Calculul grinzii principale

CALCULUL GRINZII PRINCIPALE

1. Generalităţi
În analiza şi calculul la starea limită ultimă a grinzilor mixte trebuie să se ţină seama de
capacitatea limită de rotire a secţiunii. Acest mod de analiză este identic cu cel definit de
Eurocod 3 pentru grinzile metalice.
În EC 4 şi EC 3 se propun 4 clase de grinzi, definite astfel:
-clasa 1: secţiunile transversale pot forma o articulaţie plastică cu capacitatea de rotire
suficientă pentru o analiză plastică;
-clasa 2: secţiunile transversale pot atinge momentul plastic, dar cu capacitate de rotire
limitată;
-clasa 3: secţiunile la care tensiunile de compresiune în fibra extremă a grinzii metalice nu
pot depăşi limita de elasticitate de calcul, voalarea locală nepermiţând solicitării atingerea
momentului plastic;
-clasa 4: secţiunile sunt supuse fenomenului de voalare locală care intervine în zona
comprimată a grinzii metalice înainte ca în fibra extremă să fie atinsă limita elastică. La
determinarea momentului rezistent (capabil) trebuie să se ţină seama de voalarea locală. La
aceste grinzi se lucrează cu secţiunea redusă sau cu secţiunea eficace.
La grinzile mixte, problema clasificării este ceva mai complexă decât la grinzile metalice
deoarece secţiunile, în general sunt nesimetrice şi nu sunt constante pe toata lungimea grinzii. De
exemplu, la o grindă continuă, secţiunea se poate încadra în clasa 1 sau 2 pentru momente
pozitive şi în clasa 3 sau 4 în zona momentelor negative.
Pentru încadrarea grinzilor mixte în cele patru clase, pe lângă limitarea supleţii pereţilor,
se iau în considerare următoarele observaţii:
-talpa comprimată din oţel, dacă este fixată corect de dala de beton cu conectori, poate fi
considerată ca fiind de clasa 1;
-dacă dala se află în zona comprimată şi grinda metalică este de clasa 1, grinda compusă
poate fi considerată de clasa 1, dacă axa neutră trece prin placa de beton armat sau prin talpa
comprimată a grinzii metalice, în caz contrar, grinda mixtă se consideră în clasa 2.

56
 Calculul grinzii principale

✐ Calculul momentului rezistent (capabil) elastic

Analiza elastică a grinzilor mixte se bazează pe ipotezele următoare:

-grinzile mixte sunt compuse dintr-o grindă metalică legată pe toată lungimea ei cu o dală de
beton armat sau o dală mixtă beton-tablă cutată; legătura dintre cele două elemente este
suficientă pentru a împiedica lunecarea la interfaţa de contact oţel-beton;
-secţiunile plane rămân plane şi după deformare;
-oţelul şi betonul se consideră două materiale elastice;
-betonul întins nu se ia în considerare în calcul.
Pe baza acestor ipoteze, secţiunea mixtă se poate considera ca fiind formată dintr-un
material omogen echivalent în oţel. Pentru analiza elastică trebuie să se ţină seama de starea
iniţială de tensiune (dacă există) şi de etapele de încărcare. La evaluarea secţiunilor echivalente
coeficientul de echivalenţă nu se va lua în funcţie de tipul încărcării, tipul de stare limită şi de
etapa de încărcare pentru care se face verificarea.

✐ Calculul momentului rezistent (capabil) plastic

Daca se admite metoda cedării plastice se ajunge la evaluarea momentului rezistent

plastic (Mpl,Rd). Ţinând seama de nesimetria secţiunilor mixte (chiar dacă grinda metalică este
simetrică) se va evalua separat momentul rezistent pozitiv ( M +pl,Rd ) şi momentul rezistent negativ

( M −pl,Rd ).

