Calculul dalei mixte otel-beton

CAPITOLUL 4
4.1. CALCULUL DALEI MIXTE OTEL-BETON
1.1. Generalităţi

Conform “Cod de proiectare seismică P100 – Partea I – P100/2011 Prevederi de

proiectare pentru clădiri”:
• Planşeele compozite trebuie să fie capabile să colecteze şi să transmită, lucrând în
domeniul elastic, forţele seismice de proiectare la sistemele structurale verticale la care sunt
conectate.
• Pentru ca plăcile compozite cu tablă cutată să îndeplinească rolul de diafragmă, vor avea o
grosime minimă de 100 mm, iar grosimea minimă a stratului de beton de peste tabla cutată va fi
de 50 mm.
• Conectorii dintre placă şi grinzile din oţel se vor verifica la acţiunea combinată a
încărcărilor gravitaţionale şi seismice.
• Pentru manifestarea acţiunii compozite pe tot domeniul de solicitare, se va asigura
transferul de eforturi şi de deformaţii între componenta din oţel şi componenta din beton prin
aderenţă, frecare sau prin conectori.
• În cazul folosirii conectorilor ductili de tipul dornurilor cu cap, grinzile disipative vor avea
între placa din beton şi grinda de oţel conectare totală sau conectare parţială cu un grad de
conectare mai mare de 0,8.

32
 Calculul dalei mixte otel-beton

Conform SR EN 1994-1-1/2004: “Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton” ,

Secţiunea 9: “Plăci compozite cu tablă cutată la clădiri”:

bs

hc
h

ep br hp
bb
t

b0

Fig.1 – Dimensiunile tablei cutate si ale plăcii

-înălţimea totală a plăcii compozite h nu trebuie să fie mai mică de 80 mm;
-grosimea betonului hc deasupra suprafeţei superioare a tablei cutate nu trebuie să fie mai
mică de 40 mm;
-dacă placa lucrează compozit împreună cu grinda sau este folosită ca diafragmă, înălţimea
totală nu trebuie să fie mai mică de 90 mm şi hc nu trebuie să fie mai mic de 50 mm;
-trebuie să se prevadă o armătură longitudinală şi transversală în grosimea hc a betonului;
-cantitatea de armătură pe ambele direcţii nu este mai mică de 80 mm2/m;
-distanţa între barele de armătură nu depaşeşte min (2h;350)mm;
-lungimea rezemării trebuie să fie astfel încât să se evite deteriorarea plăcii şi a reazemului;
fixarea pe reazem să se facă fără deteriorarea reazemului şi prabuşirea să nu poată să se întâmple
ca rezultat al unei deplasări accidentale în timpul montajului;
-lungimile de rezemare lbc si lbs trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• pentru plăci compozite rezemate pe metal sau beton:
lbc ≥ 75 mm;
lbs ≥ 50 mm.
• suprapunerea unor profile cutate nu este posibilă.
Trebuie luate în calcul următoarele situaţii:
a)Tabla cutată considerată cofraj pierdut. Este necesară verificarea comportării tablei cutate
când acţionează ca un cofraj pentru betonul proaspăt. Trebuie să se ţină seama de efectul de
sprijin (doar atunci când este cazul).
b)Placa compzită. Este necesară verificarea plăcii planşeului, după ce comportarea
compozită a început şi eventualele sprijiniri au fost îndepartate.

33
 Calculul dalei mixte otel-beton

1.2. Caracteristicile materialelor folosite

Alegerea tablei cutate:
Profilul de tablă cutată ales este de tipul CF70/0,9.

d=100 bs=300 hc=75

h=130

h'p=70 hp=55
e=30 ep=33
13 135 b0=162

Fig.2 – Dimensiunile sectiunii compuse

✐ Caracteristicile tablei cutate (date în catalogul produsului):
-rezistenţa caracteristică: fyp=280 N/mm2; γap=1,1
-grosimea efectivă a tablei: t = 0,9 − 2 ⋅ 0, 2 = 0,86mm
-aria efectivă a secţiunii transversale: Ap=1185 mm2/m
-momentul de inerţie al secţiunii: I p = 0, 57 ⋅106 mm 4 / m

