălţimea utilă cea mai mare; la plăcile
încastrate pe contur, cel puţin 1/3 din aria secţiunii de armătură
dimensionată pentru preluarea momentelor în câmp şi cel puţin 3 bare pe
metru se prelungesc dincolo de reazeme;
• călăreţii dispuşi pentru preluarea momentului încovoietor pe reazeme se
vor întrerupe la ¼ din lumina măsurată după deschiderea cea mai mică.

Prevederi constructive de armare pentru plăci:

• Procente minime de armare:

 0,05%, dacă pcaicul < 0,045%
 1,15*pcalcul, dacă 0,045% < pcalcul < 0,085%
 0,1 %, dacă 0,085 < pcalcul < 0,1 %
• Diametre minime:
 la barele plaselor legate cu sârmă: 6 mm pentru barele drepte de ia
partea inferioară a plăcii, iar pentru cele înclinate sau dispuse la
partea superioară 6mm dacă sunt din oţel tip PC52 sau PC60 şi
8mm, dacă sunt din oţel tip OB37
 la plasele sudate: 5 mm la elementele din beton armat monolit şi 4
mm la cele prefabricate;
• diametrul maxim al barelor va fi 0,1hplacă + 2 mm;
• în zonele întinse, numărul minim al barelor va fi:
 5 bare pe metru, pentru hp < 300 mm;
 4 bare pe metru, pentru 300 mm < hp < 400 mm;
 3 bare pe metru, pentru hp > 400 mm.
• Numărul maxim de bare în câmp şi pe reazeme este de 12 bare pe metru.
 PRINCIPII Şl NOTAŢII
In figura 5.4 este prezentat modul de împărţire a plăcii de nivel curent
în panouri de placă pentru efectuarea calculului de armare.
Pe baza simetriei structurii, au fost identificate 9 tipuri diferite de ochiuri
de placă pentru care este necesar calculul. Aşadar, calculul de armare se va
efectua pentru panourile P1-P9, citind pe rânduri, de la stânga la dreapta,
pentru primul panou de un anumit tip întâlnit. Pentru panourile similare situate
în alte poziţii, ariile de armătură se vor „roti" în mod corespunzător.
Lungimea unui panou pe direcţie orizontală (longitudinală) va fi notată
cu l1, iar lungimea pe direcţie verticală (transversală) va fi notată cu h. După
acelaşi principiu vor fi denumite momentele din câmp şi din reazeme şi ariile
de armătură corespunzătoare, în figura 5.3 sunt prezentate aceste convenţii
de notare pentru un panou de placă armat pe două direcţii:

Figura 5.3
Calculul se va efectua prin metoda calculului static în domeniul plastic
simplificat, aşa cum este descris în STAS 10107/2-92.
Pentru determinarea ariilor de armătura necesară va fi folosită relaţia
simplificată:

Mi
A ai =
0 .9 ⋅ h 0 i ⋅ R a

Pentru armare, vor fi folosite bare din oţel tip PC52.

 DETERMINAREA ÎNCĂRCĂRILOR DE CALCUL Şl A
CARACTERISTICILOR SECŢIUNII

Încărcările de calcul ale plăcii (g+p) se determină pe baza tabelelor

1.2, 1.3 :

kN kN kN kN
g + p = q = 6,45 2 + 0,96 2 + 2,8 2 = 10.30
m m m m2

Caracteristicile secţiunii:

• placă cu înălţimea constantă: h = 150 mm;

• acoperirea cu beton a armăturilor: a = 15 mm;
6mm
• înălţimea de calcul pe direcţia 1: h01 =h - a - = 132mm
2
6mm
• înălţimea de calcul pe direcţia 2: h0 =h – a - 6mm - = 126mm
2
 CALCULUL DE ARMARE AL PLĂCII DE NIVEL
CURENT

Panoul tip "P1

Deschideri de calcul:
• l1 = 3.40 m
• l2 = 4.20 m

Raportul laturilor:
l 2 4.20
λ= = = 1.24
l1 3.40
⇒ Placă armată pe două direcţii.
Situaţia rezemărilor pe contur:
 simplă rezemare: latura corespunzătoare M’1
 încastrare: latura corespunzătoare M’2, M’’2 şi M’1
Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe
contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P1" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:
1
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l12 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1' + M1'' + M'2 + M'2'
12
M1
= 1.95
M2
M1' = 0
M1
= 0.80
M1''
M2
= 0.50
M'2
M2
= 0. 5
M'2'

Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată

lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:

Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''

fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 16.95 0 21.12 9.85 17.38 17.38
1m 4.03 0 5.02 2.90 5.11 5.11

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

 Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.
arie de
armătură/m[mm2] 113.07 constr. 140.85 85.25 150.21 150.21
procent de armare 0.08 constr. 0.106 0.07 0.119 0.119

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P1” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø6 6Ø6 6Ø8 6Ø6 6Ø8 6Ø8
arie de armătură/m[mm2] 170 170 302 170 302 302
procent de armare 0.129 0.129 0.228 0.135 0.239 0.239

Panoul tip "P2"

Deschideri de calcul:
• l1 = 6.10 m
• l2 = 4.20 m

Raportul laturilor:
l 2 4.20
= λ=
= 0.69
l1 6.10
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 încastrare pe toate laturile

Din calculele efectuate anterior, este cunoscută valoarea M1’= 21.12

kN·m.
Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe
contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P2" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:
1
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l12 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1' + M1'' + M'2 + M'2'
12
M1
= 0.35
M2
M1
''
= 0.80
M1
M2
= 0.50
M'2
M2
= 0.80
M'2'
M1’ = 21.12 kNm
Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată
lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:
 Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''
fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 11.23 21.12 14.1 32.00 64.00 40.00
1m 2.68 5.02 3.58 5.25 10.50 6.55

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

arie de
armătură/m[mm2] 75.19 140.85 100.45 154.32 301.64 192.53
procent de armare 0.057 0.107 0.076 0.122 0.245 0.153

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P2” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø6 6Ø6 6Ø8 6Ø6 6Ø8 6Ø8
arie de armătură/m[mm2] 170 170 302 170 302 302
procent de armare 0.128 0.128 0.228 0.134 0.239 0.239

Panoul tip "P3"

Deschideri de calcul:
• l1 = 4.20 m
• l2 = 4.25 m

Raportul laturilor:
l 2 4.25
= λ=
= 1.01
l1 4.20
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 simplă rezemare: latura corespunzătoare M’1

 încastrare: latura corespunzătoare M’2, M’’2 şi M’1

Din calculele efectuate anterior, este cunoscută valoarea M2’’= 40.00

kN·m.

Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe

contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P3" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:

1
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l12 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1' + M1'' + M'2 + M'2'
12
 M1
= 0.90
M2
M1' = 0
M1
= 0.80
M1''
M2
= 0.80
M'2
M'2' = 40 .00 kN·m

Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată

lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:

Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''

fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 16.95 0 24.47 21.75 27.19 64.00
1m 3.99 0 5.82 5.17 6.47 15.05

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

arie de
armătură/m[mm2] 111.95 constr. 163.30 152 190.18 442.38
procent de armare 0.085 constr. 0.124 0.120 0.151 0.096

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P3” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø6 6Ø6 6Ø8 6Ø6 6Ø8 6Ø10
arie de armătură/m[mm2] 170 170 302 170 302 471
procent de armare 0.129 0.129 0.228 0.135 0.239 0.374

Panoul tip "P4"

Deschideri de calcul:
• l1 = 6.10 m
• l2 = 4.25 m

Raportul laturilor:
 l 2 4.25
= λ=
= 0.69
l1 6.10
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 încastrare pe toate laturile

Din calculele efectuate anterior, este cunoscută valoarea M1’= 24.47
kN·m şi M2’’ = 33.73 kN·m.
Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe
contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P4" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:
1
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l12 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1' + M1'' + M'2 + M'2'
12
M1
= 0.35
M2
M1
= 0.80
M1''
M2
'
= 0.50
M2
M1’ = 24.47 kNm
M2’’ = 64.00 kN·m.
Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată
lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:

Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''

fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 11.34 24.47 13.93 32.39 64.78 64.00
1m 2.67 5.75 3.28 5.31 10.62 10.5