Pentru evaluarea momentului plastic se consideră următoarele ipoteze:

-legătura perfectă între grinda metalică şi placa de beton, astfel încât în cele două elemente
să fie admisă rezistenţa limită maximă;
-întreaga secţiune a grinzii metalice este plastificată (atât zona întinsă cât şi cea
comprimată); tensiunile în oţel vor fie egale cu: f y / γ a , unde γ a = 1,1 ;

-tensiunile în beton au valoarea limită 0,85 ⋅ fck / γ c , unde γ c = 1,5 ;

-în armătura flexibilă din dala de beton armat solicitată la întindere, tensiunile vor fi fsk / γ s ,

unde γ s = 1,15 ;

Armătura flexibilă din dala comprimată se poate neglija în calcul. În relaţiile de mai sus
fy si fsk sunt valorile caracterisitce ale limitei elastice la tracţiune sau compresiune a oţelului din
grinda metalică, respectiv a armăturii flexibile, iar fck este rezistenţa caracteristică la
compresiune a betonului.

57
 Calculul grinzii principale

2. Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor

✐ oţel S235 ✐ beton C25/30

f y = 235N / mm 2 f ck = 25N / mm 2

f u = 360N / mm 2 E cm = 30500N / mm 2

E a = 210000N / mm 2 E 'c = E cm sarcini de scurtă durată

γ a = 1,1 E 'c = E cm / 3 sarcini de lungă durată

ρa = 7850kg / m 3 γ c = 1,5

ρc = 2500kg / m 3

✐ profil laminat IPE 400

h = 400 mm Aa = 84,5 cm2

b = 180 mm G = 66,3 kg / m
t w = 8,6 mm I ya = 23130 cm 4

t f = 13,5 mm Wya = 1160 cm 3

r = 21 mm

235 235
ε= = =1
fy 235

✐ armătură STNB 124GQ 100x100x8

f sk = 360N / mm 2

E s = 210000N / mm 2

γs = 1,15

✐ conectori ductili

f u = 450N / mm 2

γ v = 1, 25

58
 Calculul grinzii principale

3. Stările limită ultime

3.1 Stabilirea lăţimii active de placă
L b
beff=be1+be2, unde b ei = min  0 ; 
 8 2
unde: - L0 este aproximativ distanţa dintre secţiunile successive de moment nul;
- b este distanţa între două grinzi principale consecutive.

✐ sub moment pozitiv M>0

L0 = 0,7 ⋅ L = 0,7 ⋅ 9,0 = 6,3 m

L 0 6,3
b e1 = = = 0, 7875 m
8 8
beff = be1 + be2 = 0,7875 + 0,7875 = 1,575 m

✐ sub moment transversal M<0

reazemul marginal:
L0 = 0, 25 ⋅ L = 0, 25 ⋅ 9,0 = 2, 25 m
L 0 2, 25
b e1 = = = 0, 282 m
8 8
beff = be1 + be2 = 0, 282 + 0, 282 = 0,564m
reazemul transversal:
L0 = 0, 25 ⋅ (L1 + L2 ) = 0, 25 ⋅ (9,0 + 9,0) = 4,5 m
L 0 4,5
b e1 = = = 0,56m
8 8
beff = be1 + be2 = 0,56 + 0,56 = 1,12 m

3.2 Stabilirea clasei secţiunii transversale a grinzii

În câmpuri când M>0 şi axa neutră cade în placa de beton (grinda din oţel este solicitată
numai la întindere) sau trece prin talpa profilului transversal, secţiunea transversală a grinzii este
de clasa 1.
Pe reazeme când M<0 şi axa neutră trece prin profilul transversal (yp<hc):
-în raport cu tălpile, grinda este de clasa 1
b − t w − 2 ⋅ r 180 − 8, 6 − 2 ⋅ 21
c= = = 64, 7 mm
2 2
c 64, 7
= = 4, 79 < 9ε = 9
t f 13,5

59
 Calculul grinzii principale

-în raport cu inima grinda este de clasa 1

d = h − 2 ⋅ t f − 2 ⋅ r = 400 − 2 ⋅13,5 − 2 ⋅ 21 = 331 mm
d 331
= = 38, 45 < 72ε = 72
t w 8, 6
Dacă secţiunile sunt de clasa 1 calculul static se poate face:
-printr-o analiză rigid-plastică;
-printr-o analiză transversală ce admite şi redistribuirea momentelor.