-momentul capabil plastic caracteristic: Mp=4,92 kN/m

-distanţa până la axa CG, măsurată de e=30 mm
la partea inferioară a tablei cutate
-distanţa de la axa neutră plastică până: ep=33 mm
la partea inferioară a tablei cutate:
-rezistenţa caracteristică la forţă tăietoare: Vp=49,2 kN/m
-parametri pentru determinarea capacităţii m=184 N/mm2, k=0,0530
portante la lunecare:
-rezistenţa caracteristică la lunecare pentru τu,Rd=0,23N/mm2.
metoda interacţiunii parţiale:

✐ Caracteristicile betonului:
-clasa betonului: C25/30
-rezistenţa caracteristică la compresiune: f ck ,cil / f ck ,cub = 25 / 30N / mm 2

-rezistenţa de calcul la compresiune: f cd = 18N / mm 2

34
 Calculul dalei mixte otel-beton

-rezistenţa de calcul la întindere: f ctd = 1, 25N / mm 2

-modulul de elasticitate longitudinal: E=30500 N/mm2.

✐ Caracteristicile armăturilor flexibile

-plase sudate STNB: φ6x100 / φ6x100
-rezistenţa caracterisică: fsk=360 N/mm2
-rezistenţa de calcul: fsd=370 N/mm2.

✐ Caracteristicile ancorajelor de capăt

-dornuri cu cap – diametru: φ20
-rezistenţa ultimă caracteristică: fu=450 N/mm2; γp=1,25

1.3. Verificarea tablei cutate în faza de execuţie

1.3.1. Încărcări în faza de motaj (pe o fâşie cu lăţimea de 1 metru)
Nr. Tipul încărcării Încărcare normată n Încărcare de calcul
Crt. [kN/m] [kN/m]
0 1 2 3 4
1 Greutate proprie beton proaspăt 2,97 1,35 4,010
(hmed=0,105m) + tablă cutată
2 Încărcare din executie (om+vibrator) 1,50 1,50 2,250
TOTAL 4,47 6,25

1.3.2. Schema de rezemare a tablei cutate pe grinzile secundare

greutate beton +
lbs=55 mm incarcari din executie lbc=120 mm

greutate tabla profil IPE

1.44 m cutata
1.50 m

Fig.3 – Tabla cutata in timpul executiei

35
 Calculul dalei mixte otel-beton

Talpa superioară a grinzii de reazem se presupune că are lăţimea de cel puţin 120 mm.
lbs=55 mm>lbs,min=50 mm (conf. SR EN 1994-1-1/2004)
Deschiderea de calcul a grinzii în faza de execuţie va fi:
L = 1500 − 2 ⋅ 30 = 1440mm

1.3.3. Verificarea tablei cutate la starea limită de rezistenţă

Pentru momentul încovoietor maxim în câmp se poate considera acoperitor schema de
grindă simplu rezemată, încărcată cu încărcările de calcul q exec
d = 6, 250kN / m

q d =6,250 kN/m

L=1,44 m

Mmax

Vmax

Fig.4 – Forta taietoate si moment de calcul

q exec ⋅ L2 6, 250 ⋅1, 442
M max = d
= = 1,914kNm
8 8
q exec ⋅ L 6, 250 ⋅1, 44
Vmax = d
= = 5,317kN
2 2
✐ Verificarea la încovoiere:
Mp 4,92
Mp = = = 4, 47kNm > M max = 1.914kNm
γp 1,1
✓

✐ Verificarea la forţă tăietoare:

36
 Calculul dalei mixte otel-beton

1.3.4. Verificarea săgeţii tablei de oţel în faza de execuţie (conf. SR EN 1994-1-1 9.2)
Se consideră încărcarea normată q exec
k = 5, 22kN / m . Săgeata maximă se obţine pentru

ipoteza de încărcare din care a rezultat momentul maxim:

q exec ⋅ L4 5, 22 ⋅14404
δp = k
= = 1,1mm
185 ⋅ E a ⋅ Ip 185 ⋅ 210000 ⋅ 0,57 ⋅106

Deoarece δ p = 1,1mm < h tp /10 = 5, 5mm , în verificarea săgeţii tablei cutate nu este

necesar să se ţină seama de efectul de creştere a grosimii statului de beton proaspăt din săgeata
tablei.
Verificarea la starea limită de deformaţie se face cu relaţia:
L 1440
δp = 1,1mm < δp,max = = = 8mm
180 180