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

arie de
armătură/m[mm2] 74.92 161.34 90.03 156.08 312.17 308.64
procent de armare 0.056 0.122 0.069 0.124 0.247 0.245

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P4” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø6 6Ø8 6Ø6 6Ø6 6Ø10 6Ø10
arie de armătură/m[mm2] 170 302 170 170 471 471
procent de armare 0.128 0.228 0.128 0.135 0.374 0.239
 Panoul tip "P5"

Deschideri de calcul:
• l1 = 4.60 m
• l2 = 5.95 m

Raportul laturilor:
l 2 5.95
= λ== 1.29
l1 4.60
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 simplă rezemare: latura corespunzătoare M’1

 încastrare: latura corespunzătoare M’2, M’’2 şi M’1

Din calculele efectuate anterior, este cunoscută valoarea M2’’= M2’ =

27.19 kN·m.

Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe

contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P5" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:
1 2 ' '' ' ''
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l1 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1 + M1 + M 2 + M2
12
M1
= 1.70
M2
M1' = 0
M2’’= M2’ = 27.19 kN·m.
M1
= 0.80
M1''

Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată

lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:

Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''

fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 39.96 0 84.92 23.51 27.19 27.19
1m 8.03 0 18.46 3.95 4.57 4.57

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

arie de 225.31 constr. 517.95 116.11 134.33 134.33
 armătură/m[mm2]
procent de armare 0.171 constr. 0.392 0.092 0.106 0.106

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P5” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø8 6Ø6 6Ø12 6Ø6 6Ø8 6Ø8
arie de armătură/m[mm2] 302 170 679 170 302 302
procent de armare 0.228 0.128 0.514 0.135 0.239 0.239

Panoul tip "P6"

Deschideri de calcul:
• l1 = 6.10 m
• l2 = 2.85 m

Raportul laturilor:
l 2 2.85
λ= = = 0.46
l1 6.10
lmax 6.10
= = 2.10
lmin 2.85

⇒ Placă armată pe o direcţie.

Armătura de rezistenţă va fi dispusă paralel cu direcţia scurtă a
panoului (latura l2).
Este necesar doar calculul valorii momentului încovoietar în câmpul
panoului:
2
q ⋅ l 2 10 .30 ⋅ 2.85
2

Mcamp = = = 8.37 kN·m

10 10

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Camp
arie de armătură/m[mm2] 234.85
procent de armare 0.177

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P6” este următoarea:

Efectiv Camp
bare/m 6Ø8
arie de armătură/m[mm2] 302
procent de armare 0.228

Panoul tip "P7"

Deschideri de calcul:
• l1 = 4.35 m
• l2 = 7.80 m

Raportul laturilor:
l 2 7.80
= λ== 1.79
l1 4.35
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 simplă rezemare: latura corespunzătoare M’’2

 încastrare: latura corespunzătoare M’1, M’’1 şi M’2

Din calculele efectuate anterior, este cunoscută valoarea M1’= 14.1

kN·m şi, având în vedere că placa adiacentă la dreapta este în oglindă
datorită simetriei, M1’’= M1’= 14.1 kN·m.

Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe

contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P7" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:

1 2 ' '' ' ''

⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l1 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1 + M1 + M 2 + M2
12
M1
= 4.00
M2
M'2' = 0
M1’’= M1’ = 14.1 kN·m.
M2
= 0.80
M'2

Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată

lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:
 Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''
fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 118.32 14.10 14.10 29.60 37.00 0
1m 15.17 1.79 1.79 6.80 8.50 0

Ariile de armătură /m şi procentele de armare necesare sunt:

Necesar Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

arie de
armătură/m[mm2] 425.64 50.22 50.22 199.88 249.85 constr.
procent de armare 0.322 0.038 0.038 0.158 0.198 constr.

Soluţia de armare aleasă pentru panoul de tip “P5” este următoarea:

Efectiv Aa1 Aa1' Aa1'' Aa2 Aa2' Aa2''.

bare/m 6Ø10 6Ø6 6Ø6 6Ø8 6Ø10 6Ø10
arie de armătură/m[mm2] 471 170 170 302 471 471
procent de armare 0.356 0.128 0.128 0.239 0.373 0.373

Panoul tip "P8"

Deschideri de calcul:
• l1 = 1.75 m
• l2 = 2.80 m

Raportul laturilor:
l 2 2.80
= λ=
= 1 .6
l1 1.75
⇒ Placă armată pe două direcţii.