3.3 Rezistenţele transversale ale secţiunilor transversale

✐ Momentul rezistent plastic Mpl,Rd şi efortul transversal de lunecare Vl în cazul unei

conexiuni complete
Câmp M +pl,Rd , Vl

f ck 25
Fc = 0,85 ⋅ b eff ⋅ x c ⋅ = 0,85 ⋅1575 ⋅ x c ⋅ = 22,312x c
γc 1,5

fy 235
Fa = A a ⋅ = 8450 ⋅ = 1805,3 kN
γa 1,1

Fc = Fa = x c = 80,9mm => axa neutră plastică trece prin dala de beton

1575
80.9 0,85 ·f ck/ c

130 ANP +
f y/ a

530
-
400

180.0
f y/ a

Fig. 1 – Distribuţia tensiunilor transvesale

60
 Calculul grinzii principale

Rezultantele eforturilor se pot evalua astfel:

fy 235
Fat = A a ⋅ = 8450 ⋅ = 1805, 2 kN
γa 1,1
ha x 400 80,9
e= + hp + hc − c = + 130 − = 289,5mm
2 2 2 2

Valoarea momentului rezistent plastic se poate evalua cu relaţia:

+
fy 235 3
M pl,Rd = Fa ⋅ e = A a ⋅ ⋅ e = 8450 ⋅ ⋅10 ⋅ 0, 2895 = 522, 6kN
γa 1,1

Efortul transversal de lunecare Vl care trebuie preluat de conectorii dispuşi transversal,

unde momentul încovoietor este maxim şi un reazem marginal, se determină cu relaţia:
fy 235
Vl = A a ⋅ = 8450 ⋅ = 1805, 2 kN
γa 1,1

Reazem marginal M −pl,Rd , Vl

f sk 360
Fs = A s ⋅ = 212, 25 ⋅ = 66, 443kN
γs 1,15

fy 235
Fa = A a ⋅ = 12675 ⋅ = 2707,8 kN
γa 1,1

Fs = 66, 443 kN < Fa = 2707,8 kN = y > h c

fy 235
Fa1 = b ⋅ t f ⋅ = 180 ⋅13,5 ⋅ = 519,14 kN
γa 1,1

A a ' ⋅ f y / γ a − A s ⋅ f sk / γ s − 2 ⋅ b ⋅ t f ⋅ f y / γ a
yw =
2 ⋅ t w ⋅ fy / γa

12675 ⋅ 235 /1,1 − 212, 25 ⋅ 360 /1,15 − 3 ⋅180 ⋅13,5 ⋅ 235 /1,1
yw = = 299, 2 mm
2 ⋅ 8, 6 ⋅ 235 /1,1
Aria zonei întinse a grinzii metalice se poate evalua cu relaţia:
A a ⋅ f y / γ a − A s ⋅ f sk / γ s
A at =
2 ⋅ fy / γa

12675 ⋅ 235 /1,1 − 299, 2 ⋅ 360 /1,15

A at = = 6117,8mm 2
2 ⋅ 235 /1,1
61
 Calculul grinzii principale

Aria zonei comprimate a grinzii metalice se poate deduce uşor:

Aac = Aa − Aat = 12675 − 6117,8 = 6657, 2 mm2

Fs = 66, 443 kN < Fa = 2707,8 kN = y > h c

320.6

423.5

299.0 312.50
400.0

600.0

287.50

Fig. 4 – Determinarea lui Mpl,Rd

Valoarea momentului rezistent plastic se poate evalua cu relaţia:

M −pl,Rd = Fac ⋅ z ac + Fat ⋅ z at + Fsk ⋅ z sk

235 235 360

M −pl,Rd = 6657 ⋅ ⋅158, 25 + 6017,8 ⋅ ⋅141, 75 + 251,5 ⋅ ⋅197, 25 = 422,8kNm
1,1 1,1 1,15
Efortul transversal de forfecare Vl care trebuie preluat de conectorii dispuşi transversal de
moment încovoietor pozitiv maxim şi reazemul transversal:
A s ⋅ f sk 251,5 ⋅ 360
Vl = Fcf + = 2707,8 ⋅103 + = 2786,5kN
γs 1,15

62
 Calculul grinzii principale

3.4 Forţa tăietoare

Forţa tăietoare capabilă a profilului de oţel Vpl,Rd
-efortul de forfecare capabil al profilului de oţel este:
fy 1
Vpl,Rd = A v ⋅ ⋅
3 γa
Av este aria de forfecare a profilului de oţel
A v = 1, 04 ⋅ h ⋅ t w = 1,04 ⋅ 600 ⋅ 8,6 = 5366, 4 mm2
235 1
Vpl,Rd = 5366, 4 ⋅ ⋅ = 661,9 kN
3 1,1
Dacă VSd > 0, 5 ⋅ Vpl,Rd trebuie luată în considerare influenţa efortului de forfecare VSd

asupra momentului rezistent plastic M −pl,Rd .