1.4. Verificarea plăcii compuse în faza de exploatare

1.4.1. Încărcări în faza de exploatare

Tip Nr. Crt. Tipul incarcarii Incarcari Coeficient Incarcari

element caracteristice de siguranta de calcul
[kN/m2] [kN/m2]
0 1 2 3 4
1 Greutate proprie planseu – 4.682 1.35 6.321
Planseu curent

pardoseala rece
2 Greutate proprie pereti 1.2 1.5 1.800
despartitori
3 Incarcare utila 2.5 1.35 3.375
4 TOTAL 8.382 11.496
5 Greutate proprie planseu 7.072 1.35 9.547
Planseu terasa
necirculabila

terasa necirculabila
6 Incarcare din zapada 2 1.5 3
7 Incarcare utila 0.75 1.5 1.125
8 TOTAL 9.822 13.672

Deoarece încărcările la nivelul ultimului planşeu (terasă) sunt mai mari decat încărcările
pe planşeul curent se vor consideara încărcările de la ultimul nivel.
Calculul la starea limită de rezistenţă se va face în domeniul plastic, considerând că: atât
în beton cât şi în oţel se ating eforturile limită.
Se foloseşte o singură schemă de încărcare, uniform distribuită.

37
 Calculul dalei mixte otel-beton

1.4.2. Solicitările maxime

✐ momentul maxim la L/2:

q ⋅ L2 18,384 ⋅1, 44 2
M Sd = = = 3.544kNm
8 8
✐ forta tăietoare maximă:
q ⋅ L 13,384 ⋅1, 44
VSd = = = 9,844kN
2 2

1.4.3. Calculul la moment încovoietor la starea limită de rezistenţă

Se presupune x<hc

Ne,f
xpl
hc
d z
h
hp Np
e

Fig.5 – Distribuţia eforturilor unitare normale pentru moment pozitiv cu axa neutră deasupra
tablei cutate din oţel
✐ Rezultanta eforturilor de întindere din nervu de oţel:
280 −3
N p = A p ⋅ f y,dp = 1185 ⋅ ⋅10 = 302kN
1,1
✐ Rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune corespunzătoare conlucrării totale
tablă cutată-beton:
N c,f = x pl ⋅ b ⋅ f cd

✐ Poziţia axei (distanţa între axa neutră şi fibra cea mai comprimată de beton):
Np 302000
Nc,f = Np  x pl = = = 16,8mm
b ⋅ fcd 1000 ⋅18
x pl = 16,8mm < h c = 75mm

✐ Braţul de pârghie:
z = h − e − 0, 5 ⋅ x pl = 130 − 30 − 0, 5 ⋅16,8 = 91, 6mm

✐ Capacitatea portantă la încovoiere a plăcii compuse rezultă din relaţia:

M pl,Rd = N cf ⋅ z = 302000 ⋅ 91, 6 ⋅10 −6 = 27, 6kNm

M Sd = 3,544kNm < M pl,Rd = 27, 6kNm

✓

38
 Calculul dalei mixte otel-beton

1.4.4. Verificarea la forţă tăietoare

Verificarea de efectueaza conform relaţiei:
b0
Vv,Rd = 0, 75 ⋅ ⋅ d ⋅ f ctd
bs

d=100
h=130

b0=162
bs=300

Fig.6 – Latimea medie a nervurilor din beton

162
Vv,Rd = 0, 75 ⋅ ⋅100 ⋅1, 25 = 50, 625kN
300
VSd = 9,844kN < Vv,Rd = 50, 625kN
✓

1.4.5. Verificarea la lunecare (metoda m-k)

Verificarea la starea limită ultimă de lunecare se face punând condiţia ca valoarea
maximă a forţei tăietoare VSd pentru o lăţime de placă să nu depăşească rezistenţa de calcul la
forţă tăietoare Vl,Rd.
 m ⋅ Ap 
Vl,Rd = b ⋅ d ⋅  + k  / γ Vs
 b ⋅ Ls 
unde:
-d este distaţa dintre centrul de greutate al secţiunii tablei cutate şi fibra cea mai comprimată;
-Ls reprezintă lungimea de lunecare;
-γVs este un coeficient parţial de siguranţă.
Determinarea aproximativă a lungimii de lunecare Ls se poate face după cum urmează.
Pentru încărcările dispuse simetric pe deschiderea plăcii, se trasează diagram de forţă tăietoare,
apoi cea echivalentă, pentru 2 forţe concentrate amplasate simetric la distanţa Ls faţă de reazem,
astfel încât recţiunea să fie egală cu cea din încărcările reale.
Ls=L/4