Situaţia rezemărilor pe contur:

 simplă rezemare: latura corespunzătoare M’’1

 încastrare: latura corespunzătoare M’1, M’’2 şi M’2

Considerând valoarea raportului laturilor (λ), situaţia rezemărilor pe

contur, precum şi raportul dintre deschiderile panoului tip „P8" şi deschiderile
adiacente, rezultă următorul sistem de ecuaţii:
1
⋅ ( g + p) ⋅ (3 ⋅ l 2 − l1 ) ⋅ l12 = 2 ⋅ (M1 + M 2 ) + M1' + M1'' + M'2 + M'2'
12
M1
= 2. 8
M2
M1'' = 0
M1
= 0.80
M1'
 M2
= 0.50
M'2'
M2
''
= 0.80
M2
Rezolvând sistemul, rezultă următoarele valori de momente pe toată
lăţimea plăcii, respectiv pe lăţimea unei fâşii de 1 m:

Lăşime M1 M1' M1'' M2 M2' M2''

fâşie kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m kN/m
total 4.14 5.18 0 1.48 2.96 1.85

Panoul de tip “P8” se va arma la procent minim, rezultând un efectiv de

armătură de 6Ø6/m, adică Aaefectiv = 170 mm2/m, p= 0.128%.

Balconul

kN
Încărcări permanente: g = 6.465
m2

Temporare : utila
kN kN
• Ipoteza 1: 4 ·9m = 36 (dispusă pe o lăţime de 0,8m)
m2 m
kN kN
• Ipoteza 2: 2 2 ·9m = 18 (dispusă pe toată lăţimea balcnului)
m m

Ipoteza 1

Mmax1 = 28.8 · 1.1 + 87.75 · 0.75 = 97.5 kNm

 Ipoteza 2

Mmax2 = 87.75 · 0.75 + 27 · 0.75 = 86.06 kNm

Mmax = max (Mmax1, Mmax2) = Mmax1 = 97.5 kNm
97 .5 ⋅ 10 6 mm 2
Aa = = 2735 .6 mm2 ⇒ Aa/m = 327.9
0.9 ⋅ 132 ⋅ 300 m
Armătura de rezistenţă va fi dispusă paralel cu direcţia scurtă a
panoului (latura l2).
Soluţia de armare aleasă pentru balcon este de 6Ø10/m, adică Aaef =
471 mm2.
 Capitolul 5
Armarea grinzilor

PRINCIPII ŞI NOTAŢII
Pentru calcul s-a ales grinda GL3 de pe axul B, între axele 1 şi 2, pe
toate etajele.
Denumirile reazemelor şi câmpurilor sunt prezentate în figura 3.1.
Armătura va fi dimensionată pentru reazemele ,A", „B" şi „C" precum şi
pentru câmpurile „1" şi „2". Calculul se va face începând cu rigla „GL3-16",
continuând cu rigla „GL3-15", ş.a.m.d.
Grinda are dimensiunile (b x h): 25 cm x 55 cm, iar deschiderile de
3,575m şi 5,65m.

Armarea se va face pornind de la următoarele premise:

• Fiecare câmp se dimensionează pentru valoarea cea mai mare a

momentului încovoietor pozitiv din lungul acelui câmp.
• Fiecare reazem se dimensionează pentru ordonata maximă a momentului
încovoietor aferent acelui reazem.
• Armarea reazemelor se va realiza fără bare înclinate.
• Nu se va modifica secţiunea de beton pentru optimizarea procentului de
armare pe respectiva secţiune.
• Armarea se va realiza utilizând cel mult doua diametre de bare pentru
armătura longitudinală, diametre alese astfel încâî între ele să fie definit cel
puţin un alt diametru.
• Pentru armarea longitudinală se vor folosi bare din oţel PC52, iar pentru cea
transversală, etrieri confecţionaţi din otel OB37.