-rezistenţa inimii profilului la voalare prin forfecare se verifică dacă este îndeplinită
condiţia:
d
< 30 ⋅ ε ⋅ k τ
tw
Pentru grinzi cu rigidizări transversale în dreptul reazemelor, dar fără nici o rigidizare
transversală intermediară:
30 ⋅ ε ⋅ k τ = 30 ⋅1 ⋅ 5, 34 = 69, 3

d 531
= = 61, 7 < 69,3  nu este necesară verificarea inimii profilului la voalare prin
t w 8, 6
forfecare.

4. Verificarea grinzii conform P100/2011 § 6.2.2

Pentru verificarea şi conformarea grinzilor la stabilitate generală se va utiliza SR EN
1993-1-1 în ipoteza că numai la unul din capete s-a format o articulaţie plastică.
În zonele potenţial plastice trebuie ca momentul capabil plastic, şi capacitatea de rotire a
secţiunii să nu fie diminuate de eforturile axiale şi de forfecare. Pentru aceasta trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:

63
 Calculul grinzii principale

 M Ed
 ≤ 1, 0
 M pl,Rd
 N

Ed
≤ 0,15
 N pl,Rd
 V
 Ed ≤ 0,5
 Vpl,Rd
unde:
VEd = VEd,G + VEd,M

NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare, respectiv forţa axială, moment încovoietor şi
forţa tăietoare de proiectare din gruparea de încărcări care include acţiunea seismică;
Npl,Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd sunt eforturile (capabile) plastice de proiectare ale secţiunii;
N = A ⋅ fy
 pl,Rd
M pl,Rd = Wpl ⋅ f y

Vpl,Rd = ( h − t f ) ⋅ t w ⋅ f y / 3
A este aria netă a secţiunii;
VEd,G este forţa tăietoare din acţiunile seismice;
VEd,M este forţa tăietoare rezultată din aplicarea momentelor capabile Mpl,Rd,A si Mpl,Rd,B
cu semne opuse la cele două capete A şi B ale grinzii;
VEd,m = ( M p,Rd,A + M p,Rd,B ) / L

 N pl,Rd = 12675 ⋅ 235 = 2978 kN

 3
 M pl,Rd = 991 ⋅10 ⋅ 235 = 232,9 kNm

 Vpl,Rd = ( 600 − 13,5 ) ⋅ 8, 6 ⋅ 235 / 3 = 684,3 kN

VEd,M =
( 232,9 + 232,9 ) = 25,9 kN
9

✐ Verificarea la forţă tăietoare

Valoarea maximă a forţei tăietoare din gruparea ce include seismul este: VEd,G=138,07 kN
VEd = VEd,G + VEd,M = 163,6 + 25,9 = 189,5 kN

Valoarea forţei tăietoare capabile Vpl,Rd = 684,3 kN

VEd 189,5
= = 0, 27 < 0,5 ✓
Vpl,Rd 684,3

64
 Calculul grinzii principale

✐ Verificarea la moment încovoietor

- în câmp:
Valoarea maximă a momentului încovoietor din gruparea ce include seismul este:
MEd =159 kNm
Valoarea momentului capabil în câmp: Mpl,Rd=552,6 kNm
M Ed 159
= = 0, 29 < 1 ✓
M pl,Rd 552,6

- în reazem:
Valoarea maximă a momentului încovoietor din gruparea ce include seismul este:
MEd=341 kNm
Valoarea momentului capabil in reazem: Mpl,Rd=422,8 kNm
M Ed 341
= = 0,81 < 1 ✓
M pl,Rd 422,8

✐ Verificarea la forţă axială

Valoarea maximă a forţei axiale din gruparea ce include seismul este: NEd =168,51 kN

Valoarea forţei axiale capabile este: N pl,Rd = 2978 kN

N Ed 168,61
= = 0, 05 < 0,15 ✓
N pl,Rd 2978

65