39
 Calculul dalei mixte otel-beton

L=1,50 m

qL/2

Arii
qL/2 egale

Ls=L/4

Fig.7 – Determinarea lungimii de lunecare Ls

−3
 184 ⋅1185  10
Vl,Rd = 1000 ⋅100 ⋅  + 0, 0530  ⋅ = 50.755kN
 1000 ⋅ 375  1, 25
VSd = 9,844kN < Vl,Rd = 39,1kN
✓

1.4.6. Verificarea plăcii compuse la stările limită ale exploatării normale

1.4.6.1 Verificarea la fisurarea betonului
✐ Armarea constructivă
Placa a fost calculată ca o grindă simplu rezemata si conf. SR EN 1994-1-1(cap. 9.8.1)
secțiunea transversală armăturii anti-fisurare peste nervuri nu trebuie sa fie mai mica de 0,2%.
min A s = 0, 002 ⋅ b ⋅ h c = 0, 002 ⋅1000 ⋅ 75 = 150mm 2 / m

Se alege : plasa sudată STNB tip 100x100x6 indicativ 117GQ283 cu aria efectivă
Aef=283mm2/m
✐ Calculul deschiderii fisurilor
In cazul zonelor de momente negative ale plăcilor compuse continue, când controlul
fisurii se face prin calcul, trebuie făcute următoarele precizări:
-se ia în considerare armatura de pe reazeme dispusă constructiv;
-secţiunea de beton se consideră fisurata in zonele de deasupra reazemelor;
-pentru alegerea valorii admisibile a deschiderii fisurilor se au in vedere condiţiile de
exploatare.
Pentru medii obişnuite, neagresive, se poate admite deschiderea limită a fisurilor
αf,adm=0,3 mm.

40
 Calculul dalei mixte otel-beton

Efortul unitar în armatură se poate calcula simplificat cu relaţia:

Aa,nec
σa = 0,85 ⋅ fsd ⋅ = 0,85 ⋅ fsd = 0,85 ⋅ 370 = 314,5N / mm2
Aa,ef
Distanţa medie dintre fisuri se ia egală cu un numar întreg nl de distanţe între barele de
armatură transversală:
ll = 100mm < 30d l = 30 ⋅ 4,5 = 135mm
hc 75
nl ≥ = = 0,556
30 ⋅ d l 30 ⋅ 4,5

deci nl=1 si λl=100mm.

Valoarea coeficientului de conlucrare ψ=1,0
Deschiderea media a fisurilor normale se determina cu relaţia:
σa 314, 5
αf = λf ⋅ ψ ⋅ = 100 ⋅1, 0 ⋅ = 0,15mm
Ea 210000

α f = 0,15mm < α f ,adm = 0, 3mm

1.4.6.2 Verificarea la starea limita de deformatie

Dala mixta otel-beton trebuie să îndeplinească condiţiile ca, sub efectul încărcărilor de
exploatare, săgeata totală sau o parte din ea să nu depăsească valoarea admisă a săgeţii.
Conf. SR EN 1994-1-1, nu este necesară verificarea prin calcul a săgeţii,dacă nu sunt depăşite
valorile limită cele mai dezavantajoase date în tabelul de mai jos:

Element structural L/d L/h

Placa compusă simplu rezemata 25 22
Deschidera marginală a plăcilor compuse continue 32 27
Deschidera intermediară a plăcilor compuse continue 35 32

L 1440
= = 11,1 < 22
h 130
L 1440
= = 14, 4 < 25
d 100
Deoarece valorile limită din table nu au fost depăşite nu se mai efectuează calculul la starea
limită de deformaţie.

41
 Calculul dalei mixte otel-beton

1.4.7. Calculul ancorajelor de capăt

Verificarea la lunecare longitudinal a ancorajelor de capăt tip dorn cu cap se face conf.
SR EN 1994-1-1.
✐ Generalităti:
-elementele de ancorare cele mai utilizate sunt dornurile cu cap, reprezentând avantajul că
rezistenţa lor este aceeasi în orice direcţie normală pe axa dornului;
-dornurile se execută din oţel cu rezistenţa la rupere fu=450 N/mm2 şi alungirea la rupere de
15%.
-rezistenţa de calcul este fu/1,25 şi diametrul Φ=12…22mm;
-conectorii au rolul de a prelua lunecarea dintre grinda de oţel şi placa mixta, precum şi forţa
de întindere rezultată din tendinţa de ridicare a dalei de pe grinda de oţel;
-lungimea conectorilor se va alege astfel încât ancorarea lor să se facă în zona comprimată a
plăcii, iar acoperirea de beton să fie de minim 25mm;
-pentru a mări rezistenţa betonului la strivire locală, in jurul dornului se vor prevedea frete
elocoidale din sârmă de oţel cu Φ=4…5mm;
✐ Relaţii de calcul (conf. SR EN 1994-1-1):
Rezistenţa de calcul a unui dorn cu cap PRd este cea mai mica valoare dintre:
-rezistenţa la forfecare, redusă cu un coeficient empiric kt;
-rezistenţa la presiune diametrală (dacă dornul cu cap este sudat prin strapungerea tablei).
Rezistenţa la forfecare este valoarea minimă dintre rezistenţa la forfecare a dornului si
rezistenţa la zdrobire a betonului la contactul cu dornul, date de relaţiile:
π⋅ d 2 1
PRd = 0,8 ⋅ f u ⋅ ⋅
4 γv

PRd = 0, 29 ⋅ α ⋅ d d2 ⋅ f ck ⋅ E c / γ v

unde: -dd reprezintă diametrul dornului cu cap: 12 ≤ d d ≤ 22mm

-fu reprezintă rezistenţa limită la tracţiune a oţelului dornului;
-fck este resistenţa caracteristică a betonului la compresiune;
-Ec este modulul de elasiciatate longitudinal al betonului;
h  hd
-α= 0,2 ⋅  d + 1 pt 3 ≤ ≤4
 dd  dd

hd
-α=1 pt >4
dd

-γv=1,25 coeficient parţial de siguranţă

42
 Calculul dalei mixte otel-beton

π ⋅ 20 2 1
PRd = 0,8 ⋅ 450 ⋅ ⋅ ⋅10 −3 = 90, 4kN
4 1, 25

2 10 −3
PRd = 0, 29 ⋅1, 0 ⋅ 20 ⋅ 25 ⋅ 30500 ⋅ = 81, 04kN
1, 25

Coeficientul empiric de reducere kt se determină cu relaţia:

0, 7 b 0  h d 
kt = ⋅ ⋅  − 1
N r h p  h p 

Nr reprezintă numărul conectorilor într-o nervură a tablei în zona unde intersectează

grinda de rezemare (se consideră cel mult doi, chiar dacă sunt mai multi);
0, 7 162  100 
kt = ⋅ ⋅ − 1  = 1, 20
2 55  55 
Valorile maxime ale coeficientului de reducere kt
Nr. dornuri Grosimea tablei kt pentru dornuri cu cap
Într-o nervură t [mm] sudate prin sudate pe contur
străpungere dd=19 sau 22mm
d d ≤ 20mm
1 ≤1 0,85 0,75
>1 1,00 0,75
2 ≤1 0,70 0,60
>1 0,80 0,60
valorile maxime ale coeficientului de reducere kt
Din tabel rezultă valoarea maximă a coeficientului kt=0,7 pentru două dornuri într-o
nervură: t<1,0 mm si dd<20 mm.
Valoarea de calcul a rezistenţei dornului este:
PRd = 0, 7 ⋅ 81, 04 = 56,728kN
Forţa de întindere din oţel, NP, este:
N p = A p ⋅ f pd − μ ⋅ R Ed = 302 − 0,5 ⋅ 25,3 = 289,35kN

Pe un metru de profil rezultă necesare 6 dornuri cu cap, cu o capacitate la lunecare de:

P Rd = 56, 728 ⋅ 6 = 340, 368kN

Această capacitate de lunecare trebuie să echilibreze forţa de întindere din tabla de oţel,
NP=289,35kN.

43